Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-11-26 / nr. 261

ANUL XIII No. 261 Director Proprietar M. nosey Rtdactia și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL e 12 luni . « , . I 600 le 8 »................... 350 - Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. M «nuscrisele aepublicíri no­i a ÎURPOIS» » — T fi­L­­E­F­O­N, No. 42/3 și 8511 — Apare zilnic la orele 12 — Reclame după tarif — Vineri 26 Noembrie 1926 Prin bunăvoința unui amic re­întors de curând din Grecia, ne parvine un exemplar din darea de f­antă a comisiunii de stabiliza­re a refugiațlor din Asia Minoră, relativă la activitatea desfășurată până la 1 Octombrie 1926, în direcția colonizării acelor masse pe terit­oriul Macedoniei. Lucrarea, o capo d’operă a al­t­a grafice executată în scop de propagandă, metodic divizată și subdivizată, expune pe larg întreaga activitate a direcției ge­nerale a colonizărilor în Mace­donia, cum și rezultatele la cari s’a ajuns pân­ă la data încheierei sale. Mai înainte de a trage con­­cluziuni și exemple din cuprinsul acesteia, vom face o scurtă in­cursiune în relatările sale, soco­­tindu-le util a fi cunoscute cu atât Al m­ai mult cu cât opera în sine apare în dimensiuni magnifice to,mai date fiind bine cunoscute tulburările interne și intermina­bilele schimbări de regim, cari au creiat o atmosferă atât de pu­țin prielnică întreprinderilor de manieră dificilă, ce au nevoe de liniște și normalism­ absolut pen­tru a putea căpăta forme con­crete. Populația refugiată în Ma­cedonia.­Numărul familiilor cari au obținut până în prezent colo­nizarea rurală este de 116.941, un curs de instalare rurală în Macedonia și alte provincii ale țării, 25.000 familii. Numărul fa­miliilor refugiate cari au format colonizări urbane, se evaluiază la 60.000. Familiile cari au obți­nut colonizări rural­e în Macedo­­nia, sunt stabilite în 1380 de co­lonii, dintre care 859 exclusiv din re­fugiați, dar compuse restul mixte. După proveniența lor, co­loniștii se repartizează astfel (­'n­etre se înțeleg familii c­ompuse din mai mulți indivizi): Pont 36.413, Asia Minoră 33.103, Tracia 30.243, Caucaz 10.227, Bulgaria 6.000, diverse țări 855, în total: 201.941 familii. Ajutoarele date de stat pen­tru stabilire: —a) Pământuri: —Refugiaților rurali instalați în Macedonia li s’au cedat 562.921­­ ha., dintre cari 367.696 ha. te­ren arabil ; restul de 195.225 ha. e format din fânețe sau terenuri necultivabile. Lotul acordat fie­cărei familii variază ca suprafață între 1 — 10 ha., iar distribuția s-a făcut având drept criteriu ap­titudinile speciale ale refugiaților și condițiunile locale. In prezent se lucrează la ca­dastrul general al acestor tere­nuri, de către 17 echipe cari au măsurat deja 100.000 ha. b) Locuințe : —Familiilor co­lonizate la țară li s’au pus la dispoziție 96.073 locuințe, dintre cari o parte provin din abandonate de populația bunurile schim­bată (turci 340.000 și bulgari 50.000), cam 53.240. 