Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)

1926-01-15 / nr. 10

ANUL^stil No. 10 L. Director Proprietar m. mmm S £ e Dac­ Ia șî Administra­]» Strada Traian No. 22 . ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . . 600 lei 6 .......................... 350 . Manuscrisele ce pubecate'no­i? —> tesp plasă *­"""ie tiFOM So­ 42/T l­ Constanta Vineri 15 ianuarie 1926 DACIA K Director politic AL. DOINARU Apare zilnic la_ ora Î2 { } — Reclame după tarif Dificultățile traficului constănțean «sinfsrsa*«­ «BSSSB seaaam»^ Întreruperea navigației pe­­ Dunăre, a avut ca o conse­cință firească descărcarea la Constanța, a vapoarelor în­cărcate cu mărfuri și desti­nate porturilor danubiene. Odată ajunse în portul no­stru, mărturi­e acestea au rămas cea mai mare parte pe cheiuri supuse inundați­lor și furturilor, din lipsa u­­nor antrepozite pentru înma­­gazinarea lor. Ultima furtună, a făcut ca valurile sa treacă peste di­gul cel mare ce apără pom­­ii și să inunde mărfuri de sute de milioane lei valoare, depozitate pe cheiuri. La această gravă situație se mai adaugă intolerabila stare de lucruri, creiata de administrația căilor ferate. Mărfurile zac cu lunile în halul mai sus descris, pentru că proprietarii lor, nu au cu ce le transporta la locul de desfacere. Pentru expedierea normală, a mărfurilor ce sosesc me­­reu, ar fi nevoe de cel pu­țin 30 40,. vagoane pe zi. Ori, gara portului abia trimite spre încărcare 4-5 vagoane. Va­goanele zi -? sunt colective — 2-3 pe încărcate numai până la orele 12 din zi, ast­fel că, la numărul lor insu­ficient, se mai adaugă și pierderea de timp a încărcă­rilor. Ca urmare, importatorii și­­au suspendat transporturile ce urmau să sosească în Ro­mânia p­in Constanța. Pe de altă parte casele de vămuiri și expedițiimi din localitate, s’au adresat pr­intr’un memo­riu direcțiunei căilor ferate, arătând situația deplorabilă în care se spate traficul por­tului Constanța și cerând lua­rea de măsuri urgente, pen­tru ca inconvenientele cu transporturile de mărfuri, să înceteze. Nu știm de asemenea, ce rost să aibe ordinul direcțiu­nei c. f. r. ca vagoanele des­cărcate în localitate să fie trimise deșerte spre Bucu­rești, când ele, ar putea fi mai întâi încărcate și trimise în aceași direcție, dat fiind că majoritatea mărfurilor se scurg spre Capitală ? Ar fi și de datoria orga­nelor c. f. r, din localitate să intervie ca această calamitate să ia sfârșit, căci, nu numai comerțul, ci și veniturile căi­lor ferate, vor suferi cumplit pe urma acestei situații. AS Dotnaru Chestiuni de gospodărie n­oii­ si in­ B ia in­ Problema parigiilor la­ Cons­tanta, oraș, cu o intensă viață co­mercială, fiind port la mare, a in­teresat întotdeauna, în cel mai înalt grad, pe conducătorii ei. Fiecare dintre aceștia, au con­tribuit în limita concepției lor gos­podărești și după cum au fost de mai mult, sau mai puțin inte­resați, la înzestrarea orașului cu pavagii, pentru a-i putea face să corespundă cerințelor traficului. Pavagiile au înghițit cea mai mare parte din veniturile Cons­tanței și anual milioane de lei sunt cheltuite cu întreținerea lor. Era foarte firesc deci, ca în fața acestei situații, să se ia măsuri cari să asigure buna lor stare, pentru cât mai îndelungat timp. Și de aceea, comună a construit șoseaua din spatele școalelor de marină, pentru a deservi trans­porturile de mărfuri și cerea­u din și în port și a feri de uzarea prea timpurie străzile asfaltate din cen­trul orașului. Natural că pe șoseaua anume construită din spatele școalelor de marină, ar trebui să circule toate vehiculele, grele (camioane, căru­țe, autobuze etc.) cari fac trans­porturi de mărfuri. Or, se întâmplă tocmai contra­riul : șoseaua în chestie e părăsită în timp ce străzile D. A. Sturdza, Ovidiu și Gr. Cantacuzino, pava­te cu asfalt, special pentru a de­servi vehiculele ușoare, sunt ru­inate pe zi ce trece, din cauza camioanelor grele de toată mâna ce le­ străbat încărcate din zori până-n noapte. Pe lângă că e păgubitor acest fapt, aduce și o notă desgustătoare prin aspectul său, care impresio­nează defavorabil pe streinii în trecere pe aci. Un­­ dublu motiv, deci, ca el să înceteze, iar transporturile să fie îndreptate pe calea sorocită. Sesizăm pe cei în drept, rugân­­du-i să ia măsuri cât mai grab­nice pentru înlăturarea neajunsului. ■ i­ .. ..