Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)
1925-08-05 / nr. 172
ANUL XII. No 172 Director Proprietar L M. MOSCU Redacția șl Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni..................... 500 lei 6 ......................... 300 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarii DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 4 August 1925 Director politic: o. goruneanu România și Albania KMUMMMM WISSBW&XiKJX»TM Interview cu d. S. Mândrescu ministrul României în Albania — De la corespondentul nostru — ** * _E interesant de reținut faptul, că orice curent de penetrațiune strein a eșuat, opunându-se un «veto* categoric al poporului albanez. Or, întotdeauna și cu prisosință acum, albanezii au cerut și cer ca îndrumarea lor culturală să fie pornită din România. | --------țț-------TIRANA 31. — După o casă Acesta este punctul principal a toric cu automobilul prin pozițiuni politicei noastre și totodată deadmirabile, de un pitoresc de părința mea personală cea mai vie*vărșit, intrăm cu mașina în Tira- a încheiat d. Simion Mândrescu, nu, capitala tinerei republici albaneze. La început, ne croim cu oarecare anevoință drumul, printre străzile înguste și întortochiate ale periferiei capitalei, pe unde la fiecare pas abundă o mulțime pestriță de cetățeni pe ale căror figuri se citește voioșia și mulțumirea de sine. In curând, ajungem pe o stradă principală și oprim dinaintea unui palat micuț și drăguț ca o bombonieră, încojurat de un parc imens și răcoritor. Pe catargul din creasta pavilionului din mijloc, fălnăe falnic cu ondulațiuni grațioase, tricolorul României , aci elegația românească. E zi de Duminică și o atmosferă de sărbătoare plutește pretutindeni, îmbiind la repaos și liniște, Vis-a-vis, o altă maestuoasă pe vârful căreia clădire flutură flamura albaneză. Ie un soldat bine echipat și cu o ținută corectă, patrulează marțial prin fața intrării. Aci e comandamentul general al armatei albaneze. Un grup de ofițeri tineri și comunicativi, coboară voioși treptele comandamentului și ajungând în stradă, se opresc un moment privindu-ne cu oarecare interes, în timp ce noi descindem din mașină. In timp ce pași-mii calcă pulberea fină a aleei principale parcului îndreptăndu-mă spre cbinetul ministrului nostru pentru a-l saluta, gândurile-mi rătăcesc în trecutul zbuciumat al poporului albanez în mijlocul căruia mă aflu astăzi. Popor de martiri, care a plătit cu valuri de sânge patriotismul său și năzuințele sale spre progresul și civilizație. Urît și dușmănit peste tot, n’a găsit în nici o parte sprijin, mângăere și încurajare, decât în nobila noastră Românie care singură i-a înțeles aspirațiunile și i-a încurajat acțiunea de progres și independență. Din vechea cetate a lui Bucur, în anul 1912, o mână de albanezi entuziaști patrioți, au pornit la Valona, unde au ridicat cei dintâi steagul libertății și independenții patriei lor. Istoria renașterii Albaniei, strâns legată de România. Și albanezii nu uită niciodată aceasta. Legați prin interese comune cu frații lor aromânii, — cari constituesc minoritatea cea mai numeroasă din Albania — albanezii își îndreaptă acum încrezători ca întotdeauna privirile spre »Mama România' de unde speră să le vie lumina, prin cultură. Ajungem într’adevăr la convingerea că lumea s’a întors cu Bulgaria în sus Lucrul a fost observat de mult și de mulți, totul rămâne bine stabilit că „nimeni nu va fi spiritual, afară de noi și de... cetitorii noștrii.