Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)
1925-11-25 / nr. 263
ANUL XII. No 263 Director Proprietar S. n. mosGU Redacția și Administrația Strada Tralan No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni 6 . . , 500 iei . . 300 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — TELEFON No. 42/3 DOI LEI EXEMPLRUI Constanta Mercuri 25 Noembrie 1925 DACIA Director politic: ghionis de laistru Apare zilnic la ora 12 ]J — Reclame după tarif — „Clubul este al meu, și nici un picior de trădător, nu va călca în el“ — a declarat sentențios Duminica trecută la întrunire, d. Virgil Andronescu, bătându-se cu pumnul în piept. — Suntem de acord: oamenii cinstiți n’au ce căuta acolo. * De instalarea di fii liliine din Constanța — Impresii Un neobișnuit număr de cetățeni și cetâțence, tineri și bătrâni, aparținând tuturor claselor sociale,’ s’au grăbit să asiste la instalarea nouei comisiuni interimare a Constanței, spre a se convinge dacă într’adevăr oropsitul lor oraș a scăpat din ghiarele unor edificari în materie de risipă și de incorectitudini, n’au cunoscut nici o margine. O atmosferă de purificare plutea în toate încăperile marelui edificiu al comunei; solemn era momentul când unii bătrâni cetățeni ai Constanței nu-și puteau opri lacrimile ce curgeau pe obrajii lor ofiliți. Numeroși asistenți adunați în marea sală a oficiului stărei civile, ai căror membri au fost bântuiți de tifos — unii din ei încă zăcând în paturile secției de izolare din curtea spitalului comunal — păreau ușurați de toate necazurile suferite ani dearândul, încredințați că noii edili vor desinfecta străzile, ridicând cadavrele de animale, că vor mătura zilnic aceste străzi, că le vor pava și că vor avea în viitor lumină și apă curată și din belșug. D. dr. N. Mărgarint, medicul-șef al comunei, în calitate de prim gospodar al Constanței, cu sobrietatea omului conștient de marea răspundere ce-și asuma din acel moment și de puterea d-sale de muncă asiduă și cinstită, pentru aducerea Constanței la nivelul civilizatelor orașe din Occidentul European, după ce a expus halul de mizerie în care zace astăzi Metropola Dobrogei, ai cărei locuitori beau apă ce conține după analiza laboratorului — microbii excrementelor omenești, făcând un aspru rechizitoriu a activităței foștilor edili, a expus programul de lucru al nouei comisiuni interimare, încheind cu un apel către funcționarii primăriei de a colabora cu noii edili, cu adăugirea că dacă nu se vor conforma cinstei acestora, îi vor avea cei mai mari dușmani, cari vor merge până la distrugerea slujbașilor necinstiți. Programul de lucru al noului președinte al comisiei interimare a Constanței, a umplut de bucurie inimile cetățenilor asistenți, cari au părăsit localul primăriei cu deplina convingere că d-nul dr. Mărgarint, secondat de valoroșii tineri Horia Grigorescu și K. Zambaccian, precum și de ceilalți membri ai comisiunii interimare cari constitue tot ce Constanța are mai harnic și mai cinstit, cu toții laolaltă vor căuta să aducă îmbunătățirile cerute orașului denumit și plămânul României. Gh. Delaistru Fabricile ce urmează să se înființeze în portul Constanta — Legea autonomiei porturilor, va fi votată în cursul acestei săptămâni — Corespondentul nostru din București, ne informează că între ministerul de industrie și comerț și un consorțiu anglo-american, a fost încheiat un contract, prin care se obligă să înființeze — conform proectului