Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-08-05 / nr. 170

ANUL XIII No. 170 Director Proprietar S. M. MOSCU Redacția : Str. Traian No. 11 Administrația : Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . . 600 le 6 ......................... 350 . Pentru autorități și Instituțiuni bancare abonamentul îndoit« Manuscrisele nepublicate nu sa­u Înapoiază — Joi 15 August 1926 DACIA i TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la orele 12 Reclame după tarif SA FIE ADEVARAT? i-a iai perin­d­a luu­i Ultul partid, fiindcă ** niciodată n'am putut suporta tirania paraziților de prin clubu­rile noastre politice. In darea votului meu nu am avut în vedere partidele, ci oamenii. De aceea în ul­timele alegeri de comună, am fost partizanul așa zi­sului „front unic“ și măr­turisesc, că nu-mi pare rău. Edilii de azi-aleșii noș­tri—par oameni cât se poa­te de bine intenționați și judecând după activitatea depusă până acum, timp relativ foarte scurt, nădăj­duiesc că într’un an-doi, Constanța noastră va intra în rândul orașelor civilizate. Ca dobrogean și cetățean, sunt cât se poate de mul­țumit, fiindcă de data a­­ceasta, fagăduelile făcute la întruniri, par a se realiza. Acest început de asanare... politica mă bucură și face să renască în mine credința perdută, că și la noi, nu tot e minciună. Stăruind pe calea apucată, aleșii noștri, își vor căpăta răsplata, prin recunoștința noastră a tuturor, și nu vom uita că au scăpat orașul a­­cesta, de lăcustele călătoare cari s’au abătut asupra-i, ca într’un lan verde și îm­belșugat. Și fiindcă vorbesc de lă­custe, trebuie să adaug,­ că mai avem. Sunt unele înă­untrul primăriei, altele în afara ei. Cele din afară, se străduiesc din răsputeri ca să dea asalt municipiului, cercând prin toate mijloa­cele, dizolvarea lui, nu fiindcă actualii edili ar fi incapabili sau incorecți, ci fiindcă nu-și pot pune în practică năzuința de a roade din buget, în felul gospo­dăriilor trecute—de tristă amintire. De aceea, vedem figuri șterse—moralicește și fizi­cește vorbind­­ dând târ­coale și intrigând la centru, pentru ca guvernul sa se îndure a le da pe mână bugetul cel mult râvnit. Firește, lucrul acesta nu se va putea obține atât de ușor, căci astăzi cetă­țeanul cel veșnic păcălit, nu înțelege a da vrabia din mână pe cioara din pat. De data aceasta, cetățeanul va reacționa, neînțelegând să tolereze îndepărtarea oamenilor de treabă și in­stalarea potlogarilor de altă dată. . Aceasta e bine și trebuie sa se știe, de către cei cari trag sforile, în speranța u­­nor afaceri viitoare. Pe edilii de azi, cetățenii i-au ales și numai ei vor hotărî de soarta lor. Dar am pomenit și de lăcustele din launtrul pri­mării. Sunt multe, mai multe decât se bănuiește. Și a­­cestea trebuiesc înlăturate. Pe cât știu, edilii noștri, își dau toate silințele ca să le descopere, dar se iubesc de unele greutăți nebânuite de cei mulți, ceea ce ex­plică nerăbdarea acestora. Astfel se spune, că în primăria care a cumulat în tot ce poate fi mai inco­rect și gheșeftar, mușamaua veche și plină de mistere, se ridică cu foarte mare greutate, fiindcă per­­sonalul în curent cu cele petrecute, nu numai că fac­­ea un pește, dar sabotează­­. Ar fi nedrept să nu recunoaștem că în ultimul timp s’a produs o oarecare schimbare în bine, în organizațiunea instituției P. T. T., aceasta, referindu-ne la situațiunea din municipiul și județul nostru. In același timp, ar fi — cre­dem — o neghiobre să ne hrănim cu iluzia că din punct de vedere al comunicațiilor