Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)
1925-07-01 / nr. 143
ANUL XII, No 143 Director Proprietar L. M. MOLCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe !2 luai . 6 . . 500 Iei 270 . Manuscrisele nepublicate nu se —* înapoiază — Director politic: O. goruneanu TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 !1 — Reclame după tarif — DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 1 iulie 1925 La București, va avea loc un congres al surdo-muților. Constanța zice-se, va fi cu succes reprezentată de edilii surzi la doleanțele cetățenilor și de prefectul județului. vizitația S3. Marele Restaurant „GRAND“ = Str. CAROL No. 77-bis — Zilnic mâncări de pește proaspăt — — Bucătărie Națională și Franceză — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE Grătar special RERBRAGADIRU“AR Curățenie exemplară. Prețuri Populare. Se primesc abonamente, se angajază mese, banchete. Bomboneria și Patiseria GRAND Primește și execută orice fel de comenzi pentru botezuri, nunți și banchete etc., etc. imii mnulinelor In curând, orașul și județul nostru, vor fi mate într’un câmp de transferlupta electorala. Vor fi alegeri la comună, la județ, la Camera de comerț și la cea agricola. Ceva mai târziu, vor sosi mult așteptatele — inevitabile pentru liberali — alegeri pentru Cameră și Senat. Nu mai vorbim de alegerea viitoare de la Federala Băncilor Populare, unde brătieniștii, învinși la prima alegere, au produs anularea probei impotenței liberale. De timpul începerii luptelor, ne mai despart câteva luni, numai. De pe acum însă, se prevăd evenimente interesante. Afișe mari, cu figurile edililor ce timp de 4 ani n’au făcut nimic pentru orașul acesta, vor implora — prin calde rugăminți și promisiuni — votul și mila cetățenilor cei atăt de mult umiliți... Vor mai putea fi crezuți ? Va fi probabil mare tămbălău la alegerile județene și la acele de la Camera agricolă nou înființata, căci liberalii nu vor consimți să le scape din ghiare, aceste două mari artere de propagandă electorală. Uitând de șoselele nereparate cu anii și de ingerințele suferite de săteni din partea lor, guvernamentalii cu lacrimi de crocodil în ochi, se vor adresa din nou, elementului agricol și sătesc Nu vor fi luați oare în râs, solicitatorii aceștia, căror activitate a ajuns atâta de funestă? La Camera de comerț vor fi poate, alegeri liniștite. După cum se afirmă de pe acum, lupta va fi disputată între două persoane de elită, d-nii George Georgescu și Francis Sacheti, deci nu va putea fi vorba de scandal, afară numai, dacă și aci, liberalii nu vor veni cu o listă în proțap. Să ne așteptăm deci, să vedem la alegerile de la comună, județ și camera agricolă, cum rachiul va curge din abundență prin cârciumi — după sistemul liberal — și violențele vor împiedeca libera manifestațiune a credințelor. Poliția, siguranța, jandarmii, organele administrative întreg aparatul acolit al liberalilor — vor intra în funcțiune. Care va putea fi hotărâtoare, capabilă soluția să îndepărteze aceste sisteme ? Destgur că numai o luptă pe viață și pe moartea cetățenilor conștienți, la viitoarele alegeri de Cameră și Senat. Libertatea acestor alegeri va trebui să fie asigurată cu orice sacrificii. Va trebui întocmai cum se obișnuia în Atena antică, ca cetățenii ce au votat, să stea de gardă în jurul urnelor, până la despuierea lor, iar cererii partidelor actuale în opoziție, să vegheze, ca nici o adiere să nu se atingă de ele. Dacă la alegerile trecute cetățenii procedau astfel, astăzi partidul acesta dezastruos pentru țară, nu era să fie la cârmă. Să ne preparăm deci de pe acum, nu în ultimul moment, astfel cum ne poruncesc — din păcate — obiceiurile devenite tradiționale. S’apropie clipele de mult dorite, când