Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)

1925-08-05 / nr. 172

ANUL XII. No 172 Director Proprietar L M. MOSCU Redacția șl Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni..................... 500 lei 6 ......................... 300 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarii DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 4 August 1925 Director politic: o. goruneanu România și Albania KMUMMMM WISSBW&XiKJX»TM­ Interview cu d. S. Mândrescu ministrul României în Albania — De la corespondentul nostru — ** * _E interesant de reținut faptul, că orice curent de penetrațiune strein a eșuat, opunându-se un «veto* categoric al poporului al­banez. Or, întotdeauna și cu priso­sință acum, albanezii au cerut și cer ca îndrumarea lor culturală să fie pornită din România. | --------țț-------­TIRANA 31. — După o casă­ Acesta este punctul principal a toric cu automobilul prin pozițiuni politicei noastre și totodată de­­admirabile, de un pitoresc de pă­­rința mea personală cea mai vie*­vărșit, intrăm cu mașina în Tira- a încheiat d. Simion Mândrescu, nu, capitala tinerei republici alba­neze. La început, ne croim cu oarecare anevoință drumul, prin­tre străzile înguste și întortochia­­te ale periferiei capitalei, pe unde la fiecare pas abundă o mulțime pestriță de cetățeni pe ale căror figuri se citește voioșia și mulțu­mirea de sine. In curând, ajungem pe o stra­dă principală și oprim dinaintea unui palat micuț și drăguț ca o bombonieră, încojurat de un parc imens și răcoritor. Pe catargul din creasta pavilionului din mij­loc, fălnăe falnic cu ondulațiuni grațioase, tricolorul României , aci e­legația românească. E zi de Duminică și o atmos­feră de sărbătoare plutește pre­­tutindeni, îmbiind la repaos și li­niște, Vis-a-vis, o altă maestuoasă pe vârful căreia clădire flu­tură flamura albaneză. Ie un soldat bine echipat și cu o ținută corec­tă, patrulează marțial prin fața intrării. Aci e comandamentul ge­neral al armatei albaneze. Un grup de ofițeri tineri și comuni­cativi, coboară voioși treptele co­mandamentului și ajungând în stradă, se opresc un moment pri­­vindu-ne cu oarecare interes, în timp ce noi descindem din ma­șină. In timp ce pași-mii calcă pul­berea fină a aleei principale parcului îndreptăndu-mă spre c­­­­binetul ministrului nostru pentru a-l saluta, gândurile-mi rătăcesc în trecutul zbuciumat al poporu­lui albanez în mijlocul căruia mă aflu astăzi. Popor de martiri, care a plătit cu valuri de sânge patriotismul său și năzuințele sale spre pro­gresul și civilizație. Urît și duș­mănit peste tot, n’a găsit în nici o parte sprijin, mângăere și în­curajare, decât în nobila noastră Românie care singură i-a înțeles aspirațiunile și i-a încurajat ac­țiunea de progres și indepen­dență. Din vechea cetate a lui Bucur, în anul 1912, o mână de alba­nezi entuziaști patrioți, au pornit la Valona, unde au ridicat cei dintâi steagul libertății și indepen­denții patriei lor. Istoria renașterii Albaniei, strâns legată de România. Și al­­­banezii nu uită nici­odată aceasta. Legați prin interese comune cu frații lor aromânii, — cari cons­­tituesc minoritatea cea mai nu­meroasă din Albania — albane­zii își îndreaptă acum încrezători ca întotdeauna privirile spre »Mama România' de unde speră să le vie lumina, prin cultură. Ajungem într’adevăr la convin­gerea că lumea s’a întors cu Bul­garia în sus Lucrul a fost obser­vat de mult și de mulți, totul ră­mâne bine stabilit că „nimeni nu va fi spiritual, afară de noi și de... cetitorii noștrii.