Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)

1925-07-22 / nr. 160

/ ANUL XII. No 160 DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 22 Iulie 1925 Director Proprietar L M. SVLESCU » Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Fe 12 luni................. 500 iei 6 . . ■ ... 270 ■ Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — ÎELEGRE No. 42/3 I­ Director politic: o. goruneanu — Apare zilnic la ora 12 — I ! — Reclame după tarif La Viena, se deschide o mare expoziție de higiena. Propunem să fie reprezentată și Constanța, cu murdăriile ei, cu serviciile sale sanitare și mai cu seamă cu faimosul ei consiliu de higienă. și VIZITAȚI p Marele Restaurant P3 FI 0 = Str. CAROL No. 77-bis - Zilnic mâncări de pește proaspăt — Bucătărie Națională și Franceză — — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE firăfar cu Afitil bere slepingar W apetică „BRAGADIRU“ Curățenie exemplară. Prețuri Populare. Se anim »«le Prigoana fiscului Ca organ de apărare a in­tereselor comercianților con­­stănțeni, în nenumărate rân­duri am avut prilejul să cri­ticăm activitatea comisiunilor fiscale din orașul și județul nostru, cari în loc să ate­nueze asprimea legii d-nului Vintilă Brătianu, și-au făcut dintr’aceasta un scut, în spa­tele căruia au lucrat cu pa­timă și vădita rea voința. Prigoana d­in ultimele zile pornită împotriva negustori­lor, prin apelarea de către fisc a patru sute de deciziuni date de comisiunile de primă instanță, face dovadă depli­nă că frizând ridicolul și ri­dicând arbitrariul la rangul de dogmă, excesul de zel nu mai cunoaște nici o margine. Intr’adevăr, cum ar putea fi calificată inconsecvența fis­cului, care printr’un repre­zentant al său, în comisiunile de primă instanță, găsește că un contribuabil trebue să fie impus cu o anumită con­tribuție, iar după câteva zile „acelaș fisc“ printr-un repre­zentant mai năbădăios, ape­lează deciziunea dată și cere să fie impus cu o sumă mai mare ? Cum se poate explica a­­poi faptul, că deciziunile u­­nei comisiuni sunt apelate în bloc iar ale alteia nu ? intre contribuabili circula cu inzistențâ anumite expli­­cațiuni, ce par verosimile, dar pe cari nu produce, atât timp ce vom de­cât nu vor fi supuse controlului. Un refugiu în legitima lor apărare, contribuabilii au gă­sit până în prezent doar în acordul și fermitatea cu care delegatul justiției, eminentul prim președinte al tribunalu­lui și reprezentantul contri­buabililor au respins apelu­rile neîntemeiate ale fiscului Dar cu tot acest succes, contribuabilii au de regulă de suportat șicane și cheltueli cu apărarea. Fiscul nu-și mo­tivează apelurile și nici nu produce pentru primul termen de judecată toate dovezile, astfel că procesele au de su­ferit amânări ce atrag pier­dere de timp și pagube ma­teriale. Suspectați, jicniți și păgu­biți așa sunt contribuabilii. Aroganți, neîncrezători și veșnic iritați, se înfățișează domnii de la fisc După trei ani de zile de la punerea în aplicare a legii d -lui Vintilă Brătianu, agen­ții săi nu i-au priceput sensul și i-au denaturat cu totul dis­pozițiunile. A fost o operă revoluțio­nară, încăpută pe mâna unor nechemați­­ i DACIA Cronica zilei TREI PRIETENI Eram doi prieteni neînsurați și aveam un amic căsătorit. Cum era și firesc, serile de iarnă ni le petreceam la cămi­nul acestuia. Elena, soția lui Petre, era o persoană adorabilă despre care fără să mă sfiesc, pot spune că pe unde trecea făcea să înflorească trandafirii, liliecii și garoafele, merii, perii și ci­reșii, după chipul și asemăna­rea lui Balder sau al Proser­­pinei. Când, târziu după miezul nopții, eșeam din casa amfi­trionilor noștrii, ne