Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-01-15 / nr. 10
ANUL XII. No 10 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrata Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL 'e 12 iun! . 6 - . 500 lei 270 „ DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Joi 15 ianuarie 1925 Mnuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA Director politic* * *, o. goruneanu TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 11 — Reclame după tarif Guvernul a hotărât să aplice doctorulor Lyow, sancțiunile nonei legi pentru asigurarea „ordinei“. Să nu unte guvernul, lupul iși schimbă părul, dar năravul ba. Verighete de logodne, cadouri de logodne se găsesc la renumitul ceasornicar SAPIRA-Constanța. Casă veche de încredere COOPERAȚIA Timp de trei zile, Capitala a adăpostit pe reprezentanții cooperatori din România întregită, adunați în congres, spre a hotărâ asupra măsurlor ce sunt necesare să se ia, pentru ca mișcarea releezentată prin ei, să capete cântul cuvenit importanței pe care o are, începută modest grație străduințelor depuse de defunctul Haret, cooperația tinde să devie o putere apreciată în organizația econemită a României, iar avântul luat în cursul unei perioade de timp relativ scurte, ne dă dreptul să sperăm, că va ajunge în culă.io în fruntea forțelor economice. Dar pentru ca această evoluție să se poată produce, e nevoe de o organizație solidă și de sprijinul statului necondiționat. Până acum, ajutorul ce l’a avut cooperația din partea diferitelor guverne, ce s’au perindat la cârma statului, a fost mai mult ..iatonic, ajutorul material era mult prea redus față de extenziunea mișcărei din ultimul timp, căci totalul sumelor primte de la Banca Națională pentru faliment nu întrecea, creditul acordat Bancei Românești, deși mișcarea cooperatistă era de interes general și cu o importanță cu mult mai mare ca a unei bănci particulare. S-a simțit astfel nevoia reorganizări, căci cooperația unei era amenințată să se prăbușească rentând suportul necesar unei mișcări tinere, ce avea de înfruntat concurența negustorilor mult interesați și ignoranța sumei de la sate. Aceasta a fost geneza congresului cooperatist, care a luat hotărâri de mare importanță, ce vor fi ținute în seamă, la facerea conlui cooperației de către ministrul muncii, d. Chirculescu. S’a hotărât ca Statul să aibă și din departe dreptul de control cipra acestei mișcări, în schimbul ajutorului financiar, care va trubui să fie pe viitor mult mai mare Acest control nu va fi însă analog aceluia necesar pentru o intreprindere etatizată. Cooperația își păstrează autonomia sa, avâd un consiliu superior de îndrumare și trei centime fiecare organizate sub forma unei societăți, cu consilii de administrație și cenzori, însă statul va avea reprezentanți numiți în consiliile de mai sus, iar ministrul muncii va da îndrumări va supraveghea activitatea centreșilor, care vor forma direcțiuni în minister. Pe viitor vor fi ca și azi, trei centrale pentru băncile populare, pentru cooperativele de producție și consum și pentru obștii și exonerative agricole, cărora li se va da o mai mare extenziune ca până acum. Ca deziderat s’a propus ci cniei unui credit cooperativ, afiliat exclusiv cooperației, analog creditului industrial. Hotărârile luate in congres au mare importanță pentru toată lumea. Deși la prima vedere s’ar părea că e vorba de o mișcare de interes local, privită însă mai c o atenție, se va vedea că în special la noi în România și față de starea economică de azi, cooperația are o importanță covârșitoare prin căderea marii proprietăți agricole, România suferă de criză subproducție iar cerealele noastre sunt de o calitate inferioară, contrar stărei normale dinante de război. Pe de altă parte comerțul nostru tinde să-și piardă caracterul necesar