Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)
1924-11-25 / nr. 266
ANUL XI. No 266 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni 500 lei 270 . CONSTANȚA MARȚI 25 NOEMBRIE 1924 Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director politic: O. GORUNEANU 1EL.feFON No. 42/5 — Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Ce face opoziția locală ? ! in plum it numit I warn inttriiü Răspunsul d-lui dr. Al. Pilescu șeful partidului conservator-progresist DOMNULE DIRECTOR. In ziarul „Dacia” ce cu onoare conduceți, într’un articol de fond privitor la opozițiunea locală, vă puneți întrebarea pentru ce subsemnatul „stă retras” și alături de celelalte grupări politice locale neguvernamentale nu reacționează față de starea nemulțumitoare a edilităței Constănțene. Mă simt dator față de concetățenii noștri și față de măgulitoarele cuvinte ce spuneți la adresa mea și a grupărei noastre, să dau următorul răspuns. Mai întâi este o simplă aparență „retragerea” despre care dumneavoastră vorbiți. Eu și amicii mei n’am încetat un singur moment a ne preocupa de nevoile orașului, și cei care sunt în apropierea noastră cunosc lucrul acesta foarte bine. Nu putem fi impasibili în această direcțiune pentru două motive: primul este că bunăvoința de care ne-am bucurat din partea cetățenilor în toate ocaziunile constitue pentru noi o puternică și inexorabilă obligațiune de a lucra mai departe cu modestele noastre puteri pentru binele public și al doilea că și noi fiecare în parte suferim tot așa de mult de lipsurile orașului ca orișicare alt cetățean. Dacă s’a putut interpreta ca o lâncezeală faptul că nu ne agităm de o bucată de vreme sub protestările sgomotoase, aceasta am făcut-o pentru ca împrejurările generale ale politicei din întreaga țară ne condamnă să nu ajungem la un rezultat practic, ceea ce ar fi dus numai la compromiterea mișcărei începute—pentru ca politica este ACȚIUNE ȘI DECI REALIZARE. In adevăr așa cum stau lucrurile cu comisii interimare numită de guvern prin decrete, cu putere ce nu emană deja cetățeni, întrucât alegeri comunale știți că nu se pot face neexistănd o lege electorală—a ne agita sar fi însemnat să facem pur și simplu jocul cancanurilor politice ale familiei liberale din localitate, întrucât dărâmarea actualei comisii interimare ar fi dus numai la înlocuirea ei cu altă ceată de chiverniseală tot liberală. Insă , noi socotim că așa cum se găsesc liberali locali, nu este posibil să iasă dintre dânșii o conducere mai bună. " % Atâta vreme deci cât nu vor fi posibile alegeri comunale singura cale care poate da unor edili și greutate morală și îndreptățire cetățenească de a veghia cu folos pentru binele orașului—o campanie pe chestia edilitară ESTE STEARPA. De altfel opera ce dumneavoastră vizați are două laturi: una NEGATIVA de CRITICA și PROTESTARE, alta constructiv de REFACERE și PROGRES. Prima parte s’a făcut și se face din belșug, atăt de o parte din presa locală care în această privință și-a înțeles pe deplin rostul ei, cât și de fiecare cetățean în parte, căci nu poți întâlni pe unul singur măcar care să nu se plângă în gura mare de neajunsurile edilitare. Partea a doua cere însă anumite condițiuni care nu depind de cât în foarte mică parte de bunăvoința noastră a tuturor și într’o măsură considerabilă de împrejurările politice generale. Să mă explici După cum în economia generală a țărei formula magică „prin noi înșine” oritât de frumoasă ar fi din punct de vedere stilistic și oricât de măgulitoare pentru amorul nostru propriu a rămas o simplă imagine trecând în patrimoniul de demagogii declamatoare ce intră în tradiția partidului liberal, tot astfel în economia noastră locală această formulă rămâne în timpurile de față fără înțeles. Susțin deci că un edil, oricât de priceput și cu oricâtă tragere de inimă, numai cu concursul larg și nepricupețit al conducătorilor de la centru, va putea să înfăptuiască ceva. Așa ca viitorul edil de care are nevoie Constanța va trebui să fie nu numai un om cu multă autoritate în oraș dar și cu trecere multă în sferele înalte politice. Această însă nu se poate decât în ipoteza