Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-03-29 / nr. 72

r * X ANUL XI No. 72 Fondator: CONST. IRIMESCU Redacția ?i Aásaini*tf*{J» S truda Wraifca 33 ABONAMENTUL p# 13 lunl ..... 400 lal ,6....................2S0 » Manuscrise­« nepublicate au *# — inapoitul — țGLEION NO. 42/3 Director: I» H. MOSCU - Apare zilnic la ora 12 — DOI LEI EXEMPLARUL Politica struțului Alegerile de la Romanați, deși nu aveau o prea mare importanță politica, totuși prin rezultatele obținute de fiecare partid, devin dintr’o data de-o importanța co­­vîrșitoare. De­sigur, un parlamen­tar mai mult sau mai puțin pentru unul din partidele ce au dat lupta, nu putea nici mari nici diminua for­­țele acelor partide. Dar co­­mentînd numărul de voturi obținute vedem că guver­nul a obținut prea puține glasuri, față de acele acor­date partidelor din opozi­ție. S’a repetat și de astă data acelaș fapt pe care l'am observat la alegerele din Silis­tr­a. Opoziția se rostește în­viorată, ca de fapt guver­nul este înfrînt și ca mo­ralmente reușita e a ei. Ba chiar susține că ar fi reușit unul dintre tații opozanți, dacă candi­­buci­­covizmul nu era întrebuin­țat și de astă dată. Toate bune și frumoase. Moralmente ați reușit, opinia publica e cu voi, succesul pare desăvîrșit, dar păcatul e că tot can­didatul guvernamental a reușit. Rațoelile acestea ale par­tidelor de opoziție îmi fac impresia pe care o resimte exploratorul cînd struțul urmărit și ajuns din urmă, își ascunde capul sub nisip, crezînd că a scăpat de ur­măritori. Diviziunea aceasta a par­tidelor de opoziție, prove­nita numai din frecările ambițiilor de partid și per­sonale ale corifeilor, mic­șorează pana întratîta for­țele reale ale opoziției în­­cît, partidul liberal „fată“ —ca sa întrebuințez o ex­presie populara dar foarte justă—la fiecare alegere. Și e curios că struțul a­­cesta opozițîonist nu pri­cepe lecția. El nu vrea cu nici un chip sa încerce, ma­­car odată, sa dea lupta la o alegere parțiala, adunîn­­du-și forțele asupra unui singur candidat. Evident că acel opozant, ales de toate partidele din opoziție, coalizate, va avea aparența ca reprezintă nu­mai partidul în rîn­durile că­ruia este înscris. In reali­tate însă, el va fi un sim­bol, acel al înfrîngerii par­tidului de la putere, în baza unui principiu de uni­tate. Și de cînd întreaga presă Independenta, răgușește sfa­­tuindu-i sa se unească, sa­crificed ceva din ambițiile personale, conducătorii par­tidelor din opoziție, ar fi trebuit sa vadă că opinia publica nu le admiră izo­larea lor mîndră, ci îi vrea grupați spre folosul comun. Const. Irimesen Un răspuns Am înregistrat la 28 Mar­tie, sub titlul „Vaporul Steaua Ro­mână părăsit de echipagiu tn America", știrea că, numitul vas, pe când se afla în portul New­ Orleans din Statele­ Unite, a fost părăsit de o parte a e­­chipagiului său, 12 marinari în frunte cu ofițerul al 3-lea, Crăi­­niceanu. Numai atăt. Ori, un confrate local, inspi­rat probabil de comandantul vaporului „Steaua Română" cu titlul „In jurul unei pretinse greve de pe vaporul „Steaua Română“, ne învinovățește că am fi publicat o atare știre, și că pe vapoarele comandate de d-sa, nu se pot petrece aseme­nea fapte. La discuții inutile, nu avem vreme sa stăm, ne mărginim