Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)
1926-01-15 / nr. 10
ANUL^stil No. 10 L. Director Proprietar m. mmm S £ e Dac Ia șî Administra]» Strada Traian No. 22 . ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . . 600 lei 6 .......................... 350 . Manuscrisele ce pubecate'noi? —> tesp plasă *"""ie tiFOM So 42/T l Constanta Vineri 15 ianuarie 1926 DACIA K Director politic AL. DOINARU Apare zilnic la_ ora Î2 { } — Reclame după tarif Dificultățile traficului constănțean «sinfsrsa*« «BSSSB seaaam»^ Întreruperea navigației pe Dunăre, a avut ca o consecință firească descărcarea la Constanța, a vapoarelor încărcate cu mărfuri și destinate porturilor danubiene. Odată ajunse în portul nostru, mărturie acestea au rămas cea mai mare parte pe cheiuri supuse inundaților și furturilor, din lipsa unor antrepozite pentru înmagazinarea lor. Ultima furtună, a făcut ca valurile sa treacă peste digul cel mare ce apără pomii și să inunde mărfuri de sute de milioane lei valoare, depozitate pe cheiuri. La această gravă situație se mai adaugă intolerabila stare de lucruri, creiata de administrația căilor ferate. Mărfurile zac cu lunile în halul mai sus descris, pentru că proprietarii lor, nu au cu ce le transporta la locul de desfacere. Pentru expedierea normală, a mărfurilor ce sosesc mereu, ar fi nevoe de cel puțin 30 40,. vagoane pe zi. Ori, gara portului abia trimite spre încărcare 4-5 vagoane. Vagoanele zi -? sunt colective — 2-3 pe încărcate numai până la orele 12 din zi, astfel că, la numărul lor insuficient, se mai adaugă și pierderea de timp a încărcărilor. Ca urmare, importatorii șiau suspendat transporturile ce urmau să sosească în România pin Constanța. Pe de altă parte casele de vămuiri și expedițiimi din localitate, s’au adresat printr’un memoriu direcțiunei căilor ferate, arătând situația deplorabilă în care se spate traficul portului Constanța și cerând luarea de măsuri urgente, pentru ca inconvenientele cu transporturile de mărfuri, să înceteze. Nu știm de asemenea, ce rost să aibe ordinul direcțiunei c. f. r. ca vagoanele descărcate în localitate să fie trimise deșerte spre București, când ele, ar putea fi mai întâi încărcate și trimise în aceași direcție, dat fiind că majoritatea mărfurilor se scurg spre Capitală ? Ar fi și de datoria organelor c. f. r, din localitate să intervie ca această calamitate să ia sfârșit, căci, nu numai comerțul, ci și veniturile căilor ferate, vor suferi cumplit pe urma acestei situații. AS Dotnaru Chestiuni de gospodărie noii si in B ia in Problema parigiilor la Constanta, oraș, cu o intensă viață comercială, fiind port la mare, a interesat întotdeauna, în cel mai înalt grad, pe conducătorii ei. Fiecare dintre aceștia, au contribuit în limita concepției lor gospodărești și după cum au fost de mai mult, sau mai puțin interesați, la înzestrarea orașului cu pavagii, pentru a-i putea face să corespundă cerințelor traficului. Pavagiile au înghițit cea mai mare parte din veniturile Constanței și anual milioane de lei sunt cheltuite cu întreținerea lor. Era foarte firesc deci, ca în fața acestei situații, să se ia măsuri cari să asigure buna lor stare, pentru cât mai îndelungat timp. Și de aceea, comună a construit șoseaua din spatele școalelor de marină, pentru a deservi transporturile de mărfuri și cereau din și în port și a feri de uzarea prea timpurie străzile asfaltate din centrul orașului. Natural că pe șoseaua anume construită din spatele școalelor de marină, ar trebui să circule toate vehiculele, grele (camioane, căruțe, autobuze etc.) cari fac transporturi de mărfuri. Or, se întâmplă tocmai contrariul : șoseaua în chestie e părăsită în timp ce străzile D. A. Sturdza, Ovidiu și Gr. Cantacuzino, pavate cu asfalt, special pentru a deservi vehiculele ușoare, sunt ruinate pe zi ce trece, din cauza camioanelor grele de toată mâna ce le străbat încărcate din zori până-n noapte. Pe lângă că e păgubitor acest fapt, aduce și o notă desgustătoare prin aspectul său, care impresionează defavorabil pe streinii în trecere pe aci. Un dublu motiv, deci, ca el să înceteze, iar transporturile să fie îndreptate pe calea sorocită. Sesizăm pe cei în drept, rugându-i să ia măsuri cât mai grabnice pentru înlăturarea neajunsului. ■ i .. ..