Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)

1926-01-24 / nr. 18

­ANULSXHI No. 18 Director Proprietar S. m. MOLOD ífedacjla ffi Administrația Strada Traian No. 12 ABONAMENTUL Pe 12 luni 6 „ . 600 lei 350 „ Manuscrisele nepublkale au s* — InapoUaí —DACIA Ji Director politic AL. DOINARU N­ ÎElinia Mo. 43/3 Apare zilnic la ora 12 Constanța Duminica 24 ianuarie 1926 Reclame după tarif Astăzi dimineața, la gară nu se știa unde-i trenul de București. Cine l-o găsi și-l va aduce la gară, va primi o bună re­compensă. Marele Restaurant GRAND — Strada CAROL N 77-bis — ------ Zilnic mâncări de pește proaspăt----­—o — Bucătărie Națională și Franceză — o— VINURI ALESE INDIGENE ȘI STREINE prätar cnrtfi.sl BERfe slepinqar llsalaä apisi/lwl „braqadiru* Curățenie exemplară — PREȚURI POPULARE orchestria naționala SUB CONDUCEREA VIRTUOSULUI NICU CONSTANTINESCU COFETARI» .BRAHP“ J**«­ Primește comenzi pentru nunti și logodn Unirea face puterea Se împlinesc mâine 67 ani, de la unirea principatelor. Temelia României de as­­tazi, a fost așezată la 24 ianuarie 1859, căci de atunci abia, națiunea romana a în­ceput sa se afirme în ochii streinatății. Probabil că, românismului îi e hărăzit sa-și îndeplineas­că idealurile și să-și des­­volte puterea, prin unire. Dacă­ împreunarea două principate a fost celor fun­dația solida, apoi unirea cu ținuturile de peste și cu Basarabia, se Carpați poate socoti, falnica cetate, înăl­țată deasupra ei. ,Unirea", aceasta a fost, dar nu mai este astăzi, de­viza tuturor românilor. Cetății act­steia— constru­ită cu jertfele unui război ce a costat 800.000 vieți ome­nești, — îi trosnesc zidurile; România Mare nu e destul de solida. Fiii țării dorm, —­ unii pe laurii bătăliilor victorioase, alții în bezna egoismului su­fletesc, nepăsători la ce se petrece în jurul lor. Desbinarea sufletească, — luptele politice —, împiedecă necontenit, consolidarea mă­rețului edificiu al statului no­stru. Zadarnic își propun diri­guitorii sa procedeze la so­­luționarea­­ marilor ce frământă țara, probleme inutile’i speranțele pe cari cetățenii le pun în diversele partide politice. Până ce unirea su­fletească a tuturora, nu va fi fapt îndeplinit, țara noas­tră va rămâne în starea pre­­cară în care se găsește Trecem prin zile grele, căci frații se războesc între dânșii și pârjolesc țara, în­tocmai ca nebunii ce-și taie craca pe care șed. Deci, domnilor liberali, ță­răniști, naționali și averes­­cani, când veți serba unirea principatelor, ascultați cu a­­tenție cântecul unirei și chib­zuiți. Și să nu uitați, cu prea greu se poate săvârși o o­­peră mare și prea ușor, a o distruge Al. Poinaru —HOB»— — 1 -xxoxx- Viata politică Dintr’o cuvântare Discursul pe care d. Vasile P. Sassu la ținut cu ocazia întruni­­rei partidului liberal de la Hâr­­șova, a avut un puternic răsunet în lumea politică dobrogeana. Căci, d. Sassu a făcut decla­­rațiuni importante, menite a i.V . muri, opinia publică și asupra rostului venirii d-sa e la Constanța precum și asupra programului său de activitate viitoare. „Am venit la s­us d-sa­­ tri­­mes atât de șeful nostru su­prem, d. Ion I. C. Bră­ta­nu, cât și de inima mea doritoare de bine, pentru a-mi închina anii maturității mele politice, în slujba Intereselor mari ale Do­­brogei și ale populațiunei do­brogene. Prin urmare, e cât se poate de­­clări câ d. Sassu reprezintă pe Șefu­l