Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-20 / nr. 91

ANUL XI fio. 91 Fondator: CONST.­UUMESC «edactia fl Adals Jitra H* Stfaă* vrata 21 ABONAMENTUL : ?% ’. 2 tool .... a 400 lei ț 6 m­ • ■ ■ * ■ » Megacortoele nepublicate cu u — talpanun — f­ILEION Nft. 42/3 JL constanța Duminica 28 APRILIE 1924 Director: L. M. MOSCU Apare zilnic te ora 12­0­ DOI LEI EXEMPLARUL Fuziunea forțelor De cînd­ țara românească a intrat în volbura de după război, nu am încetat clipa sa propovâduesc uni­o­rea forțelor, pentru propă­șirea țârii. In tot­deauna am spus ca era arivizmului și al demagogiei trebue să dispară pentru­ a face loc la conducerea țării, a elemen­telor pregătite și capabile, valorilor prin urmare. In­tot­deauna am susținut că diriguirea trebue să fie uni­tara și fara soluțiuni de continuitate, pe cînd acțiu­nea trebue sa fie energica și difuzată în mîinile cîtor mai multe elemente. Diviziunea muncii este și va ramîne un adevăr ne­contestat Pornii de la aceste prin­cipii, am susținut ca toate elementele tradiționaliste, adica toate partidele con­servatoare în opoziție cu acele liberale, trebue să se unească pentru a-și reîn­­trema puterile secătuite de carcelarea grupurilor cari totuși reprezintă o unică ideie, ideia conservatoare care e o frînă a nebuniilor utopice și în acelaș timp pîrghia pe care se vazăma evoluția. Nu vedeam însă posibi­litatea­ unei astfel de uniri, pentru bunul motiv că am­bițiile personale și acele de partid, în intrazigența lor nu putea îngădui o sin­cera colaborare. Trebuia sa inter­vie ceva, spre a deslega nodul care ținea în loc apropierea a­­tîtor forțe, și acel ceva a intervenit. Sfaturile regale au avut darul sa rupă furia țarcu­lui dușmănos și mintea conducătorilor partidelor din opoziție s’a luminat. In fine. Citind comunicatul—fiindcă nu-i pot spune altfel, ace­lui reportaj politic din „Ade­vărul”, care vorbește de coaliția partidelor din opo­ziție—am văzut ca înfăp­tuirea unirii atîtor forțe, moarte prin lupte sterpe, este ceva realizat în prin­cipiu. Pana la realizarea reală, nu mai e decît un pas și acela mărunt de tot, fiindcă bazele de discuție pentru o apropiere au ajuns să fie bine precizate. Nu se mai vorbește de fuziunea partidelor, nici de desființarea unora și exo­­lu­sirea oamenilor de merit pentru anumite sentimen­­talizare și suspiciuni neîn­­dreptățite. Azi e vorba de o alta fu­ziune, acea în care forța popularității întinde mîna forței valorilor și munca celor cari pot sa o dea, spre folosul obștesc, este prețuita iar nu îndepărtata de la treabă. * Azi e vorba de fuziunea forțelor, nu pentru scopul neisprăvit de a răsturnă un guvern, ci tui o forța pentru a alcă­uni că, să oprească în joc menită acțiu­nea nefasta a nepriceperii și nebunia ideilor nedumi­nate, stîrnite în mințile slabe ale celor cari nu pot ve­dea prin raționament is­prava unor prefaceri prea năbădăioase. In fața incoherent care a ținut un curent radical de­mocrat cu unul tradiționa­list, amestecînd concepțiile individualiste cu cele co­lectiviste și chiar comuniste, se ridica de acum cohe­­rența ideilor de păstrare a neamului românesc prin sta­bilirea ordinei și a cinstei, care sa servească la pro­gresul lent dar neîncetat al acestui popor atît de tradiționalist și atît de via­bil, atît de susciptibil de civilizație, cum este