Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-01-24 / nr. 18
ANUL XII. No 18 Director-Proprietar L. V. MOSCU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 t BÜNAMENTUL Pe 12 luni 500 Iei 270 . Mnuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Sâmbătă 24 Ianuarie 1925 DACIA Director politic: O. goruneanu TELEFON No. 42/3 —g Apare zilnic la ora 12 : 1 I — Reclame după tarif — I. I. [. gin iuiatiiE lm A. €. Cuza Comisiunea compusa din mai mulți profesori universitari și însărcinata de către ministrul instrucțiunei publice d. dr. Anghelescu cu anchetarea activitaței școlare și extrașcolare a d-lui A. Cuza — profesorul naționalismului intigril și al antisemitismului, — și-a terminat lucrările și s’a înapoiat de la Iași la București, urmând săși depue raportul. Din depozițile profesorilor și studenților ieșeni, cari au fost audiați de comisiune, ar reieși — după cele transpirate prin ziare — vinovăția d-lui A. C. Cuza în toate atacurile furibunde, atâiâiile permanente, acțiunile primejdioase și agitațile criminale din ultimul timp săvârșite de mișcarea antisemitei-fascistă și că acelaș profesor este unul dintre principalii autori morali ai agitațiunilor studențești de la Iași și "celelalte centre universitare, agitațiuni cari, au făcut atât de mult rău prestigiului țării în străinătate și culturii românești Pe baza raportului comisiunei de anchetă, acțunea publică va fi deschisă împotriva d-lui A. C. Cuza, care va fi tradus în consecință, și în fața comisiunei de judecată a profesorilor universitari, instituită prin legea din Februarie 1924, pentru judecarea acelor profesori, cari s’au abătut de la menirea și îndatoririle lor, pretânduse la acțiuni dăunătoare ordinei și liniștei publice. Să avem răbdare și să așteptăm cuvântul profesorilor anchetatori și a comisiunei ce-l va judeca pe d. Cuza, cum am avut răbdarea să suportăm rușinea aruncată țării și culturi românești de o mână de tineri «entuziaști». Ne-am oprit asupra acestei penibile chestiuni, pentru motivul că d. A. C. Cuza, a avut curajul nemanifestat ce e drept, de altcineva, la noi în țară, până la el de a spune nu Poate că este mare adevăr prima oară, când în cariera sa a spus un adevăr. (O fi și el plagiat ?). In memoriul adresat comisiunei de anchetă, d. A. C. Cuza declară că s’a inspirat în formarea convingerilor sale naționaliste extreme, din politica d-lui I. I. C. Brătianu primul ministru și șeful partidului național-liberal. Și este foarte adevărat, pentru motivul că întreaga politică și în special cea financiară economică a guvernului liberal, este clădită pe premiza sacră , nici o concesie capitalurilor străine, fără de care țara nu va putea fi refăcută, totul, absolut toate bogățiile țării române șii să rămâie poporului—recte partidului și trusturilor liberale. Formula «prin noi înșine» n’a fost emisă pentru a contrabalansa tendințele de „subjugare“ a țârii, de către capitaliștii străini ? E o altă chestie, că astăzi, după o experiență de trei ani, am ajuns „prin noi înșine, î n sapă de lemn și iu situația de a ne umili cerând împrumuturi la Paris și Londra, în condițiuni mai grele decât dacă le am fi contractat cu câțiva ani mai în urmă, actualii guvernanți, prin oficiorsele lor, nu vorbesc ei și astăzi, — cân politica lor a adus ruină în toate ramurile de activitate ale țâri, — că străinii de neam au cotropit România și că partide întregi cu veleități de guvernare sunt vândute străinilor și că exclusiv partidul liberal este deținătorul naționalismului integral ? Nu este oare actualul guvern de sub președinția d-luionel Bratianu, acela care pentru scopurile sale de partid, a falsificat viața politică a țării, distrugând unile mișcări mult mai justificate de condițiunile sociale și favorizând și încurajând altele, creaate artificial, ca acele antisemite și fasciste ? D. A. C. Cuza a spus un mare adevăr, declarându se discipolul șefului