«ai .. • Se discută și s’a hotărât chiar, în principiu, strămutarea lupanarelor din locul ce actualmente ocupa, la marginea orașului. Desigur că cei ce au hotărât aceasta, au știut ce fac. Dar, odată cu lupanarele, n’ar fi tot atât de nimerit șî mutarea zecilor de case de toleranță guessi-clandesine, instalate în chiar centrul colașului? Ar fi și moral și... echitabil. ș Ai. Dem, Cronicarilei Lume Nouă Am cilii, mi s’a spus și am scris eu însumi cu convingere, că singur timpul trece că oamenii nu se schimbă și că moravurile rămân pururea aceleași. Până la recentul măcel mondial, aserțiunea se putea susține ex cathedra, cu sute de exemple în sprijinul acestei teze. Parese, totuș, că generației noastre căreia i-a fost dat să vadă înfăptuirea celor mai extravagante descoperiri, i-a fost rezervat să dea cu ochii și de o lume nouă, transformată, renovată până în cele mai ascunse filtre neuropsihologice. Intr’adevăr, distinsul meu lector, vei fi cu totul de părerea mea daca-ți vei da osteneala să citești ziarele transilvănene unde am avut norocul să întâlnesc aseară anunțul de mai jos: „ Tânărul Leon Sandory, din Jimbolia, în etate de 15 ani, s’a sinucis înghițind o mare cantitate de sodă caustică. Motivele disperatului act sunt pur economice.“ Doamne, înainte de război, își puneau capăt zilelor și copii între 1n 20 ani, dar motivele disperatului act erau întotdeauna de natură pur erotică. O dragoste nenorocită, o privire piezișe a Julietei și junețe nu ezita să-și lipească de tâmpla stânga țeava revolverului. Astăzi, care din donjuanii precoci s’ar mai gândi să plece pe lumea cealaltă pentru astfel de bagatele? Fiecare își zice, cu siguranță (și cu drept cuvânt), că o femeie perdule poate fi înlocuită cu alte zece femei. Din contra copilul „actualității", vlăstarul nouei generații, la vârsta când noi abia de știa mi să umblăm, se repede în vâltoarea afacerilor și la prima cotitură, își sboara creerii ca un bancher de 60 de toamne. Adevăr zic vouă: o lume nouă și-a făcut apariția. Galatea nu se mai mulțumește cu o simplă colibă. AX, PQN1 Accelerarea judecăților, va aduce deraierea Justiției. Numai că, trenul acesteia, să nu se răstoarne pe linia desordinelor. Marele Restaarant GRAND — Strada CAROL N 77-bis — -----Zilnic mâncări de pește proaspăt------—o Bucătărie Națională și Franceză — o— VINURI ALESE INDIGENE ȘI STREINE Grătar special RE BRACADIRU*AR Curățenie exemplară — PREȚURI POPULARE ORCHESTRA NAȚIONALA SUB CONDUCEREA VIRTUOSULUI NICU CONSTANTINESCU COFETARI â „GRAND“ fai d.ell<*°?8e. -------------------------------conferim ?i prăjituri Primește comenzi pentru nunți și logodne In jurul grevei avocaților Părerile unor fruntași ai baroului local Se știe că tentativa guvernului de a obține sancționarea factorilor constituționali pentru proectul de lege al timbrului, precum și legea accelerării judecăților, au produs un puternic curent ostil în rândurile avocaților, ambele aceste legi, aducând prejudicii atât în acordarea dreptății cetățenilor, cât și întregului corp al avocaților. Față de această situație, „Uniunea avocaților“ a convocat um congres extraordinar Duminica trecută la București, unde s’a hotărât în principiu greva generală