numai, a-i pune sub nas, chiar raportul lăudărosului coman­dant, adresat căpităniei portu­lui Constanța: PROCES-VERBAL făcut astazi 1 Februarie 1924 la New­ Orleans și Baton Rou­ge U. S. A. Noi comandor Negulescu co­mandantul vaporului »Steaua Română­, N. Diaconescu 1. o­­fițer și O. Raicovici 11. ofițer vasul fiind gata de plecare am constatat dezertarea de la bord, a următorilor marinari: Gh. Crăiniceanu ofițer asistent, Gherian Al. Timonier, Cojanu Nicolae timonier, Mihăilescu L marinar, Butmaioiu I. ungător, Jeleș loan Ungător, Zaharia loa­­chim focar, Neacșu Florea can­didat, Zah loan al Il-a bucătar, Toma Cornea chelner și Simion Petre marinar. Numiții au dezertat luând cu ei și livretele individuale iar o­­fițerul asistent Crăiniceanu a luat și carietul ofițerului­­ N. Diaconescu. Cazul a fost adus la cuno­ștința autorităților americane, iar aceste le-am întocmit pen­tru ca d-vstră să puteți lua măsurile dictate de lege. Făcut azi 30 ianuarie 1924 la Baton- Rouge și New Orleans U. S. A. Comandantul va fi. „Steaua Românii' Comandor, A. Nega­teaca. Ofițer 1 N. Diaconescu Ofițer 11 Q. Raicovici Poate să ne spue confratele dacă am afirmat ceva mai mult ceva ce nu se cuprinde în ra­portul de mai sus ? Pe urmele unei crime î­ n Dispariția manipalantului Gh. Boltea, tola­noastrieția portalul - Cooperativa „Tomis“ a sesizat ori parchetul, intr’o afacere, ce iese din cadrul obișnuitelor întâmplări. E vorba de dispariția mi­sterioasa a d-loi Gheorghe Boldea, funcționar la ser­viciul porturilor maritime. Numitul, din partea di­recțiunei a obținut un con­cediu dela 5—9 Martie, pen­tru a se duce In Basarabia în vederea unor afaceri fa­miliare. Cu cooperativa aceasta ocazie „Tomis“, l-a însărcinat să angajeze din Basarabia muncitori, cari să lucreze la grădinăria ei, încredințând totodată d-lui Boldea, sumele de bani ne­cesare acestor angajări, k Boldeag a plecat din Con­stanța la 5 Martie, și până în prezent nu i s’a putut da de urmă. Sunt bănueți că ar fi fost ucis, de Boldea oarece anul trecut s’a purtat sever față de muncitorii basara­­beni in comunele cărora s-a dus acum să angajeze alții și deci nu este exclus ca din răzbunare, vreunul din aceștia să fi comis o crimă. Parchetul a dispus să se facă cercetări in comunele Copana, Larjeanca și Belea situate intre orașele Bol­­grad și Ismail, unde se cre­­de că Boldea ar fi fost ucis. Doctor B. TATARSKI boli interne, boli de nas, gât și urechi.Operațiuni Groaznică nenoro­cire pe linia Con­­stanța.București — Un cizmar din Constanța tăiat de rotile Tanoanelor— O groaznică nenorocire s’a Întâmplat aseară. Cu tre­nul plecat spre București, cizmarul Alexe P. Petre, din str. Miron Costin No. 19 pornise aseară spre Cerna­voda, înainte Insă ca mași­na să oprească In stație, Alexe a încercat si sară din mersul trenului, încer­care care La fost fatali, căci nefericitul alunecă la­tre roțile vagoanelor și până să se oprească trenul Imprudentul era trans­format într’o massă de carne. D. prim procuror Dumitrescu a dispus înhu­marea neexistând loftinell. La Hinog­e... motorină, Gârnați, șuncă, la­nzină, Zac și ruginesc motoare. Piese multe fac... picioare... Și Dragon e cel de vină să nu vrea, să dea lumină... Banca Centrală de Comerț — Soilitati