Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-03-29 / nr. 72
r * X ANUL XI No. 72 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția ?i Aásaini*tf*{J» S truda Wraifca 33 ABONAMENTUL p# 13 lunl ..... 400 lal ,6....................2S0 » Manuscrise« nepublicate au *# — inapoitul — țGLEION NO. 42/3 Director: I» H. MOSCU - Apare zilnic la ora 12 — DOI LEI EXEMPLARUL Politica struțului Alegerile de la Romanați, deși nu aveau o prea mare importanță politica, totuși prin rezultatele obținute de fiecare partid, devin dintr’o data de-o importanța covîrșitoare. Desigur, un parlamentar mai mult sau mai puțin pentru unul din partidele ce au dat lupta, nu putea nici mari nici diminua forțele acelor partide. Dar comentînd numărul de voturi obținute vedem că guvernul a obținut prea puține glasuri, față de acele acordate partidelor din opoziție. S’a repetat și de astă data acelaș fapt pe care l'am observat la alegerele din Silistra. Opoziția se rostește înviorată, ca de fapt guvernul este înfrînt și ca moralmente reușita e a ei. Ba chiar susține că ar fi reușit unul dintre tații opozanți, dacă candibucicovizmul nu era întrebuințat și de astă dată. Toate bune și frumoase. Moralmente ați reușit, opinia publica e cu voi, succesul pare desăvîrșit, dar păcatul e că tot candidatul guvernamental a reușit. Rațoelile acestea ale partidelor de opoziție îmi fac impresia pe care o resimte exploratorul cînd struțul urmărit și ajuns din urmă, își ascunde capul sub nisip, crezînd că a scăpat de urmăritori. Diviziunea aceasta a partidelor de opoziție, provenita numai din frecările ambițiilor de partid și personale ale corifeilor, micșorează pana întratîta forțele reale ale opoziției încît, partidul liberal „fată“ —ca sa întrebuințez o expresie populara dar foarte justă—la fiecare alegere. Și e curios că struțul acesta opozițîonist nu pricepe lecția. El nu vrea cu nici un chip sa încerce, macar odată, sa dea lupta la o alegere parțiala, adunîndu-și forțele asupra unui singur candidat. Evident că acel opozant, ales de toate partidele din opoziție, coalizate, va avea aparența ca reprezintă numai partidul în rîndurile căruia este înscris. In realitate însă, el va fi un simbol, acel al înfrîngerii partidului de la putere, în baza unui principiu de unitate. Și de cînd întreaga presă Independenta, răgușește sfatuindu-i sa se unească, sacrificed ceva din ambițiile personale, conducătorii partidelor din opoziție, ar fi trebuit sa vadă că opinia publica nu le admiră izolarea lor mîndră, ci îi vrea grupați spre folosul comun. Const. Irimesen Un răspuns Am înregistrat la 28 Martie, sub titlul „Vaporul Steaua Română părăsit de echipagiu tn America", știrea că, numitul vas, pe când se afla în portul New Orleans din Statele Unite, a fost părăsit de o parte a echipagiului său, 12 marinari în frunte cu ofițerul al 3-lea, Crăiniceanu. Numai atăt. Ori, un confrate local, inspirat probabil de comandantul vaporului „Steaua Română" cu titlul „In jurul unei pretinse greve de pe vaporul „Steaua Română“, ne învinovățește că am fi publicat o atare știre, și că pe vapoarele comandate de d-sa, nu se pot petrece asemenea fapte. La discuții inutile, nu avem vreme sa stăm, ne