“ (Moliere nu se va supăra fiindcă i-am schimbat un cuvânt din memo­rabila frază). Deci soacrele, — căci ele este vorba, — au pus despre teme­liile unei noi societăți, cu sediul la Londra, având ca menire să reabiliteze prostul renume ce le-a fost creat în viața socială de că­tre o mână de humoriști. Deviza orginalei asociații este următoarea: „The world expects that eve­ry woman will do his duty“. Adică, Pământul așteaptă, ca fie­care femee să-și facă datoria. Așteptăm, la rându-ne, ca domnii autori de reviste să tragă foloase de pe urma acestei nero­zii. Și, în primul rând, se prea poate ca mamele soacre să con­sidere ca o primă datorie răz­vrătirea căminurilor tinere. Apoi, vă întrebăm și pe Dr., ce raport între reabilitare și datorie. După toate probabilitățile, aceaș analo­gie care există între valetul de treflă și untul-de-ru­ină, întrucât mă privește pe mine personal, trebue să din capul locului că mărturisesc deviza de mai sus m’a făcut imediat să mă gândesc la ceva cunoscut. Am explorat în zadar encyclopedia și Larusul cel mic. In sfârșit, dic­ționarul de citate străine al lui Marian, mi-a dat dezlegarea pro­blemei : „England expects that every man will do his duty.­ Adică , Anglia așteaptă, ca fiecare să-și facă datoria. Celebrul ordin de zi al amiralului Nelson în lupta dela Trafalgar, la 24 când a bătut flotele Oct. 1805, unite ale Spaniei și Franței, unde a perit și el. Mă tem ca nu cumva acest motto să fie fatal tinerii societăți, fortamente compusă numai din bătrâne. Sa închipuiți-vă Din ce catas­trofă dacă, într’o lună dimineață, toate mamele soacre s'ar îneca la Trafalgar, în Sena, pe Tamisa sau Mississipi. Dâmbovița ne-având decât foarte puțină apă, un astfel de pericol nu ne poate îngrijora. Fie bine­cuvântat numele Dom­nului! * * * Pe d. ministru Simion Mândre­scu, nu l’am găsit la legație. Ple­case cu doamna pe câmpul spor­tiv „Salvarei* unde asociația spo­ri­vă „Zogu" organizase pentru acea zi, mari alergări de cai. Aci am avut onoarea să văd pe mi­nistrul țărei, pentru prima oară și să-i prezint salutul meu. D-sa era însoțit de ministrul de externe, d. Mufit Libohova. Am făcut cu a­­ceastă ocazie plăcuta constatare că reprezentantul României se bu­cură de o mare simpatie și de un desăvârșit respect din toate păr­țile. Distinsul diplomat mi-a făcut onoarea a mă invita pentru a doua zi la legație, când a binevoit a ne comunica următoarele:­­ »Admir acest mândru și viguros popor de pe coastele A­­d­riaticei, care s'a ilustrat în o­­chii lumii întregi prin eroismul său și am toată încrederea în vii­­torul acestui stat. Secolii de robie, au lăsat urme adânci în caracterul poporul al­banez, dar susceptibil cum este sufletul acestor oameni, am cre­dința că aceste lacune vor dis­pare în cel mai scurt timp, la lumina viguroasă a culturei ro­mânești. România va contribui în cea mai largă măsură pe acest teren.­­ AX. POM­ -------4.OXX--------fi SPECTACOLE CT... ., ----------------­­ U PARCUL ARENA »GRAND* cu începere de azi și zilele ur­mătoare va rula cel mai monu­mental film din câte au fost până acum: PARIS — ORAȘUL LUMINA Intre pauze va debuta marele transformator JORA pop TEATRUL CINEMA POPULAR Numai trei zile opera completă în 6 mari acte LANGA CĂMIN. între pauze trupa Dumitrescu com­pusă din 9 persoane și transfor­mist Luchian vor juca frumoasa revistă „Noroc să ai", G. Bubani Cronica zilei Doi tai tamil Ziarele anunță că s