4936 con­struite de stat și 37.897 constru­ite de co­misiunea stabilizării re­fugiaților. Din aceste ultime 37.897 locuinți, 10 500 au fost construite de antreprenori și 27.397 de către refugiați cari au primit de la comisiune materialele necesare și împrumuturi în bani. c) Instalațiuni urbane :—­Prin ajutoarele și concursul aceleiași instituții s’au construit în orașele Macedoniei 1425 locuinți pentru coloniștii urbani. d) Aprovizionări generale :— Subsistența temporară acordată refugiaților, în natură ruml etc.) atinge cifra (grâu pe de 22 milioane kgr., împrumuturi în bani 54.160.942 drahme și 40 milioane kgr, furaje pentru hrana animalelor. e) Distribuiri de animale : — Refugiaților rurali li s-au acordat 133.037 animale mari (cai, boi, vaci, catâri), 169.762 capre și oi, 903 tauri, 72.178 boi și vaci, 4. 486 cai, 5.741 catâri și 12.729 măgari. Prin propriile lor mijloace refugiații au mai cumpărat 96.362 animale mari și 235.600 animale mijlocii. Un serviciu veterinar compus din 17 medici veterinari funcțio­nează în diferite puncte ale locu­rilor colonizate. f) Aprovizionări de semințe : Cerealele distribuite pentru însă­mânțar­i ating cantitatea de 26.571 000 kgr. In acelaș scop s’a­­ acordat sub formă de împrumut­­ și suma de 963.000 drahme. g) Diverse materiale și ma­șini agricole : — S’a furnizat de către comisiunea 17.305 căruț­i cu două colonizărilor și patru roate In acelaș scop s’au acor­­­­dat împrumuturi de 19.837.676 drahme. Deasemenea s’au distri­­­­buit 191.892 instrumente agricole,­­ ca: pluguri, grape, secerătoare­­ etc.­­ Comisiunea a furnizat un grup de 11 mari batoze pe cari le-a pus la dispoziția refugiaților prin intermediul cooperativelor înfiin­țate de ei.­­ Deosebit de toate aceste avan­­tagii făcute în mod direct refugia­ților, pentru aclimatizarea lor cât mai perfectă s’au mai executat , următoarele lucrări hidraulice : 145 apeducte cu 180.710 metri liniari j conducte, 305 fântâni cu pompe­­ și 169 fântâni a­reziene. Dease­menea s’au făcut lucrări de iriga­ție și asanare a terenurilor mlăș­tinoase și inundabile, prin con­­strucț­uni de diguri, baraje și ba­­zinuri cum și lucrări de com­uni­­cațiuni. S’au mai fondat în Ma­cedonia 59 dispensării și tot atâ­tea farmacii, cărora li s’au atașat 60 de medici. Dispensarele au fost construite în regiunile cele mai insalubre, special pentru com­baterea paludismului. Defrișarea pădurilor pentru ex­tinderea terenurilor arabile, îngră­­șămintele chimice, arboricultura, apicultura, sericicultura, viticultura, gradinăriile și plantațiunile de tu­tun și bumbac, au avut a se bu­cura de o mare atențiune grație căreia au luat o mare desvoltare. Cu drept cuvânt, Macedonia colonizată prin metodele enumă­­rate, va parveni în scurt timp să fie cea mai bogată provincie a Greciei. La începutul acestui studiu, a­­veam intențiunea să facem o pa­ralelă cu colonizările întreprinse în Dobrogea noastră. Mărturisim însă că ne-a dispărut curajul unei ase­menea încercări. Ceea ce s’a făcut la noi, în a­­ceiași direcțiune e o palidă închi­puire, deși atât resursele cât și liniștea internă și situațiunea pros­peră a statului nostru ar fi per­mis într’un grad mai desvoltat chiar. E drept însă că nouă ne-a lip­sit impulsul de energie pe care-l dă nenorocirea, ca suprem și u­­nic liman... Aldem. Un exemplu: Oii Eiliizirilor întrii ------XXOXX-------­ Știri din Silistra FURTURI. — Necunoscuți in­­troducându-se în satul Pașabali, au furat din curțile locuitorilor Ramadan Sali 7 oi, Murat 1. Ho­gea 8 oi și Iza Amet Gara 13 oi după care au dispărut spre pădu­rea Ch ostea. — Locuitorului An­ Omurtac, din Duingi (Constanța), îi furat din curte 3 cai. Ei au ș’au fost găsiți de către d. subcomisar E­­­­șiret la țăranii Gheorghe V. Ba­­r­nef și Gospodin Stoian din com.