actualului guvern. TIBERIU VÂRTEJ -xox- JUBILEUL LUI NOTTARA Astăzi Vineri, se împlinesc 50 de ani de activitate glorioasă pe care maestrul Nottara ia petrecut între mizeriile și fericirile scenei. Suveranul scenei românești—subt sfaturile căruia sau călăuzit atâția pași—e sărbătorit azi de țara întreagă. Ne asociem la glasul neamului și aducem și noi omagiile noastre, urându-i ca mulți ani de acum înainte, cu aceiaș dragoste, cu aceiaș strălucire să înalțe gloria teatruului românesc. I ----------CD-------- Cronica zilei Danzig Oraș predestinat. Precum însăși numele o arată, era fatal ca mai curând ori mai târziu să se deslănțuiască acolo un dancing formidabil, în baterii veritabile, clopote de biserică, note diplomatice, ultimatumuri, ruperi de tratate și alte manifestațiuni de bună cordialitate. Cearta între Polonia și „statul” liber al Danzig-ului, a pornit de la o cutie de scrisori. Republica vecină interpretând greșit intențiunile Ligei Națiunilor,—care îi dădea dreptul la un oficiu de tranzitare,— a umplut Danzing-ul cu boate epistolare patriotic vopsite în culorile lui Potocky. Poporul din Danzig prinse a bănzui în jurul acestor corpuri delicte, se îndeletnici a le insulta și a trage cu funingine peste ele. Și aci tocmai începe cazul să devină caraghios, sau demn de a fi pus pe note de Franz Lehar. Glorioasa armată a mareșalului Pilsudsky, într’un marș eroic, ocupă Danzing-ul și reîntronează cutiile cu scrisorii Senatul din Danzig face un pui de tango, se înclină, înghite și tace. r Iar noi, tolăniți în fotoliul de marochin verde al vastului nostru birou din lemn de trandafir, aprindem o havană „originală" și complectăm astfel tabloul acțiunilor strălucite : " — Primo: ultimatumum missus Ser biae ab Austria. Secundo: compensatio postulata Graeciae a signore, Mussolini. Tertio: ocupatio Danziggi manu militari a Polonia. Pentru acest din urmă caz și orice ar zice istoria, noi nu putem cânta conform vechiului adagiu: „Finis Danzigue”, dat fiind că tocmai acum dansul devine mai la modă. * — AX. PONI -xox- Emigranții turci revin in țară Cu vaporul francez ,Louis Fraissinet", a revenit în țară, un grup de emigranți turci plecați din județul Caliacra acum o lună. Aceștia au revenit flămânzi și desculți fiind siliți să-și vânză hainele spre a avea ce mânca. ---------ox|---------_______________________ B Catastrofa de „Marea Neagră pe Un vapor cu explozibile se scufundă.— 16 morți Cospoli 23. Vaporul „Kiriacos“ sub pavilion ellin încărcat cu explozibile a plecateri din Gibraltar spre Zulgundac. In rada portului Zulgundac, aprinzânduse explozibilele, vasul a sărit în aer. Echipajul compus din 16 persoane, se afirmă că s-a înnecat. Amănunte lipsesc. Ziarele anunță că«« a deraiat, rănind zece Inși, dintre cari trei sânt agone. Mai putem spune că aberați n’am refăcut țara, când că!utorii sunt trimiși in mod expres la... moarte! ! Verighete de logodne, cadouri de logodne se găsesc la renumitul ceasornicar S4PIRA-Constanta. Casă veche de încredere Comercianți arestați pentru furt a măcelar spărgător de meserie Am anunțat acum două zile, că hoți au furat din curtea d-lui Sotir Vasiliu, un butoi de 500 ha. oțet. Poliția cercetând, a găsit butoiul furat în prăvălia unu cunoscut comerciant din localitate. Acesta fiind arestat a mărturisit că butoiul fusese furat de măcelarul Dumitru Vasiliu care la adus la el Vasiliu a fost și el arestat, stabilindu-se în totul vinovăția sa. Cu această ocazie s’a mai descoperit că măcelarul Vasiliu, este și autorul spargerei gheretei comerciantului Iordache Ionașcu din piața Griviței. --------QD------- Nenorocirea din Acadâniar Silitra 22. Locuitorul Aii Api Asan din comuna Acadânlar, jud. Durostor ducându-se în pădurea statului pentru a-și cumpăra lemne, a fost văzut de paznicul Chiosea Amet, care crezând că Aii a venit cu gândul de a fura, a tras cu arma asupra lui, rănindu-l grav. Victima a fost internată