Toinescu și Munteanu sunt în drum spre București. Ne putem aștepta deci, la o nouă remaniere ministe­rială. VIZITAȚI Marele Restaurant„Grand1 = Str. CAROL No. 77-bls — — Zilnic mâncări de pește proaspăt — Bucătărie Națională și Franceză — — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE] Grătar specia! RE»AEERaGAdi­rU“AR Curățenie exemplară. Preturi Populare. SeaijmajilM Alcâtuirea listei plugărești Partidele averescan și liberal din județul nostru, în urma întrevederilor ce au avut loc între fruntașii lor, în ulti­mele două zile, au hotărât să susțină în apropiatele ale­geri pentru Camera Agricolă, candidatura unei liste plugă­rești alcătuită din membrii Sindicatului Agricol. D. Aurel Burtu, membru marcant al partidului popo­rului și președinte al Sindicatului Agricol, luând act­e deciziunea luată de partidele liberal și averescan, a alcâ­tuit o listă, pe care a și depus-o ori, conform legii,­­ tribunalul local. Iată cuprinsul acesteia : Aurel Buttu, Ion Coman Stoian, Aurel Oancea, Nicu Niculae Popa, Romulus Papuc, Sandu Gurgan Sandu Roșculeț, Doctor Bad­eșeanu, Voicu V. Moțar Ghiță Găetan, Petcu Manea, Voicu Florea, Ion N. Ma­nolescu, Osman Nunu, Gotlieb Ressner, O. Cojocaru și Stanciu Maim­oi. Semnul de luptă a fost ales : „Un plug“. Astfel formată lista va fi susținuta de­­) Membrii Sindicatului Agricol. 2) Partidul poporului. In întregime. 3) Partidul liberal. Programul cu care se prezintă alegătorilor e acel schițat de Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole, cu mic modificări._________________ Fiorosul asasinat pl­u­mble infimi din localitate Un iarbă-Albastră al Constantei Lugubra descoperire din str. Brătianu. - Cine e Hiarcas, cafegiul asasin. - Trei femei ucise. - Amănunte senzaționale O îngrozitoare crimă, pasionea­­nează în momentul de­ față, în­treagă populație a acestui oraș, în care criminalitatea a fost foarte redusă în ultimii ani. Putem chiar spune, că de acum doi ani, de când a fost asasinat bancherul Sișmanian și pănă astăzi, nici o crimă în împrejurări învăluite de mister, nu s’a comis în acest oraș.­­ Cele descoperite, acum și des­pre cari ziarul nostru a vorbit la numărul de eli—vin să pun din nou în mișcare cercurile poli­țienești și judiciare din localitate. Să redăm deci faptele: , Cafegiul Marcas Iarna trecută, în str. I. C. Bră­­tianu No. 6, Parsah Marcas zis Marcasian, deschisese o cafenea și locuia acolo, împreună cu soția sa Eva și cu doi copilași ai săi. Antecedentele lui Mann­as nu le știa nimeni. Se știa doar că el venise după război din Rusia și se stabilise în localitate, abia de doi ani.­­ Ambii soți duceau o viață în aparență liniștită, ca oameni în vârstă, el fiind în etate de peste 70 ani, iar femeia lui, de 44 de ani.­­­­ Curând după ce deschise loca­lul, la cafeneaua lui Marcas, ve­neau o sumedenie de negustori de­ și luau ceaiul, preparat „ru­sește”. De obicei, dânsul umbla cu ceștile de cafea pe la birourile vecine, iar femeia servea clienții din prăvălie.