de acest fel, am atins culmea perfecțiunei și că prin urmare obligați suntem să ne declarăm satisfăcuți. Când învârtești trei ore mani­vela inductorului pentru ca să obții printr'o grație mai totdeauna excepțională o convorbire telefo­nică, sau când o telegramă ex­pediată din Constanța la Canara este transmisă cam după aceiași scurgere de timp cât ar necesita transmisiunea unei telegrame la New-York, ori­când scrisorile ex­pediate prin poșta rurală ca pe timpul lui Pasvante Chiorul par­vin la destinațiune printr-un mira­col, desigur că avem dreptul să nu leșinăm de entuziasmul per­fecțiunei poștelor telegrafelor și telefoanelor, realizate în munici­piul și județul Constanța. Departe de noi ideia de a aduce incriminări funcționarilor poștali, cari în afară de păcatul ce au să­vârșit prin învârtirea unor mici și nevinovate afaceri cu mărcile ju­biliare, sunt și rămân oameni perfecți cumsecade, muncitori, har­nici — și, dacă voiți, chiar și cinstiți. Vina relei funcționări a apara­tului p. t. trist din care fac parte ca mici și prețioase fragmente, nu le revine în nici un caz lor, căci altele sunt cauzele, pe cari le vom enumăra începând chiar cu numă­rul mic al aparatelor, liniilor de legături și sfârșind cu insuficiența personalului teh­nic. La centrala telefonică de la poșta locală sunt în uz aparate cari în țările mai înaintate strălucesc de demult sub cristalele muzeelor, orânduite cu grije, catalogate și expuse în secția antichităților. Fără a avea pretențiunea să po­sedăm aci numai­decât aparate croite după ultima expresie a technicei și științei, totuși ne-am mulțumi și cu... preistoricele exis­tente, numai ca ele să fie în nu­măr suficient. O rațională funcționare și justă repartiție a muncei la aceste­­ aparate desigur că nu poate exista, din moment ce impiegatele stau îngrămădite laolaltă în fața tabe­lelor cu fișele ruginite și Înver­zite de timp. Constanța, avem pretențiunea să credem că reprezintă pentru cer­amica P. T. T. țară ceva mai mult decât Miziluh deci a-i aloca un singur tir tele­fonic cu capitala țărei e mai mult decât o eroare grossieră. Sunt pe zi aproape 500 cereri pentru convorbiri cu Bucureștii, dintre care in mod excepțional pot fi satisfăcute cel mult o ze­cime. Din această zecime, 25—30 de convorbiri revin autorităților, iar restul până la 46—50 de con­vorbiri rămâne la comerțului, finanței, dispozițiunea industriei și presei, cari în atari condițiuni, își fac afacerile în mod strălucit de nenorocit. Se impune deci instalarea unei legături suplimentare telefonice cu Capitala, pentru înlăturarea aces­tui mare neajuns. Dar interesații în prim loc, co­mercianții și industriașii constăn­­țeni au uitat că nu trebue să ba­zeze numai pe sprijinul statului și că salvgardarea intereselor lor stă în propria lor inițiativă. Și, au dat un trist exemplu, lă­sând să se distrugă începutul fă­cut la Medeea prin instalarea pos­tului de telegrafie și telefonie fără fir. Căci, au subscris cu mult elan la înființarea acelui post de co­municație, dar n’au binevoit să și verse sumele respective. _________A­. Demetriad dea dreptul lucrările de in­vestigație ale acelora, cari și-au pus de gând să taie din rădăcină răul, care a ros timp atât de îndelun­gat, veniturile comunei. Mai știu—și e bine să­ știe și mulțimea—că dacă unele lucruri au ieșit la iveala, aceasta se dato­rează numai tenacității ace­lora, cari, înțeleg sa curețe cu orice preț, gunoaiele a­­d­unate în primărie. Se mai șoptește, ca unii funcționari, s’au legat, ca în nici un caz