Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)
1926-08-05 / nr. 170
ANUL XIII No. 170 Director Proprietar S. M. MOSCU Redacția : Str. Traian No. 11 Administrația : Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . . 600 le 6 ......................... 350 . Pentru autorități și Instituțiuni bancare abonamentul îndoit« Manuscrisele nepublicate nu sau Înapoiază — Joi 15 August 1926 DACIA i TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la orele 12 Reclame după tarif SA FIE ADEVARAT? i-a iai perinda luui Ultul partid, fiindcă ** niciodată n'am putut suporta tirania paraziților de prin cluburile noastre politice. In darea votului meu nu am avut în vedere partidele, ci oamenii. De aceea în ultimele alegeri de comună, am fost partizanul așa zisului „front unic“ și mărturisesc, că nu-mi pare rău. Edilii de azi-aleșii noștri—par oameni cât se poate de bine intenționați și judecând după activitatea depusă până acum, timp relativ foarte scurt, nădăjduiesc că într’un an-doi, Constanța noastră va intra în rândul orașelor civilizate. Ca dobrogean și cetățean, sunt cât se poate de mulțumit, fiindcă de data aceasta, fagăduelile făcute la întruniri, par a se realiza. Acest început de asanare... politica mă bucură și face să renască în mine credința perdută, că și la noi, nu tot e minciună. Stăruind pe calea apucată, aleșii noștri, își vor căpăta răsplata, prin recunoștința noastră a tuturor, și nu vom uita că au scăpat orașul acesta, de lăcustele călătoare cari s’au abătut asupra-i, ca într’un lan verde și îmbelșugat. Și fiindcă vorbesc de lăcuste, trebuie să adaug, că mai avem. Sunt unele înăuntrul primăriei, altele în afara ei. Cele din afară, se străduiesc din răsputeri ca să dea asalt municipiului, cercând prin toate mijloacele, dizolvarea lui, nu fiindcă actualii edili ar fi incapabili sau incorecți, ci fiindcă nu-și pot pune în practică năzuința de a roade din buget, în felul gospodăriilor trecute—de tristă amintire. De aceea, vedem figuri șterse—moralicește și fizicește vorbind dând târcoale și intrigând la centru, pentru ca guvernul sa se îndure a le da pe mână bugetul cel mult râvnit. Firește, lucrul acesta nu se va putea obține atât de ușor, căci astăzi cetățeanul cel veșnic păcălit, nu înțelege a da vrabia din mână pe cioara din pat. De data aceasta, cetățeanul va reacționa, neînțelegând să tolereze îndepărtarea oamenilor de treabă și instalarea potlogarilor de altă dată. . Aceasta e bine și trebuie sa se știe, de către cei cari trag sforile, în speranța unor afaceri viitoare. Pe edilii de azi, cetățenii i-au ales și numai ei vor hotărî de soarta lor. Dar am pomenit și de lăcustele din launtrul primării. Sunt multe, mai multe decât se bănuiește. Și acestea trebuiesc înlăturate. Pe cât știu, edilii noștri, își dau toate silințele ca să le descopere, dar se iubesc de unele greutăți nebânuite de cei mulți, ceea ce explică nerăbdarea acestora. Astfel se spune, că în primăria care a cumulat în tot ce poate fi mai incorect și gheșeftar, mușamaua veche și plină de mistere, se ridică cu foarte mare greutate, fiindcă personalul în curent cu cele petrecute, nu numai că facea un pește, dar sabotează. Ar fi nedrept să nu recunoaștem că în ultimul timp s’a produs o oarecare schimbare în bine, în organizațiunea instituției P. T. T., aceasta, referindu-ne la situațiunea din municipiul și județul nostru. In același timp, ar fi — credem — o neghiobre să ne hrănim cu iluzia că din punct de vedere al comunicațiilor de acest fel, am atins culmea perfecțiunei și că prin urmare obligați suntem să ne declarăm satisfăcuți. Când învârtești trei ore manivela inductorului pentru ca să obții printr'o grație mai totdeauna excepțională o convorbire telefonică, sau când o telegramă expediată din Constanța la Canara este transmisă cam după aceiași scurgere de timp cât ar necesita transmisiunea unei telegrame la New-York, oricând scrisorile expediate prin poșta rurală ca pe timpul lui Pasvante Chiorul parvin la destinațiune printr-un miracol, desigur că avem dreptul să nu leșinăm de entuziasmul perfecțiunei poștelor telegrafelor și telefoanelor, realizate în municipiul și județul Constanța. Departe