«ai .. • Se discută și s’a hotărât chiar, în principiu, strămutarea lupana­relor din locul ce actualmente o­­cupa, la marginea orașului. Desigur că cei ce au hotărât aceasta, au știut ce fac. Dar, o­­dată cu lupanarele, n’ar fi tot atât de nimerit șî mutarea zecilor de case de toleranță guessi-clandes­ine, instalate în chiar centrul co­lașului? Ar fi și moral și... echitabil. ș Ai. Dem, Cronica­rilei Lume Nouă A­m cilii, mi s’a spus și am scris eu însumi cu con­vingere, că singur timpul trece că oamenii nu se schimbă și că moravurile rămân pururea ace­­leași. Până la recentul măcel mon­dial, aserțiunea se putea susține ex cathedra, cu sute de exemple în sprijinul acestei teze. Pare­se, totuș, că generației noastre căreia i-a fost dat să vadă în­făptuirea celor mai extravagante descoperiri, i-a fost rezervat să dea cu ochii și de o lume nouă, transformată, renovată până în cele mai ascunse filtre neuro­psihologice. Intr’adevăr, distinsul meu lec­tor, vei fi cu totul de părerea mea daca-ți vei da osteneala să citești ziarele transilvănene un­de am avut norocul să întâlnesc aseară anunțul de mai jos: „ Tânărul Leon Sandory, din Jimbolia, în etate de 15 ani, s’a­­ sinucis înghițind o mare canti­tate de sodă caustică. Moti­vele disperatului act sunt pur economice.“ Doamne, înainte de război, își puneau capăt zilelor și copii între 1n 20 ani, dar­­ motivele disperatului act­ erau întotdea­una de natură pur erotică. O dragoste nenorocită, o privire piezișe a Julietei și junețe nu ezita să-și lipească de tâmpla stânga țeava revolverului. As­tăzi, care din don­juanii precoci s’ar mai gândi să plece pe lu­mea cealaltă pentru astfel de bagatele? Fie­care își zice, cu siguranță (și cu drept cuvânt), că o femeie perdule poate fi înlocuită cu alte zece femei. Din contra copilul „actuali­tății", vlăstarul nouei generații, la vârsta când noi abia de ști­­a mi să umblăm, se repede în vâltoarea afacerilor și la prima cotitură, își sboara creerii ca un bancher de 60 de toamne. Adevăr zic vouă: o lume nouă și-a făcut apariția. Gala­­tea nu se mai mulțumește cu o simplă colibă. AX, PQN1 Accelerarea judecăților, va aduce deraierea Justiției. Numai că, trenul acesteia, să nu se răstoarne pe linia desordinelor. Marele Restaarant GRAND — Strada CAROL N 77-bis — -----Zilnic mâncări de pește proaspăt------­—o­­ Bucătărie Națională și Franceză — o— VINURI ALESE INDIGENE ȘI STREINE Grătar special RE­ BRACADI­RU*AR Curățenie exemplară — PREȚURI POPULARE ORCHESTRA NAȚIONALA SUB CONDUCEREA VIRTUOSULUI NICU CONSTANTINESCU COFETARI â „GRAND“ fai d.ell<*°?8e. -------------------------------conferim ?i prăjituri Primește comenzi pentru nunți și logodne In jurul grevei avocaților Părerile unor fruntași ai baroului local Se știe că tentativa guvernului de a obține sancționarea factori­lor constituționali pentru proectul de lege al timbrului, precum și legea accelerării judecăților, au produs un puternic curent ostil în rândurile avocaților, ambele aceste legi, aducând prejudicii atât în a­­cordarea dreptății cetățenilor, cât și întregului corp al avocaților. Față de această situație, „Uniu­nea avocaților“ a convocat um congres extraordinar Du­minica trecută la București, unde s’a hotărât în principiu