su­prem al partidului li­­beralist­e trimis de acesta cu puteri depline. Ca atare, inciden­tul asupra șefiei, ridicat de către avacații bisericuței andronescane, se poate­ socoti definitiv tranșat. Se poate de asemenea că d. Sassu, și-a propus deduce male îm­ .permanență între să­ră­­nci. Desigur,­­pentru viața politică lo­cală, stabilirea d-sale, echivalează cu un reviriment, căci d. Sassu, nu face parte din tagma profito­rilor cari abundă partidele. Inte­resele dobrogenești vor găsi un razim puternic, căci autoritatea morală a d-sale, oricând și sub orice guvernare, va fi aceeași, iar glasul său va fi ascultat. Și aceasta e pentru noi un câș­tig. In acelaș discurs, d. Sassu a mai spus următoarele: , Am venit aci să fac po­litică frumoasă și onestă, care liberează toate piedicile ce poporul de stau în calea propășirei sale". Retras în casa cenușie din fun­dul parcului de pe strada Carol, d. Andronescu, ar trebui să ci­tească și să recitească aceste înăl­țătoare c­uvinte și atunci numai, ar înțelege cât de josnică i-a fost activitatea pe tărâmul politic și mai ales pe cel gospodăresc. Pe cel politic, persoana d-lui Andronescu a egalat nulitatea. Pentru dânsul, viața politică era cuprinsă între afacerile sale hră­părețe și necinstite și interesele cetei de suspecți adunată în ju­rul său, inclusiv rubedeniile și finii. A compromis și partidul prin gospodăreala-i necinstită și orașul, care—din condescendență pentru perii­i cărunți—i-a îngă­duit prea multe. Deci, în fața operei de re­facere a d-lui Sassu, ar fi ne­bunesc din partea d-lui An­tonescu, o perseveră în ati­tudinea­­ de până acum. Ar fi chiar mai nimerit să se retragă din lumea politică prin care a­­ trecut în întune­ric, asemeni răufăcătorului ce se ferește de ochii luimi, asemeni unei nocturne pasări de pradă. STIX Intre Bulgaria si Iugoslavia —Ce spune presa iugoslavă­­ BELGRAD 23. — Organul gu­vernamental „Samouprava” din Belgrad într’unul din numerile sa­le a consacrat un mare articol a­­nalizării situației actuale din Bal­cani, referindu-se în special asu­pra problemelor litigioase bulgaro­­jugoslave. Politica Iugoslaviei față de Bul­garia a fost totdeauna pătrunsă de spiritul amical. Ea urmărea tot­deauna normalizarea raporturilor dintre ambele state și căuta prin orice mijloace să lichideze ches­tiunile litigioase. Ziarul scrie că în această direc­ție de pacificare a Balcanilor Iu­goslavia a lucrat foarte mult, pe când Bulgaria a fost totdeauna pasivă. Frontiera răsăriteană a regatului iugoslav în ultimii ani este mereu amenințată de bandele macedone­ne care încearcă mereu să tulbure atmosfera liniștită din Serbia su­dică. Acest fapt înseamnă și el o serioasă piedică în apropierea Bul­­garo-iugoslavă. Fostul guvern bulgar în frunte cu profesorul Tzanceff nu a fost în stare să se sustragă influenței or­ganizațiilor revoluționare macedo­nene. Noul guvern în frunte cu Liapceff nu se arată nici el a fi mai bun. Liapceff întreține strânse legături cu comitetele organizații­lor macedonene. Aceste organiza­­țiuni revoluționare complică foarte mult situația din Balcani. Regatul iugoslav este totdeauna dispus la o apropiere cu Bulga­ria. O asemenea tentință trebue sa fie demonstrată și din partea guvernului de Sofia. Ziarul încheie prin a declara că prima condițiune pentru a se a­­junge la raporturi mulțumitoare între Bulgaria și Iugoslavia este