de lege a autonomiei porturilor — o zonă liberă în portul și împrejurimile acestuia din Constanța. Pe aceasta zonă liberă de controlul vamal, în regiunea portului, consorțiul va aduce aparate mecanice de manipulare a mărfurilor și va înființa antrepozite, de depozitare a mărfurilor. In regiunea ce va fi declarată zonă liberă, în afară de raza portului, se vor clădi fabrici în cari materialele prime aduse de consorțiu, vor fi lucrate și transformate în produse de tot felul, special articole de manufacîntură. Pentru încheierea definitivă a contractului, se așteaptă votarea legei de autonomie a porturilor, care prevede înființarea zonelor libere. Votarea acestei legi se va face chiar în săptămâna aceasta, pentru a se facilita încheierea contractului, înființarea zonei libere, cum și stabilirea relațiunilor comerciale de mai sus, sunt de o importanță reală pentru orașul nostru și pentru negustorimea română în general, căci se vor putea obține mărfuri „la vedere“ și cu prețuri mai scăzute. Despre importanța acestor evenimente, ne vom ocupa în mod documentat, înV un număr viitor al ziarului nostru. --------xxoxx- trata siliile mm și íéné Lipsa complectă de afaceri, criza de numerar și de credit, au ajuns să provoace zilnic cracuri de cari guvernul e dator să țină seamă, cât mai e timp, pentru a nu lăsa ca răul să devină iremediabil. Lipsa de numerar, de consumație și de credit, sumele fantastice cari se percep ca taxe vamale și impozite, fac ca viața comercială din întreaga țară să stagneze complectamente. Astfel, la Brăila, pe lângă crsciul Podimatopol, fabrica „Victoria" este în încetare de plați. La Galați și Chișinău se anunță că numeroși comercianți au cerut ministerului de industrie și comerț să acorde moratoriu general pe termen de 3 până la 6 luni, pentru achitarea plăților. De pretutindeni din restul țarei, vin știri tot mai alarmante asupra dezastroasei situațiuni a industriei și comerțului. Atât în Dobrogea , cât și în special la Constanța, afacerile nu se prezintă mai bine. Ecouri VIENA. Alegătorii dintr-un sat sloven, au lăsat urechile ală candidați guvernamentali pentru că aceștia au căutat mai întâi să-i cumpere, apoi să-i terorizeze cu jandarmii. N. YORK.— Negrul Hartingcare vindea copiilor de la școlile primare, ciocolată, a murit lăsând o avere de 200.000 dolari și un testament astfel conceput: „Sunt singur pe lume. M’am îmbogățit exploatând lăcomia copiilor. Este deci just ca să-mi las toți banii copiilor nevoiași“. -xxoxx- Cronica zilei SEMitimil Oul de găină „chimic“ nu „naște“, pentru motivul simplu, dar plauzibil, că subconștientul nu a pătruns in el. Admitem, în consecință, existența unui microb al vieței. Ar fi, — crede d. Prédelièvre, — un fluid eterian, ca un fel de curent electric. El se transmite în momentul concepțiunei, odată cu materia congenitală. Când individul moare, „fluidul subconștient“ se revarsă din nou in spațiu. Pentru ilustrarea celor expuse, mi-am permis expunerea tabloului de mai jos : Omul se compune din: 111 Corp. (Magazie, mașină, materie, cu o forță palpabilă). 2 ° Gândire. (Putere insesizabilă, emanând din eter, datorită funcționării corpului). 