lașitatea va fi isgonită din țară, iar poporul și presa, vor putea spune sus și tare, fără temere de legi speciale și poliție, ceace gândesc și ce vor. AL’. DRATSKI POLITICE suBsassaai Ratificarea alegerii șefiei d-lui d-tor Pilescu Duminică 28 Iunie, vechile comitete județene ale partidelor „Poporului“ și „Progresist“, au fost convocate de către d. doctor Al. Pilescu, șeful partidului Poporului fuzionat, în noul local al clubului din piața Independenței, pentru : 1) a ratifica alegerea sa ca șef, făcută de comitetele de cinci 2) a convoca consiliul județean al partidului și 3) a lua mai multe măsuri cu privire la organizarea partidului. După o expunere făcută de d. doctor Pilescu, asupra chipului în care a decurs fuziunea în județul Constanța și asupra alegerii sale ca șef, membrii ambelor comitete județene, au ratificat alegerea, cu unanimitatea de voturi, a celor prezenți. Lipseau din foștii membri ai comitetului județean al partidului averescan, un număr de 6, care pe motiv de vicii de procedură în alegere, au rămas strânși în jurul d-lui tot colonel Ghenciu. Cum fostul comitet al partidului Poporului se compunea din 35 de membrii aleși, în afară de membrii de drept și de desidenți, gruparea rămasă cu fostul șef, d. locol.-colonel Ghenciu, se află astfel în mică minoritate. După ratificare, s’a luat în discuțiune chestiunea convocării consiliului județean, și s’a dispus, ca acesta să fie întrunit la începutul lunei Septembrie. Întrunirea a luat sfârșit la orele 7 seara. --------QD------- SPECTACOLE LA CAZINOU.—Mânie i Iulie sara 9 seara, va avea loc un mare FESTIVAL 1 în sala Cazinoului comunal în prezența A. S. R. Principele Carol, dat de societatea corală „Cântarea României” filiala Constanța. f D. Nicolae Zagoicea, directorul filialei și profesor de matematici la liceul local, va rosti „Câteva cuvinte introductive” cu privire la scopul filialei. Se va cânta din Wagner, Schumann, Adam, I. Morozov, Elintsen, Titus Zaharia, N. Zagoicea etc. ( t I D. Gh. Carp și d-na Natalia Vasiliu vor recita din H. Lecca. Acest festival se va da în folosul căminului constănțean al ,,Fondației Culturale Principele Carol”. ' < ■ 1 OOO' ' Eforia școalelor industriale de meserii au organizat o mare serbare pentru ziua de 5 Iulie ora 4 d. a. în sala Cazinoului comunal. La această serbare va participa și d. N. D. Chirculescu, ministrul rauicei, cooperației și asigurărilor sociale. 000 L’A TEATRU POPULAR.— La teatru cinema , Popular”, mâine seară la orele 8 jum. va avea loc Mare Tămbălău Artistic, dat de compania de reviste Titi Mihăilescu Se va reprezenta trei reviste premiere de adio: ,Fericirea de un ceas”, ,,La mai mare’* și cel mai mare succes al stagiunii „Cu Cine votezi ?” 1 * La PARCUL ARENA »GRAND” cu începere de mătoare va rula azi și zilele urcel mai mare film comic »FURTUNA* zguduitoare dramă în 5 mari acte Intre pauze vor debuta M. J. Bruno și Matee§cu Waly Cronica zileif Hüții Ca și apostolii lui Christos, unul mai mult și numărul ar fi putut naște ideea fatalității. Dar ziarele elinești ne relatează fapte precise: Doisprezece haiduci, înarmați până’n din ei, au debarcat în insula Samos, au legat autoritățile, au pus stăpânire pe primărie, prefectură politie și tribunal, au delapidat tot numerarul de la băncile Națională, Generală, Banca de Atena și Banca Orientului, au făcut prizonieri și au afișat proclamații invitând poporul asta liniștit, „dodecaumpiratul neoroind râul nimănui și, din contra, căutând a da libertate celor asupriți și a veni în ajutorul celor nevoiași. Cum era și natural, mai multe mii de derbedei s’au pus sub scutul noilor stăpâni, cari au deschis toate închisorile și au împărțit partizanilor lor bani și... arme. Totul a fost atât de bine cântărit chibzuit