Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)
1925-07-22 / nr. 160
/ ANUL XII. No 160 DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 22 Iulie 1925 Director Proprietar L M. SVLESCU » Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Fe 12 luni................. 500 iei 6 . . ■ ... 270 ■ Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — ÎELEGRE No. 42/3 I Director politic: o. goruneanu — Apare zilnic la ora 12 — I ! — Reclame după tarif La Viena, se deschide o mare expoziție de higiena. Propunem să fie reprezentată și Constanța, cu murdăriile ei, cu serviciile sale sanitare și mai cu seamă cu faimosul ei consiliu de higienă. și VIZITAȚI p Marele Restaurant P3 FI 0 = Str. CAROL No. 77-bis - Zilnic mâncări de pește proaspăt — Bucătărie Națională și Franceză — — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE firăfar cu Afitil bere slepingar W apetică „BRAGADIRU“ Curățenie exemplară. Prețuri Populare. Se anim »«le Prigoana fiscului Ca organ de apărare a intereselor comercianților constănțeni, în nenumărate rânduri am avut prilejul să criticăm activitatea comisiunilor fiscale din orașul și județul nostru, cari în loc să atenueze asprimea legii d-nului Vintilă Brătianu, și-au făcut dintr’aceasta un scut, în spatele căruia au lucrat cu patimă și vădita rea voința. Prigoana din ultimele zile pornită împotriva negustorilor, prin apelarea de către fisc a patru sute de deciziuni date de comisiunile de primă instanță, face dovadă deplină că frizând ridicolul și ridicând arbitrariul la rangul de dogmă, excesul de zel nu mai cunoaște nici o margine. Intr’adevăr, cum ar putea fi calificată inconsecvența fiscului, care printr’un reprezentant al său, în comisiunile de primă instanță, găsește că un contribuabil trebue să fie impus cu o anumită contribuție, iar după câteva zile „acelaș fisc“ printr-un reprezentant mai năbădăios, apelează deciziunea dată și cere să fie impus cu o sumă mai mare ? Cum se poate explica apoi faptul, că deciziunile unei comisiuni sunt apelate în bloc iar ale alteia nu ? intre contribuabili circula cu inzistențâ anumite explicațiuni, ce par verosimile, dar pe cari nu produce, atât timp ce vom decât nu vor fi supuse controlului. Un refugiu în legitima lor apărare, contribuabilii au găsit până în prezent doar în acordul și fermitatea cu care delegatul justiției, eminentul prim președinte al tribunalului și reprezentantul contribuabililor au respins apelurile neîntemeiate ale fiscului Dar cu tot acest succes, contribuabilii au de regulă de suportat șicane și cheltueli cu apărarea. Fiscul nu-și motivează apelurile și nici nu produce pentru primul termen de judecată toate dovezile, astfel că procesele au de suferit amânări ce atrag pierdere de timp și pagube materiale. Suspectați, jicniți și păgubiți așa sunt contribuabilii. Aroganți, neîncrezători și veșnic iritați, se înfățișează domnii de la fisc După trei ani de zile de la punerea în aplicare a legii d -lui Vintilă Brătianu, agenții săi nu i-au priceput sensul și i-au denaturat cu totul dispozițiunile. A fost o operă revoluționară, încăpută pe mâna unor nechemați i DACIA Cronica zilei TREI PRIETENI Eram doi prieteni neînsurați și aveam un amic căsătorit. Cum era și firesc, serile de iarnă ni le petreceam la căminul acestuia. Elena, soția lui Petre, era o persoană adorabilă despre care fără să mă sfiesc, pot spune că pe unde trecea făcea să înflorească trandafirii, liliecii și garoafele, merii, perii și cireșii, după chipul și asemănarea lui Balder sau al Proserpinei. Când, târziu după miezul nopții, eșeam din casa amfitrionilor