­­ Se știe totuși că afacerile nu osmiul îl atm­a­ t ț­e aic în datorii pănă peste cap. Se petrec fapte necunoscute Miercuri, un agent al fiscului venise la cafenea să încaseze dă­rile, iar cafegiul nu avusese de unde plăti, fapt ce făcu pe agent să-l amenințe cu vânzarea mese­lor și a scaunelor din prăvălie. Situația această critică supără grozav pe cafegiu, care restul zi­­lei și-l petrecu, certându-se cu femeia lui, după cum afirmă o vecină. [ Joi dimineață Marcos nu mai deschise­ra de obiceiul cafeneaua, iar când clienții obișnuiți ve­niră el le răspunse că nu-i poate servi, de­oarece, s’a găurit caza­nul de apă și deci e nevoe de reparație. Soția lui însă nu se mai vedea. [ Vineri, o cumnată și vecinii îl întrebară unde e nevastă-sa, la care Marcus răspundea că e bol­navă și că s’a dus la o femeie, spre a fi îngrijită. Cafeneaua era însă tot închisă. Cafegiul era agitat dar totuși, văzând sângele rece cu care răspundea celor ce-l între­bau, nimeni nu putea bănui ceva. In ziua de Sâmbătă, Marcos C7emă pe d-na Eghișe Manuchian soacra sa, căreia îi spune că se duce să-și ia soția acasă și până ce se va înapoia, să vază de co­pilașii săi, o fetiță și un băiat de 5-6 ani.­­ Mirosul cadaveric din pivniță D-na Manuchian, văzând că Marcos nu se înapoiază nici Sâm­bătă, nici Duminică, și știindu-i om rău de fire, a avut presim­țirea că nu e ceva curat la mij­loc și țn consecință Duminică sea­ra se duse la d. Altunian, consulul Armeniei, căruia ia povestit totul. D. Altinian la rândul său, se duse la prefectura de poliție, unde ceru să se facă cercetări, posibi­litatea unei crime nefiind exclusă. Cu aceste cercetări a fost delegat de comisar Niculescu. Duminică seara, d-sa făcu o descindere în locuința dispărutului fără a putea descoperi ceva, decât un miros greu ce venea din beciu, care, după cum a lămurit un vecin pe cercetător, proveneau de la resturile de drojdie de bere, ră­mase în descompunere.­­ O sumară cercetare a pivniței, nu aduse la nici un rezultat. Eri dimineața la orele 1i, cer­cetările reîncepură.­­ Prin galeriile Întunecoase Sub localul cafenelei lui Mar­­cus există vaste galerii­ rămase din timpuri vechi, când un căr­­ciumar avea prăvălie deasupra și își înmagazina vinul acolo. Comisarul Niculescu, însoțit de mai mulți vecini, d-nii Leon Ble­­ichman, I. Ruben, Katz și Isac Mendelovici, coboră pentru a doua oară în beciu, deoarece mi­rosul greu ce eșea din interior, atrăgea atenția trecătorilor de pe stradă.­­ Prin galeria întortochiată și jdină de mirosul greu, cercetătorii abia răsbătură până într’o cămară, în care se afla un butoi cu apă, le­mnărie veche și lăzi. In această încăpere, mirosul era grozav, în­cât cele cinci persoane abia pu­teau să reziste.­­ Era fără îndoială, că de acolo pornea duhoarea, s f Incepură deci, să cerceteze in­teriorul, cu toata semiobscuritatea ce domnea, grație slabei pâlpâiri a lumânării. [ O descoperire înfiorătoare La un moment dat, cercetătorii făcură o lugubră descoperire: de subt o ușe veche, aruncată pe jos, se vedeau picioarele unei fe­mei, deci cadavrul dispărutei era acolo. I — D. procuror Gheorghiu fiind a­­nunțat, a venit la fața locului și în prezența d-sale s’a procedat la ridicarea scândurilor ce acopereau cadavrul. Când această operație a fost terminată, s’a putut vedea un spectacol înfiorător: carnea era în descompunere, iar viermii mișunau peste tot locul, peste ca­davrul, ce prezenta urmele unor lovituri cu toporul la craniu, ceafă și piept iar limba eșită în afară și rănile de la gât, indicau că vic­tima fusese gâtuită.