românesc, devenind prea mat nuanțat străin. Pentru a se înlătura neajunsuri e nevoe de a se pune în locul unrei proprietăți agricole, forțe noi mai mici, dar bine zare, și acest lucru se va organiobține prin cooperația agricolă, care va cânta să mărească și să selecționeze grânele prin ajutorul material și directivele ce le va da țărilor. Pe de altă parte prin cooperaivele de producție și consum, ul tinde să se naționalizeze comerțul nostru, mai ales la țară, și să se pue în evidență cât mai nuit și în toate ramurile calitățile de producător ale Românului Băncile populare au sarcina de a veni în ajutorul micilor producători și oamenilor nevoiași înlăurând camăta. Cooperația mai are marea și importanta menire de a se opune comunismului. E singura formă de luptă ideală în contra bolșevismului, accesibilă la noi în țară și cu rezultate practice și efective prin care se opun idei și forme de organizații sociale, ideilor comuniste, înlăturând tentațiile pe care acestea le-ar putea aduce oamenilor nevoiași In capul mișcării sunt oameni muncitori și idealiști cari și-au sacrificat interesele lor personale, pentru a vedea progresând ideile pe care le reprezintă. Dacă partidele politice și special cel liberal va da un con în curs dezinteresat acestei mișcări, cooperația va ajunge în curând să fie la locul pe care-1 merita la noi în România. N. PALTIN ■—«—QD' Dece n’avem apă De mai bine de o săptămână de zile, populația orașului nostru duce iarăși dorul apei de băut. Interesându-ne la serviciul tehnic al primăriei asupra cauzelor lipsei de apă, d. inginer inspector Arghirescu ne-a comunicat că, conducta de transmisiune ce trece sub balta dintre Saligny și Mircea Vodă, este spartă pe o porțiune însemnată. La repararea conductei lucrează actualmente 20 de lucrători, dar întrucât conducta este sub apa bălței, lucrările se fac cu anevoie. Se crede că până Sâmbătă lucrările vor fi terminate, iar Duminică vom avea apă, --------xox------ Placarea ministrului de comerț în străinătate în căutarea de capitaluri necesare resolvirei problemei transporturilor. Buc. 14 — Ziarele comunică că d. Tancred Constantinescu, ministrul comerțului și a industriei va pleca asăzi sau cel mai târziu Vineri la Paris. Ministul industriei urmează să sosească în capitala Franței, după închiderea conferinței privitoare la reparațiuni, când ministrul de finanțe I. V. Brătianu va deveni liber. Cei doi miniștrii vor vizita cercurile financiare din Paris și Londra, atât în vederea împrumutului pentru căile ferate cât și pentru găsirea capitalurilor de colaborare la întreprinderile comercializate. D. Tancred Constantinescu va duce cu sine la Paris un proect al organizării porturilor, care e în legătură cu viitoarea exploatare a căilor ferate, ca și cu societățile de navigație. Reprezentanții economici ai guvernului urmăresc dar, să rezolve partea financiară, adică găsirea de capital, pentru întreaga problemă a transporturilor (căi ferate, navigație și porturi) --------xox-----— Navigația canalului Salina La Paris, a avut loc acum câteva zile o conferință a inginerilor consultanți, pentru a lua cunoștință asupra situației actuale a navigației pe canalul Sulina, cât și să constate stadiul lucrărilor de dragare a numitului canal. Inginerii consultanți sunt d-mi Cood (Anglia), Perrier, (Franța) Luigi Luigi (Italia) și Gh. Popescu (România). Reprezentantul Romăniei împreună cu toți ceilalți ingineri mai sus numiți, au fost unanimi a constata rezultatul satisfăcător de până acum al lucrărilor. CARNETE TIP de impozit numerotate se găsesc gata la Tipografia Albania =CONSTANȚA= Cronica zilei TU A fost un vis neînchipuit de frumos! Iluzii spulberate în pânza măiastră a amintirilor. De-acu pământul se va îmbrăca în doliu, stelele n’or mai luci pe cer. Te ’ntreb, cum poate să trăiască o floare fără de lumină? Cum pot trăi de-acu departe, biet trup lipsit de suflet, de speranțe ? A fost un vis neînchipuit de frumos! Când apăreai în pragul ușii, heruvimi înaripați cântau din harfe, petale parfumate umpleau văzduhul, sclipea în cupe vinul cu mii de nestimate sub mângâierea caldă a divinului sărut cenui trimeteai cu ochii. Doi ochi ca de mătase, două buze, o cireașă din care sucul dulce răsare ca și rouă. Te ’ntrele cum poate să trăească o floare fără de lumină ? Cum pot trăi de-acu departe, biet trup lipsit de suflet, de speranțe? Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aducerii aminte. Un fluture tresare și vine de se-așează pe brațu-mi ce zvâcnește. E mâna ta, corolă de crin, imaculată, cu cinci petale roze, cinci unghii de păpușă. Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aducerii aminte Un buchet de liane se leagănă, se’nalță, mai vaporos ca spuma, cu atâta eleganță se joacă sub cascada briliantelor luminii, încât realitatea se face o poveste E părul tău, sunt fire de mătase în aur cizelate. Cuvintele sunt oare în stare să traducă simțirea omenească? Ce rece e hârtia și cât sunt de lipsite de viață, de cäldură, iqangie așternute de-un bard ce nu mai are nici suflet nici speranțe. O I mâine... Mâine tot pământul se va îmbrăca în doliu.. Dar mâine e și astăzi... Nu vreau să știu de mâine din nou va fi lumină. S’au stins în mine viața și moartea laolaltă. Doi ochi ca de mătase n’or mai clipi de-acuma. Ce-mi pasă dacă mâine din nou va fi lumină ? Vezi, harpele sunt sparte, petalele zbârcite, și galbene și reci. In ceruri, heruvimii, au amuțit cu toții. Un câne doar, în curte mai arlă cu durere. Un câne și cu mine. Doi câini, două fantome. Pe masă, printre lacrămi, privesc cu î nduiușare cartonul de țigare. Pe colțul cel din dreapta o dâră, ca de sânge... E sucul de cireașă, o umbră, o durere, un spazm în care dinții, albi ca mărgăritarul, s’au împlântat în fructul buzei de coral. Plâng lucrurile toate în jurul meu acasă. Aci și pretutindeni m’apasă greu durerea aduceriii aminte Un fluture tresare, buchet de liane. Doi ochi ca Un de mătase. Două buze, o cireașă. Iluzii spulberate în pânza măiastră a amintirilor. A fost un vis neînchipuit de frumos I O canele cum urlă. Mi-e negru, noapte’n suflet, mi-e inima o zdreanță. Pandora, o i Pandora, după trei mii de veacuri, cutia cu iluzii se sfărâmă de stâncă. Galera se scufundă». Cine să-I dea o mână de ajutor, galerei ? xox- AX. PONI Motariatul Tranzacții încheiate pe ziua de 12 Ianuarie 1925. Vânzări: Reșu Chemai lui N. Bâltărețu 5 ha. în Canara cu 22000 lei; Penelopi A. Lambrii lui Ion N. Donciu Ioc de casă în Hasiduluc cu 20000 lei; Stan Ognea Gospodin lui Vâlcu R. Vâlcu 5 ha în Caranasuf cu 25000 lei; Leit Memet An Cadăr lui locot col. I. Petrescu 5 ha. în Medgidia cu 20000 lei; Lili și Ion Radovici lui Dumitrache Florea cotă indiviză dintr’un imobil din Constanța cu 50.000 lei; Ferat Mera lui Agi Hagi Bolat 618 m. p. în Medgidia cu 35 000 lei. Ipoteci: Dumitrache Florea se împrumută dela Dumitru Eftimi cu 75000 lei ipotechând imobil în Constanța, Efterei Simion de la Stefan Cândea cu 100.000 lei. -a> O un an — Un tânăr cade din tren și se rănește mortal — O nouă nenorocire s’a întâmplat ori după amiază, în trenul ce venea din București spre Constanța. In apopiere de stația alaz, călătorul Vasile N. Bobeș, în etate de 19 ani, de fel din județul Ialomița, de profesiune funcționar comercial, apicânduse în afara vagonului, a alunecat, căzând peste linii. Rănindu-se grav la craniu, a fost adus imediat la spitalul comunal din localitate unde a sucombat în chinuri. 