unei schimbări de regim, pe care toți o dorim și pe care o credem mai apropiată decât s’ar părea. Căt despre programe, acesta e singurul lucru care se găsește din prisos în lumea politică locală. După părerea mea singurul program adevărat este scris în suferință și cu durere în sufletul fiecărui Constănțean. Să se uite fiecare în jurul său și să întrebe până și pe copii cari se vor spune că nu avem lumină, n’avem apă, n’avem pavaj, canalizare, salubritate, pompieri, siguranță publică etc., adică tot ceea ce constitue traiul de toate zilele într-un oraș. Programul acesta a mai fost odată expus cetățenilor și a căpătat chiar un început de executare sub scurta administrație comunală a neuitatului Titus Canănău, de la care au rămas câteva lucrări definitiv terminate și mai multe în cursul execuțiunei, care au fost lăsate până astăzi în starea de la 1913. Din punct de vedere mai larg, prea s’a uitat în timpul din urmă, că orașul nostru are norocul ca prin așezarea lui, de a fi în timpul ernei un centru comercial, iar în timpul verei o stațiune balneară și climaterică. Ce s’a făcut pentru prosperitatea portului și pentru atragerea vizitatorilor sezoniști ? Aceste două mari isvoare de bogăție pentru oraș lâncezesc după războiu, și în locul prosperităței, la care avem dreptul să năzuim ne zbatem în lipsuri și mizerie.—Iată două directive, care vor trebui urmate paralel cu lucrările edilitare de care vorbesc mai sus. Sunt încă multe de zis, dar cadrul unui articol de ziar este prea strâmt ca să mă pot avânta mai mult. — Ca încheere, noi conservatoriiprogresiști departe de a ne desinteresa de chestiunile vitale ale acestui oraș, declarăm că ele formează preocuparea noastră constantă însă ca oameni cu mai multă experiență politică evităm agitațiile sterpe și așteptăm cu încredere ceasul când singuri sau în tovărășia celor buni și cuminți Vom putea să punem modestele noaste puteri în slujba intereselor concetățenilor noștri. Mulțumindu-vă pentru ospitalitate vă rog a primi expresiunea celor mai distinse salutări. DR. PILESCU' Piața cerealelor Pe ziua de 22 Noembrie nu s-a efectuat nici un fel de operațiune atât la bursă cât și la oborul de cereale. Vapoare s’au împotmolit Pe’ntrega-oraș căzu zăpadă. Numai comisia interimară Nu vrea cu nici un preț să cadă. Rearestarea lui Ivan Ogneanof Senzațională dispariție de documente. Ancheta in curs - Am arătat la timp că organde de justiție militară, au arestat pe Ivan Ogneanof proprietar din Constanța, revenit din Bulgaria, unde se refugiase, după reocuparea Dobrogei de către autoritățile române. Principalele acuzațiuni aduceau lui Ogneanof erau ce se acelea că dezertase la inamic, că uneltise împotriva siguranței statului român, întreținând relațiuni cu diverse grupări iridentiste bulgare între care și societatea „ Dobrogea“ din Varna că, obținuse o funcție în timpul ocupațiunei inamice în administrația bulgară din Dobrogea și că prezidase faimosul congres, de la Babadag, unde se hotărâse alipirea Dobrogei la statul bulgar. Cercetat de cabinetul I. de instrucție al consiliului de război ce depinde de comandamentul diviziei a 9-a, singura vinovăție a lui Ogneanof părea a fi dezertarea la inamic în timp de război, deoarece un număr de câteva sute de persoane fiind audiate, au depus favorabil lui Ogneanof. Acesta a fost eliberat din închisoare după o deținere de trei luni, urmând ca, consiliul de război să decidă ulterior asupra soartei lui. O rearestare ciudată Acum câteva zile, Ogneanof a fost din nou arestat în urma ordinului cabinetului II de instrucție și depus pentru a doua oară la închisoarea militară De data aceasta însă, lucru ciudat, în loc ca arestatul să fie supus aceluiaș regim ca în trecut, — adică regimul de prevenție — Ogneancf a fost aruncat în odaia unde sunt deținuți toți militarii delicvenți de drept comun. Hotărât lucru, ceva trebue să fi contribuit la rearestarea și înrăutățirea situației prizonierului. Misterul, ca orice mister, trebuia să iasă la lumina zilei așa cum este, iar firele întregei afaceri, trebuiau într’o bună zi, să se desfășoare de pe masorelul misterios. Ogneanof, găsea