popo­rul nostru. Cu energia oamenilor de acțiune și cu valoarea in­trinsecă reală a intelectua­lilor capabili, nu se poate prăbuși o țară, nici nimici o națiune. Faza ki care au intrat tratativele dintre partidele de opoziție, este în sfîrșit, acea normală; fuziunea for­țelor se va realiza și o era de tihna își va întinde ari­pile ei protectoare peste truditul suflet românesc. Cine cunoaște mersul tra­tativelor dintre partidul ță­rănist, cu partidul național, cu partidul poporului de sub șefia d-lui Averescu și cu partidul conservator­­progresist cu care d-sa este înțeles, mă vor pricepe mai bine decît ori și cine. Să se știe prin urmare cu forțele odată pornite, nimic nu le va mai putea opri, nici intrigile, nici vio­lențele, nici toate zîzaniile samanate în drumul lor, ca niște cioburi de sticlă; uni­rea lor într’un mănunchi se va face; dorința M. S. Re­gelui Ferdinand se va în­­plini și vom scăpa de lup­tele politicianiste pentru a ne porni la muncă frumoa­să și rodnică. Așa să fie. Și Va fi bine. Con«­. irruiesco Adunarea generală dela Camera de comerț HOTĂRÂRILE ADUNĂRII . / La Camera de comerț, a avut loc ori o adunare generală, sub președinția d-lui C. Georgescu. S-a intrat imediat în ordinea de zi, luăndu-se următoarele ho­tărâri: CASELE DE EXPEDIȚII Cu privire la acordarea dre­ptului de a înființa birouri de expediții și vămuiri, adunarea a hotărât să aprobe numai cere­rile acelora ce posedă cetățenia română și cari au satisfăcut le­gea recrutării. CHESTIUNEA T. F. F. Camera de comerț, luând in discuțiune cererea direcției poștelor pentru a se spri­jini lucrările de construcție a localului de telegrafie fără fir, a hotărât acordarea sume de 50 mii lei. Totodată, camera va interveni pe lângă băncile locale, in­ acest sens. PAZA MĂRFURILOR In urma unei adrese a Came­rei de comerț din Galați, adu­narea camerei a hotărât înfiin­țarea unui serviciu special de pază a mărfurilor expediate pe c. f. r. Acest serviciu va lua ființă i­­mediat și va fi subvenționat de comercianți. CONGRESUL CĂMEȘILOR DE COMERȚ In vederea congresului came­­relor de comerț, ce se va ține în Oradia Mare, în luna Septem­brie, adunarea a hotărât ca de­legații Constanței, să susțină modificarea și simplificarea for­malităților vamale și votarea legii camerilor de comerț. Adu­­narea a mai rezolvat diverse chestiuni de mică importanță. Cronica atîtei Vinul ,Amor și Geografie*, pot merge mâna’n mână, Björnsohn- Björnsterne a demonstat-o în­­tr’o comedie rămasă celebră, — și pe care n’am gustat-o î n nici un fel. Sardele cu ciocolată, am au­zul că mânca un individ care susținea că nimic nu este mai delicios. Vinul și matemateca sunt doi prieteni vechi, încă de pe vre­mea poetului Omar Kayam. Nimic nu poate fi, prin ur­mare, extraordinar și d-l An­drei Giorglopol avea dreptate la un păhărel de țuică, alaltăeri, când susțin­ea că vinul este to­tul în viață. De mic copil ești împărtășit ca vin, te însori, bel vin; ca să te înveselești, bel vin; ai făcut o afacere, te cinstești cu vin; ești trist, năcăjit, amarăt, te gargarisești cu vin; împăcă­­ciunea se face cu vin și cearta tot la o litră de vin, mai mult, se­ ivește. In fine, ai închis o­­chii și popa îți toarnă peste groapă, tot vin. »Apa trece, vinurile rămâne, — ar fi un proverb fără noimă, ca atâtea altele, care de fapt ar avea un înțeles și o filoso­­fie din cele mai profunde.