00-împușcat din imprudența Bazargic 13 — Locuitorul Filip Feluan în vârstă de 26 ani din comuna Alccilar, județul Caliacra, fiind la vânătoare împreună cu copilul său, s’a împușcat din imprudență în piept., După câteva ore de victima a încetat din viață, chinuri, ———xox-----— Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Naufragiul vaporului„Kepis“ Vaporul grecesc «Kepis», plecat din Constantinopol, pentru Rusia, a fost surprins de furtună pe mare, la eșirea din Bosfor și aruncat pe țărmul stâncos de la Kara Burau, unde s-a avariat, împotmolindu-se tot deodată Actualmene vasul naufragiat se află în pericol, având spărturi mari. „Kepis“ aparține liniei «Societe de Navigation d’Athenes». QO-----Mărfuri găsite în drum Trecătorii au găsit aseară, pe o uliță a cartierului Coiciu din Anadolchioi, un pachet în care se aflau haine bărbătești noi, ghete și alte lucruri, ce purtau etichetele magazinului M. E. Grigorian din str. Mangaliei cercetându-se la numitul magazin s’a stabilit că mărfurile fuseseră cumpărate de acolo în ajun. Rămâne a se stabili ale cui sunt, deoarece sunt temeri că stăpânul lor dispărut, ar fi fost atacat de bandiți. i ---------------- Am arătat la timp că procesul fraudelor de la Dumbrăveni, în urma hotărârei Curții de Casație, a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel din localitate, înaintea acestei instanțe, a început să se judece ori, acest proces care după cum se știe a produs mare vâlvă în întreaga țară, dat fiind situația persoanelor implicate. Curtea a fost compusă din d-nii C. Nacian, ca președinte, și Al. Teodorescu. Gr. Teodorescu și Berisachi ca iar fotoliul ministerului membrii, public a fost ocupat de d. procuror de secție Mironescu După îndeplinirea formalităților de procedură, d. procuror general a ridicat un incident cerând Curții că pentru a se face lumină deplină să amâne procesul, și să fie citați ca martori d-nn inspectori financiari Gheorghiu și Parlăgian, precum și comisarul financiar Străjan, cari au surprins pe incipați în momentul când operau la fabrica de spirt din Dumbrăveni, cu scop de a frusta statul. Totodată d. procuror general a cerut să fie aduse și o parte din corpurile delicte, anume plumburite. Din partea d-lui Spodheim d-nii avocați Sion, Pilat și I. Roman, au arătat că dilatoriul ridicat de d. procuror general este neserios, întrucât declarațiile martorilor sunt consemnate în dosar. In ce privește aducerea plumburilor înaintea Curței, cu ele nu se va putea face nici o dovadă peremtorie, întrucât nu se poate distinge plumburile false de cele autentice. Apărarea a cerut însă amânarea procesului și numirea unui inginer expert care transportânduse la fața locului, să constate dacă s’a putut sustrage spirt prin alte țevi decât pri cele sigilate. Din partea celorlalți acuzați și anume: Moise Edelstein, G. Curivici, Nicolae Dumitriu și Hanm Barat zis Carol, cari se află arestați, d-nii avocii Pogonatu și Gherghel, s-au opus la amânare socotind-o inutilă. Curtea după o deliberare de două ore și jumătatee a admis amânarea procesului pentru Martie când urmează să fie aduse plumburile în chestie și a numit ca expert pe d. inginer Pio Benzi, directorul porturilor maritime care să se transporte la Dumbrăveni, spre a face constatarea cerută de apărare. • Astăzi se va judeca la camera de punere sub acuzare lăngă Curtea de apel, din de pe localitate. Cererea de punere în libertate pe cauțiune a inculpaților în acest proces, Moise Edelstein, G. Curivici, Nicolae Dimitriu și Haim Barat zis Carol, cari sa află arestați, Buletin juridic find istoria 91. Incidentele ridicate.