greva generală a avocaților, dacă ambele legi nu vor fi revizuite în sensul dorit și propus de ei. Pentru a cunoaște și părerile corpului avocaților din localitate, cum și atitudinea ce vor lua în această chestiune, am deschis o anchetă prin­tre fruntașii Baroului nostru. Ce ne spune fi, avocat G. Risderfi, decanul Baroului Ne-am adresat în primul rând,d-lui George Benderli, decanul Ba­roului de Constanța, care a bine­voit a ne face următoarele decla­­rațiuni: „La București, greva a fost hotărâtă în principiu, în congre­sul ținut Duminica trecută. In localitate, lucrurile își ur­mează cursul lor normal, deo­camdată. Firește că atunci când­­ greva ar deveni un fapt înde­­­­plinit, va trebui să avizăm la mijloacele de urmat. Deocamdată, nu pot spune nimic mai mult“. După orice principiu greva de­vine o necesitate, prin ajutorul căreia numai până la modificarea legii, avocatul se poate pune la adăpostul sancțiunilor contraven­țiilor pe cari părțile le-ar săvârși și de care el nu poate fi în nici un caz răspunzător“. Ce ne spans ß. avocat R. B* Olilressa D. avocat N. D. Chirescu, ne-a răspuns astfel: Legea accelerării judecăților este absolut imposibil de aplicat, mai ales în județul nostru unde toate arhivele sunt distruse. Este foarte greu ca cineva să-și poată aduna probele înainte de a începe procesul. Pentru pârât însă, termenul de răspuns fiind prea scurt, îi va pune în imposibilitate de a se apăra. Părerea mea este că această lege trebue pur și simp­l abro­gată, rămânând în vigoare vechea procedură din regat, cu câteva modificări cum ar fi: scurtarea unor termene de atac, suprimarea opoziției, etc. — Dar despre proectul de lege al timbrului, ce părere aveți ? „Actuala lege a timbrului, tre­bue modificată, ea conținând prea multe lacune și inadvertenții. Proectul care se face nu-l cu­nosc. In orice caz sunt contra măsurilor de mărire a taxelor, pentru că scăzând valoarea leului obiectele au valoare mare și deci taxele se raportează în valoarea de astăzi la această valoare“. — Despre greva avocaților, pe care a hotărât-o ,,Uniunea­ ce credeți ? „Greva hotărându-se în prin­cipiu, se va face o ultimă inter­venție la ministerele de finanțe și justiție; dacă această nu va avea rezultatul intervenție avocați, se va declara dorit de probabil greva generală“. —Credeți ca această măsură ar fi bună ? „Cred că măsura aceasta nu este bună nici pentru avocați și nici pentru justițiabili“. Gî crede d. advocat ! Theo­­dores Valaha Relativ la aceceteaș chestiuni a-1 av. Theodorescu Vaßha ne-a răspuns în felul următor: „O lege de accelerare a jude­căților a cerut-o cel dintâi corpul avocaților. Dar dacă tocmai Ba­roul se ridică astăzi în contra a­­cestei legi, care s’a votat de cu­rând, este fiindcă nu s-a ținut seama de observațiunile judicioase ale corpului advocaților care ar fi făcut din aceasta un mijloc, ce cu drept cuvânt, să ușureze și să accelereze judecățile. Astfel cum este întocmită, fără să se țină seama de mentalitatea j­u­s­t­iți­a­b­i­l­i­l­o­r și de tradiția vechei proceduri, legea va constitui izvorul pierderii multora din drepturile justițiabililor, mai ales în materie de revendicare și mai ales după răsboi și în spe­cial în Dobrogea, unde registrele de stare civilă sunt pierdute. Cunosc cazuri în care sătenii sau judecat la judecătorie fără să poată produce actele necesare și în apel a fost o imposibilitate de fapt ca în termenul de 10 zile al apelului, să fie în putință să-și producă actele necesare pentru valorificarea drepturilor lor. Astfel din cauza acestei lacune, drepturile sătenilor vor fi pericli­tate deși dacă nu a fost fixat ter­menul de 10 zile în care să facă apelul și să depună toate actele, drepturile lor nu­­ puteau fi nici contestate. Avocații cari totuși se pot ușor acomoda