de noi ideia de a aduce incriminări funcționarilor poștali, cari în afară de păcatul ce au săvârșit prin învârtirea unor mici și nevinovate afaceri cu mărcile jubiliare, sunt și rămân oameni perfecți cumsecade, muncitori, harnici — și, dacă voiți, chiar și cinstiți. Vina relei funcționări a aparatului p. t. trist din care fac parte ca mici și prețioase fragmente, nu le revine în nici un caz lor, căci altele sunt cauzele, pe cari le vom enumăra începând chiar cu numărul mic al aparatelor, liniilor de legături și sfârșind cu insuficiența personalului tehnic. La centrala telefonică de la poșta locală sunt în uz aparate cari în țările mai înaintate strălucesc de demult sub cristalele muzeelor, orânduite cu grije, catalogate și expuse în secția antichităților. Fără a avea pretențiunea să posedăm aci numaidecât aparate croite după ultima expresie a technicei și științei, totuși ne-am mulțumi și cu... preistoricele existente, numai ca ele să fie în număr suficient. O rațională funcționare și justă repartiție a muncei la aceste aparate desigur că nu poate exista, din moment ce impiegatele stau îngrămădite laolaltă în fața tabelelor cu fișele ruginite și Înverzite de timp. Constanța, avem pretențiunea să credem că reprezintă pentru ceramica P. T. T. țară ceva mai mult decât Miziluh deci a-i aloca un singur tir telefonic cu capitala țărei e mai mult decât o eroare grossieră. Sunt pe zi aproape 500 cereri pentru convorbiri cu Bucureștii, dintre care in mod excepțional pot fi satisfăcute cel mult o zecime. Din această zecime, 25—30 de convorbiri revin autorităților, iar restul până la 46—50 de convorbiri rămâne la comerțului, finanței, dispozițiunea industriei și presei, cari în atari condițiuni, își fac afacerile în mod strălucit de nenorocit. Se impune deci instalarea unei legături suplimentare telefonice cu Capitala, pentru înlăturarea acestui mare neajuns. Dar interesații în prim loc, comercianții și industriașii constănțeni au uitat că nu trebue să bazeze numai pe sprijinul statului și că salvgardarea intereselor lor stă în propria lor inițiativă. Și, au dat un trist exemplu, lăsând să se distrugă începutul făcut la Medeea prin instalarea postului de telegrafie și telefonie fără fir. Căci, au subscris cu mult elan la înființarea acelui post de comunicație, dar n’au binevoit să și verse sumele respective. _________A. Demetriad dea dreptul lucrările de investigație ale acelora, cari și-au pus de gând să taie din rădăcină răul, care a ros timp atât de îndelungat, veniturile comunei. Mai știu—și e bine să știe și mulțimea—că dacă unele lucruri au ieșit la iveala, aceasta se datorează numai tenacității acelora, cari, înțeleg sa curețe cu orice preț, gunoaiele adunate în primărie. Se mai șoptește, ca unii funcționari, s’au legat, ca în nici un caz să nu dea de gol pe acei pe cari îi știu vinovați de fapte incorecte. Să fie oare adevărat ? Ar fi un veritabil complot, care în nici un caz n’ar putea rămâne nepedepsit. Aș dori, ca cele destăinuite aci, să nu se adeverească. In tot cazul, dator sunt, să cer aleșilor noștri sa persevereze pe drumul apucat, asigurându-i că întregul oraș îi va urma. Dacă sabotare și complot se va constata, să se aplice cu energie bisturiul, căci rana de care a suferit atâta comuna noastră, trebuie neapărat vindecată. X. Y. Z. Comunicațiile Zâmbitor pruncii cei In fașă Căci „Asistenta* grijă azi S’adune fonduri pentru dânșii: Veniți cu toți, la serbare 1 i BEȚI NUMAI BORVIZ - adresațivă la D. Mungiuri & S. Gontos ■ _Strada Costache Negri No. 2. — Constanța Ungurii contractează un împrumut la Londra. Fabricile de monedă falsă nu mai produc. |P dj>i MTVATRA DORN El Școală și zidărie Sub guvernarea liberală, doctorul Angelescu a fost mai mult ministrul zidăriilor și al arhitecților bine retribuiți, decât al școalei. Ruinile construcțiilor pe jumătate ridicate, răslețite prin toate orașele și satele țării, stau ca o mărturie tristă a epocei de decădere a învățământului românesc. Astăzi o nouă concepție conduce prin persoana ministrului I . Petrovici, trebuie departamentului instrucțiunei publice, in țara cu 42 la sută analfabeți. De unde, doctorul Anghbelescu următor devizei .