Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-06-11 / nr. 127

ANUL XII. No 127 Director-Proprietar L. M. MOLCU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 500 Iei 6 ........................ 270 . Manuscrisele nepublicate nu se­­ înapoiază — TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Joi 11 Iunie 1925 Director politic*. p. goruneanu Reclame după tarif Un fruntaș independent, al a­­cestui oraș, ne trimite spre pu­blicare articolul de mai jos, ru­­găndu-ne să-i păstrăm anonimatul. Iată ce scrie d-sa, relativ la svonul ce circulă prin oraș, cu privire la o apropiată conducere a partidului poporului la Con­stanța: :O scurtă știre anunța că doc­torul Pilescu va fi ales șef al partidului poporului din localitate în urma contopirei partidului pro­gresist cu cel averescan. Ca simplu spectator al jocuri­lor politice și al modului cum se administrează averea publică dobrogeană, ca cetațean nein­­scris în nici un partid politic, am simțit o vie bucurie la aflarea acestei știri și dacă svonul va deveni realitate, trebuie să ne bucure, pentru următoarele con­­siderațiuni: 1) Trecutul de cinste desăvâr­șită al d-rului Pilescu. 2) Educația d-sale politică, fă­ră preocupări de parvenire mo­rală sau materială și 3) Dragostea sa pentru Con­stanța. Aceste trei prime calități ne indrituesc să sperăm că ori­ce administrație încăpută pe mâna d-sale va da roade minunate. 4) E extrem de simpatic și deci foarte popular. 5) E un om legat cu tot su­fletul de pământul dobrogean și se cuvine ca șeful județean al u­­nui partid de guvernământ să fie localnic, dat fiind că numai ast­fel poate cunoaște toate nevoile orașului și ale județului, poate în­drăgi și fi îndrăgit de [oameni. f. 6) Prin finețea și tactul său, va aduce liniștea, unirea și deci spor la muncă în taberele viito­rului partid de guvernământ. 7) Va putea fi un demn repre­­sentant al Dobrogei într’un viitor guvern, tocmai ceia ce ne lipsește. Și, repetând că nu am nici o legătură cu vre-un partid politic, îmi permit să dau un sfat ave­­rescanilor, în interesul lor, în in­teresul Dobrogei, să lupte și să stărue ca svonul să nu rămăie simplu svon." A. POLITICE felia Mii H Si. Piliui D. dr. Al. Pilescu Activitatea partidului național întrunirea de la Peștera Partidul național și-a continuat propaganda în județ, în zilele de 7 și 8 iunie ținând mai multe în­truniri sătești. Prima întrunire a avut loc în comuna Peștera sub preșidenția d­lui N. D. Chirescu președintele casei poporului. D. avocat 1. Teodorescu Va­­lahu, a arătat că falimentul poli­ticei liberale nu se poate tăgădui. Toți simțim că ne apropiem de sfârșitul unui regim odios. Parti­dul Național căreia masele îi a­­rată atâta simpatie, are progra­mul cel mai nemerit pentru ne­voile României întregite. D. avocat Sandu Șteflea, a do­vedit că partidul național este expresiunea nevoilor țărănești. Pentru ridicarea morală și ma­terială a poporului dela țară el a luptat fără preget în toate tim­purile. D. avocat I. Bârzan, care în­tâmplător se află în sală, în cu­vinte pe înțelesul tuturor, a de­monstrat sătenilor de ce avem ba­nul așa depreciat. D-sa a pus în sarcina guvernărilor averes­­cane și liberale toate relele­ eco­nomice de care suferă țara. Chel­­tuelile fără socoteală făcute în străinătate de aceste partide, au depreciat leul. D. N. D. Chirescu, a spus că partidul Național, expresiunea păturei mucitoare din­­ țara noas­tră, este partidul care se impune în ochii factorului constituțional. Mințile luminato­rilor, precum și ale conducăto­programul de realizări practice ale acestui par­tid fac dintrânsul singura spe­ranță și nădejde a poporului nos­tru. Au mai luat cuvântul