întreceam, prietenul meu și cu mine, în expresii laudative la adresa gingașei noastre gazde și care mai de ziare, prin cuvinte bine simțite, căutam să înfierăm purtarea unor anumite canalii cari profanează ospitalitatea și încrederea, necinstind femeile bărbaților prea încrezători. —Eu ? mai bine m’aș îm­pușca... —Eu ? mai degrabă m'aș a­­runca în mare... Dar iată ce s’a întâmplat într’o noapte pe când crivățul urla, ceaiul fierbea în samovar, iar noi ca de obicei, jucam po­ker. Așezați tulpatru în jurul mesei verzi, filam cu atențiune cărțile, surâdeam cu amabilitate și, din când în când, ca ches­tie de atențiune frățească, a­­runcam o privire fugitivă a­­supra Elenei. Aceasta era atmosfera, ino­centă și calmă, când un picior îmi atinse vârful ghetei. Dra­cul ispitește, unii ochi sunt frumoși și omul în definitiv nu este decât o bestie ipocrită, adică civilizată. Fixându-mi sticlele ochelarilor într'un va­let de treflă, mi-am luat inima în dinți și am călcat și eu. Jo­cul,—dacă joc poate fi denu­mit—a durat cât a durat, când, Elena s’a sculat să servească ceaiul... dar eu continuam să calc piciorul misterios Petre imun fă trei ași... Când, târziu după miezul nopții, am eșit din casa amfi­trionilor noștrii, tovarășul îmi zise râzând: - Suntem niște măgari. . —Nu te mai impușii ? —Dar tu ? nu te mai arunci in mare ? Ne călcam reciproc crezând că... Și apoi Petre nu era cel mai bun prieten al nostru?... AX. FONI — m— * Reprezentația tea­trală da la Cazinou Duminică seară, a avut loc la Ca­zinou, reprezentația comediei în 5 acte „Prostul“ de L.Furda, dată de elevii liceului No. 3 din Cernăuți pentru mărirea fondului, necesar clădirii acelui liceu. Aceiaș comedie fusese jucată și pe scena teatrului Național din Cernăuți, unde tinerii actori au avut un succes admirabil. Cu toată greutatea terpretarea a fost cât piesei, nu­se poate de corectă, scenele fiind în amă­nunțime studiate. Momentul a fost totdeauna prins. Dintre tinerii diletanți, jocul frumoasei curtezane remarc ame­ricane—d-ra Stela Konn — și a interpreților lui Justus Prostus inginerul și poetul librar. Restul an­samblului aproape bine. Decorul scenic, cât și costu­mația au fost combinate cu un gust artistic deosebit. Poate că reprezentația ar fi a­­vut o mai mare reușită, dacă se alegea o altă sală de teatru, cu­noscut fiind că acustica de la Ca­zinou, nu e bună pentru aseme­nea manifestații. BUT. ­xox­ Căzută în fântână Femeia Maria G. Dima din comuna Osmaniacă, în timp ce voia să scoată apă dintr-o fântână a căzut înăuntru. La țipetele femeii au sărit mai mulți locuitori cari au reușit să o scoată din puț.­­ Maria prezintă mai multe le­ziuni pe corp, din care cauză a fost internată la spital. O noi in­i­ Jii­m la Constanța Inaugurarea înființării Băncii Industriei și a Meseriilor dobrogene Duminică dim, în locul Băncii Naționale din localitate, a avut loc soblemnitatea inaugurării înfiin­țării Băncii Industriilor și mese­riilor dobrogene, bancă care după cum se ști­e­ a luat ființă din ini­țiativa d-lui Ilie Mecu, inspector general al Băncii Naționale. Sala băncii era neîncăpătoare, pentru marele număr al astinten­­ților, dintre cari remarcăm pe d-nii Ilie Mecu, I. N. Roman, George Georgescu, I. Crețeanu, V. Stam­bulgiu, Boros, D. Dimitriu, Taș­­covici, Piella, Gr. Grigoriu, Fr. Sachetti, Nic. Ștefan, Gh. Stețcu, R. Cocea, I. Beloiu, avocat Belu, St. Frangopol etc. Au mai luat parte delegații mni­cei industrii din Tulcea, Cerna­voda, Medgidia și Bazargic. La ora 16 părintele Popescu a oficiat un serviciu religios, după care d. Mecu a rostit următoarea cuvântare: Discursul d-lui Mecu „In urma sforțărilor făcute de meseriașii dobrogeni și mulțu­mită solicitudinei Camerei de Co­­meț și a celor mai de seamă bănci din Constanța s’a reușit a se pune temelia instituțiunii, chemată a lupta pentru susținerea și propă­șirea industriilor și meseriilor do­brogene.