la spitalul din localitate. —-----oxo- Din județ ENIȘENLIA. — Din grajdul locuitorului Furat Ion din comuna Enișenlia, județul Constanța s’a furat de către necunoscuți, o pereche de hamuri și 10 kg. untură, în valoare de lei 6000. PEȘTERA. — Indivizi necunoscuți s’au introdus prin scoaterea unui geam, în magazinul negustorului Nicolae Taras din comuna Peștera județul Constanța, de unde au furat articole de coloniale și manufactură, în valoare de lei 3o.poo. uxo —----- Din Tulcea FURT. — De către locuitorii Radu Gheorghiță și Theodor Țăranu din comuna Văcăreni județul Tulcea, s’au furat comercialului Ivanciu Lazăr din aceiași comună 150 metrii stofă, 8 perechi opinci și mărunțișuri în valoare de lei 40 000.TOX Din Port VASE SOSITE. — „Șiretul" român din Brăila cu 4322 tone cereale, .Danubian* englez cu 127 tone mărfuri generale din Alexandria. PLECATE. — „Dobrogea“ român la Sulina deșert, ,Ninivel englez cu zoo tone petrol la Smirna, „King Lear“ remorcher englez de salvare, spre Sulina. Se crede ca autorii sunt anarhiști Sofia 22.—Alaltă ori seara o mare spargere a fost comisă la casa centrală a vămii din localitate. Vama centrală se află instalată în noua clădire a vămei, situată în apropierea gărei principale. Spargerea a fost comisă de către indivizi rămași necunoscuți până în prezent, și cari erau elegant îmbrăcați și purtau măști. Spărgătorii au pătruns în localul vămei pe la orele 6 și jumătate seara, după plecarea funcționarilor, dezarmând pe sergentul din post, însărcinat cu paza vămei. Poliția nu a putut fi anunțată deoarece sergentul a fost ținut de unul dintre hoți, iar ceilalți tovarăși ai lui, au operat foarte rapid. Ei au ridicat din cassă, toți banii strânși în două zile, după care părăsind vama au dispărut. Autoritățile polițienești au credință că spargerea a fost comisă de anarhiști, cu intenția de ași procura banii pentru scopurile lor politice. ' — wmtóf Spargerea ie ia warat centrală iis íO hoție ingenioasă la hoț într’un cufăr..Cum au fost prinși hoții Muncitorii Stern Mózes, Ion Romașcan și Sala Francisc din str. Decebal No. 36, vroind probabil să se îmbogățească fără muncă, au hotărât să dea o lovitură. Au chibzuit ce au chibzuit dânșii și în sfărșit s’au hotărât. Au fabricat deci un cufăr greu și solid, al cărui pereți însă, se desfăceau prin niște dispozitive din interiorul său. După acest aranjament, Mózes intră în cufărul astfel amenajat, își luă cu sine scule și mâncare, iar tovarășii săi, îl încuiară înăuntru și predară cufărul în gara locală ca bagaj de mare iuțeală, pentru gara Filaret. O zi întreagă a stat Muzei în cuffăr iar în seara acelei zile, coletul în care se afla fu încărcat într-un vagon al trenului colectiv Constanța-București, care a plecat la ora 11 noaptea. Până să ajungă trenul în gara Saligni, Muzese și din ascunzătoarea sa, sparse alte două colete cu stofe și umplu cufărul în care fusese dânsul în ajun, închise apoi cufărul cu ajutorul sculelor ce le avea la îndemână și, grație acoperișului spar al vagonului, se făcu nevăzut. In gara Filaret, cei trei tovarăși scoaseră cufărul cu stofă și începură să facă pe negustorii prin București. Poliția însă a reușit să aresteze pe doi dintre hoții, cel de al treilea Sala Francisc, a reușit să dispară. Astăzi dimineața, onorabilii hoți, au fost aduși la prefectura de poliție locală, împreună cu cufărul buclucaș. Ei vor fi trimiși la parchet ———“ 4L — 11 * ’ Știri din Orint REPRESALII TURCEȘTI. — Precum se știe, guvernul otoman în urma emigrării din Constantinopol a grecilor originari de acolo, a decis să se confiște bunurile acestor refugiați. Răspunzând la această măsură, guvernul ellin a decis confiscarea averilor supușilor otomani din Turcia. La rândul său—pentru a doua oară— adunarea din Angora a hotărât ca averile tuturor grecilor din Turcia să fie confiscate iar supușii greci să fie expulzați.. ALEGERI NOUL— Deputatul Zeki Bey, a hotărât să prezinte camerei o moțiune, înaintea terminărei seziunei parlamentare, prin care să ceară alegeri noui la cameră, deoarece membrii camerei otomane au fost aleși numai pe timp de doi ani, astfel că termenele mandatelor lor sunt expirate. Peste cincizeci de deputați au semnat moțiunea. SECȚIE MINISTERIALA DESFIINȚATĂ.