cu noile formule, luând atitudine, nu o fac decât în in­teresul celor mulți cari își vor vedea drepturile lor periclitate din cauza formelor. Scopul unei proceduri, dacă este nevoie să fie accelerată, este mai necesar să salveze dreptul; și dacă s’a criticat principiul că forma nu e bine să desființeze dreptul, în nici o lege de procedură din câte au existat la noi, formele nu desființează dreptul ca prin legea accelerării judecăților, unde găsești o nesfârșită serie de nu­lități de formă. La încheiere spun că dezide­ratele congresului avocaților tre­­buesc ascultate. Legea trebue să fie modificată, spre binele tuturor, și a justiției și a justițiabililor.­­ Dar greva . „Dacă în principiu orice om de ordine trebue să fie contra grevei, nu-i mai puțin adevărat însă, că prin proectul noii legi a timbrului luându-se măsuri con­tra corpului advocaților transfor­­forma pe avocatul justițiabilului, în parte, satigantă, ceace este inadmisibil. Părerii­ d-lui avocat I. N. Roma­ n. avocat I. N. Roman sena­tor de Constanța, întrebat asupra părerilor d-sale, ne-a răspuns ur­mătoarele : „Legea pleacă dintr’o intenți­­une foarte bună și anume din intențiunea de a se da justiția­­bililor o cât mai grabnică drep­tate, știut fiind că dreptatea a căreia recunoaștere întârzie prea mult, echivalează cu o nedrep­tate. Ceea ce a motivat această lege se vede clar din expunerea de motive. Acolo se dau date sta­tistice cari trebue într’adevăr să pună pe gânduri pe orice om doritor de a se curma cât mai curând cu o stare de lucruri ce nu mai poate dăinui într-o so­cietate organizată. Mii și zeci de mii de procese stau de zeci de ani nesoluționate înaintea tuturor instanțelor judecătorești. Sunt li­nele instanțe cari în cursul unui an, au judecat de abea cinci, șense sau maximum 10 la sută din procesele pendinte înaintea lor. Sunt împricinați cari așteaptă de câte 10, 20 și 30 de ani să li se facă dreptate. Unii au mu­rit în cursul instanței, deși erau tineri când au angajat procesul sunt femei cari au cerut divorțul și cari au înâlbit, fără să-l fi ob­ținut. Este prin urmare o stare de lucruri care motiva o intervenție a legu­itorului. D. ministru Mârzescu a făcut această intervenție, conducăndu-se de principii legiferate și aplicate în provinciile românești de cu­rând alipite țării. Neapărat că această intervenție trebuia să producă o perturbație în starea de procedură devenită de mai înainte tradițională. Adevărul mă silește să recu­nosc că bunelor intențiuni ale le­­giutorului, trebue să se răspundă bunele dispozițiuni ale celor în­sărcinați cu aplicarea legii. Ace­­laș adevăr însă mă obligă a re­­cunoaște neajunsurile în reali­zarea legislativă a ideiei de ac­celerare a judecăților. Criticile care se aduc legii, pot fi înteme­iate sau neîntemeiate, ele sunt însă totdeauna bine­venite, pen­­tru că nimeni nu are pretenția de a fi realizat perfecțiunea și pen­­tru că în principiu toată lumea recunoaște că legea accelerării este susceptibilă de ameliorări. Din acest punct de vedere ca­racterul mai blajin, sau mai vio­lent al criticilor, e o chestie se­cundară. Valoarea și temeinicia lor este totul. De altfel aceasta e o chestiune cu mult mai com­plicată de­cât să se poată cu­prinde în răspunsul unei simple întrebări“. —Dar despre grevă ? „Dacă într’adevăr exercitarea profesiunii, de avocat s’ar face imposibilă din cauza unui spirit de ostilitate ce nu-și găsește nici rațiune, nici explicație, atunci de bună seamă corpul advocaților din toată­ țara va fi îndreptățit a se solidariza, ca semn de pro­testare contra atingerilor aduse intereselor și demnității sale. De altmintrelea eu personal, luând cunoștință de obiecțiunile baroului local, nu voi lipsi din ea se aduce în Senat, cu ocazia des­­baterilor asupra procesului de lege