grasă.. Ca întotdeauna, în astfel de împrejurări, mai ales datorită faptului că Ogneanof e ont cu stare, în jurul celui acuzat au început să mișune tot felul de personagii — samsari deghizați — chiar dintre aceia ce necinstesc corpul select al avocaților prin aptitudinile lor de păsări de pradă. La început, aceștia s-au aratat binevoitori față de Ogneanof, oferinduse fie să-l apere în fața instanțelor, fie să facă unele intervenții. Natural că, nu simpatia pentru Ogneanof ci punga acestuia, le surâdea și îi făcea să procedeze astfel. Ogneanof nu s’a lăsat însă „convins“ de solicitatorii nechemați, și a procedat contrar așteptărilor acestora angajând alți avocați, întru apărarea sa. Misterul documentului dispărut De aci afacerea a luat o întorsătură cu adevărat senzațională. Iată cum: In dosarul lui Ogneanof ce se află la cabinetul de instrucție al consiliului de Mibci se găsea o adeverință eliberată de Cercul de recrutare Constanța prin care, se certifica că, Ogneanu are situația militară clarificată, fiind dispărut în luptele din Dobrogea, iar nu dezertor la inamic. Această adeverință, extrasă după registrul matricol al cercului de recrutare, pe anul 1905, era nodul gordian al întregei afaceri, ea fiind menită să împrăștie și ultimele capete de acuzare ce se aduceau lui Ogneanof. Pe baza acestei adeverințe, Ogneanof a fost eliberat din închisoare. A cai mână a sustras documentul? Iată însă, că comisarul regal de la calea de instrucție, continuând studierea dosarului, constată nu fără destulă surprindere că adeverința in chestie, a dispărut. Cercetările prime, ce s’au făcut imediat, n au dat decât rezultate vagi, stabilindu-se numai că la dosarul Ogneanof au umblat diverși avocați din localitate. Consiliul de război, a cerut deci cercului de recrutare, eliberarea unei secunde adeverințe, identică cu cea dispărută. La cerc, altă minunăție, când plutonierul însărcinat să elibereze adeverința, deschise registrul matricol, constată că foaia matricolă, în care era trecută situația lui Ogneanof și a altor patru persoane, dispăruse, fiind ruptă din registru. Cercul de recrutare, sesiză atunci consiliul de răsboi și comandamentul diviziei, despre cele descoperite. Se institui deci imediat, o anchetă severă în această afacere necurată. O anchetă foarte dificilă După cum suntem informați, cu facerea anchetei a fost însărcinat din partea comandamentului diviziei a 9-a d. colonel Brătoianu, comandantul garnizoanei locale. D-sa a făcut deocamdată cercetări, atât la arhiva consiliului de război, cât și la cercul de recrutare. Bănuielile nu pot fi încă exprimate de nimeni, dat fiind situațiile persoanelor ce sunt în joc, totuși se pare că e vorba de răzbunarea acelora ce au încercat șantajul asupra lui Ogneanof, — șantaj nereușit — și cari ar fi sustras documentul cu pricina, fie cu intenția de a apăsa asupra situației lui Ogneanof aruncând asupra acestuia bănuiala de a-l fi sustras direct sau indirect, fie pentru că să-l pună pe Ogneanof în imposibilitate de ași afirma nevinovăția, prin distrugerea singurei dovezi, favorabilă inculpatului. Aceste sunt cele două prezumții pe care se bazează ancheta. De această afacere, ni se afirma, că nu ar fi streină și o persoană din conducerea arestului militar care — cert lucru — a sperat în complicitate cu aceia ce făcuseră presiuni la început asupra lui Ogneanof. în această afacere, au fost interogați mai mulți ofițeri superiori. Declarațiile plutonierului Enache de la cercul de recrutare, extrem de interesante și cari vor conduce la desvăluirea întregului mister, le vom publica, în continuarea reportajului de față. Câteva concluziuni După cum se vede din cele expuse mai sus, afacerea Ogneanof s’a complicat, luând o turnură neașteptată. Două concluziuni apar în momentul de față. Prima este următoarea: ori Ogneanul este vinovat pentru dezertare la inamic în timp de război, și’n cazul nu trebuia pus în libertate acesta până la judecare, cum se în cazuri similare, ori procedează eliberarea și în special rearestarea lui — a doua concluzie care este extrem de gravă — este urmarea unor presiuni exercitate de câțiva vocați