mărginim numai, a-i pune sub nas, chiar raportul lăudărosului comandant, adresat căpităniei portului Constanța: PROCES-VERBAL făcut astazi 1 Februarie 1924 la New Orleans și Baton Rouge U. S. A. Noi comandor Negulescu comandantul vaporului »Steaua Română, N. Diaconescu 1. ofițer și O. Raicovici 11. ofițer vasul fiind gata de plecare am constatat dezertarea de la bord, a următorilor marinari: Gh. Crăiniceanu ofițer asistent, Gherian Al. Timonier, Cojanu Nicolae timonier, Mihăilescu L marinar, Butmaioiu I. ungător, Jeleș loan Ungător, Zaharia loachim focar, Neacșu Florea candidat, Zah loan al Il-a bucătar, Toma Cornea chelner și Simion Petre marinar. Numiții au dezertat luând cu ei și livretele individuale iar ofițerul asistent Crăiniceanu a luat și carietul ofițerului N. Diaconescu. Cazul a fost adus la cunoștința autorităților americane, iar aceste le-am întocmit pentru ca d-vstră să puteți lua măsurile dictate de lege. Făcut azi 30 ianuarie 1924 la Baton- Rouge și New Orleans U. S. A. Comandantul va fi. „Steaua Românii' Comandor, A. Negateaca. Ofițer 1 N. Diaconescu Ofițer 11 Q. Raicovici Poate să ne spue confratele dacă am afirmat ceva mai mult ceva ce nu se cuprinde în raportul de mai sus ? Pe urmele unei crime î n Dispariția manipalantului Gh. Boltea, tolanoastrieția portalul - Cooperativa „Tomis“ a sesizat ori parchetul, intr’o afacere, ce iese din cadrul obișnuitelor întâmplări. E vorba de dispariția misterioasa a d-loi Gheorghe Boldea, funcționar la serviciul porturilor maritime. Numitul, din partea direcțiunei a obținut un concediu dela 5—9 Martie, pentru a se duce In Basarabia în vederea unor afaceri familiare. Cu cooperativa aceasta ocazie „Tomis“, l-a însărcinat să angajeze din Basarabia muncitori, cari să lucreze la grădinăria ei, încredințând totodată d-lui Boldea, sumele de bani necesare acestor angajări, k Boldeag a plecat din Constanța la 5 Martie, și până în prezent nu i s’a putut da de urmă. Sunt bănueți că ar fi fost ucis, de Boldea oarece anul trecut s’a purtat sever față de muncitorii basarabeni in comunele cărora s-a dus acum să angajeze alții și deci nu este exclus ca din răzbunare, vreunul din aceștia să fi comis o crimă. Parchetul a dispus să se facă cercetări in comunele Copana, Larjeanca și Belea situate intre orașele Bolgrad și Ismail, unde se crede că Boldea ar fi fost ucis. Doctor B. TATARSKI boli interne, boli de nas, gât și urechi.Operațiuni Groaznică nenorocire pe linia Constanța.București — Un cizmar din Constanța tăiat de rotile Tanoanelor— O groaznică nenorocire s’a Întâmplat aseară. Cu trenul plecat spre București, cizmarul Alexe P. Petre, din str. Miron Costin No. 19 pornise aseară spre Cernavoda, înainte Insă ca mașina să oprească In stație, Alexe a încercat si sară din mersul trenului, încercare care La fost fatali, căci nefericitul alunecă latre roțile vagoanelor și până să se oprească trenul Imprudentul era transformat într’o massă de carne. D. prim procuror Dumitrescu a dispus înhumarea neexistând loftinell. La Hinoge... motorină, Gârnați, șuncă, lanzină, Zac și ruginesc motoare. Piese multe fac... picioare... Și Dragon e cel de vină să nu vrea, să dea lumină... Banca Centrală de Comerț — Soilitati Anonimi — — Capital Social Lai 5.000.000 — — Constanța, — Strada Pstru Rareș, 5 — iumai openu lun iLE Face orice operațiuni de banci. — Avansuri pe gaj, mărfuri. — Conturi curente. — -------Scont de polițe-------Primește lepuile spre futtificare — Cu dobânzi foarte avantagioase — Panamalele succed mereu... Nu e zi lăsată de la Dumnezeu, ca noul abuzuri, noul fraude ori noul panamale, să nu iasă la iveală. înregistrăm astăzi una nouă nouță, care ar fi putut rămâne necunoscută, de nu primeam la redacție o plângere a sătenilor din Cbrăcci, pe care la rândul nostru o supunem atențiunei parchetului. Iată clar cum stau faptele : In 1919, după revenirea autorităților noastre în Dobrogea, prefectura de județ a împărțit sătenilor, prin primăria fiecărei comuni făina sosită din America. La Cbrăcci, primarul de pe atunci d. Cergău, primea făina de la prefectură, pentru care prin intermediul d-lui P. Mitrea încasa prețul de la săteni. Un fapt curios și care dă de bănuit, este că astăzi după atâția ani perceptorul încasează silit de la săteni prețul făinei, după un tablou de debit, deoarece făina a fost ridicată pe credit. Se pune întrebarea următoare: dacă sătenii au plătit odată făina, de ce li se cere costul ei și a doua oară ? Și in fine, dacă banii încasați de la săteni nu au ajuns la destinație, și nu s’a plătit cu ei făina, atunci, cine a mâncat banii țăranilor ? E necesar să se facă imediat o anchetă severă. O cerem imperios. Tâlhăria de la Ghelingic Noaptea trecut, hoții s’au introdus în pivnița cârciumarului Gh. Șeitan din com Ghelengic, cu intenția de a intra in prăvălie spre a fura banii din tejghea. Tocmai când voiau iis! si opereze, hoții au fost surprinși de către patron și caraule. Hoții au reușit ins! sâ se faci nevăzuți, trăgând focuri de armă asupra urmăritorilor. Incendiul din Ghlici Noaptea trecută, un violent incendiu a izbucnit la casa locuitorului Memet Cafar, din comuna Cârlîei, județul Constanța, și a distrus întreg acoperișul casei, un grajd și o căpiță de fân. Focul a provenit din cauza neglijentei. Pagubele se urca la suma de 60 mii le!. Șezătoarea de la Ilean Laliseu, va avea loc astăseară obișnuita șezătoare. «Omul politic», va fi subiectul conferinței, pe care o va desvolta d. avocat. Alex. Constantinescu. Vor urma apoi diverse producțiuni muzicale executate de d-nii Al. Spiriadis și E. Fabris. D. profesor Carp, obișnuita-i lectură. La fine proecțiuni. Piața cerealelor Cereale sosite și vândute la oborș în ziua de 27 Martie. 4 căruțe cu orz a 380-430 lei suta de kgr. 9 căr. porumb cu 420-430 lei suta de kgr. 4 căruță cu ovăz cu 360-370 lei suta de kgr. 2 căr. rapță săib. cu 200 lei suta de kgr. 7 căruțe cu fân cu 150-190 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă. 22 vag. porumb cu 464*470 lei suta de kgr. 25 vag. cu orz 427-430 lei suta de kgr. 12 vag. cu grău de 490-540 lei sute de k. Cronica zilei La paji »Adio, sau mai bine zis, la revedere, căci toți suntem nemuritori.» Așa și-a terminat discursul funebru un amic, iar mulți au crezut că la mijloc este o eroare, socotind că oratorul a vrut să zică «muritori» și nu , nemuritori". Reflectând mai matur, veți vedea că expresiunea, „la revedere, căci toți suntem muritori", ar fi un nonsens. A muri, înseamnă a sfârși, a dispare. Dacă ne facem una ca pământul, cum putea vom, oare, să ne revedem ? Și, din contra, toți suntem nemuritori", se adreseaza in mod direct și indiscutabil, nemuririi sufletului. Ducele de Reichstadt, înainte de a închide ochii pentru ultima oară, a zis: „Acum dragii mei, mi-a venit rândul să trec Dincolo.