al timbrului, despre care în momentul de față nu am cunoș­tință precis“. Gh. Zegelea. --------xxoxx--------­ Confătuirea de la vamă D. inspector financiar vamal I. Dacia, a convocat ori dimineață la o consfătuire, pe toți agenții de vapoare. S’a discutat chestiunea descărcăilor de mărfurii din vapoare căci s’a remarcat în ultimul timp că nu se dă atenția cuvenită ace­stor operațiuni. Mărfuri de mare valoare cad­ în mare, scăpate de multe ori cu intenție din macarale, fapt ce prejudiciază traficul ro­mân de mărfuri, iar societățile de asigurare străine, pretind din a­­ceastă cauză, taxe excepțional de mari pentru asigurările transpor­turilor cu destinația Constanța. S’a decis ca în viitor, orice a­­genție să posteze câte un func­ționar care să supravegheze des­cărcările mărfurilor, iar acestea odată descărcate, posesorii lor să fie avizați urgent spre a se ri­dica. Ce se va neglija, d. inspector a declarat că va lua măsuri îm­potriva contravenienților. --------xxoxx—-----­ Deraerea din Saligny Trenul de marfă No. 8024 in­trând cu­ viteză pe linia 1-a a sta­ției Saligny a lovit un alt tren de marfă ce staționa pe acea linie, provocând deraerea a două va­goane. S-a deschis o anchetă. Piața cerealelor Cereale sosite și vândute pe ziua 13 ianuarie 1926. BURSA 4­1­2 vag. porumb 450—530 OBORUL --------xox----— 2 căruțe grâu 700-880 146 căruțe orz 500-522 5 căruțe in 1000 1240 6 „ ovăz 440 460 3 „ rap. sem. 1000-1100 5 „ rap. sălb. 500-600 90 _ porumb 500-552 2 „ fasole 600 Instituirea cenzu­rai militară Inte­grală în Capitală Ghestim­il, despre care nu se poate vorb­î Buc. 14.-Președintele consiliului d. Ionel Brătianu, a avut ori di­mineață o consfătuire cu d-nii I. G. Duca, general Mărdă­­rescu și Al. Constantinescu, examinând atitudinea presei cu prilejul ultimelor eveni­mente. Primul ministru a conside­rat felul de a se manifesta al ziarelor ca „periculos ordinei publice și siguranței statului, prin întreținerea unei continue agitațiuni în țară“. In consecință, d. Tătărăscu a fost însărcinat să comunice direcțiunilor tuturor ziarelor că î­cepând de astăzi ziarele și publicațiunile din Capitală, sunt supuse cenzurei pe baza legei stărei de asediu. Chestiunile de care guver­nul interzice să se ocupe pre­sa sunt: abdicarea principelui Carol și modul cum s’a con­stituit Regența. In consecință, comandamen­tul corpului 2 de armată, a numit pe d. maior Hotineanu, comisar regal al corpului II de armată șef al cenzurei, d­ și având ca cenzori pe mai mulți ofițeri de la parchetul militar al corpului II de ar­mată. Contrabandiști descoperită In urma unui denunț, funcțio­narii vămei percheziționând pe fe­meia Fer­ke Mieulinski la îmbar­carea sa pe vaporul „împăratul Traian“, a găsit-o cu 50 metri mătase colorată înfășurată pe corp pe cari numita intenționa s’o scoată prin contrabandă din țară. S’a mai găsit asupra contraban­­distei, un pașaport german, unul austriac și altul cehoslovac. I s’a aplicat o amendă de 28 mii lei, confiscându-i-se mătasea. —-----xxoxx-------­ WBSSLASHBM!!» --------------­Programul mili­tar al lui Pan­flalos Constantinopol 13.— Ge­neralul Pangalos, dictatorul Greciei, a făcut ziariștilor din Atena următoarele noui declarațiuni: „ Revoluția militară din 1919 a dus Grecia spre Brusa și la porțile fostei capitale a Turciei (Cons­tantinopol, Guvenul elen de la 1920 a reîntronat parlamentaris­mul care a contribuit la de­zastrul Greciei în Asia Mică. „ M’am proclamat dicta­tor și voiu conduce țara sprijinit de armată și ma­rină, dar fără parlament. Peste câteva luni se va vedea că grație dictaturii, Grecia va dispune de o nu­meroasă flotă de războiu, care va deveni stăpână în marea Egee, cum și cea mai puternică armată de uscat din peninsula balca­nică"“. Mosapslal petrolu­lui concesionat de