“ (Moliere nu se va supăra fiindcă i-am schimbat un cuvânt din memorabila frază). Deci soacrele, — căci ele este vorba, — au pus despre temeliile unei noi societăți, cu sediul la Londra, având ca menire să reabiliteze prostul renume ce le-a fost creat în viața socială de către o mână de humoriști. Deviza orginalei asociații este următoarea: „The world expects that every woman will do his duty“. Adică, Pământul așteaptă, ca fiecare femee să-și facă datoria. Așteptăm, la rându-ne, ca domnii autori de reviste să tragă foloase de pe urma acestei nerozii. Și, în primul rând, se prea poate ca mamele soacre să considere ca o primă datorie răzvrătirea căminurilor tinere. Apoi, vă întrebăm și pe Dr., ce raport între reabilitare și datorie. După toate probabilitățile, aceaș analogie care există între valetul de treflă și untul-de-ruină, întrucât mă privește pe mine personal, trebue să din capul locului că mărturisesc deviza de mai sus m’a făcut imediat să mă gândesc la ceva cunoscut. Am explorat în zadar encyclopedia și Larusul cel mic. In sfârșit, dicționarul de citate străine al lui Marian, mi-a dat dezlegarea problemei : „England expects that every man will do his duty. Adică , Anglia așteaptă, ca fiecare să-și facă datoria. Celebrul ordin de zi al amiralului Nelson în lupta dela Trafalgar, la 24 când a bătut flotele Oct. 1805, unite ale Spaniei și Franței, unde a perit și el. Mă tem ca nu cumva acest motto să fie fatal tinerii societăți, fortamente compusă numai din bătrâne. Sa închipuiți-vă Din ce catastrofă dacă, într’o lună dimineață, toate mamele soacre s'ar îneca la Trafalgar, în Sena, pe Tamisa sau Mississipi. Dâmbovița ne-având decât foarte puțină apă, un astfel de pericol nu ne poate îngrijora. Fie binecuvântat numele Domnului! * * * Pe d. ministru Simion Mândrescu, nu l’am găsit la legație. Plecase cu doamna pe câmpul sportiv „Salvarei* unde asociația sporivă „Zogu" organizase pentru acea zi, mari alergări de cai. Aci am avut onoarea să văd pe ministrul țărei, pentru prima oară și să-i prezint salutul meu. D-sa era însoțit de ministrul de externe, d. Mufit Libohova. Am făcut cu această ocazie plăcuta constatare că reprezentantul României se bucură de o mare simpatie și de un desăvârșit respect din toate părțile. Distinsul diplomat mi-a făcut onoarea a mă invita pentru a doua zi la legație, când a binevoit a ne comunica următoarele: »Admir acest mândru și viguros popor de pe coastele Adriaticei, care s'a ilustrat în ochii lumii întregi prin eroismul său și am toată încrederea în viitorul acestui stat. Secolii de robie, au lăsat urme adânci în caracterul poporul albanez, dar susceptibil cum este sufletul acestor oameni, am credința că aceste lacune vor dispare în cel mai scurt timp, la lumina viguroasă a culturei românești. România va contribui în cea mai largă măsură pe acest teren. AX. POM -------4.OXX--------fi SPECTACOLE CT... ., ---------------- U PARCUL ARENA »GRAND* cu începere de azi și zilele următoare va rula cel mai monumental film din câte au fost până acum: PARIS — ORAȘUL LUMINA Intre pauze va debuta marele transformator JORA pop TEATRUL CINEMA POPULAR Numai trei zile opera completă în 6 mari acte LANGA CĂMIN. între pauze trupa Dumitrescu compusă din 9 persoane și transformist Luchian vor juca frumoasa revistă „Noroc să ai", G. Bubani Cronica zilei Doi tai tamil Ziarele anunță că s Toinescu