—Guvernul din Angora a hotărât desființarea secțiunei ministerului de interne, ce funcționa până acum în Constantinopol. Motivul acestei desființări ar fi economia bugetară. INCIDENTUL din ANTIOCHI.Se anunță din Adana că din închisoarea de la Antioch, douzeci și șase prizonieri au evadat, jandarmii urmărindui, au reușit să prindă 15 din evadați. Jandarmii armeni au împușcat încă trei evadați turci. Faptul a produs o impresie profundă în toate cercurile otomane, # P*ața cerealelor Cereale sosite și vândute pe «ua de 22 Ianuarie la Obor: 16 căruțe 0- 620 7 căruțe in " 1050-1450 6 căruțe ovăz 580-620 23 căruțe porumb 580-590 ----------3D--------- târpî Itnit Din Bruxelles Intre 25 Martie și 8 Aprilie 1925 va fi deschis la Bruxelles al 6-lea Târg comercial oficial și internațional, organizat de Administrația comunală a orașului Bruxelles sub înaltul patronaj al M. S. Regelui și cu concursul guvernului. Târgul acesta va fi instalat în grădinile și sălile cinquantenarului care sunt destul de încăpătoare spre a cuprinde următoarele industrii : Produse alimentare; Mașini, materiale și furnituri pentru industria alimentară; Tutunuri; Metalurgie și mecanică; Automobile; Aviație și biciclete; Lăcătușerie, cuțitărie, articole de menaj, etc. Arme, munițiuni, mașini de cusut; Industria electrică; Industria construcțiunilor; Furnituri Industriale; Piele; încălțăminte; Marochinerie; șelărie; articole de voiaj; Industria textilă; Cauciucul și aplicările sale; Haine și confecțiuni ;Giuvaergerie; orologerie; Parfumerie; Hârtie și carton; Cărți și articole de birou; Industria produselor chimice Istrumente de precisie; Mobilier; Artă decorativă; Sticlărie, faianțe, ceramică, etc.; Agricultură; Mașini agricole; Muzică; Colonii; Photografie și cinematograf, etc. etc. Având în vedere importanța pe care acest Târg de monstre o are pentru comerțul și industria națională, sfătuim pe reprezentanții comerțului și industriei românești și profite de prilejul ce li se oferă de a creia noui debușeuri pentu produsele lor pe piețele străine, cât și pentru comercianți de a lega noui relațiuni cu marile case producătoare din Belgia. Comercianții și industriașii români pot participa și expune mărfuri dar pentru îndeplinirea formalităților respective trebue să ia informațiuni fie la Secretariatul Camerei de Comerț, fie la Consulatul belgian din localitate. \ împușcare ăi a imprudenți Zilele trecute primarul comunei Rasova, fiind la vânătoare cu alți câțiva consăteni de ai lui, s'a împușcat din imprudență în picior și după o tăcere de mai multe zile, a încetat din viață la spitalul din Cernavoda. înmormântarea s’a făcut în comuna Rasova, cu care ocazie au vorbit d-nui Iordăchescu primarul Cerea vodei și avocatul Chirescu, vărul victimei, scoțând în relief meritele celui decedat.xox- Buletin juridic tRIBUNALUL NAS SECȚIA 11-a în CORECTIO- ședința sa de oli a respins apelul d-lui Boris Pohulescu din Caracicula, rămânând condamnat să plătească 2< pe lei și a respins catartiva opoziția soldatului Pletea Zamfir, condamnat la 6 luni închisoare pentru furt. implili Ținând seamă de greutățile pe cari le întâmpină apariția unui solar independent, rugăm pe toți abonați ziarului nostru, rămași în restanți, și binevoiască ași achita abonamentele. 1 | [^| jjj Facem un apel călduros în special către abonații din județ, să-și trimită abonamentele prin mandat poștal. ? Mulțumind abonaților și cititorilor pentru concursul pe cari ni l-au dat până astăzi, le amintim tuturor că ,,TACIA’’ trăiește exclusiv prin concursul pe cari îl dau prietenii și cetățenii conștienți de rolul important pe care-l are în viața publică a Dobrogei întregi, un organ liber democratic. 