Dacia, ianuarie-iunie 1926 (Anul 13, nr. 1-140)

1926-06-11 / nr. 125

Vineri 11 Iunie 1926 ANUL XIII No. 125 Director Proprietar L. M. MOSCU Pedacjia : Sír. Tralan No. 11 fcominittliajis : Sir. Traian 22 ABONAMENTUL­Pe 12 luni 8 . 600 le 350 . Vttaa scrisele nepublicaie nu s» înațioiasi TELEFON No. 42, 3DACIA» Apare zilnic la ora 12 Reclame după tarii — Criza petrolului Exportul românesc de pe­trolifere, este supus în mo­mentul de față unei noui grele încercări. In trecut, a suferit grație regimului taxe­lor prohibitive impus, de ad­ministrația liberală, care a împiedecat negocierile noastre cu streinii dând posibilitate petroliferelor de proveniență nișă, să se introducă pe piețele, altădată cliente ale României. Lovitura, s'a produs de data aceasta, datorită u­­n­ei împrejurări nefaste. Gu­vernul turcesc, alarmat de marele avânt al comerțului petrolifer rusesc în orient, a legiferat prohibirea importu­lui produselor subsolului, în Turcia. Rușii au primit lo­vitura și noi am pățit la fel. In medie, Turcia importa din țara noastră, păcură ben­zină, petrol și uleiuri mine­rale cam­ de vre-o 60—70 milioane lei, în fiecare lună. Se pot ușor deduce, ur­mările acestei noui stări de lucruri. Perspectivele viitoare, nu indică o îndreptare. Egiptul care încă se alimentează cu petrol românesc, în curând va da preferință produselor exploatărilor engleze din Per­sia și MossuL Grecia, o altă clienta a noastră, nu ne poate primi marfa pe care alții o oferă pe un preț mai mic. Singur accidentul euro­pean, ar fi dispus să cumpere produsele noastre, dar pen­tru aceasta o piedică gro­zavă nu stă în cale­­ nu po­sedăm vapoare proprii pen­tru transport. Suntem în situația caravanei ce duce averi enorme, care se rătăcește în mijlocul de­șertului. Zadarnic ne mân­drim și ne intiuim „Țara petrolului", de vreme ce nu valorificăm bogăția subsolului nostru. Cele câteva tancuri ale societăților românești, sunt închiriate la străini, căci re­gimul nesigur al exportului, n’a îngăduit proprietarilor, a face luxul de a ține vasele ancorate la cheiuri. In consecința, pentru că am trecut în revistă întreaga si­tuație a comerțului exterior de petrolifere, se două soluțiuni cari, desprind aduse la îndeplinire, pot reface ca­litatea de stat exportator de petrol, a României : Stabilizarea regimului la produsele petrolifere și deri­vate și achiziționarea de că­­tre stat a unor vase tancuri, menite a facilita exportul, acolo unde, s’ar mai găsi portițe de desfacere. Astfel, țara noastră cu in­dustrie redusă nu poate con­suma cât produce, iar vas­tele instala­țiuni din valea Prahovei și celelalte regiuni, nu-și vor mai avea rostul. A. Vistierniru Constanța, devenită azi un mu­nicipiu e departe, cu toate pro­gresele făcute, de a înfățișa o a­­șezare masivă, închegată de oraș occidental. Urmele trecutului nu s’au șters cu totul; alături de clădiri monumentale avem con­trastul isbitor al maghernițelor povârnite. Din punct de vedere edilitar, față de cerințele științei urbanis­tice trecutele administrații comu­nale au păcătuit grav. in orașul nostru, datorită mai ales oblăduirilor comunale libe­rale, s’a petrecut un fenomen cu­rios, straniu. Nu e un secret pentru nimeni, lucrul fiind de notorietate obș­tească. Sub scutul acestor vino­vate administrații, unii susțin chiar și complicitatea lor, s’au înavuțit repede, vertiginos, pe lângă o se­rie de fini improvizați în antre­prenori, și vre-o câțiva antrepre­nori veritabili cari trec în ochii1 m­ulțimii drept..I ingineri. Nu po­menim nume, fiind de prisos..., ele circulă pe buzele tuturor. Dar această înavuțire miracu­loasă nu a avut ca urmare după cum ar fi de așteptat și logic, o modernizare, o