turci. Sergiei Constantin­opol 14. — Din An­gora se comunică știrea că mo­nopolul extragerii petrolului în Turcia, va fi concesionat un­d consorții financiar belgian, care a făcut propuneri în acest sens gu­vernului turc. In schimb Belgia urmează să acorde­ Turciei un împrumut de 200.000.oot franci belgieni. ,-----xxoxx----­ Două mari fali­mente la Cons­tantinopol Constantinopol 14. — Face o deosebită senzație în cercurile comerciale din întreaga Turcie: declararea în stare de faliment a marilor întreprinderi Theo­­phylatos și Leontides, a căror pasiv se ridică la 500000 lire. D. Theophylatos a fost a­­restat, de­oarece este acuzat și de excrocherie, întrucât a încasat bani pentru contracte încheiate și pe cari nu le-a respectat. , --------xox-------­ Inundații în Turcia Constantinopol 14.­­ Din Adana se telegrafiază că în urma ploilor care au ținut 48 ore, apele flu­viului Seihun au crescut cu metri, inundând împrejurimile a­­­­celui oraș precum și șoseaua Adana-Djerhan. Câteva case s-au prăbușit. Victime omenești nu sunt: -------xxosx——---­ Furtună pe Marea Neagră Constantinopol 14, — Fur­tuna ce a bântuit eri pe Ma­rea Neagră, și-a slăbit inten­sitatea. Ere au sosit în port vapoarele „Ak-Deniz“, venind din Trebizonda, „Reșid Pașă“ din Izmidt și „Gul Nihval“ din Panderma. Vasul „Djumhuriet* plecând spre Mersina, a trebuit să se oprească la Dardanehî. O ninsoare generală a urmat vântului. O corabie plecată de la cheiul Stambulului­ cu des­­tinația Haidar Pașa a dispărut. ---------------­ Dr. Eliza­­ Gheorghiu —Fostă internă la Maternitatea Boli de femei — FACERI — Consultații: 3-5 d. a.­­ No. 3 Strada Plevnei No. 3 1 Devize pe ziua de 13 Ianuarie . La Paris leul a cotat 12­10 La Zurich 2.32 jum. In târgul liber au cotat: Franci francezi 8.45-8.40 Franci belgieni 10,15-10.50 Franci elvețieni 43,10-43.25 Lire sterline 1082-1085 Lire italiene 9­ 9.08 Lire otomane 119-121 Mărci germane 53,10-53.25 Zloți polonezi 29-31 Schilingi austriaci 3114 311­ 2 Coroane ungurești 31,30-31,40 Dolari 222 1 [2-223 -----—OXO——­muu Comisiunea Interimară a ho­tărât de urgență ținerea unei li­citații, pentru darea în antre­priză a construcției noului local de uzină electrică, votând și un credit de 9 milioane lei, pentru începerea lucrărilor. Clădirea se va ridica pe fos­tul platou de exerciții al regi­mentului 9 cavalerie, situat în partea de Vest a orașului. D. Colonel Pohrib, com­anda­ corpului de pompieri, a făcut cu­noscut primăriei locale că prima pompă automobil, din cele trei comandate în Anglia de primăria noastră, va sosi în țară la 15 Ia­nuarie a. c.s celelalte două urmâd a sosi in cel mult o lună Suntem imformați că Baroul va convoca zilele acestea pe d-nii avocați pentru a discuta, a studia și a face observațiunile necesare la anteproectul de lege al tim­brului, 1­00 o La Itea (Grecia) s-a declarat un caz de postă. Direcțiunea serviciului sanitar fiind încunoștiințată oficial, a dis­pus ca mărfurile și pasagerii pro­venind din acea localitate, să in­tre în țară numai prin punctul Constanța și Sulina D. G. Faur, șeful stației prin­cipale Buzău, a fost permutat în aceeași calitate la gara locală. D-sa urmează să se prezinte mâine la noul post. • «• ^Duminică 17 Ianuarie a. c, par­tidul țărănesc secția Constanța, a convocat pe toți membri săi la o adunare generală ce se va ține în Casa partidului din str. Mir­­cea 111. La ordinea de zi este, darea de seamă politică și financiară a comitetului, alegerea noului comi­tet pe timp de un an și diferite chestiuni în legătură cu mersul partidului. Teatru Cinema REGAL1 cu începere de astăzi va rula grandiosul film: »Tragedia întineririi“ Operă complectă în 6 acte . Coroane cehoslovace 6.58-5.62 Dinari 3 90-4 Drahme 2.9)-?.93 Leve 1.60-1.65 Fiorini olandezi 80.50-90.50

Next