d-nii co­mandor Negru, Jean Stoenescu. A urmat apoi o masă comună o­­ferită fruntașilor de organizația comunală a partidului din Peștera. --------OD-------­, Victimile cheflei — Un satean tăiat de trenul de Bazargic — In dreptul satului Cara­­chioi din județul trenul de Bazargic, Caliacra, a sur­prins pe linie și a omorât pe loc, pe săteanul Gheorghe Tanasief din numita comună. Ancheta făcută de c. f. r. a stabilit că organele victima era în complectă stare de beție, atunci când fusese sur­prinsă de tren pe linie. - -----------------­ Cerefi pretutindeni berea „Azuga“, care este cea mai delicioasă și fără rival. ■ni__Ol__________________LJHBuaaag Guvernul intenționează să a­­plice din nou sistemul contigen­­tărilor. La Constanța, în rândurile gu­vernamentale, știrea a produs o plăcută impresie. S­A REDESCHIS —— „Parcul CAPATO“ =­ RESTAURANT DE PRIMUL RANG COMPLECT RENOVAT = Bucătărie franceză și orientală, — — zilnic pescărie proaspătă ------------ GRATAR SPECIAL ------------­Ser­viciul prompt.­­ BERE BRAGADIRU Orch­estră clasică, sub cond. Maestrului NAE CHIRIBUȘ — Preturi Moderne. Senzaționalul proces de la Curtea de Apel Procesul Tașcu Facerea - Malidon, Jitianu, Gorbeanu și Carp.­­­Iu jurat mai operilor societății iridentiste „Dobrogea“.-­ După cum am anunțat, înaintea Curții de apel din localitate, venit emi după amiază spre jude­a care, procesul intentat de d. dr. Tașcu Pucerea prefectul județului Durostor, împotriva d-lor avocați O.Jitianu, E. Melidon, farmacist N. Corbeanu și Sandu Carp din Silistra pentru calomnie prin presă. Înainte însă, de a reda desba­­terile, e necesar să arătăm cum stau lucrurile. Activitatea societății „Dobrogea“ E știut de toată lumea, că organizația iridentistă bulgară ,Dobrogea“, cu sediul la Varna, având ca președinte pe d-rul Ivan Hagi Stoianof, fiul d-lui Hagi Stoianof din Tulcea, e autoarea tuturor turburărilor și actelor de banditism ce s’au săvârșit și să săvârșesc încă în Cadrilater, dela răsboi încoace. Ori, autoritățile din Cadrilater și în special prefectul de Duros­­tor, au avut mult de furcă cu comitagii și numai grație măsurilor excepțional de severe ce au fost luate, o mare parte din bande, au fost stârpite iar avutul locuitorilor, pus astfel la adăpost. De unde până atunci, zilnic cetățeni de pe la sate erau uciși ,schingiuiți și jefuiți de tâlharii iidentiști, în urma severelor mă­suri de represiune aplicate, acea stare anormală a dispărut în bună parte. Revolta de la 15 Aprilie In cursul lunei Februarie a. c., prefectul de Durostor d. dr. Tașcu Pacerea, primește informațiuni precise de existența unei conspira­ții comuniste în județul său și dă instrucțiuni atât siguranței, cât și jandarmeriei, pentru urmărirea conspiratorilor, lntr’adevăr, cer­cetările ce s’au făcut de către siguranță, au avut de rezultat descoperirea faimoasei organizații teroriste de la Cainargeaua Mică, cu ramificații în comunele Chio­­se Aidin și Dobromir. In total, au fost arestați 66 de indivizi, a căror vinovăție a fost perfect stabilită, nu nu numai de siguranță, ci și de justiție. Cabi­netul de instrucție al tribunalului Durostor a emis mandate contra celor 66 de deținuți, iar tribuna­lul a confirmat aceste mandate. In urma cercetărilor instrucției, s-a deschis acțiune publică îm­potriva a 167 de indivizi, dintre cari 101 în contumacie, pe baza art. 11 al. a b c din legea de re­primare a acțiunilor periculoase statului, combinate cu art. 65, 66, 67 și 69 din legea de orga­nizare a Dobrogei Noui. Din actele dresate s'a putut stabili că, comitetul iridentist din Cainargeaua Mică, a strâns dela săteni arme și bani, de­oarece la 1­5 Aprilie trebuia să se pro­ducă o