­­ Babuc, cari veneau cu ei spre a-i vinde în orașu­l nostru. ÎMPUȘCAT.­­ Pădurarul Tu­­dosei Țuguia, din Cocina, a îm­pușcat mortal pe Petre N. Ne­­delciu, din comuna Alfatlar, pe tarlale­le di ntre Alfatlar-Cazimir. Cauzele împușcării nu se cu­nosc. Criminalul a dispărut. INCENDIU. — Un foc a is­­bucnit la locuința țăranului Me­­met Hagi, din Curt-Palar. Focul a luat naștere din neglijență. — Alt incendiu a isbucnit la moara d-lui Negeaga, din Gole­­bina. Focul a luat naștere din ne­glijența proprietaruui. BANDIȚISME. — Locuitorul Petre Vasile Dumitroi din comuna Ghiulbelchioi (Duros­­tor), aflându-se la stâna sa de pe raza acelei comune a surprins pe mai mulți cari încercau să fure lemne. bandiți So­­mându­i să se retragă, unul din bandiți Ahmet Must­afa a înjun­ghiat pe Dumitroi în piept. Victima a fost internată la­­ spital. Hoții au dispărut. j Cronica a MIe: * VISUL .Numeroși savanți, prof­esori, ' ’ doctori, filosofi, psih­ia­­tri și oameni de litere, s'au în­trebat dacă visul este de na­tură fiziologică sau manifesta­ție psihologică.­­ âspunsurile sunt vagi iar controversele nesfărșite. Brunet face o deosebire în­tre somn și vis. Somnul este de ordin fiziologic, pe când visul este o stare sui generis a spiritului. Având în vedere că „spiritul“ este rezultatul u­­nei emanațiuni organice (cree­­rul) și ținând seama de faptul că în timpul somnului organele corporale continuă a lucra, este natural ca și spiritul să funcționeze mai departe dând naștere visului. In cazul special care mă preocupă și de care a­și dori să vă vorbesc, anume de zbo­rul în vis“, Bergson spune textual (L’Energie spirituelle p 96):­­ „Ai simțit că picioarele și-au­­ perdut greutatea sau punctul­­ de sprijin. Pe de altă parte,­­ crezând că nu dormi, ai im­presia că nu ești culcat. Ai zis așa­dar, in gând, că nu atingi pământul, deși ești si­gur că ești în picioare. Ori, de fapt, ești culcat. Iată de unde vine că te-ai visat zbu­rând“. La această constatare ex­trem de justă a matematicia­­nului-filosof, ași avea de făcut o ob­sesiune gravă. In cazul specific și personal care mă chinuește, e curios de reținut, că, ori de câte­ ori visez, știu că visez și, în consecință, nu cred că dorm, ci sunt perfect conștient. De exemplu, câteva secunde înainte de începerea simt ca o umbră fluidă visului se desprinde, se desparte care de trupul meu și planează de­a­­supra mea abea la cătina cen­timetri distanță. Imediat, cu gândul, îmi zic: — Acum dorm, dar îmi dau perfect seama. Să vedem dacă am să zbor și anume unde am să mă duc. De remarcat, că, nici­odata n’am putut să-mi dirijez „spi­ritul“ acolo unde am vrut eu. De nenumărate ori, simțind că voi zbura și dându-mi per­­­­fect seama, am făcut sfor­ări ] supra­omenești pentru a-l în­­­­drepta spre Paris. O adevă­­­­rată luptă se încinge între „mine“ și acest alter ego care­­ sfârșește totd­auna prin a se­­ duce unde vrea el, fără ca eu ! să știu încă încotro va apuca, j Se strecoară prin zid și pleacă.. Foarte curios și demn de zeț,nu mai este și faptul, că, în tot timpul „călătoriei", le­gătura p­rsistă a exista între trupul întins pe pat și „spiritul“ vagabond și nici o secundă nu încetez de a-mi repeta în gând: Ce vis curios !.. Să ve­dem, ce­ o să mai fie? Ax. Pon! ------—— XXOXX-----------­ Lemne pentru autorități Prefectura județului a cumpărat două parchete de lemne din pă­durea Te­stimei­u din județul Tul­­cea. Cu aceste lemne se vor apro­viziona toate școalele primare, primăriile, posturile de jan­darmi, pretoratele și spitalele din județul nostru. Deasemenea se vor da lemne cu un preț redus funcționarilor prefecturii. Se înregistrează mereu pă­ De astăzi debatea­duri incendiate. că la Teatrul Art-Hoții nu rămân fără adăpost, taaia si rapaMcal cu­pietist O­MOL căci s’au strămutat la orașe. _____________ Pentru­ S. I­. M­ In it csillár tul nostru de eri, am arătat că o vie agitație domnește in rândurile comerciant­ilor și exportatorilor din Mangalia, datorită faptului că vasele­­— fie ele chiar și de mic tonaj — nu pot acosta în bazinul acelui port, pentru bu­nul motiv că nu e drapat de ani de asile. Vasele fiind peri­clitate de a se sfărâma de stanci, ocolesc din această cauză portul Mangalia. , Nu înțelegem de ce direcțiunea porturilor maritime nu dispune draparea portului Mangalia, căci știm că și acel port produce un venit oarecar­e­numitei direcțiuni, din taxele pe cari le percepe și a cărora destinație ar fi tocmai între­ținerea bazinului. Sperăm că d. inginer inspector general Ben­ J. va lua măsuri pentru curmarea răului. Răsculații alba­nezi câștigă teren ZAARA 24— Răsculații îm­potriva actualului guvern al­banez, câștigă teren. Ultimile telegrame anunță că Scutari este asediat de orașul revo­luționari cari sunt conduși de către locotenentul Dodnîcolla. Ocuparea orașului Scutari pare a fi iminentă . Sunt morți și răniți. --------xxoxx--------­ Luptă între sol­dați și bandiți în Durostor SILISTRA 24.­­ O patrulă de soldați din regimentul 36 infan­terie pe când patrula prin pădu­rea Ahmat­ar, a fost atacată cu focuri de armă de o bandă de comitagii înarmați. Soldații noștrii răspunzând tot cu focuri de armă au silit pe bandiți să se retragă spre graniță. Victime nu au fost: S-au luat severe măsuri de pază. --------XXOXX-------- I , Agresiunea din Cernavoda In seara de 21 Noembrie a. c., pe când tânărul Ma­tei Teodorea­­nu, tâmplar din Cernavoda, se plimba în oraș, în fața cârciumei Constantin Voicu din strada Ca­rol, a fost acostat de către Savin Zgara, din Cernavoda, cerându-i sa-i dea suma de 1000 lei, care sumă Tudoreanu o datora lui Savin Zgara. Cum agresorul datora lui Tu­doreanu suma de 3050 lei, ace­sta i-a spus să-i reție din această sumă l­co­lei, iar restul să-i dea. Drept răspuns, Savin Zgara în tovărășia altora care-l însoțeau a început să-l lovească pe Tudo­reanu producându-i grave leziuni pe față și cap. ------------XXOXX------------ - , Proprietar modern D. Efrim Cojocaru a reclamat poliți­a pe proprietara casei unde locuește din str. Mircea 129. Ma­ria Panaitescu, care în timpul lip­sei sale de acasă, pe motiv că nu a plătit chiria, i-a ar­uncat lu­crurile în curte. ------------XXOXX-------------­­ - Muncitorești Printre muncitorii în alimentație din localitate, grupați în sindica­tul profesional „Cuîina" se ob­servă o vie mișcare. Lucrătorii chelneri se agită și cu ocazia congresului general al meseriilor care va avea loc 28 și 29 Noembrie