—Amânarea judecătei. — Cererea de punere In libertate a celor arestați geraasjCT Pâinea integrală Datoria Guvernului După multe ezitări și certuri ministeriale, guvernul a căzut de acord, că, față de lipsa grâului, să stabilească extracțiunea unui singur tip de făină din care să se fabrice pâinea integrală. " Din cele publicate în ziare ne-am format însa convingerea, că acest regim de pâine integrală, nu se va putea înfăptui și această numai din cauza greșitei stabiliri a prețurilor, atât la grâu, căt și la făină și pâine. Guvernanții noștriî, nu vor fa ruptul capului să ție seama că nimic nu se poate eftini cu sila. Vom căuta să arătăm motivele cari ne fac să credem că acest regim nu poate fi înfăptuit. S’a stabilit ca preț al vagonului de grăulei 95000, loco producător și pe baza acestui preț, s’a fixat prețul fainei la 12 lei kgr. loco moară. f Maximilizarea prețului grâului este o greșală de neertat și mai târziu vom vedea consecințele acestei dispozițiuni. 1 Pâinea s’a fixația let ro,5o ftgr. pentru localitățile unde sunt mori, iar pentru localitățile unde nu există mori, s’a fixat la 11 lei kgr. Pe ce s'au bazat, când au fixat aceste prețuri, nu se poate preciza, dar vedem bine că, astfel cum s’au stabilit prețurile, aplicarea lor va fi grea, iar pentru noi constănțenii, o imposibilitate. Iată de ce, în orașul nostru Sioară nu avem, căci acea care există, prin grația lui Dumnezeu nu funcționează și ca atare, toate izvoarele de aprovizionare se vor mărgini la depozitele de făină Să ne punem în ipoteza că morarii vor respecta întocmai prețurile stabilite pentru vânzarea făinei. Presupunând că vom aduce făină din Craiova, de unde de altfel anul acesta s’a adus 800 din făina consumată, depozitele de făină vor cumpăra. Locomoară vagonul Sei 120000 Taxa la stat de Pro 1200 Timbru proporțional 1200 Timbru 170 120 Transport la gară și hamali 1600 Transport CFR 4000 Taxa primărie și pavaj 150 Trans, la depoz și hamali 1400 Făina va costa deci în depozit lei 129670 La aceasta adăugând câștigul făinarului, în care intră și taxele la stat, cel puțin 1000 lei, prețul de vânzare se ridică în total la lei 139670. Va spică, în cel mai fericit caz, când morarii vor respecta întocmai prețul de vânzare și când făinarii se vor mulțumi cu un câștig minim, făina se va vinde brutarilor cu lei 14 kgr. Judece oricine dacă e posibil ca să se cumpere cu 14 lei kgr. și pâinea să se vânză cu 11 lei kgr. De aceea repetăm: regimul pâinei integrale în constanța nu se va putea aplica. Datoria guvernanților noștri, nu este de a maximaliza căci cu toții știm unde ne duc maximalizările, datoria lor este de a ușura aprovizonările iar prețul pâinei să se fixeze de autoritatea comunală, pe baza prețului real de cost al făinei. Ori e alte măsuri, vor aduce situația din timpul războiului când pentru o pâine publicul făcea coadă la brutărie, așteptând ore întregi ca să-i vie rândul. C. primar, personal, are obligația de a lua toate măsurile din vreme și supunând ministrului respectiv greutățile ce vor surveni, să ceară să i se dea libertatea , fixarea prețurilor spre a nu se ajunge la înforzeare. D. RIZESCU Membru al Camerei de Comerț O femeie cu un copil mutilat de tren Trenul i-a surprins traversând linia Gara locală ne informează următoarele : Un tren de marfă plecat ori după amiază din stația Saligny spre Cernavoda, a surprins pe linie, în dreptul cantonului dintre ambele stațiuni, o femeie ce ducea un copil în brațe. Cu toate semnalele date, femeia n’a avut timpul se feri. Probabil că, în necesar a momentul cănd văzu trenul atât de aproape, ea s’a zăpăcit și astfel n’a mai fost stăpână pe acțiunile sale. Locomotiva și vagoanele, au trecut peste trupurile femeiei și ale coplașului, prefăcându-se într’o massă de carne informă. Până în prezent, identitatea victimei n’a putut fi stabilită. După îmbrăcăminte, femeia pare a fi săteanca. Organele cfr., au anunțat parchetul, despre nenorocirea întâmplată. j —------(H)—*--- Atacul banditesc din port Un funcționar jefuit de 90000 lei in ultimul moment aflăm că, fucționarul D. Gheorghiadi, de a biroul de expedițiuni a d-lui G. I. Georgescu, președintele Camerii de comerț pe când se ducea la vamă, cu 90000 lei pe cari îi avea într’o servietă, spre a face niște plăți, a fost acostat de un individ care după ce ia aplicat o lovitură cu un fier, ia smuls geanta cu banii, dispărând. Poliția portului face cercetări întrucât se crede că Gheorghiadi și-a însușit suma, simulând atacul aux Valuta Paris, 14.