Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)

1924-11-25 / nr. 266

ANUL XI. No 266 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni 500 lei 270 . CONSTANȚA MARȚI 25 NOEMBRIE 1924 Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director politic: O. GORUNEANU 1­E­L.fe­F­O­N No. 42/5 — Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Ce face opoziția locală ? ! in­ pl­um it numit I warn inttriiü Răspunsul d-lui dr. Al. Pilescu șeful partidului conservator-progresist DOMNULE DIRECTOR. In ziarul „Dacia” ce cu onoare conduceți, într’un articol de fond privitor la opozițiunea locală, vă puneți întrebarea pentru ce sub­semnatul „stă retras” și alături de celelalte grupări politice locale ne­guvernamentale nu reacționează față de starea nemulțumitoare a edilităței Constănțene. Mă simt dator față de concetățe­nii noștri și față de măgulitoarele cuvinte ce spuneți la adresa mea și a grupărei noastre, să dau ur­mătorul răspuns. Mai întâi este o simplă aparență „retragerea” despre care dumnea­voastră vorbiți. Eu și amicii mei n’am încetat un singur moment a ne preocupa de nevoile orașului, și cei care sunt în apropierea noastră cunosc lucrul acesta foarte bine. Nu putem fi impasibili în această direcțiune pentru două motive:­­ primul este că bună­voința de care ne-am bucurat din partea cetățeni­lor în toate ocaziunile constitue pentru noi o puternică și inexora­bilă obligațiune de a lucra mai de­parte cu modestele noastre puteri pentru binele public și al doilea că și noi fiecare în parte suferim tot așa de mult de lipsurile orașului ca ori­și­care alt cetățean. Dacă s’a putut interpreta ca o lâncezeală faptul că nu ne agităm de o bucată de vreme sub protestă­rile sgomotoase, aceasta am fă­cut-o pentru ca împrejurările ge­nerale ale politicei din întreaga țară ne condamnă să nu ajungem la un rezultat practic, ceea ce ar fi dus numai la compromiterea mișcărei începute—pentru ca poli­tica este ACȚIUNE ȘI DECI RE­ALIZARE. In adevăr așa c­um stau lucrurile cu comisii interimare numită de gu­vern prin decrete, cu putere ce nu emană deja cetățeni, întru­cât a­­legeri comunale știți că nu se pot face neexistănd o­ lege electorală—a ne agita sar fi însemnat să facem pur și simplu jocul cancanurilor politice ale familiei liberale din lo­calitate, întru­cât dărâmarea actua­lei comisii interimare ar fi dus nu­mai la înlocuirea ei cu altă ceată de chiverniseală tot liberală. Insă , noi socotim că așa cum se găsesc liberali locali, nu este posibil să iasă dintre dânșii o conducere mai bună. " % Atâta vreme deci cât nu vor fi posibile alegeri comunale singura cale care poate da unor edili și gre­utate morală și îndreptățire cetă­țenească de a veghia cu folos pen­tru binele orașului—o campanie pe chestia edilitară ESTE STEARPA. De alt­fel opera ce dumneavoas­tră vizați are două laturi: una NE­GATIVA de CRITICA și PRO­TESTARE, alta constructiv de RE­FACERE și PROGRES. Prima parte s’a făcut și se face din bel­șug, atăt de o parte din presa locală care în această privință și-a înțe­les pe deplin rostul ei, cât și de fie­care cetățean în parte, căci nu poți întâlni pe unul singur măcar care să nu se plângă în gura mare de neajunsurile edilitare. Partea a doua cere însă anumite condițiuni care nu depind de cât în foarte mică parte de bună­voința noastră a tuturor și într’o măsu­ră considerabilă de împrejurările politice generale. Să mă explici După cum în economia generală a țărei formula magică „prin noi înșine” ori­­­tât de