­­ Isbutind, prin sforțările comune, să traducem în fapt, întrun timp așa de scurt și într’un mod așa de solid, înjghebarea acestei bănci pe altarul intereselor căreia eu am căutat în mod cu totul onorific, să-mi prestez întreaga mea putere de muncă, îmi fac o deosebită datorie de a aduce mulțumiri căl­duroase tuturor acelora, care cu atâta dragoste și cu atâta bună­voință, s’au grăbit să dea sprijinul lor, așa de prețios. Opera tuturor celor care au lu­ptat și luptă pentru ajutorarea și prosperarea industriilor românești, nu e numai o operă de natură e­­conomică; e­a este și o operă națio­nală, fiindcă răsboiul, care a trecut, și care ne-a lăsat atâtea învăță­minte, ne-a arătat că e timpul să scăpăm de influența industriei streine, căutând a pune în valoare, prin brațe românești, materia primă și bogățiile, pe care Dumne­zeu le-a revârsat, cu atâta risipă, pe tot cuprinsul acestei țări. Zorile ce se întrevăd prin înfiin­țarea acestei bănci, fiind zori pre­vestitoare de isbândă și de fru­moase speranțe pentru industria și meseriile dobrogene, mă fac să privesc, cu încredere, ziua de mâine a cauzei dv. și mă obligă a exprima tuturor cele mai vii mulțumiri pentru sprijinul pe care au binevoit a-l da. In acest scop, aduc toate mulțu­mirile, Camerei de Comerț și In­dustrie din Constanța, care înțele­gându-și așa de frumos chemarea, s’a grăbit, pe lângă sprijinul mo­ral, a subscrie o sumă importantă la Capitalul băncii, chemată a lupta pentru salvarea intereselor industriilor și meseriilor dobroge­ne. I­­ Aduc, de asemenea, deosebite mulțumiri marilor bănci din Con­stanța, în frunte cu Banca Româ­nească, Banca de scont, Banca Comercială Română, Banca Chri­­ssoveloni, Banca Comercială Ita­­liano-Română, etc., care în tim­purile grele prin care trecem, dând concurs și moral și material la înființarea acestei bănci, au produs cea mai splendidă dovadă de dragostea ce poartă pentru pro­pășirea tuturor ramurilor de acti­vitate economică ale acestei pro­vincii ,lucru, care le face o deose­bită cinste.­­ Nu mai puțin trebuesc aduse elogii industriașilor și meseriașilor Do­brogeni, care cu toate greutățile cu care a avut de luptat, din cauza celor 2 ani răi care s’au abătut asupra Dobrogii, totuși, n’au ezitat un momen­t de a face cele mai lăudabile eforturi, atunci, când a fost în joc cauza breslei lor. Și, ca încheere, aduc vii și călduroase mulțumiri d-lui Cre­țeanu directorul Băncii Românești; Ștefan Boroș, directorul Băncii de Scont; M. Prella, directorul Tăbăcăriei Românești; R. Cocea, președintele Uniunii Micilor In­­­dustriași și al Corporației de Me­serii din Constanța și N. Corbeanu industriaș, dar e cu toate că împo­vărați cu atâtea alte importante ocupațiuni, au binevoit, totuși, în urma apelului ce li s-a adresat să sacrifice­ o parte din timpul d-lor, atât de prețios, spre a ser­vi cauza industriei și meseriilor dobrogene.