să nu dea de gol pe acei pe cari îi știu vinovați de fapte inco­recte. Să fie oare adevărat ? Ar fi un veritabil complot, care în nici un caz n’ar putea rămâne nepedepsit. Aș dori, ca cele destăi­nuite aci, să nu se adeve­rească. In tot cazul, dator sunt, să cer aleșilor noștri sa persevereze pe drumul apucat, asigurându-i că în­tregul oraș îi va urma. Dacă sabotare și com­plot se va constata, să se aplice cu energie bisturiul, căci rana de care a sufe­rit atâta comuna noastră, trebuie neapărat vindecată. X. Y. Z. Comunicațiile Zâmbi­tor pruncii cei In fașă Căci „Asistenta* grijă azi S’adune fonduri pentru dânșii: Veniți cu toți, la serbare 1 i BEȚI NUMAI BORVIZ - adresațivă la D. Mungiuri & S. Gontos ■ _Strada Costache Negri No. 2. — Constanța Ungurii contractează un îm­prumut la Londra. Fabricile de monedă falsă nu mai produc. |P dj&gti MTVATRA DORN El Școală și zidărie Su­b guvernarea liberală, doctorul Angelescu a fost mai mult ministrul zidăriilor și al arhitecților bine retribuiți, de­cât al școalei. Ruinile construcțiilor pe jumătate ridicate, răslețite prin toate orașele și satele țării, stau ca o mărturie tristă a epocei de decădere a învățământului românesc. Astăzi o nouă concepție conduce prin persoana mini­strului I . Petro­vici, tr­ebuie departamentului instrucțiunei publice, in țara cu 42 la sută analfabeți. De unde, doctorul Anghbelescu următor devizei .școli multe învățătură puțină, uda cu șampanie la fiece două zile fundamentul unei lul­i viitoare actualul ministru a luat deciziunea să desființeze nume­roase școli ce funcționează nereglementar să restrâng­ă altele și totdeodată să privească corpul dăscălesc, elimi­nând pe aceia cari nu corespund inaltei lor misiuni. Localuri de „Școală mai puține, carte mai multă“ aceasta este axioma de condu­cere a noului ministru. Doi oameni, două concepții. Unul credincios partidului liberal ce ddm­­­nește Încă sprijinit pe Întunecimea minților celor mulți, altul, un modest luptător pentru propagarea culturei în păturile adânci ale poporului. De acea, suntem Încredințați că vor dispare Întunecatele lumnl ale surogatului de Învățământ liberal Iar lumina Învățăturii va străbate și prin nouri anal­fabetismului. Al. Doinaru Revoltă în ma­rina greacă ? Constantinopol 5. — Din A­­tena se anunță că pe mai mul­te din unitățile marinei de răs­­boi elline, a isbucnit o revoltă a marinarilor împotriva regi­mului instituit de către dicta­torul Pangalos. Răscoala aceasta ar fi fost sân­geros reprimată de către tru­pele credincioase ale lui Pan­galos Comunicate oficiale cu privire la cele de mai sus, nu s’au produs_________________ In jurul ata­curilor din Cadrilater D. profesor Ilie Ghibănescu prefectul județului Durostor a sosit în localitate, urmând ca împreună cu d. general Vlă­­descu comandantul diviziei a 9-a, să aibe o consfătuire în ce privește luarea măsurilor de pază la frontiera Cadrilate­­rului. Aceasta în urma hotărârei conferinței prefecților dobrogeni de a reprima în mod drastic orice viitoare atacuri de peste frontieră. --------m-------­ D. ILIE GHIBĂNESCU Faptele zilei Chef belicos.— D. Ion Zam­fir măcelar din bulevardul Regina Maria No. 1, aflându-se la chef într’o cârciumă pe strada Călărași No. 20, a cerut muzicantului Ni­­colae Simionescu să-i cânte după placul său. Acesta refuzând a fost luat la bătaie de chefliu, care i-a aplicat o lovitură cu vioara în cap, spăr­­gându-i și vioara și capul. Muzi­cantul a fost pansat la o farmacie. Bătaie.