* Așadar, dacă ne va fi dat să dăinuim și peste hotarele acestei vieți, sufletele noastre se vor întâlni pe lumea cealaltă și vor putea în tihnă, ca și în trecut, să se bârfească, să se ciorovăiască, să se speculeze, într’un cuvânt, să trăiască cum se spune, „în armonie". Multe și felurite sunt opiniunile, teoriile și vederile asupra continuității traiului ad patres. Savanți, literatori, theosofiști, psihologi, spiritiști, naturaliști, și ignoranți, se zbat într'un intunerec desăvârșit. La gura balaurului care va sfârși prin a ’ ne înghiți pe rând, ca la moară, orice știință și imaginație cât de fertilă, se opresc mute și reci, ca și cadavrul mortului ce coboară intr’ânsa. In cronica de azi am vrut numai să atragem atențiunea tuturor nemuritorilor asupra unui fapt de altfel cunoscut decâ noi lumea. [Nimic nu-i nou sub soare]. Când, cu nasurile roșii și capetele plecate, urmărim sicriul ce dispare sub bolovanii de țărână, nici o singură clipă, — deși suntem convinși de aceasta, — nu ne trece prin minte că în curând «mascaralăcul» ni se va întâmpla și nouă. Instinctiv, cu trupurile mai ușoare, părăsim locașul de odihnă presărat cu cruci sau lespezi de piatră, iar în fondul conștiinței sale, fiecare își repetă: „Eu nu voi muri niciodată.“ Dacă mâne sau poimăne vor da ortul popii, un prieten se va apleca peste hoitul îmbrăcat în frac și va gândi: — Nici tu, urâtule, mai crezut ca să ți se’ntămple așa ceva!... Și pe când va judeca astfel, el însuși va trece cu vederea să se vadă schimonosit și țeapăn, culcat între patru scânduri. Ax. Ponl înainte de 1 April In ziarul nostru de ort, am Înregistrat știrea că un comerciant a fost atacat de bandiți pe strada Valea Albă, înjunghiat și jefuit de 100000 lei. Totul însă se reduce la o farsă a noastră, pe care am jucat-o unui confrate din localitate, care obișnuit ne copiază zilnic știrile. Deși întreaga afacere este de domeniul fanteziei în coloanele acelui confrate reportajul a apărut cu amănunte complecte. Sfătuim pe confratele nostru să-și angajeze un reporter și să părăsească sistemul cuzist. Delegatul Japoniei la Liga Națiunilor, la Constanța Cu vaporul „Regele Carol" a sosit astăzi dimineață de la Constantinopol de Kakehi Mito, delegatul Japoniei la Liga Națiunilor. D-sa este în trecere , prin țara noastră pentru Lai Isame. i Faptele zilal Agitator expulzat. — Inspectoratul de siguranță, a înaintat poliției portului pentru a fi expulzat, pe supusul austriac Iosif Lev. Numitul s’a făcut vinovat de agitații la București. Arestare.—Siguranța a arestat pe femeia Elena Manolache, pentru furt de la stăpân. Cursurile schimbului Bursa din Paris de Ia 27 Martie Î924, Romania . . . 9.60 Londra• ..... 79.— New-York .... 18.38 Belgia ...... 79.35 Italia............................79.70 Praga ...... 