răscoală a tuturor satelor Cadrilaterului. In urmă s-a constatat că revolta în Cadrilater, urma să se pro­ducă concomitent cu revoluția comunistă din Bulgaria. Defăimările Înainte ca arestații să compară în fața instanțelor judiciare din Durostor, în ziarul ,România“ apar diferite articole emanate de la unii corespondenți ocazionali din Silistra, în care prefectul Pa­cerea era descris ca un scit, acuzându-i că ar fi ordonat schin­giuiri îngrozitoare asupra celor arestați spre a le stoarce decla­rații compromițătoare. Nu s’a omis a se arăta în a­­cele articole, că celor arestați l­i s’au tăiat degetele și ure­chile, iar unii dintre ei chiar, că ar fi fost omorâți. Presa bulgară a reprodus cele relatate de ziarele românești, iar și identiștii bulgari dobrogeni din Rusciuk, au convocat o mare în­trunire de protestare în localul teatrului din acel oraș, unde Sto­­ianoff, președintele societății iri­dentiste ,Dobrogea“, luând cu­vântul, a arătat mulțimii teroarea exercitată asupra locuitorilor bul­gari din Dobrogea, expediân­­du-se totdeodată și un protest, Ligei Națiunilor. A trebuit să intervie demersul energic al d-lui Bilciurescu, mi­nistrul României la Sofia, ca in­sinuările înregistrate atât de o parte din presa română cât și de cea bulgară, să fie desmințite chiar de oficiosul guvernului bul­gar .La Bulgarie“. Ancheta întreprinsă de parche­tul de Durostor — ordonată de ministerul de justiție — precum și constatările medicilor, au silit că nu numai nici unul sta­din cei 66 de arestați, nu au degete și urechi tăiate, dar ca nu pre­zintă nici macar o urmă de vio­lență. Ceva mai mult, s’a putut con­stata că cei arestați sunt aproa cu toții membrii ai partidului li­beral și nici de cum adversari politici așa cum se insinuase. D. Pacerea, care era direct vi­zat ca autor moral al acestor cri­me, s-a adresat justiției dând în judecată pentru delictul de calom­nie prin presă, pe domnii avocați Melidon, Jitianu, farmacist N. Cor­beanu, și Sandu Carp pe cari îi bănuește că ar fi autorii artico­lelor încriminate, apărute în zia­rele din capitală concomitent cu telegramele de defăimare, pe cari susnumiții d-ni, le-au expediat ministerelor de justiție și interne. Procesat înaintea Cărții de apel Judecarea interesantului proces a venit ori în fața Curții de apel din localitate, compusă din d-nii Al. Anastasiu președinte, Papadat, Teodorescu, Oprescu și Berisa­­che, membrii. Fotoliul ministeru­lui public era­ ocupat de d. Mi­­ronescu procuror general. Partea civilă era reprezintată prin d. dr. Tașcu Pacerea, asis­tat de către d. avocat Tache Po­­licrat, iar acuzații erau asistați de către d-nii avocați I. Radovici, I. Teodorescu-Valahu, Aurel Vulpe, N. I. Chirescu, etc. Interogatorul inculpaților avo­cat E. melidon și farmacist M. Corbeanu fiind luat, în ședința precedentă s’a procedat la interogarea celorlalți doi incul­pați, avocat O. Jitianu și Sandu Carp, învățător. Ambii, au declarat că recunosc în totul, că au semnat telegramele către primul ministru și ministrul de interne, dar că n’au dat textul acestora spre publicarea ziarelor. D. avocat Radovici, ridică un incident, susținând că judecarea acestui proces, conform legei de organizare a Dobrogei Noui, in­tră în competința Curții cu Juri din București D. avocat Policrat, combate incidentul, arătând că nu e cazul, după care procurorul general­­ Mironescu, pune concluziuni că istanța de judecare este bine a­­leasă și deci cere respingerea in­cidentului. După o scurtă deliberare, Curtea a respins incidentul. Reclamantul, d. dr. Tașcu Pa­cerea, face un istoric al faptelor, arătând cum grație informațiunilor ce le-a primit, a putut da sigu­ranței indicațiunile