și pus la cale încât atunci când a sosit regimentul“ de infanterie din Wathi, (oamenii fiind în concediu, efectivul se urca la 250 oameni), forța armată s-a găsit în fața 5.000 voluntari prevăzuți cu carabine Manlicher și având chiar la dispoziție mai multe mitraliere. Au început parlamentările. Maiorul Dendrino somând pe căpitanul* Jannoulis să se predea, acesta a furnizat 12 pașapoarte italienești, spunând că el și tovarășii săi sunt trimiși de guvernul Mussolini 1 . Intre timp centrul fiind anunțat prin T. F. F au sosit la locul minunatei aventuri crucișătoarele virilkis“ și ,Athena“, urmate de cinci contratorpicioare încărcate cu un batalion, un fafmeneșieuioare, indrăzneții , cavaleri“ s’au refugiat pe vârful stâncile păduroase, însoțiți de 400 ocnași. Până în momentul când punem sub presă, — cu toate că un preț formidabil de 800000 drahme a fost fixat de fiecare cap al celor doisprezece clopoți —nici unul nu a putut fi prins. Alexandru Dumas tatăl, Milleroye, Xavier de Montepin și alți celebrii mânuitori ai romanului foileton nu ar fi putut născoci o intrigă mai... hazlie. Iar noi aceștia privind de la distanță extraordinara expediție a celor doisprezece fii ai munilor în patria lui Pythagara, nu știm dacă este cazul să râdem sau să plângem, să credem sau să ne îndoim. AX. POM ------QD--—- Senzaționalul furi de la magazinul Târpă Bri în timpul prânzului, hoții s’au introdus prin chei potrivite în magazinul de coloniale al d-lui Târpă din str. Carol, și au furat dintr’un sertar, suma de 13400 lei. ---------------- Cereți pretutindeni berea „AZQga“, care este cea mai descLioasă și fără rival. Solemnitatea militară de mâine In vederea solemnităței militare de mâine, s’a stabilit următorul program: 1 Ora 10.30 sosirea trenului regal cu A. S. R. Principele Carol. Primirea jngară, va fi făcută de autoritățile militare și eclesiastice Muzica reg. 34 va intona imnul regal. Raportul garnizoanei Va fi dat A.S. R. de către d. amiral Scodrea. La ora 11 a. m. pe bulevard, generalul Stratilescu, inspector general al armatei în fața celor 400 de promovați ai școalelor militare, va da raportul în numele acestor promovați. După aceasta, un ofițer va da citire decretului de promovare la gradul de sublocotenent a celor 400 de elevi. Va avea loc apoi defilarea nouilor ofițeri iar după amiază la ora 2, A. S. R. va pleca spre Capitală. -------BD-----Un atentat criminal Astă noapte, funcționarul D. Năstase trecând pe la gura tunelului, a fost isbit cu un drug de fier în cap, de către paznicul Pamfil Dancu. Victima cu o rană gravă în regiunea occipitală, a fost transportată și internată la spital. i 1--------3D------- Dispariția anei domnișoare D-na Elena Brătilă din str. Ștefan cel Mare No. 10, proprietara berăriei „Carul cu Bere“, a reclamat poliției că fiica sa Lica, în etate de 18 ani, a dispărut de la domiciliu și crede că a fost răpită de o doamnă Popescu din Temișoara. -----—OS—’î— | Ministrul de război în localitate D, general Mărdărescu, ministru de răsboi a sosit aseară în localitate. D sa va inspecta trupele din garnizoană și va rămâne la Techirghiol, câteva zile. -------3D------- Grav accident de automobil Automobilul No. 2679 B, condus de șoferul Ion Vasile, s’a răsturnat ori după amiază la o cotitură a șoselei Constanța-Techirghiol. Trei persoane, între caii locotenentul Ionescu din infanterie, s’au ales cu leziuni pe corp: -----—-------- Ciocnirea unor locomotive Din cauza neglijenței personalului de serviciu, o locomotivă de manevră a stației locale, a ciocnit pe linia din fața școalei de marină, locomotiva No. 1096, sfărămând-o în parte. O anchetă este în curs. -------3D-------r Opoziția unită și alegerile agricole și comunale Din București ni se comunică, că