a. c., o debe­ra­gație numeroasă compusă din fruntași ai acestei bresle va pre­zenta congresului un memoriu cu­prinzând doleanțele lor cele mai legitime și mai juste. Stabilitate în serviciu și obli­gații pentru patroni de a avea în serviciu numai lucrători posesori ai titlurilor de capacitate, nu ca astăzi în majoritate intruși și trans­fugi din alte bresle fără nici o pregătire de meșteșug. Garantarea platei muncei efec­tuate ; plata josnică și rușinoasă a bacșișului înlocuită cu o remi­ză adăugată în costul consumații­lor, astfel ca publicul să fie scutit de acest impozit forțat — dăunător pentru toată lumea. ---------xxoxx-------­ Ședința con­siliului de higienă Membrii consiliului de higienă al județului nostru s’au întrunit Marți după amiază în ședință sub preșidenția d-lui A. Popovici, pre­fectul județului. Au asistat la ședință și d-nii căpitan Ursoi comandantul com­paniei de jandarmi, pr. Protopo­­pescu protoereul județului și Io­­nescu revizor școlar, convocați special de d. dr. Isăcescu medi­cul primar al județului. D. dr. Isăcescu luând primul cuvântul a dat cetire tabloului de mișcarea epidemiilor în județ, ară­tând că epidemiile mai grave au fost febra tifoidă și scarlatina. De asemenea d sa a arătat că suntem amenințați cu Pesta, care bântuie cu furie în Orient. Tot d-sa a explicat că a convocat special pe șefii autorităților din județ pentru ca împreună să se hotărască mo­dalitatea aplicării măsurilor ce se vor lua. In continuare d. dr. Isă­cescu arată măsurile ce urmează a se lua pentru combaterea epi­demiilor. Consiliul hotărăște ca toți preoții învâțătorii, primarii, notarii și cei­lalți reprezentanți ai autorităților să dea tot concursul organelor sa­nitare, pentru combaterea bolilor contagioase. D. dr. Bărzănescu își exprimă părerea ca serviciul sanitar să fa­că publicațiuni prin cari să se dea sfaturi sătenilor de modul cum trebuie să se ferească de boli. zuri­a sa citează o mulțime de ca­de­te lanos, ma­aria, etc. ivite la țară și cari nu au putut fi vindecate, din cauză că au luat medicamente băbești. In continuare d. dr. Bârzănescu arată că ar trebui să se creieze nouă posturi de agenți sanitari. După comunicările d-lui dr. Bâr­zănescu, consiliul hotărăște a se face de urgență publicațiunile ce­rute de d sa. In ceia ce privește creiarea de noii posturi de agenți sanitari, se hotărăște a se avea în vedere la alcătuirea bugetului pe anul 1927. D. revizor școlar Ionescu a co­municat consiliului că va da ordin învățătorilor de la sate, să fie con­ferințe cu subiect sanitar, arătând sătenilor pericolul ce-i prezintă boalele contagioase. Consiliul a aprobat apoi câteva cereri pentru funcț­­onări de fa­brici. -—■— xxoxx ----­­ | ] Ședința consiliului de higi­enă al municipiului Membrii consiliului de higiena al municipiului s’au întrunit ori după amiază în localul primăriei, sub preșidenția d-lui primar I. Bentoiu. După ce s’a dat citire procesu­lui verbal din ședința precedentă, s’au luat în discuțiune chestiunile la ordinea zilei. D. dr. Mărgărint, a cetit o ce­rere a d-sase prin care roagă con­siliul să ia măsuri cu privire la cinematografele din oraș, constru­ite din scânduri și cari sunt un pericol permanent pentru public. După oarecari discuțiuni se ho­­tărește ca această chestiune atât de importantă