­D. Spiru Marin func­ționar la biroul de export și im­port Sterie Dailă pe când se a­­fla ola în piața Carol, a fost luat la bătaie de măcelarul Badea Spâ­­nu, fost consilier comunal, pentru faptul că Macri refuzase să cum­pere carnea necesară aprovizio­nării vapoarelor de la sus numitul măcelar. D. Macri a reclamat par­chetului pe agresor.__________ Noile trenuri de marfă Pentru facilitarea transporturilor de cereale și îndreptarea lor către porturile țării spre a fi exportate, direcțiunea generală a căilor ferate a luat o serie de măsuri care prevăd pentru portul Constanța încă opt trenuri, care vor circula trei pe distanța București—Fe­tești — Constanța, trei distanța Ploești—București—Fetești—Con­stanța și două pe distanța Țân­­dărei —Fetești—Constanța. Grație acestor dispozițiuni sa­lutare e cert că traficul prin por­tul nostru va atinge maximul, ceea ce va schimba cu desăvârșire aspectul actual de tristețe ce dăinuește ca o urmare firească a crizei generale prin care trecem. --------xxoxx-------­ Trotzki nu-i a­­restat Constantinopol 3. — O tele­gramă din Berlin anunța că Trotzki se află incognito in a­­cel oraș, unde a suferit o u­șoară intervenție chirurgicală. Vizita aceasta in capitala Ger­maniei, pare a nu avea un ca­racter politic. --------xxoxx--------­­ i | TROTZKi Uzita studenților americani Spicuiri din activitatea „Asistenții Publice" Procurarea veniturilor.­­ Cum se distribuie ajutoarele Am anunțat că pentru zilele de 7 și 8 August a. c. societatea „Asistența Publică” din localitate, a organizat o splendidă kermessă pe bulevard, în dorința de a strânge noui fonduri destinate creșterii copiilor sugari. Pentru a edifica opinia publică asupra activității acestei mari so­cietăți de binefacere, ne mărginim deocamdată a spicui câte ceva, din „Darea de seamă” a anului 1925, întocmită de comitetul de conducere de sub președinta d-lui dr. Al. Pilescu și cu concursul d-nelor Alexandrina Pilescu, Ma­ria dr. Marosin, Lilly Radovici, Verginia Stoicescu, Niki Costiniu, Eliza Circa, Pia Bârzan, Ana O­­dor Vasilescu, Ecaterina Țânțu, Sophie dr. Isăcescu, Elena Gheor­­ghiu, Lilly Fărcășanu T. Weis­­buch, Constanța Stăicescu, Elena Gheorghiu și Sophie Vulpe și a d-lor Mircea Solacolu, V. Andro­­nescu, A. Vulpe, Jean Atanasof, George Georgescu și A. Elmann. Veniturile „Asistenții“ întru deplinirea importantei opere de caritate publică ce și-au propus, diriguitorii „Asistenței” lu­crează cu febrilitate la procurarea veniturilor. Pentru aceasta trebue și pricepere și sârguință. Mem­brii constănțeni au dat dovadă că posedă ambele calități. Se adună fonduri din serbări, cotizații, subvenții, din donațiunile primăriei și a prefecturei de județ etc. Toate acestea, în decursul anu­lui trecut, au adus un aport de 1048915 lei. In acelaș an, „Asistența* a chel­tuit suma de 741255 lei, cu aju­toarele acordate. Cum ajată „Asistența* Din acești bani, s’au cheltuit 352023 lei pentru materiale și a­limente, destinate alimentarii au aproape 600 copii fugaci, înscriși la cele două dispensării, cari au funcționat regulat în tot timpul a­­nului. S’au hrană, bani împărțit ajutoare în și îmbrăcăminte și tot din această sumă s’a distribuit în cursul ernii 12500 kgr. lemne, la diverse familii nevoiașe. S’a acordat apoi ajutoare în sumă de lei 47000 la femei săr­mane, pentru cazuri de boală, în­mormântare sau mizerie. Cu asis­tența de dispensare, s’a cheltuit suma 28948,25 lei pentru­­ medi­camente, la 10072 cazuri de boală. Pentru asistența la domi­ciliu a lehuzelor sărace, societa­tea a cheltuit 96729 lei. Iată