3* 1 Subconștient, (viață, eter, fluid electro-magnetic). Cu alte cuvinte, dacă am îndrăzni o comparație externă, cocheta, am zice: a) Corpul, poate fi asemuit cu trăsura. b) Gândirea, cu vizitiul. c) Subconștientul, cu calul. Scoate și calul de la o trăsură, ea rămâne în nemișcare, (moartă). „Mă mișc, deci trăesc“, a zis Aristot. Ori, nu poate exista mișcare fără subconștient. Deci subconștientul este ceva real, necunoscut încă, dar care, cu timpul poate fi captat. Instrumentul ultra-sensibil de care ne-a vorbit marele Edison va izbuti, probabil, să ne pue pe urma unui mister nepătruns. In rezumat, pe când Camille Flammarion neagă vitalitatea „sufletului“ după moartea trupului, d. Predelièvre admite existența lui, grosso modo, în spațiu ca și în corpurile vii. Admite, prin urmare, un suflet „terestru“. De ce să nu concludem că acest „subconștient“, in urma trecerii lui prin diferite corpuri,— ar putea fi și posesorul unei umbre de amintire? In acest fel înclin să cred că s’ar ajunge a se da o explicație a celor bizare reminiscențe ce ne bântue din când în când memoria. De câte ori nu am visat de un om pe care nu l am văzut niciodată? De câte ori nu ne-am amintit de un lucru la care nu ne-am gândit și nici nu l’am trăit vreodată? Să fie o rememorare a subconștientului dintr’o viață precedentă ? Cine știe ? AX. PONI Nenorocirea din Adamclisi dri dimineață autobuzul d-lui Pirula care face curse de pasageri între Adamclisi și Constanța, la eșirea din comună s’a răsturnat în șanțul șoselei. Panica printre pasageri era de nedescris; toți s’au ales cu leziuni pe corp și cap. Din cercetările făcute reese că vina este numai a șoferului care nu era atent. --------xxoxx------- Serbarea elevilor seminarului musulman din Medgidia la sala de festivități de la cazarma grănicerilor din localitate a avut loc o frumoasă serbare școlară urmată de bal, dată de elevii seminarului musulman, în scopul strângerei fondurilor necesare pentru construirea clădirea seminarului. Piesa „Ciutta” jucată de elevi, a fost foarte bine reușită, iar balul deși nu tocmai animat, a durat până în ziuă, într’o plăcută armonie, sfârșindu-se printr’o masă comună copioasă. Rezultatul material destul a fost de mulțumitor, întrucât s’au cumpărat de populația biletele musulmană care nu vine la baluri. --------xxoxx------- din Caliacra Colegiile mirene ale cercurilor electorale din județul Caliacra, au ales în adunarea eparhială pe un period de șase ani, următoarele persoane: Cercul Cavarna d-nii: Constantin Naumescu-Cociu, administratorul financiar al județului Caliacra și Zaharia H. V. Holevici, mare proprietar din Cavarna. Cercul Bazargic d-nii: dr. D. Păcuraru, medic, și Nicolae Drumeț, mare comerciant, ambii din Bazargic. Cercul Balcic d-nii: Enric Voinescu, prefectul județului Caliacra și Constantin Dumitrescu, avocat din Bazargic. La Cercul Armatli au candidat d-nii: Vasile Covată, deputat de Caliacra, Eugen Răducu, învățător în comuna Enigea și Achile I Constantinescu, învățător în comuna Carali. Au fost aleși d-nii: R. Răducu și A. Constantinescu. Colegiile clericilor au ales pe preotul I. Gheorghiu, protoereul județului Caliacra și pe preotul Bucur Zeinescu din Bazargic, urmând ca pentru complectarea celorlalte două locuri vacante, alegerile să se facă în cursul acestei săptămâni. -xox- Buletin juridic TRIBUNALUL SECȚIA I-a, a respins apelul lui Emanoil Comino din Mangalia, rămânând condamnat la 5000 lei amendă pentru contravenție la legea băuturilor spirtoase; a respins opoziția lui Anghel Mihai Plutonier în Reg. 18 Obuziere, rămânând condamnat la 15000 lei despăgubiri civile pentru provocarea de accident; a admis apelul lui Victor Panaitescu din Brăila, achităndu-l de