Anonimi — — Capital Social Lai 5.000.000 — — Constanța, — Strada Pstru Rareș, 5 — i­umai ope­nu lun i­LE Face orice operațiuni de banci. — Avansuri pe gaj, mărfuri. — Conturi curente. — -------Scont de polițe-------­Primește lepuile spre futtificare — Cu dobânzi foarte avantagioase — Panamalele succed mereu... Nu e zi lăsată de la Dumnezeu, ca noul abuzuri, noul fraude ori noul pana­male, să nu iasă la iveală. înregistrăm astăzi una nouă nouță, care ar fi putut rămâne necunoscută, de nu primeam la redacție o plângere a sătenilor din Cb­răcci, pe care la rândul nostru o supunem atențiunei parchetului. Iată clar cum stau faptele : In 1919, după revenirea autorităților noastre în Dobrogea, prefectura de județ a împărțit sătenilor, prin primăria fiecărei comuni făina sosită din America. La Cb­răcci, primarul de pe atunci d. Cergău, primea făina de la prefectură, pentru care prin intermediul d-lui P. Mitrea încasa prețul de la săteni. Un fapt curios și care dă de bănuit, este că astăzi după atâția ani percepto­rul încasează silit de la săteni prețul făinei, după un tablou de debit, de­oarece făina a fost ridicată pe credit. Se pune întrebarea următoare: dacă sătenii au plătit odată făina, de ce li se cere costul ei și a doua oară ? Și in fine, dacă banii încasați de la săteni nu au ajuns la destinație, și nu s’a plătit cu ei făina, atunci, cine a mâncat banii țăranilor ? E necesar să se facă ime­diat o anchetă severă. O cerem imperios. Tâlhăria de la Ghelingic Noaptea trecut­, hoții s’au introdus în pivnița cârciumaru­­lui Gh. Șeitan din com Ghelen­­gic, cu intenția de a intra in prăvălie spre a fura banii din tejghea. Tocmai când voiau iis! si opereze, hoții au fost sur­prinși de către patron și caraule. Hoții au reușit ins! sâ se faci nevăzuți, trăgând focuri de ar­mă asupra urmăritorilor. Incendiul din Gh­lici Noaptea trecută, un violent incendiu a izbucnit la casa lo­cuitorului Memet Cafar, din co­muna Cârlîei, județul Constanța, și a distrus întreg acoperișul casei, un grajd și o căpiță de fân. Focul a provenit din cauza neglijentei. Pagubele se urca la suma de 60 mii le!. Șezătoarea de la Ilean La­liseu, va avea loc astă­­seară obișnuita șezătoare. «Omul politic», va fi subiec­tul conferinței, pe care o va desvolta d. avocat. Alex. Con­­stantinescu. Vor urma apoi di­verse producțiuni muzicale exe­cutate de d-nii Al. Spiriadis și E. Fabris. D. profesor Carp, o­­bișnuita-i lectură. La fine proec­­țiuni. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la oborș în ziua de 27 Martie. 4 căruțe cu orz a 380-430 lei suta de kgr. 9 căr. porumb cu 420-430 lei suta de kgr. 4 căruță cu ovăz cu 360-370 lei suta de kgr. 2 căr. rap­ță săib. cu 200 lei suta de kgr. 7 căruțe cu fân cu 150-190 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă. 22 vag. porumb cu 464*470 lei suta de kgr. 25 vag. cu orz 427-430 lei suta de kgr. 12 vag. cu grău de 490-540 lei sute de k. Cronica zilei La paji »Adio, sau mai bine zis, la revedere, căci toți suntem ne­muritori.» Așa și-a terminat dis­cursul funebru un amic, iar mulți au crezut că la mij­loc este o eroare, socotind că ora­torul a vrut să zică «muritori» și nu , nemuritori". Reflectând mai matur, veți vedea că expresiunea, „la re­vedere, căci toți suntem muri­tori", ar fi un nonsens. A muri, înseamnă a sfârși, a dispare. Dacă ne facem una ca pămân­tul, cum putea­ vom, oare, să ne revedem ? Și, din contra, toți suntem nemuritori", se adreseaza in mod direct și indiscutabil, ne­muririi sufletului. Ducele de Reichstadt, înainte de a închi­de ochii pentru ultima oară, a zis: „Acum dragii mei, mi-a venit rândul să trec Dincolo.