a avocaților, dacă ambele legi nu vor fi revizuite în sensul dorit și propus de ei. Pentru a cunoaște și părerile corpului avocaților din localitate, cum și atitudinea ce vor lua în această chestiune, am deschis o anchetă printre fruntașii Baroului nostru. Ce ne spune fi, avocat G. Risderfi, decanul Baroului Ne-am adresat în primul rând,d-lui George Benderli, decanul Baroului de Constanța, care a binevoit a ne face următoarele declarațiuni: „La București, greva a fost hotărâtă în principiu, în congresul ținut Duminica trecută. In localitate, lucrurile își urmează cursul lor normal, deocamdată. Firește că atunci când greva ar deveni un fapt îndeplinit, va trebui să avizăm la mijloacele de urmat. Deocamdată, nu pot spune nimic mai mult“. După orice principiu greva devine o necesitate, prin ajutorul căreia numai până la modificarea legii, avocatul se poate pune la adăpostul sancțiunilor contravențiilor pe cari părțile le-ar săvârși și de care el nu poate fi în nici un caz răspunzător“. Ce ne spans ß. avocat R. B* Olilressa D. avocat N. D. Chirescu, ne-a răspuns astfel: Legea accelerării judecăților este absolut imposibil de aplicat, mai ales în județul nostru unde toate arhivele sunt distruse. Este foarte greu ca cineva să-și poată aduna probele înainte de a începe procesul. Pentru pârât însă, termenul de răspuns fiind prea scurt, îi va pune în imposibilitate de a se apăra. Părerea mea este că această lege trebue pur și simpl abrogată, rămânând în vigoare vechea procedură din regat, cu câteva modificări cum ar fi: scurtarea unor termene de atac, suprimarea opoziției, etc. — Dar despre proectul de lege al timbrului, ce părere aveți ? „Actuala lege a timbrului, trebue modificată, ea conținând prea multe lacune și inadvertenții. Proectul care se face nu-l cunosc. In orice caz sunt contra măsurilor de mărire a taxelor, pentru că scăzând valoarea leului obiectele au valoare mare și deci taxele se raportează în valoarea de astăzi la această valoare“. — Despre greva avocaților, pe care a hotărât-o ,,Uniunea ce credeți ? „Greva hotărându-se în principiu, se va face o ultimă intervenție la ministerele de finanțe și justiție; dacă această nu va avea rezultatul intervenție avocați, se va declara dorit de probabil greva generală“. —Credeți ca această măsură ar fi bună ? „Cred că măsura aceasta nu este bună nici pentru avocați și nici pentru justițiabili“. Gî crede d. advocat ! Theodores Valaha Relativ la aceceteaș chestiuni a-1 av. Theodorescu Vaßha ne-a răspuns în felul următor: „O lege de accelerare a judecăților a cerut-o cel dintâi corpul avocaților. Dar dacă tocmai Baroul se ridică astăzi în contra acestei legi, care s’a votat de curând, este fiindcă nu s-a ținut seama de observațiunile judicioase ale corpului advocaților care ar fi făcut din aceasta un mijloc, ce cu drept cuvânt, să ușureze și să accelereze judecățile. Astfel cum este întocmită, fără să se țină seama de mentalitatea justițiabililor și de tradiția vechei proceduri, legea va constitui izvorul pierderii multora din drepturile justițiabililor, mai ales în materie de revendicare și mai ales după răsboi și în special în Dobrogea, unde registrele de stare civilă sunt pierdute. Cunosc cazuri în care sătenii sau judecat la judecătorie fără să poată produce actele necesare și în apel a fost o imposibilitate de fapt ca în termenul de 10 zile al apelului, să fie în putință să-și producă actele necesare pentru valorificarea drepturilor lor. Astfel din cauza acestei lacune, drepturile sătenilor vor fi periclitate deși dacă nu a fost fixat termenul de 10 zile în care să facă apelul și să depună toate actele, drepturile lor nu puteau fi nici contestate. Avocații cari totuși se pot ușor acomoda cu noile