frumoasă ar fi din punct de vedere stilistic și oricât de măgulitoare pentru amo­rul nostru propriu a rămas o sim­plă imagine trecând în patrimo­niul­­ de demagogii declamatoare ce intră în tradiția partidului li­beral, tot ast­fel în economia noas­tră locală această formulă rămâne în timpurile de față fără înțeles. Susțin deci că un edil, ori­cât de priceput și cu ori­câtă tragere de inimă, numai cu concursul larg și nepricupețit al conducătorilor de la centru, va putea să înfăptuiască ceva. Așa ca viitorul edil de care are nevoie Constanța va trebui să fie nu numai un om cu multă auto­ritate în oraș dar și cu trecere mul­tă în sferele înalte politice. Această însă nu se poate decât în ipoteza unei schimbări de regim, pe care toți o dorim și pe care o credem mai apropiată de­cât s’ar părea. Căt despre programe, acesta e singurul lucru care se găsește din prisos în lumea politică locală. După părerea mea singurul pro­gram adevărat este scris în sufe­rință și cu durere în sufletul fie­cărui Constănțean. Să se uite fie­care în jurul său și să întrebe pâ­nă și pe copii cari se vor spune că nu avem lumină, n’avem apă, n’avem pavaj, canalizare, salu­britate, pompieri, siguranță publi­că etc., adică tot ceea ce constitue traiul de toate zilele într-un oraș. Programul acesta a mai fost o­­dată expus cetățenilor și a căpătat chiar un început de executare sub scurta administrație comunală a neuitatului Titus Canănău, de la care au rămas câteva lucrări de­finitiv terminate și mai multe în cursul execuțiunei, care au fost lă­sate până astăzi în starea de la 1913. Din punct de vedere mai larg, prea s’a uitat în timpul din urmă, că orașul nostru are norocul ca prin așezarea lui, de a fi în timpul ernei un centru comercial, iar în timpul verei o stațiune balneară și climaterică. Ce s’a făcut pentru prosperitatea portului și pentru a­­tragerea vizitatorilor sezoniști ? A­­ceste două mari isvoare de bogăție pentru oraș lâncezesc după războiu, și în locul prosperităței, la care a­­vem dreptul să năzuim ne zbatem în lipsuri și mizerie.—Iată două di­rective, care vor trebui urmate paralel cu lucrările edilitare de care vorbesc mai sus. Sunt încă multe de zis, dar ca­drul unui articol de ziar este prea strâmt ca să mă pot avânta mai mult. — Ca încheere, noi conservatorii­­progresiști departe de a ne desinte­­resa de chestiunile vitale ale a­­cestui oraș, declarăm că ele for­mează preocuparea noastră con­stantă însă ca oameni cu mai mul­tă experiență politică evităm agi­tațiile sterpe și așteptăm cu încre­dere ceasul când singuri sau în tovărășia celor buni și cuminți Vom putea să punem modestele noaste puteri în slujba intereselor concetățenilor noștri. Mulțumindu-vă pentru ospitali­tate vă rog a primi expresiunea celor mai distinse salutări. DR. PILESCU' Piața cerealelor Pe ziua de 22 Noembrie nu s-a efectuat nici un fel de opera­­țiune atât la bursă cât și la obo­rul de cereale. Vapoare s’au împotmolit Pe’ntrega-oraș căzu zăpadă. Numai comisia interimară Nu vrea cu nici un preț să cadă. Rearestarea lui Ivan Ogneanof Senzațională dispariție de documente.