* Așa­dar, dacă ne va fi dat să dăinuim și peste hotarele a­­cestei vieți, sufletele noastre se vor întâlni pe lumea cealal­tă și vor putea în tihnă, ca și în trecut, să se bârfească, să se ciorovăiască, să se specu­leze, într’un cuvânt, să trăiască cum se spune, „în armonie". Multe și felurite sunt opiniu­­nile, teoriile și vederile asupra continuității traiului ad patres. Savanți, literatori, theosofiști, psihologi, spiritiști, naturaliști, și ignoranți, se zbat într'un in­­tunerec desăvârșit. La gura ba­laurului care va sfârși prin a ’ ne înghiți pe rând, ca la moară,­­ orice știință și imaginație cât de fertilă, se opresc mute și reci, ca și cadavrul mortului ce coboară intr’ânsa. In cronica de azi am vrut numai să atragem atențiunea tuturor nemuritorilor asupra u­­nui fapt de­ altfel cunoscut de­câ noi lumea. [Nimic nu-i nou sub soare]. Când, cu nasurile roșii și ca­petele plecate, urmărim sicriul ce dispare sub bolovanii de ță­rână, nici o singură clipă, — deși suntem convinși de aceas­ta, — nu ne trece prin minte că în curând «mascaralăcul» ni se va întâmpla și nouă. Instinc­tiv, cu trupurile mai ușoare, pă­răsim locașul de odihnă presă­­rat cu cruci sau lespezi de pia­tră, iar în fondul conștiinței sale, fiecare își repetă: „Eu nu voi muri niciodată.“ Dacă mâne sau poimăne vor da ortul popii, un prieten se va apleca peste hoitul îmbrăcat în frac și va gândi: — Nici tu, urâtule, m­ai cre­zut c­a să ți se’ntămple așa ceva!... Și pe când va judeca astfel, el însuși va trece cu vederea să se vadă schimonosit și țea­păn, culcat între patru scânduri. Ax. Ponl înainte de 1 April In ziarul nostru de ort, am Înregistrat știrea că un comerciant a fost atacat de bandiți pe strada Valea Al­bă, înjunghiat și jefuit de 100000 lei. Totul însă se reduce la o farsă a noastră, pe care am jucat-o unui confrate din lo­calitate, care obișnuit ne copiază zilnic știrile. Deși întreaga afacere este de domeniul fanteziei în coloa­nele acelui confrate repor­tajul a apărut cu amănunte complecte. Sfătuim pe confratele nos­tru să-și angajeze un repor­ter și să părăsească siste­mul cuzist. Delegatul Japoniei la Liga Națiunilor, la Constanța Cu vaporul „Regele Carol" a sosit astăzi dimineață de la Constantinopol de Kakehi Mito, delegatul Japoniei la Liga Na­țiunilor. D-sa este în trecere , prin țara noastră pentru Lai­ I­same. i Faptele zilal Agitator expulzat. — Ins­pectoratul de siguranță, a îna­intat poliției portului pentru a fi expulzat, pe supusul austriac Iosif Lev­. Numitul s’a făcut vinovat de agitații la București. Arestare.—Siguranța a a­­restat pe femeia Elena Mano­­lache, pentru furt de la stăpân. Cursurile schimbului Bursa din Paris de Ia 27 Martie Î924, Romania . . . 9.60 Londra• ..... 79.— New-York .... 18.38 Belgia ...... 79.35 Italia............................79.70 Praga ...... 