53.25 Elveția.....................318.25 Vlena.........................26.— Olanda • • . , 779.— ȘTIRI DIN GRECIA Plebiscitul in Grecia a fost fixat definitiv Adunarea Națională adresează un mesaj poporului Atena 28. — Plebiscitul a fost fixat pentru 13 Aprilie. Adunarea Națională, și-a suspendat lucrările pentru 40 de zile și a adresat un mesaj poporului prin care anunță și motivează detronarea dinastiei, introducerea regimului republican și condițiunile plebiscitului. Detronarea dinastiei grecești Atena 28.—Votul de ori al Adunărei Naționale privitor la detronarea dinastiei grecești, suprimă drepturile de indigenat pentru toți membrii dinastiei. Noua emblemă a republicii grecești Atena 28. — Din ordinul ministrului de război, insignele regale de pe căștile ofițerilor și a soldaților, au fost înlocuite cu altele, Înfățișând pe zeița Minerva. Remanierea guvernului Atena 28.—Cabinetul Papanastasiu va fi remaniat în cursul acestei săptamîni prin Intrarea în guvern a d-lor M. Russo și general Pangalos. Primul va lua ministerul de externe iar secundul ministerul siguranței statului. rroBamm(mana) P. S. S. Episcopul Ilarie către primarul orașului P. S. S. Episcopul Ilarie, a trimis d-lui V. Andronescu, primarul orașului nostru, următoarea adresă de mulțumire: „am fost plăcut impresionat și adânc mișcat de frumosul și înălțătorul dvs. gest. Trăsura pe care Cu atâta gântiieță și bunăvoință mi-ați pus-o la dispoziție de la venirea mea ca episcop al Constanței, în cursul săptâmânei trecute, am văzut că a fost schimbată cu o alta mai frumoasă și mai elegantă. Aceasta delicată atențiune din partea onor primăriei față de noua Înființată episcopie a Constanței și de smeritul chiriarh mă obligă la acest răsspuns, prin care vă exprim recunoștința mea și mulțumirile pe cari vi se datoresc, pentru această bună voință și atențiune. Concursul dvs. intotdeauna eficace și la timp este pentru mine un îndemn de a mă sili să fiu părintele duhovnicesc bun al poporului și cel mai osârdnic slujitor al intereselor statului român. Dumnezeu să vă binecuvinteze împreună cu toți colaboratorii dvs. membrii în consiliul comunal, pentru ajutorul pe care-1 dați Sfintei sale Biserici. Episcop. (ss) T. ILARIE Plata despăgubirilor CONSTANȚA 19 Haiti Solacola Traian 3000, Sava Hie 12500, Ing. Stanovici D. 3500, Crăsnaru Ion 9000, Raciu Victoria 9615, Nicola Petre 3000, Diruhl Misak Frenchian 3200, Cottabile 3000, Hagiopol Paraschiva 2500, Ionescu N. Gh. 1500, Murat Iacob 2500, La. col Poenaru Ion 750, Companietz B. 250, Ionescu Ivonne 11000, Qotlieb Resner 3000, Gheorghiu Panait 1000, Pantilimonescu Ion 500, Seni Solomon 1500, Stefan Angela 500, Cota C. Cociu 650, Toma Vasile 2200, Petru Trandafiru 10000, Ghica Leca Ecat. 12000, Comunitatea Armeană 13000, Canănău Titus 5000, Lîmbici Ecat. 1500, Birnfeld Drosa 3500, Jamelcher W. Ana 6000, Delatola Andrea 1500, Corala D. Ioan 20000, Dragon Stavru 500, Bernard Hanan 12269, Gheorghe Adolf 3000, Tașca I. Gheorghe 20000, Mamara Gh. 12000, Calderimistru 300, Economu Stavru 7500, Miclescu Victor 7500, Moscopol H. 500, Grigorescu Traian 520, Popescu D. Pr. 10000, Banca Agricolă 15000, Goldenberg Leon 1000, Gala Atanase 5750, Iorgulescu