­­ Ancheta in curs - Am arătat la timp că organde de justiție militară, au arestat pe Ivan Ogneanof proprietar din Constanța, revenit din Bulgaria, unde se refugiase, după reocupa­rea Dobrogei de către autoritățile române. Principalele acuzațiuni aduceau lui Ogneanof erau ce se ace­lea că dezertase la inamic, că uneltise împotriva siguranței sta­tului român, întreținând relațiuni cu diverse grupări iridentiste­ bul­­gare între care și societatea „ Do­brogea“ din Varna că, obținuse o funcție în timpul ocupațiunei ina­mice în administrația bulgară din Dobrogea și că prezidase faimo­sul congres, de la Babadag, unde se hotărâse alipirea Dobrogei la statul bulgar. Cercetat de cabinetul I. de in­strucție al consiliului de război ce depinde de comandamentul diviziei a 9-a, singura vinovăție a lui Ogneanof părea a fi dezer­tarea la inamic în timp de război, de­oarece un număr de câteva sute de persoane fiind audiate, au depus favorabil lui Ogneanof. Acesta a fost eliberat din închi­soare după o deținere de trei luni, urmând ca, consiliul de război să decidă ulterior asupra­ soartei lui. O rearestare ciudată Acum câteva zile, Ogneanof a fost din nou arestat în urma or­dinului cabinetului II de instruc­ție și depus pentru a doua oară la închisoarea militară De data aceasta însă, lucru ciudat, în loc ca arestatul să fie supus aceluiaș regim ca în trecut, — adică re­gimul de prevenție — Ogneancf a fost aruncat în odaia unde sunt deținuți toți militarii delicvenți de drept comun. Hotărât lucru, ceva trebue să fi contribuit la rearestarea și în­răutățirea situației prizonierului. Misterul, ca orice mister, trebuia să iasă la lumina zilei așa cum este, iar firele întregei afaceri, tre­buiau într’o bună zi, să se des­fășoare de pe masorelul miste­rios. Ogneanof, găsea grasă.. Ca întotdeauna, în astfel de îm­prejurări, mai ales datorită fap­tului că Ogneanof e ont cu stare, în jurul celui acuzat au început să mișune tot felul de personagii — samsari deghizați — chiar din­tre aceia ce necinstesc corpul se­lect al avocaților prin aptitudinile lor de păsări de pradă. La început, aceștia s-au aratat binevoitori față de Ogneanof, ofe­­rindu­se fie să-l apere în fața instanțelor, fie să facă unele in­tervenții. Natural că, nu simpatia pentru Ogneanof ci punga aces­tuia, le surâdea și îi făcea să procedeze astfel. Ogneanof nu s’a lăsat însă „convins“ de solicitatorii neche­mați, și a procedat contrar aștep­tărilor acestora angajând alți a­­vocați, întru apărarea sa. Misterul documentului dis­părut De aci afacerea a luat o întor­sătură cu adevărat senzațională. Iată cum: In dosarul lui Ogneanof ce se află la cabinetul de instrucție al consiliului de Mibci se găsea o adeverință eliberată de Cercul de recrutare Constanța prin care, se certifica că, Ogneanu­ are situa­ția militară clarificată, fiind dis­părut în luptele din Dobrogea, iar nu dezertor la inamic. Această adeverință, extrasă după registrul matricol al cercului de recrutare, pe anul 1905, era no­dul gordian al întregei afaceri, ea fiind menită să împrăștie și ulti­mele capete de acuzare ce se a­­duceau lui Ogneanof. Pe baza acestei adeverințe, Og­neanof a fost eliberat din închisoare. A cai mână a sustras do­cumentul? Iată însă, că comisarul regal de la cale­a de instrucție, continuând studierea dosarului, constată nu fără destulă surprindere că ade­verința in chestie, a dispărut. Cercetările prime, ce s’au fă­cut imediat, n au dat decât rezul­tate vagi, stabilindu-se numai că la dosarul Ogneanof au umblat di­verși avocați din localitate. Consiliul de război, a cerut deci cercului de recrutare, eliberarea unei secunde adeverințe, identică cu cea dispărută. La cerc, altă minunăție, când plutonierul însărcinat să elibereze adeverința, deschise registrul ma­tricol, constată că foaia matricolă, în care era trecută situația lui Og­neanof și a altor patru persoane, dispăruse, fiind