formule, luând atitudine, nu o fac decât în interesul celor mulți cari își vor vedea drepturile lor periclitate din cauza formelor. Scopul unei proceduri, dacă este nevoie să fie accelerată, este mai necesar să salveze dreptul; și dacă s’a criticat principiul că forma nu e bine să desființeze dreptul, în nici o lege de procedură din câte au existat la noi, formele nu desființează dreptul ca prin legea accelerării judecăților, unde găsești o nesfârșită serie de nulități de formă. La încheiere spun că dezideratele congresului avocaților trebuesc ascultate. Legea trebue să fie modificată, spre binele tuturor, și a justiției și a justițiabililor. Dar greva . „Dacă în principiu orice om de ordine trebue să fie contra grevei, nu-i mai puțin adevărat însă, că prin proectul noii legi a timbrului luându-se măsuri contra corpului advocaților transforforma pe avocatul justițiabilului, în parte, satigantă, ceace este inadmisibil. Părerii d-lui avocat I. N. Roma n. avocat I. N. Roman senator de Constanța, întrebat asupra părerilor d-sale, ne-a răspuns următoarele : „Legea pleacă dintr’o intențiune foarte bună și anume din intențiunea de a se da justițiabililor o cât mai grabnică dreptate, știut fiind că dreptatea a căreia recunoaștere întârzie prea mult, echivalează cu o nedreptate. Ceea ce a motivat această lege se vede clar din expunerea de motive. Acolo se dau date statistice cari trebue într’adevăr să pună pe gânduri pe orice om doritor de a se curma cât mai curând cu o stare de lucruri ce nu mai poate dăinui într-o societate organizată. Mii și zeci de mii de procese stau de zeci de ani nesoluționate înaintea tuturor instanțelor judecătorești. Sunt linele instanțe cari în cursul unui an, au judecat de abea cinci, șense sau maximum 10 la sută din procesele pendinte înaintea lor. Sunt împricinați cari așteaptă de câte 10, 20 și 30 de ani să li se facă dreptate. Unii au murit în cursul instanței, deși erau tineri când au angajat procesul sunt femei cari au cerut divorțul și cari au înâlbit, fără să-l fi obținut. Este prin urmare o stare de lucruri care motiva o intervenție a leguitorului. D. ministru Mârzescu a făcut această intervenție, conducăndu-se de principii legiferate și aplicate în provinciile românești de curând alipite țării. Neapărat că această intervenție trebuia să producă o perturbație în starea de procedură devenită de mai înainte tradițională. Adevărul mă silește să recunosc că bunelor intențiuni ale legiutorului, trebue să se răspundă bunele dispozițiuni ale celor însărcinați cu aplicarea legii. Acelaș adevăr însă mă obligă a recunoaște neajunsurile în realizarea legislativă a ideiei de accelerare a judecăților. Criticile care se aduc legii, pot fi întemeiate sau neîntemeiate, ele sunt însă totdeauna binevenite, pentru că nimeni nu are pretenția de a fi realizat perfecțiunea și pentru că în principiu toată lumea recunoaște că legea accelerării este susceptibilă de ameliorări. Din acest punct de vedere caracterul mai blajin, sau mai violent al criticilor, e o chestie secundară. Valoarea și temeinicia lor este totul. De altfel aceasta e o chestiune cu mult mai complicată decât să se poată cuprinde în răspunsul unei simple întrebări“. —Dar despre grevă ? „Dacă într’adevăr exercitarea profesiunii, de avocat s’ar face imposibilă din cauza unui spirit de ostilitate ce nu-și găsește nici rațiune, nici explicație, atunci de bună seamă corpul advocaților din toată țara va fi îndreptățit a se solidariza, ca semn de protestare contra atingerilor aduse intereselor și demnității sale. De altmintrelea eu personal, luând cunoștință de obiecțiunile baroului local, nu voi lipsi din ea se aduce în Senat, cu ocazia desbaterilor asupra procesului de lege al