școli multe învățătură puțină, uda cu șampanie la fiece două zile fundamentul unei luli viitoare actualul ministru a luat deciziunea să desființeze numeroase școli ce funcționează nereglementar să restrângă altele și totdeodată să privească corpul dăscălesc, eliminând pe aceia cari nu corespund inaltei lor misiuni. Localuri de „Școală mai puține, carte mai multă“ aceasta este axioma de conducere a noului ministru. Doi oameni, două concepții. Unul credincios partidului liberal ce ddmnește Încă sprijinit pe Întunecimea minților celor mulți, altul, un modest luptător pentru propagarea culturei în păturile adânci ale poporului. De acea, suntem Încredințați că vor dispare Întunecatele lumnl ale surogatului de Învățământ liberal Iar lumina Învățăturii va străbate și prin nouri analfabetismului. Al. Doinaru Revoltă în marina greacă ? Constantinopol 5. — Din Atena se anunță că pe mai multe din unitățile marinei de răsboi elline, a isbucnit o revoltă a marinarilor împotriva regimului instituit de către dictatorul Pangalos. Răscoala aceasta ar fi fost sângeros reprimată de către trupele credincioase ale lui Pangalos Comunicate oficiale cu privire la cele de mai sus, nu s’au produs_________________ In jurul atacurilor din Cadrilater D. profesor Ilie Ghibănescu prefectul județului Durostor a sosit în localitate, urmând ca împreună cu d. general Vlădescu comandantul diviziei a 9-a, să aibe o consfătuire în ce privește luarea măsurilor de pază la frontiera Cadrilaterului. Aceasta în urma hotărârei conferinței prefecților dobrogeni de a reprima în mod drastic orice viitoare atacuri de peste frontieră. --------m------- D. ILIE GHIBĂNESCU Faptele zilei Chef belicos.— D. Ion Zamfir măcelar din bulevardul Regina Maria No. 1, aflându-se la chef într’o cârciumă pe strada Călărași No. 20, a cerut muzicantului Nicolae Simionescu să-i cânte după placul său. Acesta refuzând a fost luat la bătaie de chefliu, care i-a aplicat o lovitură cu vioara în cap, spărgându-i și vioara și capul. Muzicantul a fost pansat la o farmacie. Bătaie.D. Spiru Marin funcționar la biroul de export și import Sterie Dailă pe când se afla ola în piața Carol, a fost luat la bătaie de măcelarul Badea Spânu, fost consilier comunal, pentru faptul că Macri refuzase să cumpere carnea necesară aprovizionării vapoarelor de la sus numitul măcelar. D. Macri a reclamat parchetului pe agresor.__________ Noile trenuri de marfă Pentru facilitarea transporturilor de cereale și îndreptarea lor către porturile țării spre a fi exportate, direcțiunea generală a căilor ferate a luat o serie de măsuri care prevăd pentru portul Constanța încă opt trenuri, care vor circula trei pe distanța București—Fetești — Constanța, trei distanța Ploești—București—Fetești—Constanța și două pe distanța Țândărei —Fetești—Constanța. Grație acestor dispozițiuni salutare e cert că traficul prin portul nostru va atinge maximul, ceea ce va schimba cu desăvârșire aspectul actual de tristețe ce dăinuește ca o urmare firească a crizei generale prin care trecem. --------xxoxx------- Trotzki nu-i arestat Constantinopol 3. — O telegramă din Berlin anunța că Trotzki se află incognito in acel oraș, unde a suferit o ușoară intervenție chirurgicală. Vizita aceasta in capitala Germaniei, pare a nu avea un caracter politic. --------xxoxx-------- i | TROTZKi Uzita studenților americani Spicuiri din activitatea „Asistenții Publice" Procurarea veniturilor. Cum se distribuie ajutoarele Am anunțat că pentru zilele de 7 și 8 August a. c. societatea „Asistența Publică” din localitate, a organizat o splendidă kermessă pe bulevard, în dorința de a strânge noui fonduri destinate creșterii copiilor sugari. Pentru a edifica opinia publică asupra activității acestei mari societăți de binefacere, ne mărginim deocamdată a spicui câte ceva, din „Darea de seamă” a anului 1925, întocmită de comitetul de conducere de sub președinta d-lui dr. Al. Pilescu și cu concursul d-nelor Alexandrina Pilescu, Maria dr. Marosin, Lilly Radovici, Verginia Stoicescu, Niki Costiniu, Eliza Circa, Pia Bârzan, Ana Odor Vasilescu, Ecaterina Țânțu, Sophie dr. Isăcescu, Elena Gheorghiu, Lilly Fărcășanu T. Weisbuch, Constanța