înzestrare a ora­șului cu mari și neperitoare lu­crări edilitare. Din contra,­înavuțirea antrepre­norilor stă în raport invers pro­porțional cu suma și mai ales calitatea lucrărilor publice efec­tuate ...pe mântuială. După răsboi, robinetul împru­muturilor comunale fiind închis, administrațiile comunale n’au mai avut la îndemână sursa de pri­copsim a finilor și antreprenorilor veșnic la pândă după afaceri. Procesul de pricopsim atât de rentabil pentru ambele părți, edili și antreprenori, n’a încetat. Ritmul său s’a slăbit dar totuși și-a ur­mat mersul. Meremetiselile și toaleta zilnică a orașului a înlocuit, dacă nu în totul cel puțin în parte, vechile apucături. Nu e o exagerare când se a­­firmă că cu meremetiselile și câr­pelile aplicate la Hinog, Caragea Dermen, uzina electrică, pavaje etc. s’ar fi putut face din nou toate aceste lucrări, pe cari cu cât le cârpiau cu atât își desvălu­­iau noui metehne. Pentru toaleta zilnică a orașului s’au cheltuit, în răstimp, sume mari pentru a se obține o îngri­jire relativă a pieței Ovidiu și o vicurie asiatică a restului ora­șului. Ar fi de prisos să descrim ha­lul în care era întreținut acest o­­raș înzestrat cu un serviciu zis de salubritate mai mult ca anemic. Din punct de vedere estetic și higienic, din punct de vedere al toaletei zilnice Constanța decăzu­­se în halul târgurilor de prin A­­natolia sau Maced­nna. Azi asistăm, din fericire, la o renaștere edilitară, concomitent cu un început de sărăcire a finilor și antreprenorilor... probă că era o strânsă legătură de cauză și efect între un fenomen și altul. In fruntea primării, recentele a­­legeri ne-a adus pe un om de știință, un higienist, dublat cu un­ om de gust estetic. Și de­odată înfățișarea orașului se schimbă. Piața Ovidiu își face o toaletă de gală, lumina electri­că își întinde binefacerile spre periferie, străzile se pavează prin­­tr-un sistem economic cu piatră spartă presată cu un compresor, gunoaiele menajere se ridică, con­ducta, faimoasa conductă de la Hinog se repară, grădina de pe bulevard ia înfățișare luxuriantă, două muzici cântă zilnic pe piețe­le publice, plaja Mamaia se în­frumusețează. Și toate­­ aceste lu­cruri, ce se înfăptuiesc acvea sub privirile noastre, sunt executate cu modeste sume cari înainte nu a­­jungeau nici să satisfacă mijloa­cele de locomoțiune a tamaslâcu­­lui de fini și antreprenori... ingi­neri ce voiau în jurul sărmanului buget comunal, începutul acesta, fiindcă suntem în fața numai a unui început, ne bucură fiindcă el ne deschide o perspectivă de înfloritor viitor. Tiberiu Vlad Edilitare Toaleta Constantei Cronica zilei Pisica Coanei Moașe D­e când m’am obișnuit să târguesc din piață carne și... spirit, mărturisesc că nu de puține ori am avut ocazia să pescuesc perle sclipitoare cari nu așteaptă decât mâna măiastră a unui giuvaergiu pri­ceput pentru a le valorifica. In special măcelarul meu e plin de vervă, de cuget inven­­tiv și de prezență de spini. Eri dimineață, d. e., in mo­mentul când nu apropiam de dugheană, o madamă încopoțo­­nată pleca cu pași mărunți, mulțumind din cap Halapui se uită lung după ea, apoi, în­tor­­cându-se spre mine. — O cunoașteți ? — N’am avut cinstea... — Cine nu o cunoaște pe coana moașa ? Dar mai bine ca mine, nimeni n’o cunoaște. — Ai — Păi de trei ani cum dau să-mi deschid prăvălia, dum­neaei așteaptă în prag: —, Bună ziua, domnule Nae,­­zi bun și dă-mi o leacă de bojoc pentru pisica mea". Ii dau azi, îi dau mâine, îi dau poimâine, o lună, două, un an... dumneaei în prag. — „Bună ziua, domnule Nae, fii bun și dă-mi o teaca de bojoc pentru pisica mea ”. Ii dau pentru că sunt bun la suflet, dar într’o bună zi i am zis: — „Ascultă, coană moașe, să nu-ți fie cu supărare, dar mai schimbă și d-ta.. formula. Tot mereu, dă-mi o teacă de bo­joc pentru pisica mea, m’am plictisit auzindu-te, parol.