­­Ținem, în special, să atragem atențiunea moraliștilor alcoolo­­fobi, câ teoria abstinenții de la divinul lichid este o nerozie mai pură decât vinul cel mai neamestecat. Oamenii debili, slabi de înger, mucaliți și ast­matici, nu pot bea vin. Vin beau numai oamenii sănătoși. A fi sănătos și a bea vin, nu este, în­ definitiv, decât anul și ace­laș lucru. Ba ceva mai mult, bolnavilor li se dă un păhărel de vin și epidemiile sunt gonite încolo, pe pustii, tot cu ajutorul lui. (Am fi nedrepți față de astatul dacă în această ultimă împrejurare, nu l'am pomeni la locul de o­­noare ce i se cuvine). In fine, la Atena s’a procla­mat republica și pun prinsoare pe toate milioanele d-nei Mor­gentau, că adepții domnului Pa­­panastasiu și-au înecat delirul vintrei la putere, în vin, pe când regali­știi vor fi băut vi­­nin. Chestie de nuanță, cum zice și cântecul: » Vin bibicule, Vin bibicule, Vino... Să nu se creadă in orice caz ce facem aluzie la d-l Bibicu Lascanuride, care, mai de grabă ar fi trebuit să se numească Lascaride... tocmai pentru că nu bea vin nici­odată. Ax, Poni care se deschide prima ____zi de PAȘTI De Paști, cei mari ar fi aterzis Ca ouăle să se boiască Căci roșul este comunist. Și sunt deprinși, să nu roșească VIZITJITi Parcul T­ataia T­E­ROA­REA Cea ce se petrece la noi în oraș, e un adevărat s­andal. Trăim sub teroarea câtorva bor­fași, pe cari poliția nu numai că nu se încumetă să-i astâmpere, ci se știe de frică, ba le și acordă un deosebit respect din această cauză. Dăunămi în camera de serviciu a prefecturei de poliție, un domn comisar sfătuia pe unul ce venise să reclame, pe un «șef» de borfași, că nu e bine să se puie rău cu căpetenia bandei, pentru că va fi omorât în bătaie. Cunosc de aseme­nea căzut unui alt ofițer de poliție, care de fiică numai, de a nu fi ciomă­git, s’a mutat de lângă locuința unui dintre acești abilii mânuitori ai pumnalului. Ceva mai mult. In anumite locuri in obor de exemplu unde căile ferate, n’au concesionat înca transportul mărfurilor, comercianții sunt la discreția bandelor de căruțași și sunt nevoiți sa se plătească, oricăt ar cere, sub amenințarea cu ciomagul. In triajul gării, la fel. Aci o vastă organi­zație de căruțași, înarmați cu revolvere și cuțite, terorizează însuși organele căilor ferate și deși suntem informați că mai mulți polițiști au primit ordinul ca să-i dezarmeze, ordinul n’a fost exe­cutat. Probabil că de frică. Tot de frică probabil, gara locală a tăcut când i s-a adus la cunoștință că pentru­ a sili pe comercianți să trransporte mărfurile cu căruțele lor, camionagii au stricat o întreagă linie de cale ferată ce deservea unele magazii de la obor. Indignarea cetățenilor față de toleranța autorităților noastre, crește continuu și la rândul nostru, ne adresăm către aceia puși să supravegheze ordinea. De data asta, nu îi rugăm ca în trecut, acum îi somăm să-și facă datoria. incendiul din Aslahlol Un groaznic incendiu a isbuc­­nit aseară la casa locuitorului Ion I. Nicolae din com. Agighiol județul Tulcea, distrugăndu-i complect o bucătărie și alte de­pendințe. Focul a provenit din cauza neglijenței. Pagubele se urcă la 5000 lei. Doctor 8. TATARSKI boli interne, boli de nas, găt și «reefs*. — Operațiuni Scufundarea vaporului “MARINAT