timbrului, despre care în momentul de față nu am cunoștință precis“. Gh. Zegelea. --------xxoxx-------- Confătuirea de la vamă D. inspector financiar vamal I. Dacia, a convocat ori dimineață la o consfătuire, pe toți agenții de vapoare. S’a discutat chestiunea descărcăilor de mărfurii din vapoare căci s’a remarcat în ultimul timp că nu se dă atenția cuvenită acestor operațiuni. Mărfuri de mare valoare cad în mare, scăpate de multe ori cu intenție din macarale, fapt ce prejudiciază traficul român de mărfuri, iar societățile de asigurare străine, pretind din această cauză, taxe excepțional de mari pentru asigurările transporturilor cu destinația Constanța. S’a decis ca în viitor, orice agenție să posteze câte un funcționar care să supravegheze descărcările mărfurilor, iar acestea odată descărcate, posesorii lor să fie avizați urgent spre a se ridica. Ce se va neglija, d. inspector a declarat că va lua măsuri împotriva contravenienților. --------xxoxx—----- Deraerea din Saligny Trenul de marfă No. 8024 intrând cu viteză pe linia 1-a a stației Saligny a lovit un alt tren de marfă ce staționa pe acea linie, provocând deraerea a două vagoane. S-a deschis o anchetă. Piața cerealelor Cereale sosite și vândute pe ziua 13 ianuarie 1926. BURSA 412 vag. porumb 450—530 OBORUL --------xox----— 2 căruțe grâu 700-880 146 căruțe orz 500-522 5 căruțe in 1000 1240 6 „ ovăz 440 460 3 „ rap. sem. 1000-1100 5 „ rap. sălb. 500-600 90 _ porumb 500-552 2 „ fasole 600 Instituirea cenzurai militară Integrală în Capitală Ghestimil, despre care nu se poate vorbî Buc. 14.-Președintele consiliului d. Ionel Brătianu, a avut ori dimineață o consfătuire cu d-nii I. G. Duca, general Mărdărescu și Al. Constantinescu, examinând atitudinea presei cu prilejul ultimelor evenimente. Primul ministru a considerat felul de a se manifesta al ziarelor ca „periculos ordinei publice și siguranței statului, prin întreținerea unei continue agitațiuni în țară“. In consecință, d. Tătărăscu a fost însărcinat să comunice direcțiunilor tuturor ziarelor că îcepând de astăzi ziarele și publicațiunile din Capitală, sunt supuse cenzurei pe baza legei stărei de asediu. Chestiunile de care guvernul interzice să se ocupe presa sunt: abdicarea principelui Carol și modul cum s’a constituit Regența. In consecință, comandamentul corpului 2 de armată, a numit pe d. maior Hotineanu, comisar regal al corpului II de armată șef al cenzurei, d și având ca cenzori pe mai mulți ofițeri de la parchetul militar al corpului II de armată. Contrabandiști descoperită In urma unui denunț, funcționarii vămei percheziționând pe femeia Ferke Mieulinski la îmbarcarea sa pe vaporul „împăratul Traian“, a găsit-o cu 50 metri mătase colorată înfășurată pe corp pe cari numita intenționa s’o scoată prin contrabandă din țară. S’a mai găsit asupra contrabandistei, un pașaport german, unul austriac și altul cehoslovac. I s’a aplicat o amendă de 28 mii lei, confiscându-i-se mătasea. —-----xxoxx------- WBSSLASHBM!!» --------------Programul militar al lui Panflalos Constantinopol 13.— Generalul Pangalos, dictatorul Greciei, a făcut ziariștilor din Atena următoarele noui declarațiuni: „ Revoluția militară din 1919 a dus Grecia spre Brusa și la porțile fostei capitale a Turciei (Constantinopol, Guvenul elen de la 1920 a reîntronat parlamentarismul care a contribuit la dezastrul Greciei în Asia Mică. „ M’am proclamat dictator și voiu conduce țara sprijinit de armată și marină, dar fără parlament. Peste câteva luni se va vedea că grație dictaturii, Grecia va dispune de o numeroasă flotă de războiu, care va deveni stăpână în marea Egee, cum și cea mai puternică armată de uscat din peninsula balcanică"“. Mosapslal petrolului concesionat de turci. Sergiei