000 Din cauza sărbătorii „Unirea Principatelor“, ziarul nostru va apare Luni la orele obișnuite. Cronica rimată Interwiew cu d-na Criză E lucru cert că, criza a făptuit ravagii. O știe toată lumea, din vaste reportagii. In pagini de gazetă lipsite d’alte vești... Mă rog, e criză’« toate, din Tisa’n București. E criză strig bancherii, la bursă e infern.— Lipsește numai criza dorită, de guvern. Ei ce mai ala bala, la mine’n buzunar« domnește sfânta Criză, în toate a ei splendoare. Mi-a mai rămas doar sacul cu glume ce distrează Și-obrăznicia care, mă caracterizează. Dar, să revin acuma, la subiectul meu: Să vă servesc la vale, un nostim interviea Un interview, cu cine, veți întreba pripit? Cu cine interwiewul ? Cu criza, negreșit Pe sală, la o bancă, am întâlnit-o’-aseara Și se căsneau bancherii, s’o poată scoate afară— Degeaba, doamna Criză, sta țapănă, statuie, încât în sala băncii, a fost ca să rămâie. —„Ascultă, nechemai-o mă adresai îndată. Ei fi, ce-i fi cu alții, cu mine d’ești ingrată , să te iau In Dacia și chiar în Dimineața încât, fii’ncredințată, o să te apuce greața. Ascultă-mă mai bine, și să-mi răspunzi precis: De ce această țară, atât’ai compromis?" —„ Ai spus câ’s nechemată, iubite gazetar ? Cine vorbește astfel, e înșelat amar... Au nu, tot brătienii, despoți fără rușine. Adus’au țara asta, în hal, de-abia se ține ? Samsari din patru colțuri, ai lumii adunați, In ara românească, trăesc nesupărați. Ei negociază solul, subsolul și văzduhul. Românului, sărmanul, i-a mai rămas doar duhul. Parlamentarii voștri, fac treburi cu permise Miniștrii se ocupă, cu afaceri compromise. Cu pașapoarte, fraude, se ocupă dumnealor. Pe lângă ei, Terente, ar fi începător. Aveți femei pierdute în mătase și dantele. Ce cheltuesc milioane, ca simple bagatele. In schimb bărbații care, plătesc și se’nvenină, Pe mine mă blestemă, cică sunt eu de vină... Când doamnele n’ar face, toaletele bogate, Ar mai simți bărbații, că se stă criza’n spate? —,Spune-mi cucoană Criză, misterul nepătruns, Aicea la Constanța, în ce stare ai ajuns?“ —„Trecui pe orice stradă în orice colțișor Iar numele mi spune, oricare negustor, La orice două vorbe, de mine se servește, Și cel ce-i rău de plată, prin mine nu plătește. Când unul e pe ducă, pe drum de faliment, Tot eu vru cu motivul, și e preponderent. Vezi bine, fără voie, aicea am sosit Și totuși, la pericol, zic mulți, „bine-ai venit”. —„Mă rog, aci în urbe, ce vizite-ai făcut. Și ce fel de impresii - ai cules, din ce-ai văzut ?.. —„Am fost la primărie, acolo fiind poftită. Criza de cinste-acolo, e bine definită. Deloc însă, edilii, d’ast fapt se sinchisesc . Puțin simt și rușine, acestora le lipsesc. In suflete li-i criză dar nu și-n buzunare Căci au făcut cu toții, par ale bunișoare. Trecui la prefectură și-acolo am găsit Că toată lumea este în criză de vorbit. Apoi la siguranță (abia, abia am găsit-o Ia locul unde soarta, întreag’a asvârlit-o). Descoperii o mie de afaceri necurate Bune, de-o fi nevoie, să fie publicate. Dar pentru că și șeful e om gentil, mai rar. Voi pune deocamdată, hrisoavele’n dosar. Iar de n’o fi cuminte, o să ți-l dau pe dată, Să-l pui, amice dragă, în cronica rimată. Prin port, am fost și acolo și am găsit în vamă o anarhie care, tarif vamal se chiamâ. Din sala vămii, însă, pe loc lui alungată . Acolo toată lumea se spune că-i bogată. Găsit apoi pe unul ce-și laudă curajul Și uită c’altâdată, umbla cu spionajul. Tot cu această ocazie, eu am aflat de ce. E’n prag să se înnece, faimosul S. M. R " Cu acestea convorbirea, luă și ea sfârșit, Și —cum se obișnuește,—Crizei i am mulțumit, Ea m’a scăpat de criza de știri pentru gazetă. Și acel ce mă citește, cred, zău, ca nu regretă. isiit le a ia pismina a IEI DE FOE vif Belli. „(aiilistini“ Eartia 53 ia Alemini se iilase -13D DRAC