și Munteanu sunt în drum spre București. Ne putem aștepta deci, la o nouă remaniere ministerială. VIZITAȚI Marele Restaurant„Grand1 = Str. CAROL No. 77-bls — — Zilnic mâncări de pește proaspăt — Bucătărie Națională și Franceză — — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE] Grătar specia! RE»AEERaGAdirU“AR Curățenie exemplară. Preturi Populare. SeaijmajilM Alcâtuirea listei plugărești Partidele averescan și liberal din județul nostru, în urma întrevederilor ce au avut loc între fruntașii lor, în ultimele două zile, au hotărât să susțină în apropiatele alegeri pentru Camera Agricolă, candidatura unei liste plugărești alcătuită din membrii Sindicatului Agricol. D. Aurel Burtu, membru marcant al partidului poporului și președinte al Sindicatului Agricol, luând acte deciziunea luată de partidele liberal și averescan, a alcâtuit o listă, pe care a și depus-o ori, conform legii, tribunalul local. Iată cuprinsul acesteia : Aurel Buttu, Ion Coman Stoian, Aurel Oancea, Nicu Niculae Popa, Romulus Papuc, Sandu Gurgan Sandu Roșculeț, Doctor Badeșeanu, Voicu V. Moțar Ghiță Găetan, Petcu Manea, Voicu Florea, Ion N. Manolescu, Osman Nunu, Gotlieb Ressner, O. Cojocaru și Stanciu Maimoi. Semnul de luptă a fost ales : „Un plug“. Astfel formată lista va fi susținuta de) Membrii Sindicatului Agricol. 2) Partidul poporului. In întregime. 3) Partidul liberal. Programul cu care se prezintă alegătorilor e acel schițat de Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole, cu mic modificări._________________ Fiorosul asasinat plumble infimi din localitate Un iarbă-Albastră al Constantei Lugubra descoperire din str. Brătianu. - Cine e Hiarcas, cafegiul asasin. - Trei femei ucise. - Amănunte senzaționale O îngrozitoare crimă, pasioneanează în momentul de față, întreagă populație a acestui oraș, în care criminalitatea a fost foarte redusă în ultimii ani. Putem chiar spune, că de acum doi ani, de când a fost asasinat bancherul Sișmanian și pănă astăzi, nici o crimă în împrejurări învăluite de mister, nu s’a comis în acest oraș. Cele descoperite, acum și despre cari ziarul nostru a vorbit la numărul de eli—vin să pun din nou în mișcare cercurile polițienești și judiciare din localitate. Să redăm deci faptele: , Cafegiul Marcas Iarna trecută, în str. I. C. Brătianu No. 6, Parsah Marcas zis Marcasian, deschisese o cafenea și locuia acolo, împreună cu soția sa Eva și cu doi copilași ai săi. Antecedentele lui Mannas nu le știa nimeni. Se știa doar că el venise după război din Rusia și se stabilise în localitate, abia de doi ani. Ambii soți duceau o viață în aparență liniștită, ca oameni în vârstă, el fiind în etate de peste 70 ani, iar femeia lui, de 44 de ani. Curând după ce deschise localul, la cafeneaua lui Marcas, veneau o sumedenie de negustori de și luau ceaiul, preparat „rusește”. De obicei, dânsul umbla cu ceștile de cafea pe la birourile vecine, iar femeia servea clienții din prăvălie. Se știe totuși că afacerile nu osmiul îl atma t țe aic în datorii pănă peste cap. Se petrec fapte necunoscute Miercuri, un agent al fiscului venise la cafenea să încaseze dările, iar cafegiul nu avusese de unde plăti, fapt ce făcu pe agent să-l amenințe cu vânzarea meselor și a scaunelor din prăvălie. Situația această critică supără grozav pe cafegiu, care restul zilei și-l petrecu, certându-se cu femeia lui, după cum afirmă o vecină. [ Joi dimineață Marcos nu mai deschisera