“ — " Dar cum să zic, domnule Nae, păcatele mele?"­­­ „Ia zi și d-la, domnule Nae, dă-mi o leacă de bojoc pentru pisica NOASTRĂ. Și hasapui trase următoarea concluzie firească: — De trei ani de când îi hrănesc pisica, doar cu atâta să m’aleg și eu. AX. PONI -xxoxx- Senzaționala delapidare a u­­nu­i perceptor El dispare cu 200.000 lei Toma Borțoiu, percep­tor fiscal din Mangalia, a dispărut de câte­va zile din acel oraș, nelăsând nici un indiciu încotro a plecat. Faptul părând suspect, d. pretor Melide a seriat autoritățile în drept. La verificarea scripte­­lor ce s’a făcut imediat, s’a stabilit că Borțoiu delapidat suma de 200.000 a lei pe care o deținuse din încasări. Parchetul fiind anunțat, a pus în urmărire pe de­lapidator. ----*—xxoxx------­ Fraudele dela direcția închi­sorilor, fraudele dela instrucția publică...! Ferul roșu al guvernului a în­ceput să cauteriseze racția lă­sată de liberali pe trupul admi­nistrației publice. Semne bune pentru sănăta­tea publică! POIANA NEGRI Premiată la expoziția din Ch­ișinău 1925 cu medalia de aur este singura­­ apă minerală naturală alcalină recomandată de cele mai mari somități medicale din țară și străină­tate la Dispepsie, gastrită, afecțiuni catarale ale căilor respiratorii și ale beșicei, gură boli de rinichi etc. De asemenea este cea mai potrivită apă de masă luată simplă sau în amestec cu vin, sirop etc. conținând foarte mult acid carbonic în stare liberă. De vân­zare la toate magazinele principale de colo­­loniale și restaurante. Pentru informațiuni - adresațivă la B. Mangiarl & S. COUÎOS - Strada Costache Negri No. 2, — Constanța Grav accident de automobil Trei persoane rănite OSTROV 10.­ Un grav acci­dent de automobil s’a întâmplat ori după amiază la orele 5 și ju­mătate, pe șosea, la doi km, de­părtare de Ostrov. Intr’un automobil se aflau d-nii Jean Katz și Ignat Gruper comer­cianți din București și d-na Gru­per, în drum de la București spre Constanța. Din cauza vitezei mari, la o cotitură a șoselei, mașina se răs­turnă într-un șanț. Șoferul a scă­pat teafăr. Deasemenea și d. Gruper. D-na Gruper și d. Katz, având leziuni serioase au fost aduși în localitate la spital. —-----XXOXX------­cursioniști la Constanta Vizitelo­r de corner ehemni­cs cars­ a oraș, la Camera și în port — Ban­­a „Regina“.—Ex- Enen pe Mare După cum am anunțat eri, un grup de 75 de studenți și stu­dente ai academiei de înalte stu­dii comerciale din București, au sosit în orașul nostru, conduși de d. Em. Brancovici, profesor universitar. Dimineața excursioniștii au vi­zitat stabilimentele băilor „Ma­maia", apoi orașul și instalațiu­­nile portului; explicațiile le-au fost date de d-nii Șt. Boroș pre­ședintele Camerei de comerț și Oct. Văleanu, secretarul general al Camerei. La ora 12,3o li s’a oferit un banchet la restaurantul „Regina“, de către Camera de comerț lo­cală. In timpul mesei, nu s’au ținut discursuri. „ La ora 3 d. a. studenții au făcut o excursiune în largul Mă­rci, cu remorcherul S. P. M. „Julietta* Seara, au participat la confe­rința d-lui profesor Em. Branco­vici, ținută în amfiteatrul liceului „Mircea cel Bătrân". Cu­ acceleratul de 11,25, ex­cursioniștii au plecat la Bucu­rești. Faptele..zilei Accident.