ruptă din registru. Cercul de recrutare, sesiză a­­tunci consiliul de răsboi și co­mandamentul diviziei, despre cele descoperite. Se institui deci ime­diat, o anchetă severă în această afacere necurată. O anchetă foarte dificilă După cum suntem informați, cu facerea anchetei a fost în­sărcinat din partea comandamen­tului diviziei a 9-a d. colonel Brătoianu, comandantul garnizoa­nei locale. D-sa a făcut deocam­dată cercetări, atât la arhiva con­siliului de război, cât și­ la cer­cul de recrutare. Bănuielile nu pot fi încă exprimate de nimeni, dat fiind situațiile persoanelor ce sunt în joc, totuși se pare că e vorba de răzbunarea acelora ce au încercat șantajul asupra lui Ogneanof, — șantaj nereușit — și cari ar fi sustras documentul cu pricina, fie cu intenția de a apă­sa asupra situației lui Ogneanof aruncând asupra acestuia bănuiala de a-l fi sustras direct sau indi­rect, fie pentru că să-l pună pe Ogneanof în imposibilitate de a­­și afirma nevinovăția, prin dis­trugerea singurei dovezi, favora­bilă inculpatului. Aceste sunt cele două prezum­­ții pe care se bazează ancheta. De această afacere, ni se afir­ma, că nu ar fi streină și o per­soană din conducerea arestului militar care — cert lucru — a s­­perat în complicitate cu aceia ce făcuseră presiuni la început asu­pra lui Ogneanof. î­­n această afacere, au fost in­terogați mai mulți ofițeri superi­ori. Declarațiile plutonierului E­­nache de la cercul de recrutare, extrem de interesante și cari vor conduce la desvăluirea întregului mister, le vom publica, în con­tinuarea reportajului de față. Câteva concluziuni După cum se vede din cele expuse mai sus, afacerea Ognea­nof s’a complicat, luând o tur­nură neașteptată. Două concluziuni apar în mo­mentul de față. Prima este urmă­toarea: ori Ogneanul este vino­vat pentru dezertare la inamic în timp de război, și’n cazul nu trebuia pus în libertate acesta până la judecare, cum se în cazuri similare, ori procedează eliberarea și în special rearestarea lui — a doua concluzie care este extrem de gravă — este urmarea unor presiuni exercitate de câțiva vocați interesați și deci s’a încer­­­cat un șantaj asupra lui Ognea­nof. * I Dar în această afacere, nu este încă tot misterul desvăluit; în numerile viitoare, vom produce dovezi și nume, ce vor aduce lu­mini no­i asupra unei întregi stări de lucruri. ----------xox---------- 9 escrocherie ori­ginală Echipa independentă de mun­citori, de sub conducerea lui Iu­lian Pavlovici lucrând la descăr­carea vaporului american , San­­gus“, avea de primit de la agen­ția Solaris, suma de lei 10000. Un muncitor, din această echipă anume Ilie Șerbănescu, știind a­­ceasta s’a prezentat la numita a­­genție și a încasat în numele lui Pavlovici, cei 10000 lei, pe care i-a cheltuit la o petrecere. Epilo­gul afacerei va fi la parchet, unde s’a depus o reclamație. ----------xox---------­ Arestarea unor contrabandiști Autoritățile din Hârșova, au re­ușit să aresteze pe indivizii Nea­­gu Stan și Moise Ilie din acelaș oraș, care se îndeletniceau cu vin­dere de pește de contrabandă. Contravenienții au fost arestați în momentul când încercau să vân­dă 650 kgf. de pește sărat, vânat în mod fraudulos din apele sta­tului, și pe urmă preparat de ei. Ambii contrabandiști au fost a­­mendați și dați în judecată iar peștele confiscat. Efectele uraganului pe mare Vapoare scufundate . Două vapoare împotmolite lângă Constanța Aspectul vaselor ce sosesc în portul nostru . Groaznicul uragan deslăn­­țuit pe mare în