­­ După ce a fost fotografiat ca­davrul nefericitei victime, a fost transportat cu o căruță, la morga spitalului, urmând să fie autop­­siat. (­­ S’a constatat în locul unde acesta fusese găsit, că podeaua a fost spălată de sângele ce s’a scurs din rănile victimei, iar în unele locuri, peste picăturile de sânge închiegat, criminalul aruncase ră­­zătură și var pentru ca să nu fie observate. Cum a fost săvârșită crima. Urmărirea asasinului , prin urmare fără îndoială că criminalul nu este altul decăt însuși cafegiul­ Marcas. Crima s-a comis, în noaptea de Miercuri spre joi, când asasinul închisese ma­gazinul, probabil de teamă a nu fi descoperit. Se pare după indi­ciile existente, că Marcas a pro­fitat de faptul că femeia se dusese în beciu să ia lemne, pentru a o lovi cu toporul pe la spate. Pro­babil pentru ca să se asigure că victima a sucombat, el o strânse și de gât. Tot un vecin afirmă că în noa­ptea comiterii crimei, Marcus se afla cu încă un bărbat, în lo­cuință.­­ Autoritățile, în cursul zilei de ori, au trimis telegrame de urmă­rire în mai toate direcțiile țării. Sunt însă indicii, că criminalul a luat drumul spre Bazargic, de unde a trecut în Bulgaria. Nu este totuși exclus că el să se afle în țară și ca să fie prins. Marcos un criminal feroce Cine e acest Parsach Marcos, s’a putut afla abia acum, în urmă. Conaționali de ai lui, povestesc că Marcos, care e originar din Tiflis, și-a trăit viața, mai toată, prin ocnele Siberiei. In tinerețe, la 20 ani, el și-a ucis prima soție pe care o bănuia de necredință și după ce se însura pentru a doua oară la Odesa, în 1912, cu ocazia unei petreceri în­­junghii și pe a doua nevastă, fapt ce adusese deportarea sa în Siberia, pentru a doua oară. Evenimentele din Rusia ce s’au petrecut în ultimii ani, au dat prilej ferocelui criminal, să scape de osândă și să vie în România, însuși Marcas, când se îmbăta, arăta cunoscuților săi, urmele lan­țurilor de la mâini și picioare. Cafegiul Marcas­, nu e deci la pri­mul său debut. E un criminal de meserie, care deși sepregenar, e încă stăpânit de instinctele de fiară, instincte pentru cari a păti­mit în ocnele din împărăția ghe­țurilor și a zăpezilor nesfârșite și cari nu l’au părăsit încă.­­ Se desminte versiunea ce cir­culă în oraș, cu privire la aresta­rea criminalului Marcaș la Gi­urgiu. I -m- Asasinatul de pe șo­seaua Medgidia­­.Cobadin — Un comerciant din Constanța ucis de bandiți, altul grav rănit — O telegramă sosită astăzi di­mineață în localitate, anunță că, comerciantul Agop Magearian din str. Griviței No. 33, plecat în ju­deț pentru afaceri, a fost ucis pe șoseaua Cobadin-Medgidia, în dreptul comunei E­n­i­g­e­a, de către mai mulți bandiți, cari au jefuit apoi cadavrul de o sumă importantă de bani. Un tovarăș de drum al lui Ma­gearian, a fost deasemeni împuș­cat și se află în stare gravă, in­ternat la spitalul din Medgidia. Aceași știre, a fost primită și de parchetul local, care a avizat pe soția celui ucis, de cele întâm­plate. Interesăndu-ne la magazinul lui Magearian din str. Griviței, am putut afla că numitul plecase de Luni din localitate spre Cobadin, unde are semănături și vie, înso­țit de d. D. Bocagean, negustos de vite. Probabil că bandiții, știind cai Magearian, are asupra sa bani, i-au aținut calea și l-au jefuit. Victima e în vârstă de 60 ani. Căruțașul Usein Mamoz, cărei transporta victimele, declară că atacul a fost săvărșit de trei ban­i din­ îmbrăcați în uniforme bulgă­rești. Bandă de spăr­gători arestată în Cadrilater Autorii numeroaselor săvârșite în ultimul timp spargeri, în ora­șul nostru, francezii Rene Gaston, A. Marțiani, Francois Alfons și I. Jelescof, acesta din urmă și ves­tit bandit, a fost arestată de jan­darmerie în satul Gargalâc-Calia­­cra și adusă în localitate. Mari­­ziani, a izbutit însă să evadeze pe drum. Ceilalți sunt cercetați de inspectoratul de siguranță. Se crede că ei sunt și autorii spar­gerei și a furtului de zooopo­lei, săvârșit zilele trecute la Oficiul Palestinean, preajma mea. — E foare bu­nă, adăogai eu, privind cum maica Tereza cobora cărăruia, pe alocurea plină cu vreascuri de stejar. Când a ajuns jos, s’a întors către noi, și întinzănd mâna de pe care alunecă pănă la umăr, mâ­neca neagră a îmbrăcămintei, ne trimise o salutare aproape pă­rintească.