­­ La spitalul co­munal din localitate, a fost inter­nat fochistul Ion Șerbu­ din ser­viciul căilor ferate. Numitul vroind să lege două vagoane, a fost prins între tam­­poanele lor și s’a ales cu ambele mâini strivite. Furt. — Tănase Filiu din co­muna Principele Ferdinand, jud. Tulcea, a reclamat poliției că dor­mind astă noapte în grădina pu­blică, i s’a furat punga cu 2500 lei și actele. -----Texox—-----­-xxoxx- Furtună ți grin­dină pe Marea Neagră Eri a sosit în portul nostru, venind din Constantinopol, vapo­rul italian „Palacki” al agenției Lloyd Trieslino. Echipagiul acestui vas ne co­munică știrea că pe Marea Neagră a bântuit ori dimineață o puternică furtună însoțită de grindină de o mărime puțin o­­bișnuită. * In portul Cavarna o corabie proprietatea d-lui Cadâr Memet, încărcată cu 3 vagoane de grâu s’a scufundat de furtună, numai în 5 minute. Victime omenești nu sunt. Grâul aparținea firmei „Con­tinentala“ și era asigurat. Pagu­bele trec de 600000 lei. Pe cale particulară ni se co­munică știrea că la Sulina grindina căzută a cauzat stri­căciuni imense, rănind și câți­va pescari cari se aflau cu bărcile în largul mării. Noua conductă Bih­oi-Cons­­tanta Instituirea unei comisiuni de studiu BUCUREȘTI 10.TM Am anun­țat numărul nostru de eri că Mi­nisterul de Comunicații a primit din partea Asociației industriași­lor de petrol și a unui grup de bănci o propunere pentru cons­truirea unei nouă conducte de pe­trol pe distanța Băicoi-Constanța. Pentru studiul acestei oferte s’a instituit o comisiune compusă din d-nii: ing. C. Opriceanu, preșe­dintele Asociației industriașilor de petrol, ing. Lt. Pretorian, directo­rul general C. F. R. ing. G. Da­­maschin, directorul general al mi­nelor, ing. Cezar Popescu, direc­torul general al industriei, prof. L. Mrazec, directorul Institutului Geologic, ing. Toroceanu, direc­torul conductei de petrol, preșe­dintele consiliului de administra­ție al Creditului industrial și un jurisconsult ce urmează a fi de­semnat. I ——--------­CU APA DE IZVOARE CE CURGE DIN CARPAȚI, SE FACE BEREA „AZUGA” DE NU CREDEȚI GUSTAȚI -xxoxx-----­Willi­n­! Locuitorii din satul Pădureni pendinte de comuna Hasancea (venită la județul nostru prin anexiune, de la Caliacra) au îna­intat revizoratului școlar local, o plângere în contra învățătorului școalei din acel sat, anume Nico­­lae Constantinescu. In expunerea plângerii lor, să­tenii din Pădureni aduc grave acuzațiuni învățătorului Constan­tinescu, care ignorând rolul ce-i incumbă situația sa de luminător al poporului, s’a transformat in­tr’un satrap odios, hrăpăreț și agresiv. Astfel, copii ce-i sunt încredințați de părinți spre a fi învățați carte nu nu­mai că ni știu nici să bu­chisească abecedarul, dar sunt exploatați în mod rușinos de acest d. Costantinescu. Ei sunt obligați să aducă în fiecare zi, învățătoru­lui lor, diferite daruri ca: ouă, lapte, brânză, lână, miei, găini, porci etc., iar aceia cari îi aduc cadouri de o valoare mai redusă, sunt bătuți și eliminați din școală pe câteva zile , pentru elevii cari au... „o­b­raznicia* de a nu-i aduce nimic, ci. „pro­fesor“ Constantinescu are alte mijloace de constrângere, că de­­ doar’nu de­geaba e dumnealui „omul statului”. Acești din urmă elevi, au a su­feri supărarea dascălului care se manifestează în toată urgia ei. Și, bieți copilași după ce sunt sno­piți în bătie și alungați acasă, aduc și pe capul părinților lor beleaț, căci dascălul îi dă în judecată pentru tot felul de prăpăstii, ori îi amendează fiindcă nu-și trimit copii la școală. Revizoratul școlar a ordonat anchetarea cazului și sperăm că acest specimen păcătos de „lumi­nător al poporului", își va primi pedeapsa meritată. Totuși, noi credem că până la terminarea anchetei, suspen­darea sa se impune, întru-cât între actele sale și postul ce ocupă e prăpastia incompati­­bilități morale. A. D, ——­XXOXX­ Succesul unei dobrogene La examenele de fine de a­n de la conservatorul din Bucu­rești, clasa maestrului C. No­tară, s’a distins între alte ele­mente