să fie desbătută într’o ședință viitoare, când mem­­­­brii consiliului vor fi special con­­ i­­vocați. S’a discutat o cerere a d-lui Morphi Papastavru proprietarul stabilimentului de băi din locali­tate care făcea cunoscut consiliu­lui că este silit să închidă loca­lul, deoarece treburile merg foarte prost. D. Papastavru propunea ca baia să fie subvenționată de pri­mărie și în schimb, populațiunea săracă să poată face baia cu un preț minimal. Tot în cererea d-sale d. Morphi arată că o altă soluți­­une ar fi ca municipiul să cum­pere stabilimentele de băi și să le transforme în băi populare. D. consilier Radovici, a ară­tat că consiliul nu poate aproba cererile d-lui Papastavru. D-sa este de părere a se interveni la fabricile, atelierele, instituțiunile școlare, etc. din oraș cu rugămin­tea de a trimite ucenicii, elevii și lucrătorii la baie. Consiliul aprobă propunerea d-lui Radovici. D. dr. Petrescu­ luând cuvân­tul a arătat că municipiul ține recordul țării în ceea ce nostru pri­vește cazurile de turbare. Aceasta se datorește câinilor vagabonzi cari sunt în foarte mare număr la noi. D-sa a cerut înființarea u­­nui serviciu de hingheri. D. primar Bentoni a explicat d-nilor consilieri că societatea pentru protecția animalelor se o­­pun­e la înființarea serviciului de hingheri, întrucât găsesc că mă­sura aceasta de prindere este barbară. Dar întrucât otrăvirea câinilor este o măsură mai bar­bară, d-sa se asociază la cererea d-lui Petrescu. “D. dr. Mărgărint a arătat că este absolut necesar înființarea unui serviciu de hingheri. Consiliul a hotărât a se înființa serviciul de hingheri și a însăr­cinat pe d. dr. Petrescu cu în­­­tocmirea unui regulament. Au venit apoi în discuție mai multe cereri pentru înființări de fabrici. Parte din ele au fost aprobate Consfătuirea a­­gronomilor la consilieratul agricol In localul consilieratului agricol din localitate a avut loc dri di­mineață o consfătuire a consilie­rilor agricoli din Dobrogea îm­preună cu agronomii regionali din județul Constanța. La consfă­tuire a luat parte și d. Max Po­povici director la ministerul a­­griculturii și domeniilor. S’au discutat diverse chestiuni cu privire la starea agricolă județelor dobrogene. Deasemenea a s’a mai discut­a și întocmirii urgente a modalitatea tablourilor celor îndreptățiți la împroprietă­rire, precum și situațiunea terenu­rilor luate de la turci în anul­ 1880, terenuri cari nu au fost împărțite veteranilor, ci au rămas statu­lui, ce a hotărât ca toate terenurile date sătenilor împroprietăriți să fie împotruite pe linia de hotar. Consfătuirea a luat sfârșit la o­­rele li și jumătate. Repararea șo­selelor din județ In urma stăruințelor depuse de d. Andrei Popovici, prefectul ju­­­dețului nostru, ministerul lucrări­lor publice, a dat ordin serviciu­lui teh­nic al județului să repare toate șoselele deteriorate din ju­deț. Deasemenea d. Meissner, mi­nistrul lucrărilor publice a promis că în bugetul pe anul 1927, va prevedea o sumă importantă pen­tru repararea șoselelor județului Constanța. ---------xxoxx------­Știri din Măcin ACCIDENT. — Un grav acci­­dent s’a întâmplat Sâmbătă la moara „Steluța" di­e localitate, în următoarele împrejurări: Copilul Tănase Dumitru Ci­­reașe, în etate de 14 ani, pe când voia să ajute la pornirea motoru­lui, a