noștrii, ne întreceam, prietenul meu și cu mine, în expresii laudative la adresa gingașei noastre gazde și care mai de ziare, prin cuvinte bine simțite, căutam să înfierăm purtarea unor anumite canalii cari profanează ospitalitatea și încrederea, necinstind femeile bărbaților prea încrezători. —Eu ? mai bine m’aș împușca... —Eu ? mai degrabă m'aș arunca în mare... Dar iată ce s’a întâmplat într’o noapte pe când crivățul urla, ceaiul fierbea în samovar, iar noi ca de obicei, jucam poker. Așezați tulpatru în jurul mesei verzi, filam cu atențiune cărțile, surâdeam cu amabilitate și, din când în când, ca chestie de atențiune frățească, aruncam o privire fugitivă asupra Elenei. Aceasta era atmosfera, inocentă și calmă, când un picior îmi atinse vârful ghetei. Dracul ispitește, unii ochi sunt frumoși și omul în definitiv nu este decât o bestie ipocrită, adică civilizată. Fixându-mi sticlele ochelarilor într'un valet de treflă, mi-am luat inima în dinți și am călcat și eu. Jocul,—dacă joc poate fi denumit—a durat cât a durat, când, Elena s’a sculat să servească ceaiul... dar eu continuam să calc piciorul misterios Petre imun fă trei ași... Când, târziu după miezul nopții, am eșit din casa amfitrionilor noștrii, tovarășul îmi zise râzând: - Suntem niște măgari. . —Nu te mai impușii ? —Dar tu ? nu te mai arunci in mare ? Ne călcam reciproc crezând că... Și apoi Petre nu era cel mai bun prieten al nostru?... AX. FONI — m— * Reprezentația teatrală da la Cazinou Duminică seară, a avut loc la Cazinou, reprezentația comediei în 5 acte „Prostul“ de L.Furda, dată de elevii liceului No. 3 din Cernăuți pentru mărirea fondului, necesar clădirii acelui liceu. Aceiaș comedie fusese jucată și pe scena teatrului Național din Cernăuți, unde tinerii actori au avut un succes admirabil. Cu toată greutatea terpretarea a fost cât piesei, nuse poate de corectă, scenele fiind în amănunțime studiate. Momentul a fost totdeauna prins. Dintre tinerii diletanți, jocul frumoasei curtezane remarc americane—d-ra Stela Konn — și a interpreților lui Justus Prostus inginerul și poetul librar. Restul ansamblului aproape bine. Decorul scenic, cât și costumația au fost combinate cu un gust artistic deosebit. Poate că reprezentația ar fi avut o mai mare reușită, dacă se alegea o altă sală de teatru, cunoscut fiind că acustica de la Cazinou, nu e bună pentru asemenea manifestații. BUT. xox Căzută în fântână Femeia Maria G. Dima din comuna Osmaniacă, în timp ce voia să scoată apă dintr-o fântână a căzut înăuntru. La țipetele femeii au sărit mai mulți locuitori cari au reușit să o scoată din puț. Maria prezintă mai multe leziuni pe corp, din care cauză a fost internată la spital. O noi ini Jiim la Constanța Inaugurarea înființării Băncii Industriei și a Meseriilor dobrogene Duminică dim, în locul Băncii Naționale din localitate, a avut loc soblemnitatea inaugurării înființării Băncii Industriilor și meseriilor dobrogene, bancă care după cum se știe a luat ființă din inițiativa d-lui Ilie Mecu, inspector general al Băncii Naționale. Sala băncii era neîncăpătoare, pentru marele număr al astintenților, dintre cari remarcăm pe d-nii Ilie Mecu, I. N. Roman, George Georgescu, I. Crețeanu, V. Stambulgiu, Boros, D. Dimitriu, Tașcovici, Piella, Gr. Grigoriu, Fr. Sachetti, Nic. Ștefan, Gh. Stețcu, R. Cocea, I. Beloiu, avocat Belu, St. Frangopol etc. Au mai luat parte delegații mnicei industrii din Tulcea, Cernavoda, Medgidia și Bazargic. La ora 16 părintele Popescu a oficiat un serviciu religios, după care d. Mecu a rostit următoarea cuvântare: Discursul d-lui Mecu „In urma