ultimile zile, nu se putea să nu facă și victime. Sâmbătă, am fost singurul ziar care a înregistrat scu­fundarea corăbiei bulgare „Sf. Nicolae“, în chiar bazinul portului nostru. Vaporul petrolifer „Barbu Știrbey al soc. „Steaua­ Ro­­mână“, despre care se spo­­nea că este în mare pericol pe mare, a sosit cu bine în port Vaporul „Carnaro“, al Lloydului Triestin (italian) a sosit în port venind din O­­dessa cu o întârziere de o zi însă, din pricina mării furioase. Echipagiul acestui vas a observat plutind pe mare nu departe de coastele românești, scânduri și colaci de salvare, cea ce denotă că vreun vas și-a găsit mormân­tul în acele locuri. Vase împotmolite și avariate Vaporul englez „Vido“, al agenției „Labor“ din locali­tate, venind din Constantino­pol cu o încărcătură de 500 tone marfă pentru Constanța, a fost surprins de uragan în apropiere de capul Midia și împins de valurile puternice s’a împotmolit în țărmul ni­sipos din apropierea satului Caraharman. Vasul prezintă și oarecari avarii. Remorche­rul de salvare „ Franck Di­xon“ va lucra astăzi la des­­potmolirea vasului. Un alt vas englez „Fair­ban“, al agenției „Watson­­ Youeu­l“, venind din Sulina spre Constanța, a fost arun­cat de furtuna, pe din apropierea satului coasta Ma­maia, unde s’a împotmolit, a­­legându-se totodată cu­ spăr­turi, prin care apa a pătruns în abundența. Vaporul de salvare englez „King Lear“, lucrează actual­mente la despotmolire. Vaporul norvegian „Edda“, s’a împotmolit Sâmbătă în apropiere de Mangalia. Un remorcher l-a salvat, astfel, că vasul a sosit în port­uri după amiază. Alte vase sosite în portul nostru ori și astăzi, prezintă aspecte bizare, fără catarge și cu bordurile avariate. Spargerea din str. Tomis Aseară pe la orele 6, răufăcă­tori au spart galantarul de sticlă al atelierului de încălțăminte „La gheata elegantă”" a d­lor Sarchi-­­­zian și Șocariceanu, de unde au sustras ghete în valoare de peste cinci mii de lei. -oxo- Fioroasa crimă din Peștera Unde dace bețin Locuitorii Neculae Munteanu și Beloncea Deonid, ambii din co­muna Peștera ducându-se să pe­treacă la vie, s’au îmbătat, și luându-se la ceartă, primul a a­­plicat o lovitură cu un topor lui Beloncea, omorându-i pe loc. Criminalul a fost arestat și îna­intat parchetului.­ ­xox- Știri din Medgidia INCENDIU .­­Un violent incert diu a distrus era complect acope­rișul casei locuitorului Tudor Căr­­u­gei din Medgidia, cauzându-i pa­gube de peste 20000 lei. In podul casei se afla o mare cantitate de porumb recoltă nouă, care dease­­menea a fost consumată de foc. Incendiul s’a propagat de la o șiră de paie, care a fost aprinsă de ți­gara, aruncată de un om de ser­viciu.­­ PENTRU UN CEASORNIC.. O OTRĂVIRE.—Individul Iusuf Se­id Ali din serviciul d-li D-tru A­­lexe din Medgidia fiind acuzat că a furat un ceasornic stăpânului său, a fost arestat și condus la po­liție. 1­1 — Nu se știe din ce cauză acest individ s’a otrăvit, înghițind o can­titate de spirt denaturat. In stare gravă a fost internat la spitalul din Medgidia. AGRESIUNEA UNUI BEȚIV. —Eri după amiază, locuitorul Ion Pricop fiind în stare de ebrietate, a lovit cu o sticlă în cap, pe băia­tul Petre Ionică din serviciul căr­­ciumarului Ilie Olteanu din acelaș oraș.­­ Victima a fost internată la spita­lul din acea lealitate, iar agreso­rul arestat.­­ INDIVID GĂSIT IN NESIM­ȚIRE.—La marginea orașului no­stru a fost găsit în nesemțire indi­vidul Gh. Suteanu din com. Peș­tera, având mai multe răni grave la cap.