fost apucat de cureaua de transmisiune, între motor și moa­ră, fracturându-i piciorul stâng. Imediat au sosit la fața locului, d. polițai al orașului însoțit de o­­ficiantul spitalului, care i-a dat primele îngrijiri. In stare gravă a fost internat la spitalul Brăila. A REPARAREA SPITALULUI ȘI PALATULUI ADMINISTRA­TIV. S-a aprobat suma de un milion spre a se repara spitalul Măcin, care se afla în ruină și palatul administrativ. Se crede că lucrările vor înce­pe chiar în iarna aceasta. --------xxoxx---------, , Piața cerealelor 24 Noembr. 1926. -------XXOXX-------­Polițe protestate La tribunalul local au venit spre protestare următoarele polițe : Gottfried Samerfeld Horos­­lar 3ooo, Gotpald și Conrad Fa­­cria 5ooo, Kondrat și Friederich Cogealia 4ooo, laia Agi Gladi Tatlageac 4oooo, Daniel Matias Cogealac 5ooo, 1 eodor Kopp Fa­­cria 5ooo, Golttfried Ilirschi Mangea Punar 25oo._____ Balul ziariștilor, s’a amânat pentru ziua de 27 Decem­­­brie (a treia aci de Crăciun). Oborul 184 căruțe porumb 300-370 78 , orz 430-453 19 . ovăz 365-385 10 . dughie pae 200-270 4 . in 350-920 17 „ fân 100-150 2 „ me­iu 320-310 8 „ grâu de toamnă 700-860 1 „ fasole -500 1 „ grâu arnăut 620 ISFflllN­ll In numărul nostru de ori am a­­nunțat avansarea d-lui inspector vamal I. Daciu la gradul de ins­pector general al vămilor, post nou înființat pe data de 1 Ianu­arie. Avansarea d-lui inspector Da­ciu la această înaltă demnitate e o răsplătire binemeritată adusă serviciilor depuse de d-sa în inte­resul instituțiunei din care face parte. De la venirea d-sa de în Constanța grație tactului desfășurat au fost armonizate pe deplin legăturile dintre funcționarii vămei locale și public, ceea ce a contribuit în bu­nă măsură la normalizarea funcți­onării acestui important serviciu. Tactul desfășurat de d. inspec­tor Dacia, e izvorît din conștiința deplină a demnitarului pătruns de însemnătatea misiunei sale. Iată de ce avansarea d-sale, a produs o vie satisfacțiune, în o­­pinia publică constănțeana. I — o— Atragem atențiunea cititori­lor asupra faptului că indivi­dul Grigore Athanasiu, un cu­noscut apaș al presei dobro­gene, care însă n’a făcut, nu face și nu va face parte din presă fiind niciodată incapa­­bil de a concepe și exprima o ideie în scris, se prezintă la țară însușindu-și calitatea de director al ziarului „Dacia" pentru a o uza la diferite malversațiuni. Grigore Athanasiu nu are și n’a avut nici o legătură cu ziarul nostru și cu atât mai puțin cu directorul nostru, iar expedientele sale cari ar tre­bui să sesiseze justiția îl pri­vesc pe el singur, neangajân­­du-ne întru nimic. I). Virgil Constantinescu fiind angajat in serviciul administra­tiv al ziarului nostru, are drept a face orice încasări în numele și pentru ziarul „Dacia“. — 6— „­­ Societatea de vânătoare „Po­­târnichea“ din Constanța, aduce la cunoștința membrilor săi, că în ziua de Duminică 28 Noembrie a. c. va avea loc o vânătoare cu gonaci în pădurile Cangagia, e­­ventual și Ac. Kahrae. Fiecare membru se va îngriji de transport și de hrană. Întâlnirea va avea loc în satul Cangagia, Duuminică dimineața la ora 7. Membrii cari vor lua parte la ace­astă vânătoare sunt rugați să se ascrie, până în seara zilei de 26 Noembrie, la d. N. Leoncinidi str. Carol 121, casierul Societăței. o o o

Next