53.25 Elveția.....................318.25 Vlena.........................26.— Olanda • • . , 779.— ȘTIRI DIN GRECIA Plebiscitul in Grecia a fost fixat definitiv Adunarea Națională adresează un mesaj poporului Atena 28. — Plebiscitul a fost fixat pentru 13 A­­prilie. Adunarea Națională, și-a suspendat lucrările pen­tru 40 de zile și a adresat un mesaj poporului prin care anunță și motivează detronarea dinastiei, introdu­cerea regimului republican și condițiunile plebiscitului. Detronarea dinastiei grecești Atena 28.—Votul de ori al Adunărei Naționale pri­vitor la detronarea dinastiei grecești, suprimă drepturile de indigenat pentru toți membrii dinastiei. Noua emblemă a republicii grecești Atena 28. — Din ordinul ministrului de război, insig­nele regale de pe căștile ofițerilor și a soldaților, au fost înlocuite cu altele, Înfățișând pe zeița Minerva. Remanierea guvernului Atena 28.—Cabinetul Papanastasiu va fi remaniat în cursul acestei săptamîni prin Intrarea în guvern a d-lor M. Russo și general Pangalos. Primul va lua mi­nisterul de externe iar secundul ministerul siguranței statului. rroBamm(mana) P. S. S. Episcopul Ilarie către primarul orașului P. S. S. Episcopul Ilarie, a trimis d-lui V. Andronescu, primarul orașului nostru, ur­mătoarea adresă de mulțumire: „am fost plăcut impresionat și adânc mișcat de frumosul și înălțătorul d­vs. gest. Trăsura pe care Cu atâta gân­­tiieță și bună­voință mi-ați pus-o la dispoziție de la venirea mea ca episcop al Constanței, în cursul săptâmânei trecute, am văzut că a fost schimbată cu o alta mai frumoasă și mai elegantă. Aceasta delicată atențiune din partea onor primăriei față de noua Înființată episcopie a Constanței și de smeritul chiriarh mă obligă la acest răs­­s­puns, prin care vă exprim re­cunoștința mea și mulțumirile pe cari vi se datoresc, pentru această bună voință și atențiune. Concursul d­vs. in­totdeauna eficace și la timp este pentru mine un îndemn de a mă sili să fiu părintele duhovnicesc bun al poporului și cel mai o­­sârdnic slujitor al intereselor statului român. Dumnezeu să vă binecuvin­­teze împreună cu toți colabo­ratorii d­vs. membrii în consi­liul comunal, pentru ajutorul pe care-1 dați Sfintei sale Bi­serici. Episcop. (ss) T. ILARIE Plata despăgubirilor CONSTANȚA 19 Haiti Solacola Traian 3000, Sava Hie 12500, Ing. Stanovici D. 3500, Crăsnaru Ion 9000, Raciu Victoria 9615, Nicola Petre 3000, Diruhl Misak Frenchian 3200, Cotta­bile 3000, Hagio­­pol Paraschiva 2500, Ionescu N. Gh. 1500, Murat Iacob 2500, La. col Poenaru Ion 750, Com­­panietz B. 250, Ionescu Ivonne 11000, Qotlieb Resner 3000, Gheorghiu Panait 1000, Panti­­limonescu Ion 500, Seni Solo­mon 1500, Stefan Angela 500, Cota C. Cociu 650, Tom­a Va­sile 2200, Petru Trandafiru 10000, Ghica Leca Ecat. 12000, Comunitatea Armeană 13000, Canănău Titus 5000, Lîmbici Ecat. 1500, Birnfeld Drosa 3500, Jamelcher W. Ana 6000, Delatola Andrea 1500, Corala D. Ioan 20000, Dragon Stavru 500, Bernard Hanan 12269, Gheorghe Adolf 3000, Tașca I. Gheorghe 20000, Mamara Gh. 12000, Calderimi­s­tru 300, E­­conomu Stavru 7500, Miclescu Victor 7500, Moscopol H. 500, Grigorescu Traian 520, Popescu D. Pr. 10000, Banca Agricolă 15000, Goldenberg Leon 1000, Gala Atanase 5750, Iorgulescu N. Ștefan 