—Leul a cotat di la Bursă 970 centime. —------IB*...--- Din port Culegea în vie—viața—dintr’un strugure de sânge și păta cu’n fulg de umbră raza soarelui divin; tolănit apoi la umbra tamarinilor ascunși, desprindea din ramuri frunze și se cufunda în vin. Trei brățări cu chip de șarpe înșirate pe un stilet, se ’nvărteau în dans sălbatec cu reflexe de tăiș, pe când stropi de vin cu miere dintr’o amphoră de lut, picurau pe sâni de piatră într’un lung păinjeniș. Sclava s’aplecă sfioasă cu oglinda plumbuită și ținând-o în fața albă a stăpânii curtezane... așternu pe obraji, pe buze, pe sprâncenele arcuite toată viața ce o găsise în vopselile Thebane. — Adu-mi voalul cel de Nubi și sandalele cu aur. Voi pleca acum spre Templu. Aide fuga Djafarita Dă-mi șiragul de mărgele, cel cu treisprezece boabe și parfumul nou de iris. „Azi serbăm pe Afrodită”. Djafarita printre cedrii năpusti in sala mare și se -ntoarse cu porunca împlinită jumătate. — Nu-i stăpână nici șiragul și noi voalul cel de Nubi... și-auzit acum alarma de serbare prin cetate. — Adu-mi voalul cel de Sidon și șiragul alb ca spuma—de coral— adus aseară de frumosul Chrisotis. Vreau ca ’noaptea asta sacră s’o petrec numa’n orgie, avântându-mă nebună în al patimii abis. Adu-mi lectica cea mare căptușită cu purpură și să-mi pună printre perne foi de dafin din Corint. Aide’n grabă Djaiarita uite soarele apune și’n Agora sună iarăși, buciumele de arginti... I Djaiarita printre cedrii iar aleargă sus la turlă să 'mplmnească toată voia a stăpânii ei iubită, împlinind porunca astfel, cu voinicul ei Hatyris va petrece printre arbori și va fi iar fericită. Lectica sosește -n grabă lângă scara cea gălbue... Curtezana urcă treapta răsturnăndu-se pe pei pe Djaiarita cu o mână mici petale parfumate de iris aruncă’n aer și’n căderea fluturândă peste lectică se așterne.... —„Hai grăbiți pe cheiura mare lângă zidul de ’ntâlnire unde nimeni să nu fie, și-ați avea în dar o noapte, cel mai mândru dintre sclavii ce-mi slujesc aicea mie!..” * Lecție’ a pornit ușoară pe cărarea pietruită ce răsbate jos la vale ’ către cheiul de ’ntălnire. Sclavele c’o murmurare, au la ochi o bucurie și 'n durerea lor străinul, întrevede o fericire. Curtezana tolănită urmărește cu privirea, umbra serii ce se la VASE SOSITE : „Hermes’ irlandez cu 475 tone diverse mărfuri din Amsterdam, „Garizia“ i alian cu 109 tone sămânță de in din Odessa, „Polo“ englez cu 140 tone diverse din Hulisă printre cedrii din grădină... , —„Ah! dorințele lascive, toate «e'u mulțesc in noapte și mă simt acum mai tare decât ori și ce regină. 1 „Chrisotîs frumosul tânăr «zi va cădea iarfa cursă și va trebui să mi fie sclavă o noapte, două trei căci așa’i iubirea noastră aș«raticule tânăr Numai tu cunoști dorința și iubirea de femeii... . „Te vei »bate cu tărie printre pernele incălzite, încercând să vei furi sărutul și să fii stăpân pe mine... Și-mi vei da atunci iubite salba, ce o purta la templul Afroditei preoteasa Noraidine. „Simt acum sărutul dulce și cătușa mea de gătuți, iar tn beat de fericire vei vrea moarte să nu fie și 'n căntărite de sclave, la parfumuri de o vecie, curtezană cea mai mândră se va da Chrisofra ție... „Niciodată Afrodita n’a primit atâta jertfă cât voi duce eu cu tine, o Chrisotis, sclav iubit,... «i mi-apari acum in cale, sclaveta (Citiți continuare» in pa g. III) Din Alhambra Curtezana de Nic. I. Butucescu LEII DE Fiulii spins si ssM isule miii la Dipoli sil „ani Folii“, O Preturi resenabi!e Greutatea garantata