Stăicescu, Elena Gheorghiu și Sophie Vulpe și a d-lor Mircea Solacolu, V. Andronescu, A. Vulpe, Jean Atanasof, George Georgescu și A. Elmann. Veniturile „Asistenții“ întru deplinirea importantei opere de caritate publică ce și-au propus, diriguitorii „Asistenței” lucrează cu febrilitate la procurarea veniturilor. Pentru aceasta trebue și pricepere și sârguință. Membrii constănțeni au dat dovadă că posedă ambele calități. Se adună fonduri din serbări, cotizații, subvenții, din donațiunile primăriei și a prefecturei de județ etc. Toate acestea, în decursul anului trecut, au adus un aport de 1048915 lei. In acelaș an, „Asistența* a cheltuit suma de 741255 lei, cu ajutoarele acordate. Cum ajată „Asistența* Din acești bani, s’au cheltuit 352023 lei pentru materiale și alimente, destinate alimentarii au aproape 600 copii fugaci, înscriși la cele două dispensării, cari au funcționat regulat în tot timpul anului. S’au hrană, bani împărțit ajutoare în și îmbrăcăminte și tot din această sumă s’a distribuit în cursul ernii 12500 kgr. lemne, la diverse familii nevoiașe. S’a acordat apoi ajutoare în sumă de lei 47000 la femei sărmane, pentru cazuri de boală, înmormântare sau mizerie. Cu asistența de dispensare, s’a cheltuit suma 28948,25 lei pentru medicamente, la 10072 cazuri de boală. Pentru asistența la domiciliu a lehuzelor sărace, societatea a cheltuit 96729 lei. Iată deci, că „Asistența Publică“ e o adevărată binefacere pentru cei loviți de vitregia soartei, cam mulți la număr în orașul nostru. Prin urmare... ajung totdeauna acolo unde nevoia-i mai mare. Nu odată le-am văzut strecurându-se prin străduțele dosnice ducând pachetele lar copilași! * 1 k h Serbările de la 7 și 8 August, au deci înaltul strânge nouă fonduri, scop de a destinate salvării existenței sutelor de copii originari din familiile sărmane. Suntem convinși că publicul constănțean, va da concursul său nelimitat, „Asistenței Publice”. Trăim într’o epocă de restriște. Râsboiul a lăsat urme adânci și numai marele public prin contribuțiunea sa, poate îndrepta multe din relele de cari suferă marea massă a desmoșteniților. „Asistența“ își face datoria neclintită și conștientă de marele său rol. E acum rândul concetățenilor noștri, să și-o facă. -XXOXX-mini D. Meissner ministrul lucrărilor publice, care se afla de două zile în localitate, a plecat astăzi de dimineață la București. Chestia interimatului președinției consiliului, în lipsa d-lui general Averescu, e definitiv rezolvată, va lua conform D. Garoflid protocolului tradițional, acest interimat, fiind cel mai vechi ministru din actualul cabinet. o o o La Silistra s’a instituit o comisiune interimară pentru Camera de industrie și comerț locală, până la noua alegere care va avea loc la începutul lunii Noembrie c. a. OOO 1 Ministerul de agricultură a organizat și anul acesta conferințe practice de agricultură pentru săteni. Aceste conferințe se vor ține de către consilierii agricoli, agronomi, viticultori și horticultori. D. Grigoriu Teodor, pretorul plășii Bazargic din jud. Caliacra, a fost mutat la plasa Traian din jud. Constanța, în locul d-nului David Constantin, care trece la plasa Tulcea din jud. Tulcea, în locul d-lui căpitan Rădulescu Ștefan mutat la plasa Bazargic din jud. Caliacra. D. Julian Borcoș, pretor provizoriu la plasa Stejarul din jud. Caliacra, a fost lăsat în disponibilitate. Pretorul N. Panteli Stanciu de la plasa Chilia-Nouă din județul Ismail, a fost mutat în interes de serviciu la plasa Stejarul din jud. Caliacra. o o . Vaporul „Împăratul Traian” pleacă Duminică 8 August din Constanța cu călători și mărfuri la Constantinopol, Pireu și Alexandria. ooo Minunile Datorii. Sliiul De curând s-a întors în orașul brazilian Pará o expediție americană, care timp de 10 luni a colindat izvoarele Amazonului pentru ca să studieze fabricarea cauciucului la locul de origine. W. L. Schulz, atașatul comercial al Statelor Unite la Rio de Janeiro publică în ultimul număr al revistei „The National geographic Magazine” un articol interesant asupra rezultatelor acestor expediții. Amazonul nu e numai cel mai lung fluviu, împreună cu afluenții săi, el scaldă un