sforțărilor făcute de meseriașii dobrogeni și mulțumită solicitudinei Camerei de Comeț și a celor mai de seamă bănci din Constanța s’a reușit a se pune temelia instituțiunii, chemată a lupta pentru susținerea și propășirea industriilor și meseriilor dobrogene. Isbutind, prin sforțările comune, să traducem în fapt, întrun timp așa de scurt și într’un mod așa de solid, înjghebarea acestei bănci pe altarul intereselor căreia eu am căutat în mod cu totul onorific, să-mi prestez întreaga mea putere de muncă, îmi fac o deosebită datorie de a aduce mulțumiri călduroase tuturor acelora, care cu atâta dragoste și cu atâta bunăvoință, s’au grăbit să dea sprijinul lor, așa de prețios. Opera tuturor celor care au luptat și luptă pentru ajutorarea și prosperarea industriilor românești, nu e numai o operă de natură economică; ea este și o operă națională, fiindcă răsboiul, care a trecut, și care ne-a lăsat atâtea învățăminte, ne-a arătat că e timpul să scăpăm de influența industriei streine, căutând a pune în valoare, prin brațe românești, materia primă și bogățiile, pe care Dumnezeu le-a revârsat, cu atâta risipă, pe tot cuprinsul acestei țări. Zorile ce se întrevăd prin înființarea acestei bănci, fiind zori prevestitoare de isbândă și de frumoase speranțe pentru industria și meseriile dobrogene, mă fac să privesc, cu încredere, ziua de mâine a cauzei dv. și mă obligă a exprima tuturor cele mai vii mulțumiri pentru sprijinul pe care au binevoit a-l da. In acest scop, aduc toate mulțumirile, Camerei de Comerț și Industrie din Constanța, care înțelegându-și așa de frumos chemarea, s’a grăbit, pe lângă sprijinul moral, a subscrie o sumă importantă la Capitalul băncii, chemată a lupta pentru salvarea intereselor industriilor și meseriilor dobrogene. I Aduc, de asemenea, deosebite mulțumiri marilor bănci din Constanța, în frunte cu Banca Românească, Banca de scont, Banca Comercială Română, Banca Chrissoveloni, Banca Comercială Italiano-Română, etc., care în timpurile grele prin care trecem, dând concurs și moral și material la înființarea acestei bănci, au produs cea mai splendidă dovadă de dragostea ce poartă pentru propășirea tuturor ramurilor de activitate economică ale acestei provincii ,lucru, care le face o deosebită cinste. Nu mai puțin trebuesc aduse elogii industriașilor și meseriașilor Dobrogeni, care cu toate greutățile cu care a avut de luptat, din cauza celor 2 ani răi care s’au abătut asupra Dobrogii, totuși, n’au ezitat un moment de a face cele mai lăudabile eforturi, atunci, când a fost în joc cauza breslei lor. Și, ca încheere, aduc vii și călduroase mulțumiri d-lui Crețeanu directorul Băncii Românești; Ștefan Boroș, directorul Băncii de Scont; M. Prella, directorul Tăbăcăriei Românești; R. Cocea, președintele Uniunii Micilor Industriași și al Corporației de Meserii din Constanța și N. Corbeanu industriaș, dar e cu toate că împovărați cu atâtea alte importante ocupațiuni, au binevoit, totuși, în urma apelului ce li s-a adresat să sacrifice o parte din timpul d-lor, atât de prețios, spre a servi cauza industriei și meseriilor dobrogene. Pășind,deci la luptă, animată de cele mai frumoase intențiuni Banca Industriilor și Meseriilor Dobrogene ține să-și precizeze programul să de le activitate și să aducă la cunoștința tuturor că nu înțelege să ajute pi ei toți cei ce vor purta titlul de meseriași sau industriași, ci, numai pe aceia, dintre aceștia, care se vor sili să cinstească aceste profesiuni și vor căuta să-și închine toată priceperea și toată puterea lor de muncă pentru propășirea acestor utile ramuri de activitate