Vasul venea spre Constanța spre a încărca netrul O telegramă sosită ori în lo­calitate, anun­ â scufundarea va­porului sub pavilion grec »Ma­rina*, proprietatea d-lui Zom­­buloglu, refugiat grec din Con­­stantinopole, stabilit ultimul timp la noi. Iată în ce împrejurări s’a scufundat «Marina“. EXPLOZIA Vasul plecând din Pireu spre Constantă, în largul mării pu­țin după plecarea din port a fost acostat de un vas de con­trol al căpităniei portului, iar un agent al acestei căpitănii se sui pe bordul­­ Marinei« pentru a cerceta dacă nu duce vreun călător clandestin. Acesta vroi să controleze și hambarul, dar fiind întuneric, coboră în inte­rior și aprinse un chibrit. Atât a fost de ajuns ca rămășițele pe­­­­trolifere din fundul hambarului­­ să îa foc. O puternica explozie urma imediat. Imprudentul agent și-a găsit cu această ocazie moartea în flăcări. VAPORUL IM FLĂCĂRI "înainte ca cineva să prindă de veste, incendiul a cuprins întreg vasul, făcând imposibilă orice încercare de salvare. E­­chipa­jul și pasagerii ce se a­­flau în cabine, s’au salvat, tre­când pe bordul vasului căpită­niei. Din cauza spărturilor pe cari le-a căpătat cu ocazia ex­ploziei, vaporul «Marina* s’a scufundat imediat. * * «Marina" făcea naveta î­n mod regulat între Constanța și Pireu, unde ducea petrol și ben­­zină.­­El plecase din portul nostru pentru ultima dată la 23 Mar­tie a. c., ducând cu sine o în­cărcătură de 360 tone de petrol. O sinucidere misterioasă In jurul unei dispariții din București Autoritățile locale, au primit instrucțiuni telegrafice, pentru cercetarea unei afaceri intere­sante. E vorba de dispariția din ca­pitală a unui funcționar cu nu­mele Lorenzio, care se spune că a plecat spre Constanța, cu gând de a se sinucide. Numitul s’ar fi încurcat în datorii la București și pentru a scăpa de urmărirea creditorilor, a luat această hotărâre dispe­rată. S’au încep­ut cercetări, pen­tru a se stabili dacă dispărutul s’a sinucis ori a reușit să ia drumul străinătății. Furtul de mo­­nede metalice Ele au început să circule la Constantinopol In numărul nostru de ori, am arătat că, la coletele cu monedă metalică ce au sosit din Olanda Băncii Naționale, s’ar fi desco­perit lipsa unei cantități. In urma cererei băncii, făcându-se eri o verificare, s’a stabilit într’adevăr că o cantitate de moneda a fost sustrasă din lăzi. Se fac actualmente cercetări, pentru a se stabili dacă furtul a fost comis pa vaporul­­ El­­beck, cu care monedele sosi­­sera ori în port la noi. Prima supoziție pare a se adeveri, pentru că sunt în formațiuni că monedă metalică românească și-a făcut apariția pe piața Con­­stantinopolului. Buletin juridic Tribunalul sec. I A admis apelul societăței .Astra Română*, obligând pri­măria de a restitui suma de 300.000 lei pe care o încasase în camptul impozitelor unor vagoane de petrol ce au trecut prin tranzit. * Groaznica neno­rocire din Bulgaria —6 morți și câțiva răniți- Sofia 18.