­­ Pășind,deci la luptă, animată de cele mai­­ frumoase intențiuni Ban­ca Industriilor și Meseriilor Dobro­gene ține să-și precizeze progra­mul să de le activitate și să aducă la c­unoștința tuturor că nu înțelege să ajute pi ei toți cei ce vor purta titlul de meseriași sau industriași, ci, numai pe aceia, dintre aceștia, care se vor sili să cinstească a­­ceste profesiuni și vor căuta să-și închine toată priceperea și toată puterea lor de muncă pentru propășirea acestor utile ramuri de activitate și regiunea noastră. Inaugurând începerea activității Băncii Industriilor și Meseriilor Dobrogene, orez­vrednicului și competentului dv. consiliu spor la muncă pe altarul intereselor ob­ștești, iar dv., tuturor celor de față sănătate și mulți ani de viață pentru fericirea și prosperitatea in­dustriilor și meseriilor dobro­gene”. d­. Totdeodată, d. Med­y a adus la cunoștința meseriașilor prezenți, că „Creditul Industrial” din Bucu­­curești a acordat nouei bănci ca prim fond un credit de un milion lei, urmând ca ulterior să mai a­­corde și alte credite de vor fi cerute. D. Romulus Cocea, în calitate de președinte al filialei Uniunei micei industrii din acest oraș,­ a ținut o cuvântare ocazională, re­levând sprijinul pe care d. Ilie Mecu l-a acordat mnicele industrii constănțene pentru înfăptuirea băncii și obținerea creditelor ne­cesare meseriașilor și micilor indus­triași locali.­­ D. Cocea și-a terminat cuvân­tarea aducând omagii d-lui Mecu. Cuvântarea președintelui Camerei de Comerț. D. George Georgescu preșe­dintele Camerei de comerț, luând avântul, a făcut un istoric al miș­cări meseriașilor dobrogeni, a căror situație în ultimii ani de­venise critică, datorită faptului că meseriașii reveniți din război, nu s’au putut­­ reface din pricina li­psei de capital. înființarea nouei bănci înseamnă pentru meseriașii dobrogeni, o epocă nouă și un pericd la muncă. De acea camera de comerț con­știentă de menirea ei a subscris pentru banca Industriilor și me­seriilor dobrogene suma de 1000000 lei. Continuând d. Georgescu, își exprimă convingerea că activitatea băncii va fi rodnică și felicită pe d. Mecu pentru laudabila d-sale inițiativă. Ultimile cuvinte ale d-lui Georgescu, au fost acoperite de aplauzele asistenței. In acelaș sens au mai vorbit meseriașii Niculae Petrescu, Dra­gomirescu și N. Sever-Cărpinișanu vice­președintele corporației Ovidiu. Cuvântarea d-lui senator Roman D, senator I. N. Roman, a ținut în câteva cuvinte bine simțite să sublinieze opera d-lui Mecu nu numai din punctul de vedere e­­conomic ci și din acela național, căci mica industrie românească era amenințată în această regiune să piară, din cauza lipsei capita­lului necesar, dând astfel teren de activitate întreprinderilor stre­ine. D. Roman, după ce a adus elogii inițiatorului băncii, a urat tutu­ror spor la muncă și sănătate. După aceasta s-a servit asisten­ței o gustare, iar fotograful Ni­­colau a fotografiat pe membrii nouei bănci. D. Mecu membru corespon­dent al Uniunei micei industrii D. A. Samoilă președintele Uni­unii generale a micilor industriași din întreaga țară, care între timp a sosit din București, a luat cu­vântul după ce în numele Uniunei, a mulțumit d-lui Mecu pentru sprijinul pe care l-a dat meseria­șilor constănțeni, a adus la cu­noștința d-sale, că comitetul U­­niunei într’o ședință recentă, l’a proclamat membru corespondent. In acest scop d. Samoilă1 a înmâ­nat d-lui Mecu insigna Uniunei și cartea de identitate, citind și adresa Uniunei către d. Mecu. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 1. ­n­ Incendiul din Gasapchioi Un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Rizet Aii din comuna Casapchioi județul nostru. A ars acoperișul casei și mai multe lucruri casnice. Focul a luat ființă de la o clac de făn pe care s’a aruncat un chibrit aprins. 1 Sunt pagube în valoare de 36000 lei. 1 -QD­ Locuitor atacat pe câmp Locuitorul Ivan Teodorof din co­muna Mărleanu județul nostru, pe când se afla la munca câmpului, a fost atacat de un necunoscut, care i-a aplicat o lovitură cu un ciomag în cap. Teodorof a fost transportat la spitalul comunal din localitate. --------xxoxx-----— Accidentul din Seimeni Copilul Nicolae M. Rață din comuna Seimeni, în timp ce ză­cea exerciții la călărie, a căzut de pe cal, fracturându-și picioru drept. Victima a fost internată la spi­talul comunal din localitate. Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din C-ea de C. P. DEMETRESCU XX După ce s’a stabilit la Constanța a dat la lumină alt volum de ver­suri PONTICE, inspirate toate de frumusețea negrăită a mărei, de care era profund îndrăgostit. A urmat apoi un volum de ane­cdote și snoave de la Românii din Balcani, lucrare editată de cer­cul ,,Ovidiu”. Proze a scris și tipărit romanele FECIOARA, ICOANE DIN VIA­ȚA—în care poetul și-a scris propria lui viață, de la plecarea de pe plaiurile Pindului și până ce a ajuns pe malurile Mărei Negre. —ARMANA alt roman din viața dragilor lui Români-Macedoneni. Mai pregătise romanul „Mizerabi­lii noștri”, pe care însă nu l’a putut publica. CONSTANTINO­­POLUL’ SEMILUNEI un volum în care Vulcan și-a scris notele și impresiile dintr’o excursie fă­cută la Constantinopol. In anul jubiliar 1906 a scris marele Album Național al Do­­brogei închinat regelui Carol I. Teatru a scris și tipărit: DU­ELUL' comedie în 3 acte, ASA­SINAREA LUI ȘTEFAN MIHAI I.BAN­U dramă în 5 acte ’ și ACRO­POLIS o scenetă într’un act, în versuri scrisă de Vulcan și jucată «le noi cu ocazia vizitei studen­ților greci la Constanța și care a produs mult entusiasm. Dacă mai punem apoi și nenu­măratele articole ce scria pe la­­ diferitele reviste și ziare, ne putem închipui ce fecund scriitor a fost Petre Vulcan, acest fiu al Pin­dului care se alipise cu trup și Marea spar­gere din Man­galia Se fără cassa de bani ca loc­oop Iei.­Urmărirea spărgătorilor O mare spargere s’a făcut în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, asupra magazinului de manufac­tură al domnului Teoharidis din orașul Haralambie Mangalia. Mai mulți necunoscuți, s’au introdus prin chei potrivite în in­teriorul magazinului susnumitului comerciant, și au furat cassa de bani împreună cu 100000 lei ce se găseau într’ânsa. După ce au încărcat-o într’o căruță, hoții au dispărut. Din cercetările făcute de po­liția din Mangalia, s’a putut sta­bili că autorii acestui furt sunt niște țigani nomazi cari au venit Vi­neri la Mangalia și au plecat Sâmbătă dimineață. S’au dat ordine de urmărire tuturor posturilor de jandarmi din comunele învecinate. -m- Nenorocirea de pe linia București- Constanța Un ceferist tăiat de tren O nenorocire s’a întâmplat ori în gara Fetești de pe linia Bucu­­rești-Constanța. Ceferistul Nicolae Petrescu pe când voia să traverseze linia de cale ferată, a fost surprins de o mașină, care l’a tăiat în mai multe bucăți. S’a deschis o anchetă de către autoritățile c. f. r. Sir Hebert Sa­muel la Cons­tanța Cu vaporul „Gastem” a sosit ori dimineața în localitate. Sir Herbert Samuel, înaltul demnitar englez a fost întâmpinat la vapor de d. Gr. Ștefu, preotul poliției. Fostul guvernator al Palestinei însoțit de d. prefect al poliției a vizitat primăria, plaja Mamaia și expoziția Lateș, unde a reținut­­un tablou. După amiază d-sa s’a întreținut cu d-nii Rudich și Birnbaum, dis­cutând despre situația­­ din Pa­lestina.