și regiunea noastră. Inaugurând începerea activității Băncii Industriilor și Meseriilor Dobrogene, orezvrednicului și competentului dv. consiliu spor la muncă pe altarul intereselor obștești, iar dv., tuturor celor de față sănătate și mulți ani de viață pentru fericirea și prosperitatea industriilor și meseriilor dobrogene”. d. Totdeodată, d. Medy a adus la cunoștința meseriașilor prezenți, că „Creditul Industrial” din Bucucurești a acordat nouei bănci ca prim fond un credit de un milion lei, urmând ca ulterior să mai acorde și alte credite de vor fi cerute. D. Romulus Cocea, în calitate de președinte al filialei Uniunei micei industrii din acest oraș, a ținut o cuvântare ocazională, relevând sprijinul pe care d. Ilie Mecu l-a acordat mnicele industrii constănțene pentru înfăptuirea băncii și obținerea creditelor necesare meseriașilor și micilor industriași locali. D. Cocea și-a terminat cuvântarea aducând omagii d-lui Mecu. Cuvântarea președintelui Camerei de Comerț. D. George Georgescu președintele Camerei de comerț, luând avântul, a făcut un istoric al mișcări meseriașilor dobrogeni, a căror situație în ultimii ani devenise critică, datorită faptului că meseriașii reveniți din război, nu s’au putut reface din pricina lipsei de capital. înființarea nouei bănci înseamnă pentru meseriașii dobrogeni, o epocă nouă și un pericd la muncă. De acea camera de comerț conștientă de menirea ei a subscris pentru banca Industriilor și meseriilor dobrogene suma de 1000000 lei. Continuând d. Georgescu, își exprimă convingerea că activitatea băncii va fi rodnică și felicită pe d. Mecu pentru laudabila d-sale inițiativă. Ultimile cuvinte ale d-lui Georgescu, au fost acoperite de aplauzele asistenței. In acelaș sens au mai vorbit meseriașii Niculae Petrescu, Dragomirescu și N. Sever-Cărpinișanu vicepreședintele corporației Ovidiu. Cuvântarea d-lui senator Roman D, senator I. N. Roman, a ținut în câteva cuvinte bine simțite să sublinieze opera d-lui Mecu nu numai din punctul de vedere economic ci și din acela național, căci mica industrie românească era amenințată în această regiune să piară, din cauza lipsei capitalului necesar, dând astfel teren de activitate întreprinderilor streine. D. Roman, după ce a adus elogii inițiatorului băncii, a urat tuturor spor la muncă și sănătate. După aceasta s-a servit asistenței o gustare, iar fotograful Nicolau a fotografiat pe membrii nouei bănci. D. Mecu membru corespondent al Uniunei micei industrii D. A. Samoilă președintele Uniunii generale a micilor industriași din întreaga țară, care între timp a sosit din București, a luat cuvântul după ce în numele Uniunei, a mulțumit d-lui Mecu pentru sprijinul pe care l-a dat meseriașilor constănțeni, a adus la cunoștința d-sale, că comitetul Uniunei într’o ședință recentă, l’a proclamat membru corespondent. In acest scop d. Samoilă1 a înmânat d-lui Mecu insigna Uniunei și cartea de identitate, citind și adresa Uniunei către d. Mecu. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 1. n Incendiul din Gasapchioi Un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Rizet Aii din comuna Casapchioi județul nostru. A ars acoperișul casei și mai multe lucruri casnice. Focul a luat ființă de la o clac de făn pe care s’a aruncat un chibrit aprins. 1 Sunt pagube în valoare de 36000 lei. 1 -QD Locuitor atacat pe câmp Locuitorul Ivan Teodorof din comuna Mărleanu județul nostru, pe când se afla la munca câmpului, a fost atacat de un necunoscut, care i-a aplicat o lovitură cu un ciomag în cap. Teodorof a fost transportat la spitalul comunal din localitate. --------xxoxx-----— Accidentul din Seimeni Copilul Nicolae M. Rață din comuna Seimeni, în timp ce zăcea exerciții la călărie, a căzut de pe cal, fracturându-și picioru drept. Victima a fost internată la spitalul comunal din localitate. Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din C-ea de C. P. DEMETRESCU XX După ce s’a stabilit la Constanța a dat la lumină alt volum de versuri PONTICE, inspirate toate de frumusețea negrăită a mărei, de care era profund îndrăgostit. A urmat apoi un volum de anecdote și snoave de la Românii din Balcani, lucrare editată de cercul ,,Ovidiu”. Proze a scris și tipărit romanele FECIOARA, ICOANE DIN VIAȚA—în care poetul și-a scris propria lui viață, de la plecarea de pe plaiurile Pindului și până ce a ajuns pe malurile Mărei Negre. —ARMANA alt roman din viața dragilor lui Români-Macedoneni. Mai pregătise romanul „Mizerabilii noștri”, pe care însă nu l’a putut publica. CONSTANTINOPOLUL’ SEMILUNEI un volum în care Vulcan și-a scris notele și impresiile dintr’o excursie făcută la Constantinopol. In anul jubiliar 1906 a scris marele Album Național al Dobrogei închinat regelui Carol I. Teatru a scris și tipărit: DUELUL' comedie în 3 acte, ASASINAREA LUI ȘTEFAN MIHAI I.BANU dramă în 5 acte ’ și ACROPOLIS o scenetă într’un act, în versuri scrisă de Vulcan și jucată «le noi cu ocazia vizitei studenților greci la Constanța și care a produs mult entusiasm. Dacă mai punem apoi și nenumăratele articole ce scria pe la diferitele reviste și ziare, ne putem închipui ce fecund scriitor a fost Petre Vulcan, acest fiu al Pindului care se alipise cu trup și Marea spargere din Mangalia Se fără cassa de bani ca locoop Iei.Urmărirea spărgătorilor O mare spargere s’a făcut în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, asupra magazinului de manufactură al domnului Teoharidis din orașul Haralambie Mangalia. Mai mulți necunoscuți, s’au introdus prin chei potrivite în interiorul magazinului susnumitului comerciant, și au furat cassa de bani împreună cu 100000 lei ce se găseau într’ânsa. După ce au încărcat-o într’o căruță, hoții au dispărut. Din cercetările făcute de poliția din Mangalia, s’a putut stabili că autorii acestui furt sunt niște țigani nomazi cari au venit Vineri la Mangalia și au plecat Sâmbătă dimineață. S’au dat ordine de urmărire tuturor posturilor de jandarmi din comunele învecinate. -m- Nenorocirea de pe linia București- Constanța Un ceferist tăiat de tren O nenorocire s’a întâmplat ori în gara Fetești de pe linia București-Constanța. Ceferistul Nicolae Petrescu pe când voia să traverseze linia de cale ferată, a fost surprins de o mașină, care l’a tăiat în mai multe bucăți. S’a deschis o anchetă de către autoritățile c. f. r. Sir Hebert Samuel la Constanța Cu vaporul „Gastem” a sosit ori dimineața în localitate. Sir Herbert Samuel, înaltul demnitar englez a fost întâmpinat la vapor de d. Gr. Ștefu, preotul poliției. Fostul guvernator al Palestinei însoțit de d. prefect al poliției a vizitat primăria, plaja Mamaia și expoziția Lateș, unde a reținutun tablou. După amiază d-sa s’a întreținut cu d-nii Rudich și Birnbaum, discutând despre situația din Palestina. Cu trenul de 6 d. a. oaspete a părăsit orașul nostru, plecâd la București. --------öd;------- In jurul furtului de la Oficiul Palestinean dii noapte, s’a operat încă o arestare, cu privire la furtul de 700000 lei, ce s’a săvârșit la biroul Oficiului Palestinean din localitate. A fost arestată femeia Maria Samuil, bănuită ca gazdă a hoților. Persoanele arestate Sâmbătă, au fost dovedite ca complice, la săvârșirea furtului. Cercetările se fac în cel mai desăvârșit secret , ---------------- 111111 Aseară în grădina „Gruber“ dela vil, a avut loc un banchet oferit de Sfatul Negustoresc, Asociația cerealiștilor, Uniunea micei industrii și Corpul de contabili autorizați, d-lui Sile Mecu, inspector general al Băncii Naționale, cu ocazia onomasticei d-sale. In numărul nostru de mâine, vom reda pe larg această sărbătorire, care prin măreția sa, a întrecut orice manifestare de acest fel, ce s’a produs până acum la Constanța. 