comitetele executive ale coaliției naționale-țărăniste, s’au întrunit ori și au hotărât că la alegerile pentru camerile agricole precum și pentru cele comunale, să fie puse liste comune cu semnul coasa și secera împreunate. In legătură cu această dispozițiune, comitetele executive a ambelor partide din localitate vor ține o ședință Joi 2 iulie spre a hotărâ în prealabil. ---------- Frământările muncitorești din port Întrunirea de la Camera de comerț. • In ajunul unei greve generale Sâmbătă după amiază patronii caselor de vămuiri și expedițiuni și agenții de vapoare s’au întrunit la Camera de comerț pentru a discuta principiile de elaborare a unui nou contract colectiv de muncă în port. Ședința s-a ținut sub președinția d-lui George Georgescu președintele Camerei și au participat d-nii Nic. Ștefan din partea Sfatului Negustoresc, Vuccino, Solari, B. Goldman, N. Desalermo, L. Rizic, D. Fimducas, Iancu Gheorghiu, T. Manicatide, Mastersohn etc. etc. í . D. George Georgescu în câteva cuvinte a făcut istoricul frământărilor muncitorești de până astăzi după care, adunarea a hotărât ca pentru controlul sumelor pe cari le încasează delegații diverselor grupări muncitorești din port, agențiile să afișeze în port sumele pe cari le-au plătit pentru fiecare manipulare în parte. Astfel se vor exclude fraudele de până acum S’a dat apoi citire memoriului muncitorilor, cari cer sporiri ce variază între 25 și 150 la sută peste prețurile contractului colectiv trecut. Asupra acestor cereri, elementul patronal s’a declarat în principiu, împotrivă. S’au format apoi umătoarele comisiuni, cari să participe la tratativele cu muncitorii: Pentru mărfuri generale d-nii Goldman, Aizic și Funducas; pentru cereale, d-nii Florea Florea, Cupcic și M. Stavraca; pentru petrol d-nii Iancu Gheorghiu, I. Constantinescu și Duif; pentru rujat d-nii Baruch Iantov, Vuccino și Goldman; pentru cărbuni, sare etc., d-nii Luludis și M. Altunian și pentru cherestea d-nii Veselovski, Geiger și Jones. D. Nic. Ștefan a primit delegație de a participa la lucrările acestor comisiuni în numele Camerei de comerț și a negustorimei locale. f Astăzi, va avea loc o nouă consfătuire a elementului patronal. Pe de altă parte refuzul comercianților, în ce privește sporirea prețurilor de muncă, a produs o perturbație în rândurile muncitorești. Muncitorii de port, declară categoric, că uniți cu toții, vor declara o grevă generală și nu vor intra în port la lucru, până ce nu vor fi satisfăcuți. f xxoxx— Solemnitatea inaugurării cimitirului eroilor francezi Sosirea misiunei. La cimitiri. Recepția de la consulatul Franței După cum am anunțat, Duminică dimineață a avut loc inaugurarea cimitirului eroilor francezi morți cu ocazia războiului Crimeei 1854-1855, aci la Constanța din cauza unei teribile epidemii de holeră ce s’a deslânțuit înte trupele franceze de expediție, precum și a eroilor Franței, căzuți pe câmpiile dobrogene, în timpul războiului 1916-1918. In acest scop, Duminică dimineața, a sosit în localitate d. de Billy, ministrul Franței în’"România, însoțit de dinii căpitan Berger atașat militar, Morvan atașat naval, căpitan Colomb, comandantul canonierei 34 din flotila de Dunăre, precum și de un grup de 12 marinari francezi sub comanda unui aspirant de marină. Oaspeții au fost primiți la gară de către d-nii Anatole Magrin consul al Franței în localitate, și maior Tânjală din partea comandamentului diviziei a 9-a. La ora 9 a. m. a avut loc în salonul hotelului „Francais” o recepție unde au luat parte d-nii prefect Negulescu, general Vlădescu comandantul diviziei IX, Nițescu vicepreședintele comisiunei interimare, amiral Scodrea, căp. Nic. Ștefan, colonelii Iliescu și Dumitrescu etc. La ora 10, misiunea a plecat în automobile la cimitir