necesare pen­tru descoperirea complotului co­munist dela Cainargeaua Mică, după care d. Tache Policrat, din partea reclamantului, într’o docu­mentată și totodată elegantă ple­doarie, a vorbit despre luptele po­litice ce fac pe mulți oameni in­telectuali, cum e în cazul de față să iasă din cadrul loialității. D-sa după ce expune faptele, așa cum ele s’au petrecut, cere Curții să facă numai dreptate și să soluțio­neze procesul în așa mod, încât calomnia aruncată asupra prefe­ctului Pucerea, ca demnitar al statului, să fie complect spălată. D. procuror general Miro­nescu, constată o scădere gene­rală morală, datorită războiului, spunând că cei ce se pretează la lupte politice, fac inconștient un mare rău țării și favorizează acțiu­nile dușmanilor. D-sa conchide, cerând aplica­rea legii. D. avocat I. Radovici, constată că nu s-a făcut dovadă că incul­pații au dat publicității telegrama iar d. avocat Jitianu, unul din cei acuzați, ridică un incident ce­rând Curții să-și decline compe­tința trimițând dosarul tribunalu­lui Durostor, singurul în drept a judeca pe infracto­ri prevăzuți de art. 298 c.p. D. Jitianu invoca dea­­semenea art 296 c. p. cerând proba cu martori, pentru inculpați. a Curtea, după o deliberare scurtă, amânat pentru ziua­­ de 11 Iunie a. c., când urmează să se pronunțe asupra incidentului ridicat de apărare. , DRATSKI­-Fox-SPECTACOLE La Teatru Cinema „Regal“ Cu începere de azi și în zilele următoare rulează cel mai monu­mental film din câte s’au înscenat până acum „DOMNIȘOARA... DOAMNA“ dramă modernă în 7 mari acte Evadarea unui dezertor Dezertorul Andrei Popa, fiind escortat de soldatul ma­rinar Vlăsceanu Ion, a reu­șit să evadeze, în timpul când se afla împreună cu sentinela sa, într-un local de petrecere de pe str. Cuza Vodă Vlăsceanu a fost are­stat. -m- Accidentul din Oltina Locuitorul Petcu Petre din co­muna Oltina județul timp ce culegea niște nostru, în cireși din­­tr’un copac, s’a rupt craca pe care ședea, și a căzut lovindu-se grav la cap. Transportat la spitalul din lo­calitate, victima a încetat din viață --------OD-------­ încercare de sinu­cidere a unei femei Femeia Irina Mihail din comu­na Caraomer județul nostru, a în­cercat ori să se sinucidă, din ca­uza mizeriei, înghițind o pastilă de sublimat. Sinucigașa în stare gravă a fost internată la spitalul comunal din Constanța.------------- r Nenorocirea unui sătean Locuitorul Petre Coliu din co­muna Osmaniacă, județul nostru pe când se înapoia cu căruța spre o comună de lângă Medgidia, la un moment dat căruța s'a răsturnat și l-a aruncat sub roți, fracturân­­du-i piciorul stâng. Victima a fost internată la spi­talul comunal. -xox­ O școală italiană la Constanța în recenzia pe care am făcut-o despre solemnitatea de pe vapo­rul „Montenegro“, cu ocazia ani­versării de 25 de ani de domnie al Regelui Italiei, am omis să a­­rătăm că au asistat și d-nii Facsi directorul casei „Gattorno“, De­­pinguenti Vicenzo agent al soc. „Lloyd Triestino“, Freri subdire­ctorul băncii comerciale Itato-Ro­­mâne, Fabio Gentillini și Peroni. Tot cu ocazia acelei solemnităț s-a format un comitet compus din d-nii Fererro consulul Italiei ca președinte onorific, I. Arnoldo și Wuhrer ca președinți activi, Ionton V. Baruch și Giuseppe Algardi ca vicepreședinți activi, Freri secretar, V. Depinguenti ca­sier și A. Delatolla, Peroni, Facsi și Gentillini ca membrii consilieri, pentru construirea unei școli ita­liene în Constanța. ------------------ f Din Medgidia Incendiu.