6 00 Conform hotărâtei consiliului de miniștri, până la August a. c. prețurile actuale ale pâinei se vor menține aceleași. Dela 1 August, prețul pâinei va fi liber și în limita prețului făinei, opo Am anunțat la timp că o barcă cu pescari din Jurilofca a dispărut fără urme. Valurile mării, au scos eri la țărm cadavrul pescarului Lemente Cozubacov, ceace denotă că nefericiții pescari s’au înecat. Se fac cercetări pentru găsirea celorlalte cadavre, opp Cereale sosite și vândute pe ziua de 20 Iulie. La Obor: 33 căruțe orz 612-622 4 căruțe ovăz 680-690 63 căruțe rap. sem. 1278-1292 9 căruțe fân 192-200 BURSA 20 Iulie 10 vagoane orz 615-632,50 000 Duminică s'a oficiat în localitate cununia religioasă a d-rei Patriciu, fiica d-lui Patriciu directorul Băncei Naționale din Tulcea, cu d. Lt. Const. Ciocârlan, din reg. 55 Inf, nai fiind d-na și d. Ilie Mecu, inspector general al băncii Naționale. Urăm tinerilor căsătoriți toate fericirile. Dumitru Zaharia din Brăila, a câștigat cu numărul poliței sale de asigurare cu amortisment prin tragerile bilunare la Soc. anonimă de asigurare NLORDUL NAȚIONAL Român pe ziua de 14 corent suma de lei 20.000 douăzeci mii. Suntem informați că această societate va înființa în curând o reprezentanță generală și în orașul nostru pe lângă cele din Galați și Brăila. 1900 Cercul „Principesa Elena” din Brăila organizează pentru ziua de 26 Iulie un mare concurs de înot, cu mari premii, între amatorii de pretutindeni, pe distanța Măcin- Ghecet (13,799 km), înscrierile precum și orice informații la ziarul „Curierul” str. Golești 31 Brăila, pană la 18 Iulie. 600 D. dr. V. Iorgulescu chirurg și mamoș primar al spitalului s’a mutat în Bulevardul Ferdinand No 24. OOO f Iooo suflet de Constanța pe care o iubea cu însuflețire. C. P. Demetrescu un volum de nuvele și schițe intitulat FATA LUI VODĂ și un episod dramatic SPRE ZIUA CEA MARE publicat în timpul neutralităței noastre. Un alt volum de nuvele și schițe ce-1 aveam pregătit pentru tipar mi-a rămas aici pe timpul ocupațiunei și natural că nu l’am mai găsit, după cum n’a mai găsit nimic din avutul meu. încheind și recapitulând cele spuse până acum nu mă pot opri de a arunca în urmă o privire melancolică, fiindcă tot ce am spus până acum, sunt fapte trăite de mine, sunt anii cei mai frumoși ai tinereței mele pe cari i-am consumat într’un sbucium continuu, în scopul de a contribui și eu pe cât mijloacele mi-au îngăduit, la ridicarea și propășirea culturei naționale în această parte a țării. Am scris noi lucruri adevărate petrecute, și dacă unele fapte vor supăra pe unii—puțini la număr îmi place să cred—apoi supărarea d-lor va fi o confirmare mai mult a celor arătate de mine. Ar mai rămâne să vorbesc despre activitatea artistică a Constanței „Teatru, Muzică, Arte Plastice”, dar, acestea vor forma subiectul altei lucrări. Marele restaurant și grădina „Regina Hotel“, servește table d’hote ——— Prețurile moderate ------—xxoxx--------, , —xxoxx-Registrele Alegicii tinerei le volra, lin unelerari nu tuturor Primăriilor si JoMorii * i oîî«v”v.?» S*r. Tij’a - No. 15-Ț0