pedeapsa de ui închisoare pentru excrocherie; au respins apelul d-nei Profira Pop, a antrepenoarea hotelului „Șteflea” din Medgidia, rămânând condamnată la 1000 lei amendă pentru contravenție la legea sanitară și a respins deasemeni recursul lui Artin Luseghian brutar din Medgidia, rămânând condamnat la 3000 lei amendă pentru speculă. --------xox-------- Din Tulcea Individul Ion Micu de fel din comuna I. C. Brătianu, aflându-se ori în comuna Văcăreni, a impușcat pe locuitorul Dumitru Mocanu. Victima fiind transportată la spital, a încetat pe drum din viață Criminalul a fost arestat. -xxoxx Sosirea unui Cuirasat Suedez la Constanța in ziua de 10 Decembrie a. c. va sosi în portul nostru Cuirasatul Suedez „Fyglia" comandat de Căpitanul-Comandor Högg, având pe bord 18 ofițeri, 23 elevi ai școalei de marină, 40 subofițeri și 3o6 marinari. „Fyglia“ a fost construit în anul 1905 la Bermund, în Suedia el are o lungime la nivelul liniei de plutire de 115 m, o lățime de 14,08 și o adâncime de 6.30 m cu o deplasare de 5 opo tone. Armamentul său se compune din 8 tunuri de 15 c. m, 10 tunuri de 57 mm. și 2 de 37 mm. Sosirea acestui vas în portu nostru, nu poate decât să întărească și mai mult bunele relațiuni ce există între țara noastră și Suedia mai cu seamă din punct de vedere economic, întrucât comerțul suedez în general ar vedea cu plăcere stabilindu-se o legătură mai strânsă cu comerțul român atât la import, cât și la export. Orice informațiuni despre produsele Suedeze ce s’ar putea importa în România, se găsesc la Consulatul Suedez din Constanța str. Lascar Catargi No. 28 pentru Dobrogea și Cadrilater. ------—xxoxx------- Cuvântarea Arhiereului Gherontie Sinistreanu, rostită după depunerea jurământului membrilor nouei comisii interimare din Constanta in Jurământul pe care l-ați depus momentele acestea cu mâna pe Sf. Cruce și în fața Arhiereuui d-stră, nu este — cum ar socoti indiferenții, sau necredincioșii, — o curată formalitate pe care vrei nu vrei, trebuie s-o îndeplinești, ci este un act solemn în care d-stră ați chemat pe Dumnezeu martor și chezaș că cuvintele sacramentale cu cari v’ați legat înaintea Majestății Sale Dumnezeești vor fi respectate întocmai, cu frica lui Dumnezeu, cu credință, cu dragoste pentru propășirea scumpei noastre Constanțe și cu dreptate pentru nevoile fraților noștri cetățeni de orice limbă și credință. Biserica noastră strămoșească și istoria religioasă și politica a popoarelor vechi, ne arată că jurământul a fost obișnuit de toate popoarele. La jăgâni, la evrei, în vechime, ca și azi, jurământul era și este socotit ca un act al închinării față de Dumnezeu. In vechiul testament citim că însuși Dumnezeu s-a legat cu jurământ: •juratus-a Domnul lui David și nu se va lepăda de dânsul.“ Juratu-s-a Domnul și nu-i va părea rău psalmii. In noul testament vedem că Mântuitorul, când a fost dus înaintea Caiafei, acesta i-a zis: Jurăte pe tine cu Dumnezeul cel viu să spui nouă de ești tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, iar Mântuitorul admițând jurământul a răspuns: „Tu zise și — adică. Așa este. — Jurământul este de trei feluri 1) Asigurător, când chemăm pe Dumnezeu martor că ceea ce spunem e adevărat; 2) Promițător-făgăduitor, când chemăm pe Dumnezeu martor că ceea ce jurăm vom și îndeplini cu sfințenie și 3) Pedepsitor când— jurând, urăm de „reservatio mentalis“, ceea ce constitue o ofensă adusă dreptății Dumnezeești pe care