­­ Pacientul a fost internat la spital Poliția , pe urmele agrsorului care se crede a fi un cioban. Cronica rimată — Reportagii de prin oraș — Acum când viscolește și telegraf nu este De unde ziarul nostru să capete vre-o veste ? Și totuși subsemnatul, dibaci în reportagii — Uitând de toate cele, de-a vântului ravagii. In cronica de astăzi, el vine să ofere La cititorii „Daciei,“ o clipă de plăcere. O să se­ înfurie unii, cei ce le vin de hac. Dar asta-i meseria și rolul meu de drac. Prevăd peste-o zi, două, un strașnic tărăboi, Cu anchete, surle, tobe, consiliu de răsboi, Cu multe fețe pale, ce tremură de frică Cu acte dispărute, Enache, Pompilică. Prevăd din toate astea, o mare halima. Pe care vor să’ntindă, o vastă mușama. * * * La căile ferate, nu mai e neplăcere. Pe nici o linie numai se’ntâmplă deriere iar cauzele și ele, sunt foarte deslușite . Nu circulă nici trenuri, pe linii’nzăpezite. La telefon fetițe, nu-ți spun că’s ocupate Motivul: orice linii, de vânt sunt deranjate. Nu-i fii cu Bucureștiul și nici cu Techirghiol Nu poți obține firul, nici oferind... un pol. Pe la depouri hoții, nu vor să se abată Nu pentru că poliția, o să-i prindă pe dată. Ci fiindcă gervește și hoților li-i frig Și chiar gardiștii noștri, la colțuri stau covrig. Banditul Gheleșanu, de-i prins și-i la „Central,* Comisia’nterimară, scăpată­­ de-un rival. Când va veni banditul, pe banca acuzării Georgică B­­lua­va, cuvântul apărării. Vor fi în sală multe mustăți și multe rochii Ce vor gândi că corbul, la corb nu scoate ochii. Lui Pascalide casa de bani i s’a furat. Se spune că pe apă, franci groși a încasat. Și mulți sunt ce afirmă fățiș și fără jenă. Că i-ar fi șterpelit-o, consiliul de higienă. Probabil că și cassa era primejdioasă, C’avea întrânsa multă­ monedă infecțioasă. Iar lumea din Constanța să nu se infecteze , necesar consiliul, să o... analizeze. * O lume împestrițată sta pe peronul gării, Tot așteptând să vie din largul depărtării, Balaurul cu aripi de foc, ca în povești. Sub formă de mașină și tren de București. De­ odată o lumină roșcată apăru: La mulți, că vine trenul, cel așteptat, păru — Dar deziluzia’ndată, tot publicul a cuprins . Venea Caminschi’n grabă, cu nasul său aprins. Un comandant de vase, un vrednic lup de mare Când fu să plece vasul, lipsea la îmbarcare. Se ’nzăpezise trenul, el fiind în Capitală. Și se gândea în sine. Nu faci nici o scofală, Să treci prin contrabandă covoare și parfumuri, Și să nu poți străbate, înzăpezite drumuri, De­și pe tot cuprinsul, nu este nici o vamă, Ca să supravegheze, și ca să ia în seamă. * * * Dar pentru că fu vorba, de-afaceri cu toptan, îmi adusei aminte, de-amicul Kalfaian. Oficiul de devize, l-a prins cu contrabandă Și în doi timpi distruse a contrabandei bandă. Alți șmecheri ce la fel fac, au bucurie mare Dar ei pesemne nu știu, o veche zicătoare: Când nu s’ajunge pielea de leu, a astupa. Și pielea cea de vulpe să poate ’ntrebuința. * * * Cu fraudele din Tuzla, procesu-i terminat. Și singur Cojocaru, a fost cel condamnat. Predestinatu-i nume se spune c’a dat loc Concluziei că ’n bătae fu pus cu-al său cojoc. Iar Niculescu care, fuma tot „Pelișor“ Fu scos din cauza cauzei, cinstit și cu onor. O veste nou nouță, v’aduc cu bucurie: „Dacia“ începe lupta, cu­ a noastră primărie. Sunt sigur, cetățenii, concursul ni-1 vor da, Comisia de restriște, pentru a răsturna. In lupta asta mare și dreaptă totodată Ne vor urma aceia, ce au fața curată. .... Și eu urma­ voi lupta, în cronica rimată. DRAC

Next