N. Ștefan 6250, Smărandeacu D. 22250, Ionescu Radu 7500, Tibacu Gh. 15000, Berberian Ion 2500, Anastasiu Gh. 7500, 20 Mai Focșa M. Ion 14000, Dr. Frangopol Panait 35000, Carnutza Ion 11000, Gheradii Aspasia 15000, Mira Grigore 5000, Maior Ananian A. Violeta 18500, Orezeanu Gh. 3400, Frați Vasiliu 2500, Gr. și Stavraca Aurelia 6000, Col. Pâncescu Gh. 14444, Aristide Iacob 22500, Căp Busoicescu Ion 13500, Mira D-tru 10000, Iafet Solomon 12500, Said Spiru 4500, Berceanu Oprea 20000, Costiniu M. Maior 12500, Mayius Eugenia 12500, Culura Atanase 7500, Hristos Eftihia 6030, Radu Anton 3500, Postelnicu P. 3500, Falășescu Al. tOOOO, Domnișoru Gh. 19000, Filipichi Filip 150, Gâinescu D-trn 25000, Seni Ilie 6009, Gelescu Ciaikcoi 500, Grigoriu C-tin 20000, Frangopol Rali 3000, Blank Louis 4500, Tozzi Eduard 5000, Husser Antoinette Maria 15000, Andronescu Virgil 25000, Ionescu C-tin 27625, Dobrescu Ion 12500, Manisalian Kevork 3500, Lescovar Fratz 10000, Com. Elen Teatrul Elpis 10000, Caraclan Evridichi 25000, Schule Carol 40000, Ghica Leon 10000, Rusu D-tru 1000, Eftimie Gh. 7500, Beloiu D-tru 7500, Kalusz Anton 2000, Tramundana Tanase 2500, Cristescu George 2500, Atanasiu Panait 15000, Ioanu C-tin 37500, 21 Hai Ghergha I. Dumitre 25000, Aldea R.Maria 15250, Pomarantz Iacob 4000, Altunian M. 8000, Benzi Pio 20000, Tonea Ion dr 10000, Economu Constantin 3000, Ciupercescu Pompei 1250, Băeleșanu Al. 9000, Petre R. 14000, Salina Nicolau 3500, Țimiraș Dumitru 5000, Gheorghiu Maria 52000, Miga Ion 5450, Fip Ion 3000, rarii Gh. 10000 Frangopol Mo7500, Funogea Ion 25000, La P. Cușneanu Gh. 10000, Dobre Gh. 21750, Ionescu Ștefan 24000 Ionescu Dobrogeanu 7500, Diaghi M. Frenchian 51100, Gheorghiadi Andrei 2400, Lascaridi Zamfir 4500, Banca de scumpt 36000, Present Marcu 4000, Tomoșoiu Gh. și Resner August 44000, Niculescu D. 51000, Roman N. Ion 15500, Oprescu Ion 10000, Frații Gheorghiu M. G. 16250, Căp. Cazacincu 50000 Banca de Scont Român 500, Ghinsberg Leon 2500, Schapira Pincus 1500, Penciulescu C. N. 17500, Gheorghiu M. Nicolae 7500, Grigorescu Petre 19000, D-l Pilescu Al. 10000, Nichiteanu Teodor 50600, Sutzu Mihail 22500, Contzias Panait 1750, Macri Panait 800, Marin Anatole 50200, Anastasa Sevastian 30000, Bârzan N. Petre 5000, Grigoriu M. Grigore 75000, Banca Românească 6000, [Sfârșitul mâine) imam Guvernul francez prezidat de d. Poincare a demisionat. opo Direcțiunea generală C. F. R„ In urma anchetei întreprinsă, cu ocazia fraudelor din port, a suspendat din serviciu pe funcționarul Ivanovici. Astăzi dimineață a sosit cu vaporul »Regele Carol» dela Cospoli d. Popovăț, fost director general al serviciului maritim. Cu acelaș vapor a sosit de la Dospoli d. Resoghi consul al Persiei la Galați. opo Astăzi vor sosi de la Constantinopol după cum am anunțat, torpilorul "75 O. L T." și canoniera „Giovanninl" care fac parte din escadra Italiană care va vizita porturile noastre. o.o Sâmbătă 29 Martie ora 6 d.a va avea loc la clubul conservator progresist din str. Carol No. 24 adunarea generală a membrilor. Cu aceasta ocazie d. dr. Pitescu, va face comunicări foarte importante. ooo Vaporul „Regele Carol", a sosit astăzi dimineață din Pyre*. ooo