sustragerea guvernului din Sofia de sub influența organizațiilor re­voluționare din Macedonia. In curând Balul Presei 24 IANUARIE 1859 a pilei anitoare: târtia Doamna Elena Domnitorul Alexandru I. Cuza Cronica zilei Inundații R­evărsări de fluvii, fluxul cataractelor, ruperea no­rilor și, în definitiv, polo­ul lui Noe. Nu zic, e dureros, dar la urma urmei destul de natural. Insă, mi-a fost cu neputință să citesc eu sânge rece că „Dâm­bul a inundat Piteștiul ; asta n'o pot mistui și pot chiar să spun că prea e prea! E admisibil, iubiți lectori, ca Dos, să nu cunoașteți ce e Dăm­ 6a­. Dâmbul este un pârâu sec adică fără apă, care prelinge toată coasta de Est a capitalei prahovene. Douăzeci de ani de­­arândul i-am văzut albia plină de gunoaie, de hoituri umflate și intrate în putrefacție, de ma­terii fecale, de muște verzi stero­­tocore, de tapul albaștrii teta­­nofori, de câini flămânzi, râioși și jigăriți, de copii desculți și zdrențăroși, de cerșetori lihniți căutând cu bătut o bucățică de pâine râncedă în mormanele in­fecte de lături, — într’un cuvânt plină de ori­ce profil, dar nu­mai de apă nu. Iată că dintr'odată această pete uscată de șarpe, se rotun­jește prin de Diața, dă din coa­dă și se transformă de azi pe mâine intr’un boa monstruos care îngrozește și pune pe fugă aproximația două sute de mii de petroliști. Să nu se mai susțină, în ur­ma acestui fantastic fenomen, că minunile au încetat de a se mai produce în secolul al XX- lea, înregistrăm ca „veselie“ a­­cest eveniment abracadabrant și propunem să se ridice Dâmbu­lui o statuie alegorică, comemo­rativă, după chipul celor expu­se la muzeul Tuileriilor din Pa­ris. Ab știu de ce, dar am pu­tut constata că toți sculptorii cari au reprezentat fluviile în marmoră, ni le-au înfățișat sub chipuri de femei. Astfel, d. e. „Rinul“ lui Van Cleves, „Sena* lui Bougrie și „Saona* lui Co­­uston, nu sunt de­cât niște ma­dame respectabile pe soclul că­rora stă indicată denumirea a­­pelor respective. Fără de Ins­cripția explicativă, nici odată nu am fi fost în stare să sta­bilim identitatea celor trei ma­troane. E­, bine­­ pentru figurația Dâm­bului, am imaginat ceva mai o­­riginal: maestrul nostru să ni-l arate într'un grup de marmoră neagră, sub chipul unui zlătar deșelat, cu părul încâlfâtat și târând după el un stârv de cal. Dedesupt să se sape cu dalta, nu litere pe veci nemuritoare, următoarea legendă: „DÂMBUL—WATERLOO“ Waterloo?.. Apă, pe engle­zește „water* și pe franțuzește ,i’eau*. Dâmbul ne-având apă, dar posedând cu prisosință toa­te substanțele evocate ipso facto prin cuvântul istoric pronunțat de mareșalul Cambronne în nu­mitul sat brabant, porecla ce s’ar da la felul acesta fiorosu­lui afluent al Teleajenului, ar fi cât se poate de nimerită și de justificată. f AX. PONI Naufragiul va­­­­sului .Princi­pesa Iolanda Vaporul s’a ciocnit de stânci.­­ Eche pagini a fost salvat Cavarna 22.