interesați și deci s’a încercat un șantaj asupra lui Ogneanof. * I Dar în această afacere, nu este încă tot misterul desvăluit; în numerile viitoare, vom produce dovezi și nume, ce vor aduce lumini noi asupra unei întregi stări de lucruri. ----------xox---------- 9 escrocherie originală Echipa independentă de muncitori, de sub conducerea lui Iulian Pavlovici lucrând la descărcarea vaporului american , Sangus“, avea de primit de la agenția Solaris, suma de lei 10000. Un muncitor, din această echipă anume Ilie Șerbănescu, știind aceasta s’a prezentat la numita agenție și a încasat în numele lui Pavlovici, cei 10000 lei, pe care i-a cheltuit la o petrecere. Epilogul afacerei va fi la parchet, unde s’a depus o reclamație. ----------xox--------- Arestarea unor contrabandiști Autoritățile din Hârșova, au reușit să aresteze pe indivizii Neagu Stan și Moise Ilie din acelaș oraș, care se îndeletniceau cu vindere de pește de contrabandă. Contravenienții au fost arestați în momentul când încercau să vândă 650 kgf. de pește sărat, vânat în mod fraudulos din apele statului, și pe urmă preparat de ei. Ambii contrabandiști au fost amendați și dați în judecată iar peștele confiscat. Efectele uraganului pe mare Vapoare scufundate . Două vapoare împotmolite lângă Constanța Aspectul vaselor ce sosesc în portul nostru . Groaznicul uragan deslănțuit pe mare în ultimile zile, nu se putea să nu facă și victime. Sâmbătă, am fost singurul ziar care a înregistrat scufundarea corăbiei bulgare „Sf. Nicolae“, în chiar bazinul portului nostru. Vaporul petrolifer „Barbu Știrbey al soc. „Steaua Română“, despre care se sponea că este în mare pericol pe mare, a sosit cu bine în port Vaporul „Carnaro“, al Lloydului Triestin (italian) a sosit în port venind din Odessa cu o întârziere de o zi însă, din pricina mării furioase. Echipagiul acestui vas a observat plutind pe mare nu departe de coastele românești, scânduri și colaci de salvare, cea ce denotă că vreun vas și-a găsit mormântul în acele locuri. Vase împotmolite și avariate Vaporul englez „Vido“, al agenției „Labor“ din localitate, venind din Constantinopol cu o încărcătură de 500 tone marfă pentru Constanța, a fost surprins de uragan în apropiere de capul Midia și împins de valurile puternice s’a împotmolit în țărmul nisipos din apropierea satului Caraharman. Vasul prezintă și oarecari avarii. Remorcherul de salvare „ Franck Dixon“ va lucra astăzi la despotmolirea vasului. Un alt vas englez „Fairban“, al agenției „Watson Youeul“, venind din Sulina spre Constanța, a fost aruncat de furtuna, pe din apropierea satului coasta Mamaia, unde s’a împotmolit, alegându-se totodată cu spărturi, prin care apa a pătruns în abundența. Vaporul de salvare englez „King Lear“, lucrează actualmente la despotmolire. Vaporul norvegian „Edda“, s’a împotmolit Sâmbătă în apropiere de Mangalia. Un remorcher l-a salvat, astfel, că vasul a sosit în porturi după amiază. Alte vase sosite în portul nostru ori și astăzi, prezintă aspecte bizare, fără catarge și cu bordurile avariate. Spargerea din str. Tomis Aseară pe la orele 6, răufăcători au spart galantarul de sticlă al atelierului de încălțăminte „La gheata elegantă”" a dlor Sarchi-zian și Șocariceanu, de unde au sustras ghete în valoare de peste cinci mii de lei. -oxo- Fioroasa crimă din Peștera Unde dace bețin Locuitorii Neculae Munteanu și Beloncea Deonid, ambii din comuna Peștera ducându-se să petreacă la vie, s’au îmbătat, și luându-se la ceartă, primul a aplicat o lovitură cu un topor lui Beloncea, omorându-i pe loc. Criminalul a fost arestat și înaintat parchetului. xox- Știri din Medgidia INCENDIU .Un violent incert diu a distrus era complect acoperișul casei locuitorului Tudor Cărugei din Medgidia, cauzându-i pagube de peste 20000 lei. In podul casei se afla o mare cantitate de porumb recoltă nouă, care deasemenea a fost consumată de foc. Incendiul s’a propagat de la o șiră de paie, care a fost aprinsă de țigara, aruncată de un om de serviciu. PENTRU UN CEASORNIC.. O OTRĂVIRE.—Individul Iusuf Seid Ali din serviciul d-li D-tru Alexe din Medgidia fiind acuzat că a furat un ceasornic stăpânului său, a fost arestat și condus la poliție. 