—Dri dimineață, o groaznică nenorocire s’a în­tâmplat pe șoseaua care duce spre comuna Dervenița . Un escadron de cavalerie, trecând la instrucție pe șosea a întâlnit o căruță în care se aflau trei săteni. Cărăușul voind sa facă loc escadronului, a tras căruța in șanțul șoselei. Deodată o explozie se pro­duce, căruța împreună cu trei oameni, care se aflau cei în ea, a fost aruncată­ în aer. Să­tenii au fost prefăcuți în bu­căți. Bucăți de schijă au lovit sol­dații din escadron. Doi soldați au căzut morți, iar patru au fost grav răniți, dintre cari Unul, în drum spre spital a încetat din viață. De asemeni mai mulți cai au fost grav răniți. Se presupune că in șanțul șoselei ar fi fost aruncate ex­­plosibile sau că cei din căruță ar fi transportat bombe. Ancheta se face de coman­damentul garnizoanei din Sofia. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: în ziua de 18 Aprilie 35 căr. porumb cu 420-430 lei suta de kgr. 13 car. cu ovăz cu 300-320 lei suta de kgr. 41 căruțe cu orz a 370 400 lei suta de kgr. 10 căr. grâu arnaut cu 650 lei suta de kgr. 1 căruță dughie cu 350 lei suta de kgr. 1 căruță meiu cu­ 340 lei suta de kg. Operațiuni încheiate prin Bursa, în ziua de 18 Aprile 1924 6 vag. porumb cu 450 lei suta de kgr. Câteva constatâri Gunoiul contigental Sunt contigentări între con­­tigentări. Dacă se contigentează boi, porci, cartofi ori chiar carne de consum, fiți siguri că nici un ochiu cetățenesc n’ar fi vreodată în măsură să le dea de urmă. Nu tot astfel se întâmplă și cu gunoiul pe care funcționarii comunali cu mătură îi depun pe un loc viran, în centrul orașului, în fața biseri­­cei grecești. Deși contigentat de organele primăriei, gunoiul nu dispare ca porcii, carnea ori cartofii de altă dată, ci săptămâni în­tregi zace și răspândește miaz­­me grozave ce lovesc organele nasale ale trecătorilor. Această pentru singurul mo­tiv, că nu se pot face afaceri cu... gunoi. De la cap se’mpute peștele Eram convins că, membrii consiliului de higrenă, cari fac atâtea chițibușuri puțarilor, or celor ce vor să deschidă lo­caluri, admit numai cea ce co­respunde neapărat cu regulele higienei. Subsemnatul a avut prilejul sâ se convingă de contrariul. Un domn medic, scrupulos din fire și unul din mai marii consiliului sus numit și-a con­struit o casă. Aceasta n’ar fi nimic. Cu ocazia construcțiuni­­lor, trotuarul a fost stricat. Au trecut de atunci luni de zila fără ca consiliul de higienă ori chiar primăria să puie în ve­dere d-lui membru, să repare cea ce a stricat. Nu e numai atâta. D. medic taie mereu porci în curtea d-sale, iar sângele și zeile provenite din spălarea a­­cestor animale fac foc în stradă in fața locuinței lui. Și porcii sunt pârliți în curtea d-lui me­dic , iar cetățenii ce trec pe stradă, sunt siliți să-și astupe cu batista nasul, de mirosul ce se răspândește. Corespund, mă rog, toate acestea cu perceptele higienei?. Nicăierea mai potrivit proverbul că, peștele dela cap se impune. Și apoi, d-nii de la consiliu văd pasul din ochii altora... DRAC Un caz mortal de eri­­sipel pe vaporul „Regele Carol“ Chelnerul Constantin Pave*­tescu, de pe vaporul «Regele Carol», a fost internat la spi­talul comunal, bolnav fiind de erisipel. Numitul a încetat din viață, imediat după internarea sa în spital. S-au luat măsuri sanitare la vapoarele ce sosesc din Con­­stantinopol, dat fiind că epi­demia de erisipel mortală, bân­­tie în acel port. Publicarea protestelor de cambii M­nisterul de justiție este pre­ocupat de neajunsurile ce se creiază comercianților prin fap­tul că se publică protestele de cambii și toate, hipoteci, gajuri, etc.,—acte datorate uneori unei jene trecătoare, alteori neglijen­ței. Or, publicitatea contribuie