teritoriu cât 34 din întreaga Europă. Indienii numesc acest fluviu Paranaguassu ceea ce pe limba lor însemnează „Fluviul mare.” La începutul cursului, malurile sunt departe unul de altul numai cu 50 metri, mai jos însă e foark »râu ca Han« tin sîrme» non vedea al doilea. Nici un alt fluviu din lume n’are atâția afluenți ca Amazonul. Mulți din aceștia sunt însuși fluvii mari cum de exemplu Madeira care izvorăște din regiunea Potosi în Bolivia, sau Rio Negro, cel mai misterios din afluenții Amazonului, apoi Purus, etc. Astăzi aproape întregul curs al Amazonului și afluenților săi este brăzdat de vapoare mari de persoane și de marfă. Așadar, marile vapoare de ocean care vin din Europa, pot pluti pe Amazon până la Madaos, 1300 ktm, de la gura în ilteriorul țării și ar putea să navigheze încă mai departe în contra curentului până la Iquitos, care este la 3200 ktm, depărtare de vărsarea Amazonului în oceanul Atlantic. Pădurile virgine, care înconjorDuminică va sosi în localitate grupul studenților americani care vizitează țara noastră. Studenții vor părăsi țara noastră în aceiași zi, plecând cu vaporul „împăratul Traian” la Constantinopol. vă Amazonul pe o lungime destul de însemnată a cursului său, nu sunt atât de adânci și de nepătruns, cum se descrie de obiceiu. Pădurile acestea au asemenea locuri numai în unele ținuturi joase, unde bambușii și palmierii fac aproape imposibilă orice înaintare. Astfel de păduri, inundate, sunt întotdeauna periculoase, atât din cauza bolilor cât și din lipsa de alimente necesare. E foarte posibil ca în pădurile tropicale ale Braziliei, omul să piară din cauza foamei, dacă nu are cu dânsul vreo armă ca să-și vâneze vreo sălbăticiune. In flora regiunei Amazonului se găsesc numeroase plante otrăvitoare, ale căror efecte și proprietăți sunt cunoscute numai de indigenii băștinași. Așa de exemplu, crește aci cunoscuta plantă chubhuasco, care prin efectele ei întineritoare este pentru persiani un adevărat „izvor al tinereței“. In codrii din jurul Amazonului se găsesc cu mult mai puține fin Orice ban pe care „Asistența* îl încasează, aduce alinare, acolo unde Cerul a fost mai puțin darnic, acolo unde copilașii nenorociți cunosc din leagăn foamea, acolo unde mizeria și-a așternut lințoliul negru peste sufletele oropsite. Și îngerii providenței, doamnele deja Asistența Publică are sălbatice, de cât s’ar crede. Sunt regiuni întinse de unde fiarele au fost complect stârpite; au rămas doar animalele, care să tem și trăesc ascunse. Însuși jaguarul cea mai mare dintre fiare, atacă foarte rar, deși o specie, jaguarul negru, are din cauza setei sale de sânge, un renume foarte rău. Maimuțele sunt în număr mare și multe specii sunt foarte prețuite de locuitorii pădurilor peruane ca un excelent aliment. Se pot întâlni de asemenea și tapiri. In ce privește animalele de apă, Amazonul este pentru pescari un adevărat raiu. In apele sale furnică cele mai diferite specii de pești și de amfibii, mai ales aligatori. Dintre pești putem cita pe carnivorul „piranha“, care este atât de fricos și lacom încât dacă în timpul unei preumblări cu barca cineva își bagă degetul în apă, rar se întâmplă să nu fie mușcat. Dintre reptile se găsesc mai ales broaște țestoase, care sunt atât de numeroase Incâ ouăle lor sunt adunate în mod sistematic și formează un prețios obiect de negoț. Dungile Amazonului sunt foarte bogate în păsări exotice, mai ales papagali. Viața în văile Amzonului este însă îngreuiată de miriadele de insecte, care sboară prin aerul umed (mai ales țânțari) și propagă prin înțepăturile lor diferite boli și în special malaria. întreaga regiune a Amazonului este locuită de vreo 1.500.000— 1.600.000 oameni. Din aceștia, 1 300 000 trăiesc în Brazilia, restul în țările învecinate și anume în Peru și Bolivia. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt amestecați, proveniți din încrucișarea albilor cu indienii sau negrii. In Brazilia ei poartă numele, de Cabrecos, în Peru și Bolivia ei se numesc Cholos. Afară de aceștia mai trăesc în inima pădurilor, triiburi întregi de indieni sălbatic. Dr. Eliza Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 Consultațiuni 3—5 d.a.