11 — Nu se știe din ce cauză acest individ s’a otrăvit, înghițind o cantitate de spirt denaturat. In stare gravă a fost internat la spitalul din Medgidia. AGRESIUNEA UNUI BEȚIV. —Eri după amiază, locuitorul Ion Pricop fiind în stare de ebrietate, a lovit cu o sticlă în cap, pe băiatul Petre Ionică din serviciul cărciumarului Ilie Olteanu din acelaș oraș. Victima a fost internată la spitalul din acea lealitate, iar agresorul arestat. INDIVID GĂSIT IN NESIMȚIRE.—La marginea orașului nostru a fost găsit în nesemțire individul Gh. Suteanu din com. Peștera, având mai multe răni grave la cap. Pacientul a fost internat la spital Poliția , pe urmele agrsorului care se crede a fi un cioban. Cronica rimată — Reportagii de prin oraș — Acum când viscolește și telegraf nu este De unde ziarul nostru să capete vre-o veste ? Și totuși subsemnatul, dibaci în reportagii — Uitând de toate cele, de-a vântului ravagii. In cronica de astăzi, el vine să ofere La cititorii „Daciei,“ o clipă de plăcere. O să se înfurie unii, cei ce le vin de hac. Dar asta-i meseria și rolul meu de drac. Prevăd peste-o zi, două, un strașnic tărăboi, Cu anchete, surle, tobe, consiliu de răsboi, Cu multe fețe pale, ce tremură de frică Cu acte dispărute, Enache, Pompilică. Prevăd din toate astea, o mare halima. Pe care vor să’ntindă, o vastă mușama. * * * La căile ferate, nu mai e neplăcere. Pe nici o linie numai se’ntâmplă deriere iar cauzele și ele, sunt foarte deslușite . Nu circulă nici trenuri, pe linii’nzăpezite. La telefon fetițe, nu-ți spun că’s ocupate Motivul: orice linii, de vânt sunt deranjate. Nu-i fii cu Bucureștiul și nici cu Techirghiol Nu poți obține firul, nici oferind... un pol. Pe la depouri hoții, nu vor să se abată Nu pentru că poliția, o să-i prindă pe dată. Ci fiindcă gervește și hoților li-i frig Și chiar gardiștii noștri, la colțuri stau covrig. Banditul Gheleșanu, de-i prins și-i la „Central,* Comisia’nterimară, scăpată de-un rival. Când va veni banditul, pe banca acuzării Georgică Bluava, cuvântul apărării. Vor fi în sală multe mustăți și multe rochii Ce vor gândi că corbul, la corb nu scoate ochii. Lui Pascalide casa de bani i s’a furat. Se spune că pe apă, franci groși a încasat. Și mulți sunt ce afirmă fățiș și fără jenă. Că i-ar fi șterpelit-o, consiliul de higienă. Probabil că și cassa era primejdioasă, C’avea întrânsa multă monedă infecțioasă. Iar lumea din Constanța să nu se infecteze , necesar consiliul, să o... analizeze. * O lume împestrițată sta pe peronul gării, Tot așteptând să vie din largul depărtării, Balaurul cu aripi de foc, ca în povești. Sub formă de mașină și tren de București. De odată o lumină roșcată apăru: La mulți, că vine trenul, cel așteptat, păru — Dar deziluzia’ndată, tot publicul a cuprins . Venea Caminschi’n grabă, cu nasul său aprins. Un comandant de vase, un vrednic lup de mare Când fu să plece vasul, lipsea la îmbarcare. Se ’nzăpezise trenul, el fiind în Capitală. Și se gândea în sine. Nu faci nici o scofală, Să treci prin contrabandă covoare și parfumuri, Și să nu poți străbate, înzăpezite drumuri, Deși pe tot cuprinsul, nu este nici o vamă, Ca să supravegheze, și ca să ia în seamă. * * * Dar pentru că fu vorba, de-afaceri cu toptan, îmi adusei aminte, de-amicul Kalfaian. Oficiul de devize, l-a prins cu contrabandă Și în doi timpi distruse a contrabandei bandă. Alți șmecheri ce la fel fac, au bucurie mare Dar ei pesemne nu știu, o veche zicătoare: Când nu s’ajunge pielea de leu, a astupa. Și pielea cea de vulpe să poate ’ntrebuința. * * * Cu fraudele din Tuzla, procesu-i terminat. Și singur Cojocaru, a fost cel condamnat. Predestinatu-i nume se spune c’a dat loc Concluziei că ’n bătae fu pus cu-al său cojoc. Iar Niculescu care, fuma tot „Pelișor“ Fu scos din cauza cauzei, cinstit și cu onor. O veste nou nouță, v’aduc cu bucurie: „Dacia“ începe lupta, cu a noastră primărie. Sunt sigur, cetățenii, concursul ni-1 vor da, Comisia de restriște, pentru a răsturna. In lupta asta mare și dreaptă totodată Ne vor urma aceia, ce au fața curată. .... Și eu urma voi lupta, în cronica rimată. DRAC