Constantinopol 14. — Din Angora se comunică știrea că monopolul extragerii petrolului în Turcia, va fi concesionat und consorții financiar belgian, care a făcut propuneri în acest sens guvernului turc. In schimb Belgia urmează să acorde Turciei un împrumut de 200.000.oot franci belgieni. ,-----xxoxx---- Două mari falimente la Constantinopol Constantinopol 14. — Face o deosebită senzație în cercurile comerciale din întreaga Turcie: declararea în stare de faliment a marilor întreprinderi Theophylatos și Leontides, a căror pasiv se ridică la 500000 lire. D. Theophylatos a fost arestat, deoarece este acuzat și de excrocherie, întrucât a încasat bani pentru contracte încheiate și pe cari nu le-a respectat. , --------xox------- Inundații în Turcia Constantinopol 14. Din Adana se telegrafiază că în urma ploilor care au ținut 48 ore, apele fluviului Seihun au crescut cu metri, inundând împrejurimile acelui oraș precum și șoseaua Adana-Djerhan. Câteva case s-au prăbușit. Victime omenești nu sunt: -------xxosx——--- Furtună pe Marea Neagră Constantinopol 14, — Furtuna ce a bântuit eri pe Marea Neagră, și-a slăbit intensitatea. Ere au sosit în port vapoarele „Ak-Deniz“, venind din Trebizonda, „Reșid Pașă“ din Izmidt și „Gul Nihval“ din Panderma. Vasul „Djumhuriet* plecând spre Mersina, a trebuit să se oprească la Dardanehî. O ninsoare generală a urmat vântului. O corabie plecată de la cheiul Stambulului cu destinația Haidar Pașa a dispărut. --------------- Dr. Eliza Gheorghiu —Fostă internă la Maternitatea Boli de femei — FACERI — Consultații: 3-5 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3 1 Devize pe ziua de 13 Ianuarie . La Paris leul a cotat 1210 La Zurich 2.32 jum. In târgul liber au cotat: Franci francezi 8.45-8.40 Franci belgieni 10,15-10.50 Franci elvețieni 43,10-43.25 Lire sterline 1082-1085 Lire italiene 9 9.08 Lire otomane 119-121 Mărci germane 53,10-53.25 Zloți polonezi 29-31 Schilingi austriaci 3114 311 2 Coroane ungurești 31,30-31,40 Dolari 222 1 [2-223 -----—OXO——muu Comisiunea Interimară a hotărât de urgență ținerea unei licitații, pentru darea în antrepriză a construcției noului local de uzină electrică, votând și un credit de 9 milioane lei, pentru începerea lucrărilor. Clădirea se va ridica pe fostul platou de exerciții al regimentului 9 cavalerie, situat în partea de Vest a orașului. D. Colonel Pohrib, comanda corpului de pompieri, a făcut cunoscut primăriei locale că prima pompă automobil, din cele trei comandate în Anglia de primăria noastră, va sosi în țară la 15 Ianuarie a. c.s celelalte două urmâd a sosi in cel mult o lună Suntem imformați că Baroul va convoca zilele acestea pe d-nii avocați pentru a discuta, a studia și a face observațiunile necesare la anteproectul de lege al timbrului, 100 o La Itea (Grecia) s-a declarat un caz de postă. Direcțiunea serviciului sanitar fiind încunoștiințată oficial, a dispus ca mărfurile și pasagerii provenind din acea localitate, să intre în țară numai prin punctul Constanța și Sulina D. G. Faur, șeful stației principale Buzău, a fost permutat în aceeași calitate la gara locală. D-sa urmează să se prezinte mâine la noul post. • «• ^Duminică 17 Ianuarie a. c, partidul țărănesc secția Constanța, a convocat pe toți membri săi la o adunare generală ce se va ține în Casa partidului din str. Mircea 111. La ordinea de zi este, darea de seamă politică și financiară a comitetului, alegerea noului comitet pe timp de un an și diferite chestiuni în legătură cu mersul partidului. Teatru Cinema REGAL1 cu începere de astăzi va rula grandiosul film: »Tragedia întineririi“ Operă complectă în 6 acte . Coroane cehoslovace 6.58-5.62 Dinari 3 90-4 Drahme 2.9)-?.93 Leve 1.60-1.65 Fiorini olandezi 80.50-90.50