­­ Din cauza unor scânteie de la trenul mixt Medgi­­dia-Bazargic, s-a aprins cantonul locuitorilor de lângă gara Coba­­din Cu ajutorul sătenilor, putut fi salvat cantonul, arzând o numai parte din el cum și vre-o 1000 traverse uzate depozitate în curtea cantonului. Pentru d. prefect al poliției Nu știm datorită căror îm­prejurări, birjarii din acest o­­raș, nu posedă tarife, fapt ce le dă posibilitatea de a deda la un jaf încontinuu, de a­­supra celor ce apelează la serviciile lor, în special asu­pra străinilor, în trecere pe la noi. Cunoaștem cazul petrecut est­­e cel mai recent. Birjarul cu No. 92, pentru o cursă din port și până la gară a pretins unui emigrant evreu suma de 100 lei, iar când clientul a protestat împotri­va exageratei pretențîuni, birjarul l-a lovit cu biciul și l-a scuipat pe față. Acesta este numai un caz, din nenumăratele ce se petrec zilnic. Pentru ca această situație să nu mai dăinuiască, rugăm cu insistență pe d. prefect de poliției să binevoiască a dispune ca biroul circulației să supravegheze ca birjele să aibe tarife afișate și ca aces­tea să fie respectate.­­xox- Pregătiri pentru des­chiderea liniei Ha­­mamgia-Babadag La 1 iulie crt. urmând a se face inaugurarea liniei noui de cale ferate Hamam­­gia-Babadag, în aceasta din urmă localitate se fac de pe acum mari pregătiri în vede­rea acestei inaugurări, la care va asista și ministrul comu­nicaților, d. Vâitoianu. S’au clădit tribunele nece­sare asistenței. Primul tren de încercare, va pleca zilele acestea din Hamangia. j —m--------- . " 1 Vaporul „Regele Carol", a plecat aseară pentru Cospoli i și Pireu. o­oo. La Curtea de Apel din locali­tate, se va judeca mâine apelul făcut de parchetul local împotri­va achitării de către Constanța secția a 11 a a tribunalul ziaris­tului Miltiade Cutava. Se știe că el fusese dat în ju­decată pentru că făcuse apologia crimei comisă de avocatul Corne­­liu Zelea Codreanu. e«» . D. avocat Al. Negrea, dis­tinsul membru al baroului local se află pentru o lună la Căli­­mănești, unde își urmează o­­bișnuita cură. Postul meteorologic al Con­stanței (magazinul Pincu Șa­pira) mutându-se în localu propriu din str. Carol — ce mai înaltă clădire de pe ace stradă,— faimosul chronome­tru stă ca și în trecut, la dis­poziția publicului, în vitrina magazinului. Cereți pretutindeni deli­cioasa Bere „GIB“ o­oo­ooo „Anevre umblă renumele și multă vreme îi trebue pentru pătrunde în urechile mulțimei. A­ a­ceasta se explică prin faptul că o scriere cu adevărat superioară cu greu este înțeleasă și între timp autorul a îmbătrânit sau chiar a murit“. Schopenhauer- Parenese și Maxime D-l Alexandru Gherghel va su­râde, cu siguranță, citind aceste rânduri Se știe că Bataille se re­volta după fiecare critică ce i se adresa și protesta în zadar că n’a intenționat să spună cutare lucru, că n’a bănuit atâta filosofie în cutare personagiu, că n’a vroit să demonstreze nimic; critica își spu­sese cuvântul și, cum zice despre calomnie Bacon de Verulam, ta­m­en quid­ quid haeret, (totul ră­mâne ceva), am rămas convinși, în mare parte, de exactitatea celor ce autorul susținea că țin de do­meniul fanteziei. Și în definitiv, ce este poezia? înainte de a începe aceste no­te, am vrut să consult pe Jean Royére (Clartés sur la poésie). Iată cum începe doctul profesor: „La poésie est­­’oeuvre de for­­tificiel dans le naturél*, dar un rând mai la vale se grăbește să adauge: „Nimic mai stupid decât să cauți a defini poezia“. Sunt de părerea sa. (Par nobile fratrumf. De altfel n’am găsit nimic artifi­cial,­­ nici ca formă, nici ca fond, —în versul d-lui Gherghel. Natu­­raleță, lumină și simplicitate, (summum-ul perfecțiunei într'o poezie), iată ce-am descoperit, cred a mai fi văzut, în mai puțin de o sută de pagini, atâtea tablouri câte mi s’ar fi putut pe­rinda pe dinaintea ochilor, fie în­­chizându-i pentru