de obiceiul cafeneaua, iar când clienții obișnuiți veniră el le răspunse că nu-i poate servi, deoarece, s’a găurit cazanul de apă și deci e nevoe de reparație. Soția lui însă nu se mai vedea. [ Vineri, o cumnată și vecinii îl întrebară unde e nevastă-sa, la care Marcus răspundea că e bolnavă și că s’a dus la o femeie, spre a fi îngrijită. Cafeneaua era însă tot închisă. Cafegiul era agitat dar totuși, văzând sângele rece cu care răspundea celor ce-l întrebau, nimeni nu putea bănui ceva. In ziua de Sâmbătă, Marcos C7emă pe d-na Eghișe Manuchian soacra sa, căreia îi spune că se duce să-și ia soția acasă și până ce se va înapoia, să vază de copilașii săi, o fetiță și un băiat de 5-6 ani. Mirosul cadaveric din pivniță D-na Manuchian, văzând că Marcos nu se înapoiază nici Sâmbătă, nici Duminică, și știindu-i om rău de fire, a avut presimțirea că nu e ceva curat la mijloc și țn consecință Duminică seara se duse la d. Altunian, consulul Armeniei, căruia ia povestit totul. D. Altinian la rândul său, se duse la prefectura de poliție, unde ceru să se facă cercetări, posibilitatea unei crime nefiind exclusă. Cu aceste cercetări a fost delegat de comisar Niculescu. Duminică seara, d-sa făcu o descindere în locuința dispărutului fără a putea descoperi ceva, decât un miros greu ce venea din beciu, care, după cum a lămurit un vecin pe cercetător, proveneau de la resturile de drojdie de bere, rămase în descompunere. O sumară cercetare a pivniței, nu aduse la nici un rezultat. Eri dimineața la orele 1i, cercetările reîncepură. Prin galeriile Întunecoase Sub localul cafenelei lui Marcus există vaste galerii rămase din timpuri vechi, când un cărciumar avea prăvălie deasupra și își înmagazina vinul acolo. Comisarul Niculescu, însoțit de mai mulți vecini, d-nii Leon Bleichman, I. Ruben, Katz și Isac Mendelovici, coboră pentru a doua oară în beciu, deoarece mirosul greu ce eșea din interior, atrăgea atenția trecătorilor de pe stradă. Prin galeria întortochiată și jdină de mirosul greu, cercetătorii abia răsbătură până într’o cămară, în care se afla un butoi cu apă, lemnărie veche și lăzi. In această încăpere, mirosul era grozav, încât cele cinci persoane abia puteau să reziste. Era fără îndoială, că de acolo pornea duhoarea, s f Incepură deci, să cerceteze interiorul, cu toata semiobscuritatea ce domnea, grație slabei pâlpâiri a lumânării. [ O descoperire înfiorătoare La un moment dat, cercetătorii făcură o lugubră descoperire: de subt o ușe veche, aruncată pe jos, se vedeau picioarele unei femei, deci cadavrul dispărutei era acolo. I — D. procuror Gheorghiu fiind anunțat, a venit la fața locului și în prezența d-sale s’a procedat la ridicarea scândurilor ce acopereau cadavrul. Când această operație a fost terminată, s’a putut vedea un spectacol înfiorător: carnea era în descompunere, iar viermii mișunau peste tot locul, peste cadavrul, ce prezenta urmele unor lovituri cu toporul la craniu, ceafă și piept iar limba eșită în afară și rănile de la gât, indicau că victima fusese gâtuită. După ce a fost fotografiat cadavrul nefericitei victime, a fost transportat cu o căruță, la morga spitalului, urmând să fie autopsiat. ( S’a constatat în locul unde acesta fusese găsit, că podeaua a fost spălată de sângele ce s’a scurs din rănile victimei, iar în unele locuri, peste picăturile de sânge închiegat, criminalul aruncase răzătură și var pentru ca să nu fie observate. Cum a fost