­­ Cu trenul de 6 d. a. oaspete a părăsit orașul nostru, plecâd la București. --------öd;-------­ In jurul furtului de la Oficiul Palestinean dii noapte, s’a operat încă o arestare, cu privire la furtul de 700000 lei, ce s’a săvârșit la bi­roul Oficiului Palestinean din lo­calitate. A fost arestată femeia Maria Samuil, bănuită ca gazdă a hoților. Persoanele arestate Sâm­bătă, au fost dovedite ca com­plice, la săvârșirea furtului. Cercetările se fac în cel mai desăvârșit secret­ , ----------------­ 111111 Aseară în grădina „Gruber“ dela vil, a avut loc un ban­chet oferit de Sfatul Negus­toresc, Asociația cerealiștilor, Uniunea micei industrii și Corpul de contabili autorizați, d-lui Sile Mecu, inspector ge­neral al Băncii Naționale, cu ocazia onomasticei d-sale. In numărul nostru de mâine, vom reda pe larg această săr­bătorire, care prin măreția sa, a întrecut orice manifes­tare de acest fel, ce s’a pro­dus până acum la Constanța. 6 00 Conform hotărâtei consiliu­lui de miniștri, până la August a. c. prețurile actuale­­ ale pâinei se vor menține a­­celeași. Dela 1 August, prețul pâinei va fi liber și în li­mita prețului făinei, opo Am anunțat la timp că o barcă cu pescari din Jurilofca a dispărut fără u­rme. Valurile mării, au scos eri la țărm cadavrul pescarului Lemente Cozub­acov, ceace denotă că nefericiții pescari s’au înecat. Se fac cercetări pentru găsirea ce­lorlalte c­adavre, opp Cereale sosite și vândute pe ziua de 20 Iulie. La Obor: 33 căruțe orz 612-622 4 căruțe ovăz 680-690 63 căruțe rap. sem. 1278-1292 9 căruțe fân 192-200 BURSA 20 Iulie 10 vagoane orz 615-632,50 000 Duminică s'a oficiat în lo­calitate cununia religioasă a d-rei Patriciu, fiica d-lui Pa­­­triciu directorul Băncei Națio­nale din Tulcea, cu d. Lt. Const. Ciocârlan, din reg. 55 Inf, n­ai fiind d-na și d. Ilie Mecu, in­spector general al băncii Na­ționale. Urăm tinerilor căsătoriți toate fericirile. Dumitru Zaharia din Brăila, a câștigat cu numărul poliței sale de asigurare cu amortisment prin tragerile bilunare la Soc. ano­nimă de asigurare NLORDUL NAȚIONAL Român pe ziua de 14 corent suma de lei 20.000 douăzeci mii. Suntem informați că această societate va înființa în curând o reprezentanță generală și în ora­șul nostru pe lângă cele din Ga­lați și Brăila. 1­900 Cercul „Principesa Elena” din Brăila organizează pentru ziua de 26 Iulie un mare concurs de înot, cu mari premii, între amatorii de pretutindeni, pe distanța Măcin- Ghecet (13,799 km), înscrierile precum și orice in­formații la ziarul „Curierul” str. Golești 31 Brăila, pană la 18 Iulie. 6­00 D. dr. V. Iorgulescu chirurg și mamoș pri­mar al spitalului s’a mu­­tat în Bulevardul Ferdi­nand No 24. OOO f I­ooo suflet de Constanța pe care o iubea cu însuflețire. C. P. Demetrescu un volum de nuvele și schițe intitulat FATA LUI VODĂ și un episod drama­tic SPRE ZIUA CEA MARE pu­blicat în timpul neutralităței noastre. Un alt volum de nuvele și schițe ce-1 aveam pregătit pentru tipar mi-a rămas aici pe timpul ocupa­­țiunei și natural că nu l’am mai găsit, după cum n’a mai găsit nimic din avutul meu.­­ încheind și recapitulând cele spuse până acum nu mă pot o­­pri de a arunca în urmă o pri­vire melancolică, fiindcă tot ce am spus până acum, sunt fapte trăite de mine, sunt anii cei mai frumoși ai tinereței mele pe cari i-am consumat într’un sbucium continuu, în scopul de a contri­bui și eu pe cât mijloacele mi-au îngăduit, la ridicarea și propășirea culturei naționale în această par­te a țării.­­ Am scris noi lucruri adevărate petrecute, și dacă unele fapte vor supăra pe unii—puțini la nu­măr îmi place să cred—apoi su­­părarea d-lor va fi o confirmare mai mult a celor arătate de mine. Ar mai rămâne să vorbesc des­pre activitatea artistică a Con­stanței „Teatru, Muzică, Arte Plas­tice”, dar, acestea vor forma su­biectul altei lucrări. Marele restaurant și grădina „Regina Hotel“, servește table d’hote ——— Prețurile moderate ------—xxoxx--------, , —xxoxx-Registre­le Alegicii tinerei le volra, lin unelerari nu tuturor Primăriilor si JoMorii * i oîî«v”v.?» S*r. T­ij’a - No. 15-Ț0

Next