o angajăm cu gânduri ascunse și nesincere. Despre acest soiu de jurământ, din urmă, a zis odată un sept unui om care una zicea înțelin gură și alta gândia în sufletul său: „Tu te juri ca mai mult să te cred, și eu — la rândul meu mă jur, că niciodată nu te-am crezut mai puțin decât acum, când te juri“. Iată o amară ironie din partea oamenilor, pentru cei cu „reservatio mentalis“, pe lângă ofensa ce aduc ei lui Dumnezeu. D-iar membri ai Comisiei interimare v’am grăit despre jurământ și despre legătura cu Dumnezeu prin el, precum și despre datoria noastră de a ne ține de cele ce jurăm pe numele lui Dumnezeu — nu cu intențiunea de a pune la îndoială sentimentele d-stre creștinești, cari vă stăpânesc acum când — cu mâna pe cruce ați chemat martor pe Dumnezeu că veți lucra în noua dtre însărcinare cu credință și cu dragoste pentru binele scumpei noastre Constanțe, ci pentru că învățătura Bisericii nu trebuie să lipsească nici într’o ocazie din viața noastră creștinească și cetățenească. Dumnezeu pe care l-ați invocat ca martor al curatelor d-stre intențiuni să vă dea și puterea și răbdarea necesară ca să duceți cu bine la sfârșit opera de refacere și bună chivernisire a trebilor comunei Constanța, pe care o primiți din mâna onoraților membri ai fostei comisiuni interimare, căreia în primul rând, Biserica și Episcopia din Constanța, are ai mulțămi pentru solicitudinea și căldura cu care a răspuns la nevoilei ei. Nu ne îndoim, că Biserica va găsi același ajutor și aceiași solicitudine și din partea dstre, mai ales că toți cetățenii cari — eri, sau azi, ori Constanței cei de mâine vor fi în fruntea comunei, sunt deopotrivă fii săi. Eu, ca Chiriarh al Constanței, căruia mi-ați făcut onoarea de a mă pofti la această creștinească solemnitate, binecuvintez strădania și munca depusă până acum de foștii conducători ai comunei și odată cu bnecuvântările mele urez nouilor căpetenii ale Constanței început bun și spor la muncă pentru binele și propășirea intereselor gospodărești cetățenilor noștri, spre ale tuturor lauda lui Dumnezeu și cinstea neamului Amin ! _------Ili iul Eri dimineață la orele 5 precum și aseară, d-nii Horia P. Grigorescu și K. Zambaccian, vicepreședinți ai comisei interimare a orașului Constanța inspectând serviciul de salubritate al comunei, au putut constata că acolo domnește o adevărată halima, întrucât, acum în preajma ernei, nu există nici un dram de orz, ovăz, pac, sau fân, pentru cei peste 90 de cai ai comunei. OOO ■ Din discursul d-lui dr. N. Mărgarint, rostit cu ocazia instalării nouei comisiuni interimare și publicat în numărul de ori al ziarului nostru, s’a omis din greșeală următorul important pasagiu: Actuala comisie de gospodăreasă cunoscând dezorganizarea serviciului de incendiu și marea primejdie a acestei dezorganizări — mai ales în prezent cu enorma ridicare a valorei imobiliare, va acționa astfel ca pe ziua de 1 Ianuarie 1926, serviciul de incendiu să fie militarizat. ooo Partidul țărănesc aduce la cunoștința publică că, d-l Gh. Stețcu nu mai face parte din acest partid din ziua de 19 Noembrie, iar d-l N. Gârbă a fost exclus. ooo Prefectura județului Constanța angajează imediat un șofer și un ajutor al acestuia, pentru o mașină „Ford“, Dpor La liceul „Mircea cel Bătrân“ din Constanța s’a afișat orariul cursurilor de îndrumare cari se fac cu elevii particulari. In consecință, elevii vor trece pe la liceu spre a lua cunoștință, oo o Dr. Eliza