săvârșită crima. Urmărirea asasinului , prin urmare fără îndoială că criminalul nu este altul decăt însuși cafegiul Marcas. Crima s-a comis, în noaptea de Miercuri spre joi, când asasinul închisese magazinul, probabil de teamă a nu fi descoperit. Se pare după indiciile existente, că Marcas a profitat de faptul că femeia se dusese în beciu să ia lemne, pentru a o lovi cu toporul pe la spate. Probabil pentru ca să se asigure că victima a sucombat, el o strânse și de gât. Tot un vecin afirmă că în noaptea comiterii crimei, Marcus se afla cu încă un bărbat, în locuință. Autoritățile, în cursul zilei de ori, au trimis telegrame de urmărire în mai toate direcțiile țării. Sunt însă indicii, că criminalul a luat drumul spre Bazargic, de unde a trecut în Bulgaria. Nu este totuși exclus că el să se afle în țară și ca să fie prins. Marcos un criminal feroce Cine e acest Parsach Marcos, s’a putut afla abia acum, în urmă. Conaționali de ai lui, povestesc că Marcos, care e originar din Tiflis, și-a trăit viața, mai toată, prin ocnele Siberiei. In tinerețe, la 20 ani, el și-a ucis prima soție pe care o bănuia de necredință și după ce se însura pentru a doua oară la Odesa, în 1912, cu ocazia unei petreceri înjunghii și pe a doua nevastă, fapt ce adusese deportarea sa în Siberia, pentru a doua oară. Evenimentele din Rusia ce s’au petrecut în ultimii ani, au dat prilej ferocelui criminal, să scape de osândă și să vie în România, însuși Marcas, când se îmbăta, arăta cunoscuților săi, urmele lanțurilor de la mâini și picioare. Cafegiul Marcas, nu e deci la primul său debut. E un criminal de meserie, care deși sepregenar, e încă stăpânit de instinctele de fiară, instincte pentru cari a pătimit în ocnele din împărăția ghețurilor și a zăpezilor nesfârșite și cari nu l’au părăsit încă. Se desminte versiunea ce circulă în oraș, cu privire la arestarea criminalului Marcaș la Giurgiu. I -m- Asasinatul de pe șoseaua Medgidia.Cobadin — Un comerciant din Constanța ucis de bandiți, altul grav rănit — O telegramă sosită astăzi dimineață în localitate, anunță că, comerciantul Agop Magearian din str. Griviței No. 33, plecat în județ pentru afaceri, a fost ucis pe șoseaua Cobadin-Medgidia, în dreptul comunei Enigea, de către mai mulți bandiți, cari au jefuit apoi cadavrul de o sumă importantă de bani. Un tovarăș de drum al lui Magearian, a fost deasemeni împușcat și se află în stare gravă, internat la spitalul din Medgidia. Aceași știre, a fost primită și de parchetul local, care a avizat pe soția celui ucis, de cele întâmplate. Interesăndu-ne la magazinul lui Magearian din str. Griviței, am putut afla că numitul plecase de Luni din localitate spre Cobadin, unde are semănături și vie, însoțit de d. D. Bocagean, negustos de vite. Probabil că bandiții, știind cai Magearian, are asupra sa bani, i-au aținut calea și l-au jefuit. Victima e în vârstă de 60 ani. Căruțașul Usein Mamoz, cărei transporta victimele, declară că atacul a fost săvărșit de trei bani din îmbrăcați în uniforme bulgărești. Bandă de spărgători arestată în Cadrilater Autorii numeroaselor săvârșite în ultimul timp spargeri, în orașul nostru, francezii Rene Gaston, A. Marțiani, Francois Alfons și I. Jelescof, acesta din urmă și vestit bandit, a fost arestată de jandarmerie în satul Gargalâc-Caliacra și adusă în localitate. Mariziani, a izbutit însă să evadeze pe drum. Ceilalți sunt cercetați de inspectoratul de siguranță. Se crede că ei sunt și autorii spargerei și a furtului de zooopolei, săvârșit zilele trecute la Oficiul Palestinean, preajma mea. — E foare bună, adăogai eu, privind cum maica Tereza cobora cărăruia, pe alocurea plină cu vreascuri de stejar. Când a ajuns jos, s’a întors către noi, și întinzănd mâna de pe care alunecă pănă la umăr, mâneca neagră a îmbrăcămintei, ne trimise o salutare aproape părintească. 