­Un grav acci­dent maritim s’a întâmplat astăzi după amiază la orele 3, cargobotului italian „Prin­cipesa Iolanda”, al agenției Gattorno din Constanța. Din cauza ceții, vasul ve­nind cu m­are viteză în apro­piere de capul Caliacra, ciocnit stâncile submarine din­­ acel punct, rămânând prins între ele. Ciocnirea a produs mari spărturi vasului, prin care apa a pătruns, inundându-l. In fața pericolului, echipagiul a părăsit vasul, refugiându-se la țărm cu ajutorul bărcilor de salvare. Vasul „King Lear*, va pleca astăzi pentru salvarea vapo­rului naufragiat. .Principesa Iolanda* venea din Triest încărcată cu măr­furi pentru Constanța. ---------xxoxx--------­ Reforma electo­rală în comisia Camerei BUC. 23. — Comisiunea ad­ministrativă și electorală a Came­rei a luat în cercetare Mercuri după amiază proectul de reformă electorală. . S’a discutat sistemul de repre­zentare susținut de d. deputat Achil Pascu și combătut cu înverșunare de d. Franasovici, fost subsecre­tar de stat, care a pledat pentru introducerea sistemului înscris în decretul lege de la Iași. Eli a avut loc o nouă ședință în care s-a discutat numărul de deputați atribuit județelor. Unele județe cum sunt: Mehe­dinții, Vlașca, Botoșani, etc. au început o vie mișcare, socotindu­­se nedreptățite prin acordarea unui număr­ de deputați prea mic, față de populația alegătorilor. Este de prevăzut că deputații liberali înșiși vor provoca o apri­gă discuție în această chestie. BALUL PRESEI Dispoziție si pentru incorporarea tine­rilor cont. 1926 Cercul de recrutare aduce la cunoștința tinerilor din contigen­­tul 1926 din orașul Constanța și comuna Anadolchioi ca să se pre­zinte de urgența la prefectura po­­­liției Constanța, pentru a-și primi ordinele de chemare pentru în­corporare întrucât la cea mai mare parte dintre acești tineri nu li se cunuosc adresa pentru a i se a­­duce ordinele la domiciliu Tinerii în cauză urmează a se prezenta la cercul de recrutare Constanța pe ziua de 5 Februarie 1926. Se aduce de asemenea la cuno­ștința generală că în conformitate cu ordinul M. St. M. No. 938 din 1925, viza livretelor se face numai până la 31 ianuarie 1926 inclusiv, de la care dată cei cari vor rămâne cu viza nefăcută se vor urmări ca infractori la regu­lamentul de mobilizare. Se închid școlile la sate Cauza?— Lipsa combus­tibilului Revizoratul școlar din localitate a primit o adresă din partea diri­­gintului școalii primare din co­muna A­liman, prin care i se face cunoscut că datorită lipsei de com­bustibil a fost nevoit să suprime pentru a doua oară cursurile. Dirigintele arată că a făcut in­tervențiile necesare atât la comi­tetul școlar, cât și la primăria co­munei, dar ele n’au adus nici un rezultat satisfăcător. Adresându-se pretorului plășii, aceasta a refuzat de asemenea să-i dea concursul. De altfel acesta nu este sin­gurul caz în județul nostru. Mai sunt și alte cazuri similare. Școala primară din comuna Cerchezchioi, a fost închisă din cauza lipsei combustibilului de la 21 Noembrie până la 14 Ianua­rie, când d. prefect al județului împreună cu d. revizor școlar, trecând în inspecție prin acea co­mună, au intervenit personal pe lângă comitetul școlar care a dat imediat suma necesară cumpărării de combustibil. Tot astfel au mai fost închise temporar, mai multe școli, din județ. Credem că ar fi necesar ca cei în drept să dea ordina atât pri­marilor cât și comitetelor școlare, să pue la dispoziția școlilor din comunele lor, semnele necesare încălzitului. Aceasta pentru ca în viitor să nu mai avem de înregistrat ca­zuri ca cele relatate mai sus și cari aduc un prejudiciu culturii. --------XXOXX--------­­ Tâlhăria de lân­gă Anadolchioi Comerciantul Dumitru Ni­­chifor din Hârșova, venind azi noapte cu căruța la Con­stanța, la o distanță de 2-3 km. de Anadolchioi, a fost atacat de o bandă de necu­noscuți, cari l-au bătut în­grozitor