deci, că „Asistența Publică“ e o adevă­rată binefacere pentru cei loviți de vitregia soartei, cam mulți la număr în orașul nostru. Prin urmare... ajung totdeauna acolo unde ne­­voia-i mai mare. Nu odată le-am văzut strecurându-se prin strădu­țele dosnice ducând pachetele la­r copilași! * 1 k­­­­ h Serbările de la 7 și 8 Au­gust, au deci înaltul strânge nouă fonduri, scop de a destinate salvării existenței sutelor de co­pii originari din familiile sărmane. Suntem convinși că publicul con­­stănțean, va da concursul său ne­limitat, „Asistenței Publice”. Trăim într’o epocă de restriște. Râsboiul a lăsat urme adânci și numai marele public prin contri­­buțiunea sa, poate îndrepta multe din relele de cari suferă marea massă a desmoșteniților. „Asistența“ își face datoria ne­clintită și conștientă de marele său rol. E acum rândul concetățenilor noștri, să și-o facă. -XXOXX-m­ini D. Meissner ministrul lucră­rilor publice, care se afla de două zile în localitate, a ple­cat astăzi de dimineață la Bu­­curești. Chestia interimatului pre­ședinției consiliului, în lipsa d-lui general Averescu, e de­finitiv rezolvată, va lua conform D. Garoflid protocolului tradițional, acest interimat, fi­ind cel mai vechi ministru din actualul cabinet. o o o La Silistra s’a instituit o co­­misiune interimară pentru Camera de industrie și comerț locală, până la noua alegere care va a­­vea loc la începutul lunii Noem­­­­brie c. a. O­O­O 1 Ministerul de agricultură a or­ganizat și anul acesta conferințe practice de agricultură pentru să­teni. Aceste conferințe se vor ține de către consilierii agricoli, agro­nomi, viticultori și horticultori. D. Grigoriu Teodor, pretorul plășii Bazargic din jud. Caliacra, a fost mutat la plasa Traian din jud. Constanța, în locul d-nului David Constantin, care trece la plasa Tulcea din jud. Tulcea, în locul d-lui căpitan Rădulescu Ștefan mutat la plasa Bazargic din jud. Caliacra. D. Julian Borcoș, pretor pro­vizoriu la plasa Stejarul din jud. Caliacra, a fost lăsat în disponi­bilitate. Pretorul N. Panteli Stanciu de la plasa Chilia-Nouă din județul Ismail, a fost mutat în interes de serviciu la plasa Stejarul din jud. Caliacra. o o . Vaporul „Împăratul Traian” pleacă Duminică 8 August din Constanța cu călători și mărfuri la Constantinopol, Pireu și Ale­xandria. ooo Minunile Datorii. Sliiul De curând s-a întors în orașul brazilian Pará o expediție ame­ricană, care timp de 10 luni a colindat izvoarele Amazonului pen­tru ca să studieze fabricarea cau­ciucului la locul de origine. W. L. Schulz, atașatul comercial al Statelor­ Unite la Rio de Janeiro publică în ultimul număr al revis­tei „The National geographic Ma­gazine” un articol interesant asu­pra rezultatelor acestor expediții. Amazonul nu e numai­ cel mai lung fluviu, împreună cu afluenții săi, el scaldă un teritoriu cât 3­4 din întreaga Europă. Indienii numesc acest fluviu Paranaguassu ceea ce pe limba lor însemnează „Fluviul mare.” La începutul cursului, malurile sunt departe unul de altul numai cu 50 metri, mai jos însă e foar­k »râu ca Ha­n« tin sîrm­e» non­ vedea al doilea. Nici un alt flu­viu din lume n’are atâția afluenți ca Amazonul. Mulți din aceștia sunt însuși fluvii mari cum de exemplu Madeira care izvorăște din regiunea Potosi în Bolivia, sau Rio Negro, cel mai misterios din afluenții Amazonului, apoi Pu­rus, etc. Astăzi aproape întregul curs al Amazonului și afluenților săi este brăzdat de vapoare mari de per­soane și de marfă. Așa­dar, ma­rile vapoare de ocean care vin din Europa, pot