I. Gheorghiu —Fostă internă la Maternitatea— Boli de femei — FACERI Consultații: 3=5 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3 ooo ! Priveliști Dobrogene Iliri ale timinului de MIHAIL SADOVEANU 11. Dar au mai trecut pe aici și oștirile lui Ioanițiu; au trecut și Genovezii, și străluciții Venețieni, cu sabia într’o mână și cu cumpăna negustorului în alta. Cine nu s’a oprit la malul Dunării? Toate limbile pământului au sunat aici. S’au oprit tabere sub același cer. Au ridicat corturi de piei la malul apei, și focurile de sară s’au aprins și pe mal și’n undele cu mers domol. Cu bărci primitive au străbătut în toate cotloanele și tainele bălților. Au plutit și peste pasiunile lor sălbatice cântările privighetorilor, și lianele de apă au trimis spre ei mirodenii aspre. Din gârle au prins pește cu care au hrănit armii întregi. Vitezele luptelor au speriat, s’au ridicat spre cer stoluri de rațe, cormorani negri și greoi, egrete albe și gingașe... Dar trecând cu vaporul în freamăt de unde, printre culturi puține și lunci de sălcii, prin lumina blândă a după-amiezii de vară, am văzut, chiar la intrarea brațului, Prislavul, sat împrăștiat pe amândouă malurile, locuit azi de Români și de Bulgari. Acest sat e tot o rămășiță a vremurilor tulburi, e cea mai frumoasă rămășiță a unui răsboi de la sfârșitul întâiului mileniu. Toți stăpânitorii vremelnici ai Deltei veneau de la miază-zi. Stăpânitorul cetății Prislavului venit de la miază-noapte. Aproape a o mie de ani e de atunci, pot deci vorbi despre el ca într’o poveste pe care o spui copiilor. Cum era un împărat și o împărăteasă undeva, departe, la miază-noapte, și aveau un fecior pe care-l chema Sviatoslav... Cum a murit stăpânul cel bătrân și Sviatoslav, făcându-se craiu peste Ruteni, a început o mulțime de războaie cu noroadele de la Volga și Don și pe toate le-a biruit. Cum a mers mai departe și a zdrobit și popoarele de la Caucaz și de pe țărmurile mării Azovului... Cum hoardele lui, îmbrăcate în cojoace de oaie, înarmate cu suliță și ghioagă, călări pe cai mărunți și iuți, cutreerau stepele de la Chiev la Novgorod, până la Caucaz și pustiurile Asiei — mânate de duhul sălbatic și nedomolit al unui uriaș cuceritor. Căci acest Sviatoslav se zice că era un om grozav, Nalt și întunecos la privire, cu barbă lungă și cu plete sălbatice, îmbrăcat cu blană de tigru și mătăsuri. In mâna dreaptă sabia mare și grea de bronz. Glasul lui tuna stăpânind tot taluzul hoardelor păroase. In anul 967, pe când era în plină putere și numele lui plutea ca o spaimă în răsărit, un Bizantin ajunge la el din partea împăratului Focas și chiamă împotriva Bulgarilor, la Dunăre. Țarul Bulgarilor, Petru, era alt om neliniștit și nu voia să știe de stăpânirea împăratului de la Constantinopol. Cu banii Grecilor Sviatoslav ridică o armie de zeci de mii de oameni, râde ca o vijelie toate așezările din țara Schiților și năvălește asupra Bulgarilor și-i bate la Dunăre. Atunci craiul acesta de legendă, care cutreerase drumurile lumii, dă peste o așezare frumoasă la malul Dunării, locuri blânde, vederi fericite, —și’n vâltoarea cărei mâna, îi sosi o clipă de răgaz, un gând de odihnă, își făcu așezare aici. Cu hoardele lui clădi cetate și palat, săpă și așeză grădini la înălțime, deasupra Dunării, i își grămădi aici averile cucerite, și, după atâta zbucium, războinicul nedomolit se bucură de un strop de liniște și de plăcere. (Va urma) ------xxoxx