atât pe el cât și pe vizitiu, luând primului suma de 21000 lei. După comiterea jafului, tâlharii au dispărut. Ultima lovitură dată culturei în general prin scumpirea hârtiei, constitue pe drept cuvânt o nouă problemă arzătoare, care vine să adauge o nouă verigă la intermi­nabilul lanț al pacostelor ce se a­­bat cu o regularitate matematică, pe capul publicisticei române Nesățiosul trust al hârtiei, neîn­destulat de câștigurile-i de mili­oane realizate în dauna culturei poporului, la adăpostul favorilor generos acordate de atotputernicii zilei, cu clasica mină a tâlharului de codru, pregătește în umbră o nouă și profund simțită lovitură. Apoi, după ce nemernicia de­vine fapt consumat, — adică se scumpește hârtia,—pentru a masca scopul hrăpăreț — neavând la în­demână nici un argument de ordin economic spre a scuza lovitura, trustul ia poziție ostilă presei. Nu! Nu e numai împotriva pre­sei ci, pentru a împudeca făclia culturei de a străbate întunerecul ce domină răbdătoarele masse ale poporului acestei țări,­­ pentru încurajarea obscurantismului și a­­nalfabetismului, pentru înăbușirea scânteiei de lumină înăscută sub imboldul timpului —și în ultimă analiză, pentru înzecirea câștigu­rilor acelora ce nu-și fac niciodată scrupul de conștiinții din exploa­tarea unui popor întreg — indife­rent modul cum se practică a­­ceastă exploatare. Nu e mai puțin adevărat că, în fața acestei grave probleme, presa va suferi în prima linie și încă în gradul cel mai înalt. Dar trecutul ei de sacrificii a întărit-o îndea­juns pentru luptă, iar asaltul ce s’a deslănțuit asupra-i trustul, se se va izbi de blocul invincibil de granit, ce reprezintă presa, sfărâ­­mându-se. E de mirare că di­nii cari com­pun faimosul trust al hârtiei, n’a chibzuit la acestea până acum. Al. Demetrius. Crima din Ghiz­­dă­rești Locuitorul Iacob Epifan din co­muna Ghizdărești, certându-se cu fratele său Nuri i-a aplicat o lo­vitură de cuțit în piept. in stare gravă victima a fost adusă la spitalul comunal din lo­calitate, unde după câteva ore de chinuri a sucombat Criminalul a fost arestat și în­­naintat parchetului. ------xxoxx— Școlare Ministerul instrucțiunii a reinte­grat în serviciu pe învățătorul Ro­­gojan, la școala din Agu­ar. D-ra Leontina Haret fostă suplinitoare la acea școală, a f­ost trecută ca învățătoare la Che­ru­punar, plasa Adamclisi.­­ Învățătorul Părvănescu Va­sile din comuna Sarighiol, a fost dat în judeiceta consiliului per­manent pentru abateri grave la legea regulam­entului școlar. INFORMAȚIUNI Un personaj de marcă din­­ partidul poporului sosind ori în localitate, și întrebat fiind de un redactor al nostru a­­supra înconjucturei ivită în ultimul timp în sânul acelui partid, ne-a comunicat că toate versiunile ce au circulat în ultimul timp în această privință sunt simple canca­nuri ale adversarilor politici și că în partidul domnește cea mai poporului perfectă unitate de vederi. o o • Un număr de 50 învă­țători­ și institutori din ju­dețul nostru au trimis d-lui Vasile P. Sassu șeful­­ partidului liberal din ora­­ș șus și județul Constanța,­­ adeziuni de înscriere in partidul liberal. oe p Din București se comunică știrea că d. deputat Valjean, avocat și membru in baroul de Ilfov, s’a prezentat in audientă d-lui Ionel Brătianu căruia i-a arătat că proectul timbrului in forma lui actuală este inadmi­sibil. V. Valjean a