unde a avut loc solemnitatea. In fața monumentului eroilor francezi, preotul catolic Bibela pentru soldații francezi și hatipul moscheei regale Hafuz Amet pentru soldații algerieni, au oficiat o slujbă religioasă. Au depus apoi coroane primăria, societatea de binefacere franceză din Constanța colonia franceză, generalul Vlădescu în numele armatei române, locotenentul Cojocaru delegatul societății „Mormintele Eroilor”, în numele S. S. Patriarhului Miron Cristea și agenția consulară locală. S’a consacrat apoi un minut de tăcere, în memoria celor căzuți. D. DE BILLY, ministrul Franței, a ținut o cuvântare spunând că a sosit timpul ca Franța să facă apelul celor dispăruți și de aceea le consacră acest monument, menit să perpetueze memoria lor, și să amintească principiile pentru cari s’au luptat, au învins și au murit. ( D. AMIRAL’ SCODREA, în căteva cuvinte bine simțite, a făcut apologia vitejiei soldaților francezi, dându-i ca exemplu întregii lumi. In acelaș sens a mai vorbit și d. prefect N. Negulescu. Misiunea a trecut apoi în revistă trupele așezate în formă de careu, în jurul monumentului. Au dat onorurile, batalionul de onoare al regimentului 34 infanterie, două baterii din reg. 18 obuziere și 15 artilerie, o companie de marinari și un escadron din reg. 9 călărași. r Solemnitatea a fost filmată de casa Tranulis. La ora 11, la agenția consulară a republicei franceze a avut loc o recepție oficială, la care au participat pe lângă reprezentanții autorităților civile și militare, și delegații ai magistraturii, ai baroului și ai coloniei franceze. D. ANATOLE MAGRIN reprezentantul franței, a ținut o cuvântare spunând între altele ca zia populară a lui Alexandri. A urmat apoi Vulcan, care a vorbit despre viața culturală a Românilor Macedoneni; Colonelul dr. Bălăceanu, despre leacurile băbești și influența lor în pătura poporului. Toate buneț, însă fratele Fanache Simionescu, care ne procurase mobilierul și era deschiis cu vre-o două mii de lei și mai bine, pe piață, începu să ne dea în grije, că trebue să plătim cele ce luăm, și pe bună dreptate. Fondurile noastre erau destul de slabe, cum însă trebuia să facem față nevoiei, tot ea ne învăță și cum să găsim mijlocul. Tocmai alcătuise Vulcan o conferință care trata despre obiceiurile de crăciun la diferite popoare pe care voia s-o ție la cerc a doua (sau a treia zi de crăciun. Mi-a venit atunci ideia, de a se ține această conferință într’o sală publică completată cu ceva de 44 de ani de când se află în Dobrogea, nu s’a simțit pe pământ strein, cea ce denotă că sufletul francez e strâns mult de cel roman. A mulțumit apoi d-lui Traian Constantinescu fost președinte al comisiunei interimare care a donat terenul pe care s-a construit cimitirul și d-lui generaal Vlădescu care a dat concursul d-sale. A mai vorbit și d. căpitan Nic. Ștefan în numele invalizilor din război. In tot timpul recepției, muzica regimentului 34 inf. a executat Marselleza și diferite arii patriotice. La orele 12, misiunea, împreună cu un număr restrâns de invitați au luat masa în elegantul salon al restaurantului „Regnier”. La ora 2, cu trenul de București, misiunea franceză în frunte cu ministrul franței a părăsit Constanța. --------xxoxx------- Patronul regimentului 9 călărași Punerea pietrii fundamentale la monumentul eroilor dri dimineața a avut loc la regimentul 9 Călărași, serbarea patronului acestui regiment și punerea pietrei fundamentale pentru monumentul eroilor ce i-a perdut în războiul din 1916-1918. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul N. Paveliu în prezența d-lui general Manu comandantul diviziei a 111-a de cavalerie, amiral Scodrea comandantul diviziei de mare, colonel Butunoiu comandantul Regimentului 9 călărași precum și a unui număr destul de mare de invitați. După ce s-a făcut apelul celor 101 de eroi căzuți în război din acest regiment, a fost așezată piatra fundamentală la monumentul ce urmează a fi ridicat pe aleea principală de la intrare. După terminarea acestor festivități, dnii general Manu și amiral Scodrea au primit defilarea ostașilor pedeștri. Au urmat apoi mai multe producții sportive, din care remarc școala de dresaj a d-lui Lt. colonel Madancovici, a sublocotenenților Traian Ionescu și Baboianu și plutonierului Crintea. Int’o sală splendid decorată cu covoare naționale și ghirlande de flori, s’a servit invitaților o gustare Au cuvântat d-ni: colonel Butunoiu comandantul regimentului 9, general Manu comandantul diviziei 111 de cavalerie, P. Nițescu vicepreședinte al comisiei interimare, amiral Scodrea comandantul div. de mare, dr. Alexandru Pilescu șeful partidului poporului din localitate, Hârjeu fost Lt. colonel de cavalerie și lt. colonel Madancovici. Intr’o atmosferă continuă de simpatie și amicițe s’a petrecut până la 5 după masă. Tot timpul muzica militară a cântat diferite arii naționale iar d. Tranulis a cinematografiat serbarea. -3D-mmsmmmm BORVIZ DE Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din Cea de C. P. DEMETRESCU IV. Unul din membrii cercului, M. Constantinescu—un pictor talentat,care a avut o moarte tragică într- un accident de cale ferată—a pictat pe o pânză de mătase neagra, statuia lui Ovidiu în mărime de 1.50 și care forma emblema cercului nostru. Apoi membrii, ca adevărate furnici, aduceam tot ce putea folosi cercului, pentru înfrumusețarea localului, sau pentru necesitățile instituțiunei. Acum în fiecare seară, funcționarii, la eșirea din birouri, nu mai mergeau la cafenea, ci veneau dea dreptul la cercul lor unde citeau gazetele și revistele pe cari le cumpărau tot ei, fiecare altă gazetă sau revistă și pe cari le puneau la dispoziția tuturor. In urma unui apel ce am adresat ziarelor și revistelor din țară, începu în curând să ni se trimeată, în mod gratuit, ziare și reviste. Cel de întâi care a răspuns cu multă bunăvoință a fost răposatul L. Cazzavilan, care, pe lângă ziarul său „Universul”, ne-a mai trimis și vrejo suta de volume, diferite cărți. A urmat apoi ziarele „Țara”, „Adevărul’' „Voința Națională”, , Epoca’' și altele... Apoi diferite reviste din toate unghiurile țărei, ba încă, unele ne soseau fără să le fi cerut. Și toate în mod gratuit! Vestea inființărei unui cerc literar-cultural în Constanta. Răspândită de Vulcan și de mine, prin prietenii noștri gazetari din capitală, a fost deci, bine primită pretutindeni. Chiar din Ardeal ne-au venit revistele „Familia”, a lui Iosef Vulcan și „Luceafărul”, apoi ,,Gazeta Transilvaniei” și „Gazeta Orăștiei”, „Tribuna’, etc. Membrii noștrii erau’5 entusiaști și numărul creștea pe fiecare zi. Așa că, într’o lună de zile cercul număra aproape 200 membrii, din toate păturile societăței, afară de dascăli. f Prima conferință la cerc am ținut-o eu, vorbind despre poe-declamații, cântece, lecturi și să percepem o taxă de intrare, pentru sporirea fondului. Ideia mea a fost primită ‘și ne-am pus pe lucru s’o aducem la îndeplinire. Repede s’a alcătuit programul, s’a făcut apel la clubul Comercial, ca să ne pue la dispoziție sala clubului de la hotel Panaioti—azi hotel Britania—s’a lansat bilete și s’a afișat „serata literară” pentru seara de 27 Decembrie ora 9. Aceasta a fost prima noastră manifestare românească în public. Biletele au fost toate vândute și sala s-a dovedit a fi prea neîncăpătoare, pentru tot publicul ce venise să vadă „ce fac funcționarii”. Conferința lui Vulcan, ca și celelalte producțiuni au plăcut ""mult (Citiți continuarea în pag. II-a) BORSEC Regele apelor minerale naturale