6250, Smărandeacu D. 22250, Ionescu Radu 7500, Tibacu Gh. 15000, Berberian Ion 2500, Anastasiu Gh. 7500, 20 Mai Focșa M. Ion 14000, Dr. Fran­­gopol Panait 35000, Carnutza Ion 11000, Gheradii Aspasia 15000, Mira Grigore 5000, Maior Ana­­nian A. Violeta 18500, Orezeanu Gh. 3400, Frați Vasiliu 2500, Gr. și Stavraca Aurelia 6000, Col. Pâncescu Gh. 14444, Aris­tide Iacob 22500, Căp Busoi­­cescu Ion­ 13500, Mira D-tru 10000, Iafet Solomon 12500, Said Spiru 4500, Berceanu Oprea 20000, Costiniu M. Maior 12500, Mayius Eugenia 12500, Culura Atanase 7500, Hrist­os Eftihia 6030, Radu Anton 3500, Postel­­nicu P. 3500, Falășescu Al. tOOOO, Domnișoru Gh. 19000, Filipichi Filip 150, Gâinescu D-trn 25000, Seni Ilie 6009, Gelescu Ciaikcoi 500, Grigoriu C-tin 20000, Frangopol Rali 3000, Blank Louis 4500, Tozzi Eduard 5000, Husser Antoinette Maria 15000, Andronescu Virgil 25000, Ionescu C-tin 27625, Dobrescu Ion 12500, Manisalian Kevork 3500, Lescovar Fratz 10000, Com. Elen Teatrul Elpis 10000, Cara­­clan­ Evridichi 25000, Schule Carol 40000, Ghica Leon 10000, Rusu D-tru 1000, Eftimie Gh. 7500, Beloiu D-tru 7500, Kalusz Anton 2000, Tramundana Ta­­nase 2500, Cristescu George 2500, Atanasiu Panait 15000, Ioanu C-tin 37500, 21 Hai Ghergha I. Dumitre 25000, Aldea R.­Maria 15250, Poma­­rantz Iacob 4000, Altunian M. 8000, Benzi Pio 20000, Tonea Ion d­r 10000, Economu Con­stantin 3000, Ciupercescu Pom­pei 1250, Băeleșanu Al. 9000, Petre R. 14000, Salina Nicolau 3500, Țimiraș Dumitru 5000, Gheorghiu Maria 52000, Miga Ion 5450, F­ip Ion 3000, rarii Gh. 10000 Frangopol Mo­7500, Funogea Ion 25000, La­ P. C­ușneanu Gh. 10000, Dobre Gh.­­ 21750, Ionescu Ștefan 24000 Ionescu Dobrogeanu 7500, Diag­­hi M. Frenchian 51100, Gheor­­ghiadi Andrei 2400, Lascaridi Zamfir 4500, Banca de scumpt 36000, Present­ Marcu 4000, Tomoșoiu Gh. și Resner Au­gust 44000, Niculescu D. 51000, Roman N. Ion 15500, Oprescu Ion 10000, Frații Gheorghiu M. G. 16250, Căp. Cazacincu 50000 Banca de Scont Român 500, Ghinsberg Leon 2500, Schapira Pincus 1500, Penciulescu C. N. 17500, Gheorghiu M. Nicolae 7500, Grigorescu Petre 19000, D-l Pilescu Al. 10000, Nichi­­teanu Teodor 50600, Sutzu Mi­hail 22500, Contzias Panait 1750, Macri Panait 800, Ma­­­rin Anatole 50200, Anastasa Sevastian 30000, Bârzan N. Pe­tre 5000, Grigoriu M. Grigore 75000, Banca Românească 6000, [Sfârșitul mâine) imam Guvernul francez prezidat de d. Poincare a demisionat. opo Direcțiunea generală C. F. R„ In urma anchetei între­prinsă, cu ocazia fraudelor din port, a suspendat din serviciu pe funcționarul I­­vanovici. Astăzi dimineață a sosit cu vaporul »Regele Carol» dela Cospoli d. Popovăț, fost dire­ctor general al serviciului mari­tim. Cu acelaș vapor a sosit de la Dospoli d. Resoghi consul al Persiei la Galați. opo Astăzi vor sosi de la Con­stantinopol după cum am anun­țat, torpilorul "75 O. L T." și canoni­era „Giovanninl" care fac parte din escadra Italiană care va vizita porturile noastre. o.o Sâmbătă 29 Martie ora 6 d.a va avea loc la clubul conserva­tor progresist din str. Carol No. 24 adunarea generală a mem­brilor. Cu aceasta ocazie d. dr. Pi­­tescu, va face comunicări foarte importante. ooo V­a­p­o­r­u­l „Regele Carol", a sosit astăzi dimineață din Pyre*. ooo

Next