și tânăra elevă d-șoara Voluntarii Maria, din Constanța. Viitoarea artistă a dovedit re­ale aptitudini de scenă fiind fe­licitată călduros de juriul exa­minator. Ca dobrogeni ne bucură succesul concetățenei noastre. Inimii boliaraji iiiiopg In toată Bulgaria refugiații do­brogeni cari departe de a fi oa­meni politici sunt pur și simplu dezertori din armata română cari n’au intrat în amnistiile acordate, au deslănțuit o dârje campanie contra României. Bulgarii n’au tras nici un învățământ din marele război, ei nu s-au convins încă cât de necesară și este prietenia României. Numai un orb nu poate vedea că interesele vitale ale Bulgariei sunt în funcție de atitu­dinea României. Sunt unele po­poare, ca și unii indivizi, ce-și pun singure furnici în pat. Lăsând la o parte orice discu­ție asupra „ororilor autorităților române contra populației bulgare“ cari n’au avut loc decât în scăpă­­pătata imaginație a unor minți aprinse, luând iarăși la o parte ori­ce discuție asupra îngăduiîei am putea zice aproape a patro­nărei, din partea guvernului bul­gar a acestor agitațiuni ne vom ocupa numai de oportunitatea din punctul de vedere bulgar chiar a acestor atacuri adresate Româ­niei. La noi opoziția atacă vehement guvernul d-lui general Averescu tocmai pe tema concesiilor făcute minorității bulgare, concesii ce au trecut cu mult prevederile trata­telor de pace. S’au nesocotit unele interese de mândrie națio­nală numai să se satifacă toate cererile populației bulgare din Dobrogea, care și tocmai acum au găsit ca ireductibilii iredentiști să deslănțue agitația lor ? Demonstrațiile antiromânești ce au loc azi în Bulgaria sunt încă o dovadă, peremptorie, de lipsa de simț politic a poporului vecin. T. V. Polițe protestate Nicolae Simion l­an cișmea 23oo, Dumitru Iordan Medgidia 12ooo, G. Zangari de Constanța 15765, Petre Opriș Abdula 442o, G. Zangaride C-ța 2ooo, 5ooo, 14o5o, 3oooo, 1oooo, 22,3oo, J. Hief C-ța 15ooo și 5­oo, G. Gheorghiu 4ooo și 5ooo, Păun D. Draiciu Gargalâc 2469, Du­mitru D. Gheorghiu Gargalâc 2ooo și 15ooo, G. Codârlă Ha­­siduluc 2oooo, Tudorică Nicolau Jelescu Nicol Tuzla 5ooo, Al. Pascaru C-ța­loooo, Ion Salomica C-ța 2ooo, Stoianof Tudor C-ța 4ooo, Vasile Hurduc C-ța­loooo, Maior M. Manolescu C-ța 3oooo, Ioan St. Broască C-ța 7ooo, Ma­rin Trandafir Carol 1­looo, Ion I. Gheorghiu Murfatlar 6oo, Io­­han Adan­ Zenedin Emin Ha­­sancea 65oo, D. Vasilescu C-ța 5ooo, Nicolae Simion lananceșmea 23oo, N.ț. Median Cavaclar 5ooo, Garabet Dergugasian 1oooo, Ion Salamin C-ța Medgidia 2ooo, T. Paraschiv C ța 2336 și 3ooo, Al. Rădulescu C-ța 2394, Ion Andrei C-ța­loooo, George P. Ion C-ța 2ooo, D. Dancu De­­mircea 3oooo, Hasim Coliéi C-ța 2oooo, L. Movileanu și D. Mo­vilii C-ța 7ooo, N. Lupu 2ooo, Petre Șișu C-ța 5ooo și 5ooo, Tom­a Andrei 3ooo, Toma Andrei C-ța 3ooo, T. Rădulescu C-ța 124oo, 4ooo, 2ooo, D. Porumbu Enișenkia loooo și looo, Iosif Grof București 2oooo, Alexandru Cojanu C-la 18oo. .TRATE Gheorghe Baciu C-la 8659,5o. Paul Haralambie Fetești loooo, Vasile Șișu C-la 12601, loan Bul­gărea C-la 3oouo. --------xxoxx—— iubi Dela C. F. R. Ca derogare de la unele dis­­pozițiuni anterioare, direcțiunea generală a căilor ferate a pus în vedere tuturor stațiilor ca pen­tru operațiunile vamale la import sau la export, a transporturilor de, cereale sau derivatelor lor (făină mălai, tarâțe, crupe), predate în saci, să se considere ca marfă despachetată și în consecință bi­rourile de văz­u­ire să socotească și perceapă comisionul tarifar, ca pentru mărfuri neîmpachetate. -------xxoxx------­ ilefa Episcopie P­ S. S. Episcopul Gherontie a hotărât să înceapă a face o puternică propagandă religioasă și națională, în cu­prinsul