prevenit pe pri­mul ministru că dacă proectul nu va suferi modificările cerute de corpul advocaților, deputații evocați din majoritate, vor face o aprigă opoziție proectului. J­ooo Potrivit tradiției, liceul local or­ganizează mâine Duminecă 24 Ia­nuarie, o mare serbare școlară. Mâine serbându-se Unirea Prin­cipatelor, la biserica episcopală se va ofici un tedeum, de către P. S. S. St. Episcop Gherontie, înconjurat de întregul cler, în pre­zența șefilor autorităților civile și militare. poo­f. Mihail Tănase advocat, al fost numit pretorul plășii Traian, în locul d-lui Stănescu mutat în alt județ. o­­o j In comuna Chioseler sa ivit 5 cazuri de rujeolă. ooo La protocția județului se lucrează la alcătuirea statelor de plată a personalului bisericesc rural. Salariile pe luna Ianuarie vor fi distribuite cu sporul de 40­0­ ° ooo Revizoratul școlar a înaintat percepțiilor rurale statul de plată pe luna Ianuarie al învățătorilor și al profesorilor cursurilor de a­­dulți. D-na Stela Măndrescu fost numită pe ziua de 1 Februa­a­rie, diriginta școalei din Ha­­mangia. ooo Comandantul vasului ,Orsona aduce la cunoștința celor in­teresați că orice împrumuturi ar contracta sau orice ama­netare de obiecte va fi făcută d­e către oam­nii echipagiului vasului, nu-1 angajează într’u nimic, iar pretențiile ce e­­ventual s’ar produce privesc exclusiv pe cei ce le-au con­trastat. D. Die Mecu roagă co­mercianții și industriașii constănțeni, precum și pe iubitorii și sprijinito­rii cauzei lor, să bine­­voiască a lua parte la balul cu tombolă — ținuta simplă — ce va avea loc în sala „Elpis“. Sâmbătă seara 23 cor., în scopul de a se procura organi­­zațiunilor lor, fondurile necesare apărării intere­selor breslei negustorești. Neputându-se trimite invitații personale, sunt rugați a se considera in­vitați de drept toți comer­cianții, industriașii. Presa precum și toți ceilalți iubitori și sprijinitori ai lor, în frunte cu Camera de comerț și Bănc­ie lo­cale, cari în dragostea ce poartă cauzel­eonter­­iului acestei regiuni,, au dat și de astădată — ca întotdeauna dealtfel ---cel mai larg sprijin. D-șoara Elena Tudor, a fost nu­mită moașe a cercului Enișenica, iar d-na Florica Stănescu in ace­eași calitate la cercul Enghez. 1 ’ —­o—­Direcțiunea siguranței gen­erale a pus în vedere tuturor polițiilor din țară, că atunci când li s­e ce­re informațiuni asupra unor­ indi­vizi cari se arată ca sunt deținuții să răspundă în termen de­ 24 ore, pentru a nu prelungi deținerea în mod ilegal. Comitetul școlar al școalei ele­mentare de comerț din localitate aduce la cunoștința membrilor săi că Duminică 24 Ianuarie a­. c. ota 12 a­ni. va avea loc adunarea generală pentru votarea bugetului exercițiului 1926. In caz ca pen­tru această dată nu se vor întruni numărul legal de membri­, adu­narea se amână pentru Duminică 31 Ianuarie ora 10 a. m. când se va ține cu ori­care «umăr de membri. Banca »Steagul Dobrogean ne anunță că polița . de lei 28.000, scadența la 10 Ianuarie 1926 a d-lui Ene Cojocaru din Chiorciș­­mea, a fost protestată din eroare, de­oarece a fost aranjată înainte de scadență, poo f 1 oop Cereal« Roaite­ți 22 Ianuarie 1926. BURSA vând«» festa* 46 vag. orz 552*50-568 13 , porumb 500-527.50 1­n grâu 945 O­B­O­R­U­L 100 căruțe orz 515 537 1 căruțe in 800 2 „ ovăz ..460-510 4 , rap. sem. 950-1100 2 „ rap. sălb. 560-650 ft , porum­b 410-511

Next