­­ 7. Cântecul Lebedei — Nuvelă — —Am s’o rog să mă mai lase... nici timpul mesei nu­ este încă !... Vreau să mă plimb cu dumneata... îmi place.... dumneata ai un suflet nobil... Aici dar e prea mult... iar­­tă-mă, ce fac eu Doamne, am înebunit ? ! v ! Cu mersul ei legănat și ușurel, jucându-se cu un șirag de mătănii și fredonând un cântec cunoscut, măicuța a ajuns. [ Lelya se desprinse de lângă mine și-i căzu pe brațe. Măicuța o s­ărută părintește pe frunte, ț aranje buclele resfirate și-mi întinse mâna. .. — Maica Tereza. .­­ . — Adrian Doneanu! Lelya istorisi, cu o d­răgălășenie ciudată, cum ne-am cunoscut. — Ai văzut, măicuț fi, ți-am spus că­ voi voi găsi un prieten și­­am găsit. Domnul Done ami mă va­­ de Nic. I. Butucescu distra de acum. Ce bine-mi pare! N’am să mă mai rog de dumneata, ca să mă ’nsoțești la plimbare. Cred că dânsul nu mă va refuza niciodată. Ce zici domnule Do­neanu? ! — Vă făgăduesc domnișoară, că nu vă voi refuza niciodată. — Mulțumesc eu pentru L­elya, spuse măicuța bucuroasă că Le­lya era mai bine. — Măicuță, răspunse Lelya, azi domnul Doneanu este invitatul meu la masă... — Să poftească!.. Eu vă las tre­­buesc să gătesc masa. Veniți mai încet. Vezi să nu obosești Lelk­o Și măicuța coboră în fugă spre casă. ! — Ce bună-i măicuța mea. Nici­când n’a fost altfel, decăt gându­rilor mele. M’a iubit întotdeauna, de când mama n’a mai fost în V ! — Domnișoară nii te rog așa de bună și nu mă refuza!.. Am niș­te flori culese pentru dumneata, și i-am întins buchețelul de viorele culese în singurătatea bucuriei mele. — Oh! îți mulțumesc... ai un suflet bun, drăguț ca orice divi­nitate. Tu simți ce simt și eu. Tu nu ești om... ești mai presus. Oa­menii sunt răi, n’au milă. Tu ești un Dumnezeu. Lasă-mă să merg la­ brațul tău... Ce mână caldă!... ! Prin tine umblă viața, prin mine rătăcește moartea... Am iubit totdeauna pe Dumne Cereți pretutindeni berea ‘Azoga», care este cea mai delicioasă și fără rival. Piața cerealelor Cereale sosite și1 vândute pe ziua de 3 August la Obor: 1 căruță grău 825 178 căruțe orz 550-580 16 căruțe in 1100 1400 46 căruțe ovăz 510-550 124 căruțe rap. sem. 1100-1180 4 căruțe rap. sălb. 600 15 căruțe rap. Nav. 1300-1350 2 căruțe meiu 570-600 BURSA 56 vag. orz August 1 580-612,50 Dr. Eliza I. Gheorghiu Specializată Ia boli de femei — și faceri — Consultațiuni 3-5 p. m. Str. Carol No. 3 zeu. L’am rugat să mă ajute, dar era prea departe de mine. Glasul meu stins, zadarnic im­plora mila cerurilor. Ce puteam face eu, o mână de pământ cu viață, față de acela care mă creiase ? Cum puteam căpăta ocrotirea lui? M’am rugat zi și noapte, am adus jertfele cele mai grele, dar nu m’a auzit... Ah! Ah! Tu ești mai bun ca el.­­xox­­ va urma S’A PIERDUT un­ carnet de ce­curi de lire sterline Rumänian Bank of England. PE NUMELE INGINER LISER pe distanța din GARA pănă la­ HOTEL PALACE. Găsitorul este rugat al aduce la SINDICATUL AGRICOL din Constanța, unde va primi o bună RECOMPENSA. Marele restaurant și grădina „Regina Hotel“, sereve șt table d’hote. Prețurile moderate

Next