pluti pe Amazon până la Madaos, 1300 ktm, de la gura în ilteriorul țării și ar putea să navigheze încă mai departe în contra curentului până la Iquitos, care este la 3200 ktm, depărtare de vărsarea Amazonului în ocea­nul Atlantic. Pădurile virgine, care înconjor­Duminică va sosi în localitate grupul studenților americani care vizitează țara noastră. Studenții vor părăsi țara noastră în aceiași zi, plecând cu vaporul „împăratul Traian” la Constantinopol. vă Amazonul pe o lungime destul de însemnată a cursului său, nu sunt atât de adânci și de nepă­truns, cum se descrie de obiceiu. Pădurile acestea au asemenea lo­curi numai în unele ținuturi joa­se, unde bambușii și palmierii fac aproape imposibilă orice înain­tare. Astfel de păduri, inundate, sunt în­tot­deauna periculoase, atât din cauza bolilor cât și din lipsa de alimente necesare. E foarte posibil ca în pădurile tropicale ale Braziliei, omul să piară din cauza foamei, dacă nu are cu dânsul vreo armă ca să-și vâneze vreo sălbăticiune. In flora regiunei Amazonului se găsesc numeroase plante otrăvitoare, ale căror efecte și proprietăți sunt cunoscute numai de indigenii băș­tinași. Așa de exemplu, crește aci cunoscuta plantă chubhuasco, ca­re prin efectele ei întineritoare este pentru persiani un adevărat „izvor al tinereței“. In codrii din jurul Amazonului se găsesc cu mult mai puține fin­ Orice ban pe care „Asistența* îl încasează, aduce alinare, acolo unde Cerul a fost mai puțin dar­nic, acolo unde copilașii nenoro­ciți cunosc din leagăn foamea, a­­colo unde mizeria și-a așternut lințoliul negru peste sufletele o­­ropsite. Și îngerii providenței, doamnele deja­­ Asistența Publică a­re sălbatice, de cât s’ar crede. Sunt regiuni întinse de unde fia­rele au fost complect stârpite; au rămas doar animalele, care să tem și trăesc ascunse. Însuși jaguarul cea mai mare dintre fiare, atacă foarte rar, deși o specie, jaguarul negru, are din cauza setei sale de sânge, un renume foarte rău. Maimuțele sunt în număr mare și multe specii sunt foarte prețuite de locuitorii pădurilor peruane ca un excelent aliment. Se pot întâl­ni de asemenea și tapiri. In ce privește animalele de apă, Ama­zonul este pentru pescari un a­­devărat raiu. In apele sale furni­că cele mai diferite specii de pești și de amfibii, mai ales aligatori. Dintre pești putem cita pe carni­vorul „piranha“, care este atât de fricos și lacom încât dacă în tim­pul unei preumblări cu barca ci­neva își bagă dege­tul în apă, rar se întâmplă să n­u fie mușcat. Dintre reptile se găsesc mai ales broaște țestoase, care sunt atât de numeroase Incâ­­ ouăle lor sunt adunate în mod sistematic și for­mează un prețios obiect de ne­goț. Dungile Amazonului sunt foar­te bogate în păsări exotice, mai ales papagali. Viața în văile Am­zonului este însă îngreuiată de miriadele de insecte, care sboară prin aerul u­­med (mai ales țânțari) și propagă prin înțepăturile lor diferite boli și în special malaria. întreaga regiune a Amazonului este locuită de vreo 1.500.000— 1.600.000 oameni. Din aceștia, 1 300 000 trăiesc în Brazilia, res­tul în țările învecinate și anume în Peru și Bolivia. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt ameste­cați, proveniți din încrucișarea albilor cu indienii sau negrii. In Brazilia ei poartă numele, de Ca­­brecos, în Peru și Bolivia ei se numesc Cholos. Afară de aceștia mai trăesc în inima pădurilor, trii­­buri întregi de indieni sălbatic. Dr. Eli­za Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 Consultațiuni 3—5 d.a.

Next