a trăi intelectua­­licește, fie deschizându-i asupra spectacolului infinit de variat al naturii. „Icoane, icoane, icoane“, a stri­gat Kant, iată adevărata poezie: In Insula Uitărel, eu, n’am vă­zut decât icoane, tablouri, peiza­­gii. Fiecare tablou deșteaptă o idee. Bogăția gândirei­ese din pânza măiastră, ca și de pe hârtia incoloră, ia ființă, se întrupează și­ apoi trăește. Or, aci este cazul ca d-l Gher­ghel să surâdă, sau după felul lui Bataille, să se revolte și să protesteze. Eu, n’am văzut decât icoane, icoane, icoane... Acolo’n zarea depărtată. Pe sânul liniștit al mărei — Sub steaua’cea mai luminoasă— Acolo-i insula Uitării. Dar aș vroi să repet poezia în toată ăntregimea ei: este admira­bilă și adorabilă. Imediat m’am trezit în fața celebrului tablou al lui Vateau, în drum spre insula amorurilor desăvârșite, deci ine­xistente, spre templul lui Venus, spre Cythera. De ce­ nu știu... O­ ironie a vremurilor... Se știe că Cythera există, ea este o mică insulă ridicolă din Arhipelag. Dar Cythera, ca și Insula Uitărel, există mai cu seamă în inimile, în creerul, în sângele nostru, ea plutește deasupra capetelor noas­tre, ea este pretutindeni și nicăi­­rea, ca și Dumnezeu, ne închinăm ei, o vedem, o implorăm, știm că nu o vom atinge nici­odată, deși cu gândul locuim acolo. Cum a zis poetul nostru: Și singur gândul cu­ aripi frânte Acolo poate să ne poarte... Departe...Î n Insula Uitărel Dorm sufletele noastre moarte! Probabil­ nu în zadar Pandora a păstrat în fundul cutiei miste­rioase singurul bun pământesc. Să sperăm că acolo se vor odihni sufletele noastre... Paralel cu Cythera, foarte a­­proape, despărțite abia de­ un istm pe care-l poți sări cu piciorul, d-l Gherghel a descoperit o altă insulă, pe care toți o cunoșteam și în care am trăit și trăim, dar pe care nu o vedem... Eu te-am zărit în țări necunoscute într’un cortegiu mistic de fecioare... Iau poemele la rând, dar nu apuc să citesc două rânduri și numaidecât un zugrav nevăzut prinde a mânui paleta și pensu­lele pe dinaintea pânzei de azur ce-mi joacă prin fața vederilor. Aș dori să citez toate «icoane­le“, nu-mi este îngăduit. Ar în­semna să scriu o carte, nu un articol. Abia am întors două pagini, acum deschid volumul la 'ntâm­­plare. Priviți din ramele ’nnegrite Icoane strămoșești uitate... Se 'ntoarce obositul suflet Din drumurile depărtate! N­ vădi Din fundul cerurilor co­boară o cărare diafană, iar sufletul, (dac’ aș îndrăzni să mă exprim astfel), a luat trup, s’a îmbrăcat într’o mantie cenușie, iată-li co­pleșit și istovit cum coboară de pe meleagurile cetea de nimeni neumblate. Sosit-a 'n port corabia albă Intr’un amurg brodat în aur... Doriți și alte dovezi?... Un lucru fie îngăduit, modes­tului scrib ce sunt, să s­pună: o­­mul care a fost în stare să deș­tepte atâtea imagini în inimile noastre, nu este un om de rând Nu cunosc pe d-1 Gherghel ș nu țin să-l cunosc, nici­odată nu'l voi cunoaște mai bine deci așa cum mi s’a înfățișat printr rânduri. Nu cunosc pe d-1 Gher­ghel, dar sunt prieten cu Alexan­dru Gherghel. Am hoinărit cu­­ „pe-un câmp pustiu sub toamn friguroasă și pustie", unde „a fost flori nascute’n raza unei toa­mne timpurii", l’am auzit șoptit du mila ureche. „Să pui pe la masca nepăsărei ori cât de tri­st-e sufletul“, am trăit cât Ia­c cu el, luni în șir și am pure pe lângă umbra-i prietenoasă : ascult „marea cum își plânge d­rerea ca și ea de-adâncă“. Cei cari n’au citit Insula tarei, s’o citească, cei cari a ; citit’o, s’o recitească, îmi vor mulțumi. -----------------tt----------------­Cereți pretutindeni delic oasa Bere „GIB“. NOTE CRITICE INSULA UITAREI de AX. PONI AX. PONI Poetul Ai. Ghergbel

Next