7. Cântecul Lebedei — Nuvelă — —Am s’o rog să mă mai lase... nici timpul mesei nu este încă !... Vreau să mă plimb cu dumneata... îmi place.... dumneata ai un suflet nobil... Aici dar e prea mult... iartă-mă, ce fac eu Doamne, am înebunit ? ! v ! Cu mersul ei legănat și ușurel, jucându-se cu un șirag de mătănii și fredonând un cântec cunoscut, măicuța a ajuns. [ Lelya se desprinse de lângă mine și-i căzu pe brațe. Măicuța o sărută părintește pe frunte, ț aranje buclele resfirate și-mi întinse mâna. .. — Maica Tereza. . . — Adrian Doneanu! Lelya istorisi, cu o drăgălășenie ciudată, cum ne-am cunoscut. — Ai văzut, măicuț fi, ți-am spus că voi voi găsi un prieten șiam găsit. Domnul Done ami mă va de Nic. I. Butucescu distra de acum. Ce bine-mi pare! N’am să mă mai rog de dumneata, ca să mă ’nsoțești la plimbare. Cred că dânsul nu mă va refuza niciodată. Ce zici domnule Doneanu? ! — Vă făgăduesc domnișoară, că nu vă voi refuza niciodată. — Mulțumesc eu pentru Lelya, spuse măicuța bucuroasă că Lelya era mai bine. — Măicuță, răspunse Lelya, azi domnul Doneanu este invitatul meu la masă... — Să poftească!.. Eu vă las trebuesc să gătesc masa. Veniți mai încet. Vezi să nu obosești Lelko Și măicuța coboră în fugă spre casă. ! — Ce bună-i măicuța mea. Nicicând n’a fost altfel, decăt gândurilor mele. M’a iubit întotdeauna, de când mama n’a mai fost în V ! — Domnișoară nii te rog așa de bună și nu mă refuza!.. Am niște flori culese pentru dumneata, și i-am întins buchețelul de viorele culese în singurătatea bucuriei mele. — Oh! îți mulțumesc... ai un suflet bun, drăguț ca orice divinitate. Tu simți ce simt și eu. Tu nu ești om... ești mai presus. Oamenii sunt răi, n’au milă. Tu ești un Dumnezeu. Lasă-mă să merg la brațul tău... Ce mână caldă!... ! Prin tine umblă viața, prin mine rătăcește moartea... Am iubit totdeauna pe Dumne Cereți pretutindeni berea ‘Azoga», care este cea mai delicioasă și fără rival. Piața cerealelor Cereale sosite și1 vândute pe ziua de 3 August la Obor: 1 căruță grău 825 178 căruțe orz 550-580 16 căruțe in 1100 1400 46 căruțe ovăz 510-550 124 căruțe rap. sem. 1100-1180 4 căruțe rap. sălb. 600 15 căruțe rap. Nav. 1300-1350 2 căruțe meiu 570-600 BURSA 56 vag. orz August 1 580-612,50 Dr. Eliza I. Gheorghiu Specializată Ia boli de femei — și faceri — Consultațiuni 3-5 p. m. Str. Carol No. 3 zeu. L’am rugat să mă ajute, dar era prea departe de mine. Glasul meu stins, zadarnic implora mila cerurilor. Ce puteam face eu, o mână de pământ cu viață, față de acela care mă creiase ? Cum puteam căpăta ocrotirea lui? M’am rugat zi și noapte, am adus jertfele cele mai grele, dar nu m’a auzit... Ah! Ah! Tu ești mai bun ca el.xox va urma S’A PIERDUT un carnet de cecuri de lire sterline Rumänian Bank of England. PE NUMELE INGINER LISER pe distanța din GARA pănă la HOTEL PALACE. Găsitorul este rugat al aduce la SINDICATUL AGRICOL din Constanța, unde va primi o bună RECOMPENSA. Marele restaurant și grădina „Regina Hotel“, sereve șt table d’hote. Prețurile moderate