eparhiei Tom­sului. Pentru strângererea fondurilor necesare acestei opere, s’a hotă­rât a se da o serie de concerte religioase. Primul concert religios din ci­clul anunțat, va avea loc Dumini­că 13 Iunie a. c. la catedrala Episcopală. Concertul va fi exe­cutat de corul Episcopiei, sub conducerea maestrului Moruzov. In ziua de 20 Iunie a. c. P. S. S. Episcopul, însoțit de întregul cler Episcopal, va face o vizită canonică la Bazargic, cu care o­­caziune P. S. Sa va ține o con­ferință iar corul va da un concert religios. Beneficiul rezultat din concert și conferință, va fi alocat fondului de propagandă națională și reli­gioasă. Izvorul POIANA NEGRI împăratul apelor minerale ­fß . •———XXOXX—" Pin port Accident. — La infirmerie s’au dat îngrijiri muncitorului Gh. Ma­­halinski, lovit grav de un balot căzut de la înălțime. —----XXOXX----— 1 ' ; - Piața cerealelor 9 Iunie 1926. Bursa 2 8 jum. vag. ovăz 577,50 . fasole 590-600 Oborul 6 căruțe grâu arnăut 1 i0O 1200 8 căruțe grâu toamnă 800-1050 18 „ orz 620-650 12 „ ovăz 520-550 64 „ porumb 515-530 1 „ rapiță navetă 1500 3 „ rapiță de vară 800-1150 2­4 „ rap. sălb, 700-10­0 . in 1320-1370 1 „ fasole 550 -------xxoxx-------­ D. Lupaș, ministrul sănătății publice va sosi peste câteva zile în localitate. Cu această ocazie se va sta­bili și data inaugurării palatu­lui serviciului sanitar din port. —­O“— Eni dimineață a avut loc la Mi­nisterul de finanțe o consfătuire între d. I. Lapedatu, m­inistru de finanțe și d. M. Oromulu, guver­natorul Băncii Naționale, cu care ocazie s’au examinat unele mă­suri ce urmează a se lua în ve­derea stabilizării cursului leului. Locuitorii comunelor Ghiurcii­­lia, Caraomer și Darabani, au înaintat prefecturei județului un­ memoriu, cerând a fi trecuți de la plasa Nouă la plasa Mangalia, așa cum erau și înaintea nouei legi de împărțire administrativă, aceasta pentru o sumă de motive perfect justificate. Deasemenea locuitorii din satul Ghiolpunar pendinte de comuna Enigea, au cerut ca satul lor să fie declarat comună rurală, a­­vând în vedere creșterea popu­lației și întinderea teritorială a satului, cum și greutățile ce au a întâmpina, prin lipsa organelor administrației comunale proprii. Credem că ambele cereri fiind juste și logice, vor fi soluționate în mod favorabil. Suntem informați că d. dr. Sto­­enescu, directorul serviciului sa­nitar al portului cercetează cazul dispariției din birourile serviciului a două certificate de deratizare a vaporului POLLUX, emise de autoritățile sanitare din Varna și Burgas, purtând una și aceiași dală. Cum a­cest caz misterios ar putea avea urmări serioase, cre­dem că d. dr. Stoenescu va da un comunicat asupra rezultatului cercetărilor sale. ooo Direcțiunea generală a pescă­riilor statului, a făcut cunoscut primăriei municipiului nostru, că va aproviziona piețele Constanței cu pește vânat în Dunăre în re­giunea Călărași. Egiptul se află din nou con­­taminat de ciumă. La Suez s-au declarat 14 ca­zuri, la Alexandria 3 și la Ca­­iro 2 cazuri. o o o Doctor E. Gulhy Consultațiuni 2—5 Str. Ștefan-cel-Mare No. 2 (Hotelul Călugărul) i —o— D-na Zmaragda D. Dilidgianis mulțumește călduros și pe aceas­tă cale, comunităței eline, socie­­tăței magazinerilor și asistenților de cereale precum și tuturor ru­de­or, amicilor și cunoscuților, cari au luat parte la durerea ce a l avit-o prin pierderea neuitatului său soț.­­ ~°~ Comitetul societăței „Morm­in­tele Eroilor“ căzuți în Război, filiala Constanța roagă pe Doam­nele și Domnii ce au plasat bile­tele, să trimită sumele în­casate la comandamentul diviziei iX-a iar donațiunile pentru bir­t In cursul zilei de 12 cor. la Ca­zino, unde va avea loc serata. 00 o

Next