la agravarea situațiunei comercian­ților, care altfel, ar putea trece mai ușor prin jena care a pro­vocat protestul. Este probabil clar cu ministrul de justiție—în dorința de a veni în ajutoru­l com­erțului, care tre­ce azi prin momente destul de grele—va prezenta corpurilor legiuitoare un proect de lege prin care se va opri publicita­tea acestor acte comerciale, ră­mânând ca cei interesați să se poată afla din registrele judi­ciare în care se înregistrează. Activitatea silozurilor pe ziua de 17 Aprilie 1924 Sold porumb kgr. 2244074 Sold grâu , 2894055 Sold orz , 1935734 Sold ovăz , 1834445 Sold secară , 69910 Intrări: Porumb kgr. 152830 Ovăz 84480 Eșlii: Grâu , 75875 Mișcarea portului Vase intrate. — „Attiki* german cu 807 tone mărfuri ge­nerale dela Hamburg, .Gitano* englez cu 60 tone mărfuri gene­rale dela Hull, „Ludovig Mra­­zek» român deșert dela Col­­pou­. Vase elite.—.Helene“ olan­dez cu rest 800 tone mărfuri ge­nerale pentru Galați și Brăila. UN DUEL LA CONSTANTA Suntem informați că un duel va avea loc mâine dimineață în­tre un domn profesor din loca­­litate și un ofițer din garnizoa­na locală. IlflIMNIlUlI După noul itinerariu de distribuire a coresponden­ței poștale ziarul nostru se împarte abonaților, în după amiaza zilei, adică imediat după apariție. Cei ce nu vor primi ziarul regulat în acest mod, îi rugăm să ne anunțe. o . Exploatatorii noștri da ce­reale foarte optimiști până mai ieri, manifestă acum un pesi­mism destul de pronunțat. După cele mai serioase in­­formațiuni Argentina ar avea un plus de porumb pentru export de trei milioane cinci sute de mii tone, cu încărcarea căruia s’a început. Urmarea acestui fapt este o scădere graduală a prețurilor pentru porumbul livrabil la ter­mene viitoare. Cu cât termene­le de livrare sunt mai depărtate prețul e mai scăzut. Pentru po­rumbul livrabil în iunie sau iu­lie, diferența în minus ar fi deja de vreo zece mii lei la vagon, față cu prețul actual. Din cauza aceasta o oarecare stagnațiune ar fi intervenit și în tranzacțiunile de cereale dela noi. O telegramă sosită la minis­terul de externe anunță că Joi a fost semnat la Roma aranja­mentul cu creditorii italieni ce privește datoria comercianți­în­lor români dela 18 Noembrie 1918 până la 1 Aprilie 1924. Cu încheerea acestei convenții sa pune capăt motivelor de ne­mulțumire cari existau în Italia împotriva creditului român și cari dăunau foarte mult credi­tului nostru. OUG In ziua de 8 iunie (Rusalii) va avea loc la Cazinoul Comunal, o mare serbare populară de primăvară, organiza­tă de un grup de ziariști salariați din localitate. Apo O mare afluență de cumpă­rători se observă zilnic la ma­gazinul­­ LONDRA, care a pri­mit pentru Paști, un nou mare transport de costume băr­și bătești și de copii, croială mo­dernă, chic. — Se vinde cu PREȚURI mai EFTINE ca ori­unde. — Vizitați și vă veți con­vinge. Magazinul «Londra* Strada Ștefan cel Mare 38 (vis-a*vis da Hotel Londra]. ooo Cu vaporul „Împăratul Trăian» a sosit de la Pireu d. N. B*si­­lesm profesor universitar, ple­când la București. ooo Eri a sosit în localitate un grup de studenți de la Acade­mia de Înalte studii comerciale și industriale din Cluj împreună cu rectorul lor. ooo Angajați camere și faneti băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea C. Nițescu , T. Peahă.

Next