Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)
1926-07-22 / nr. 158
ANUL XIII No. 158 Director Proprietar S. H. NOSCA Redacția : Str. Traian No. 11 Administrația: Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . 4 600 lei „................... 350 „ Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu *• — înapoiază — Joi 22 Iulie 1926 DACIAI? TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarif In Polonia se revizuește constituția: Oare s’au îmbolnăvit polonezii de brătianomanie! BEȚI NUMAI BORVIZ Jfiești VI VATRA-DORNEI adresațivă la D. Mungiuliu S. COOJOS -Strada Costache Negri No. 2. — Constanța Se știe că activitatea parlamentară a dlui Vasile P. Sassu, a fost inaugurată printr-o gafă colosală, care a avut darul să stârnească împotriva-i, nu numai pe comercianții din Constanța ci mai cu seamă, pe înșiși membrii partidului național liberal. Pare-se, că în dorința de a linguși pe vistiernicul de amară aducere aminte, d. Sassu a găsit cu cale să se institue rător al criminalelor în apăaptitudini vintiliste, protestând în parlament într’un limbaj de cotoi pocăit împotriva libertății jocurilor la Cazinoul nostru, tocmai în momentul când tot ce e constănțean, vedea în îngăduința guvernanților actuali, salvarea iubitului nostru oraș, ruinat de administrația liberala. Desigur, d. Sassu și-a aprins pale în cap și dacă într’un articol recent l-am prezentat pe drept cuvânt, un dușman al Constanței, am fost în asentimentul tuturora. Situația isgonitului din urbea lui Peneș Curcanul și totdeodată a apărătorului d-lui Vintilă Brătianu, devenise critică și marele vasluian avea nevoie la rându-i de un avocat, care să-l susție. Atunci, din înălțimile tainice ale divinului Parnas, apăru junele Mitică Beloiu cu servieta-i plină de imbecilități la subsuoară, dar cu o mare ideie’n scăfârlie, să lingușească și dânsul, că doar, doar cândva, C. C. Vasile i-o da și lui vreun oscior de râs.. Și pogorând din Olimpul periferiilor constănțene în coloanele unui confrate ce-l tolerează încă, d. D. I. Belloiu s’a apucat să servească d-lui Sassu, laude de calibrul acelora de cari, într’un trecut nu tocmai îndepărtat, s'a servit și studentul Beloiu spre a obține dela d. Virgil Andronescu—pe atunci primar— un loc de casâ pe un preț ca să l revindă derizoriu apoi cu o sumă fabuloasă. Tânărul jurist nare mânile „pistruiate, și banii încasați încă nu au miros. Pana-i săltăreață, săvârșește prostii tot atât de săltărețe și în consecință nu vom comenta infecta proză sasista de nuanță antisemită cu care istețul avocățel a binevoit să ne onoreze ca să complacă înaintașului său pe aceiaș cale de la Vaslui. Ne place să credem însă că junele fante ce păstrează încă mirosul de seu de oaie bine pronunțat, ne va mai da ocazia să ne ocupăm de personalitatea d-sale și mai cu seamă, de afacerea cu locul, pentru ca d. Sassu, să-și poată aprecia apărătorii. Al. Doinaru Laude cari acuză Știri externe Mul HD N. P. M Cronica zilei Frunză de vită Rochiile preascurte doamnelor, sunt scurte decând lumea, iată de ce, presupunem, această modă veche va dura mai mult decât toate celelalte. Curios din fire, — curiozitatea nu este un semn de imbecilitate cum s’a susținut de debit,— am vrut să urmăresc în decursul veacurilor „mersul“ fustelor, recunosc totuși, că, după o zadarnică cercetare în colecțiile savantelor volume ale revistelor „La vie Parisiene" și „Le Sourire“, a trebuit să renunț la orice descoperire interesantă. Intr’adevăr, doctele scrieri chiar sus citate nu pomenesc decât de soarta cămășilor de alungul secolelor și păstreză cea mai desăvârșită tăcere cu referire la scoarțele exterioare. Era deci cazul să mă întreb: — Pe unde scoți cămașa? Trista experiență a vieții m’a făcut, cam demult, să înțeleg că omul trebuie să se descurce, —întotdeauna și în toate împrejurările,— singur! Am dus în consecință degetul la tâmplă și după o profundă cugetare, am descoperit ceea ce toată lumea știa, anume că prima... rochie, a fost frunza de viță. Dar dar tocmai aci rezidă originalitatea prezentului... studiu. Curios din fire, m’am întrebat: Prin urmare, Eva a mâncat mărul. (Observ, cu această ocaziune, că Vechiul Testament nu ne-a spus dacă mărul era crețesc sau domnesc). Imediat după acest act, nesocotit, femeea a căutat să se... îmbrace Era firesc ! Sunt de acord ! Instinctul, (zic instinctul), a mânat’o spre frunza de viță... De ce nu spre frunza de lotus, lungă de un metru și largă de jumătate?.. Răspunsul e simplu: Pentru că Eva vroia să se acopere îndeajuns, dar, în orice caz, nu prea mult. Iată de ce, doamnelor, rochiile se scurtează pe zice ce trece și tind, — cum e și normal,— să revină la frunza legendară. j I AX. EONI Incendiul dela oborul de cereale Un puternic incendiu s’a declarat ori noapte la magazia de cereale a d-lui Costas situată la oborul de cereale. Focul a luat naștere de la o țigară aprinsă care a fost aruncată în magazie. Fiind anunțați pompierii, aceștia au sosit imediat reușind să stingă focul. A ars o parte din magazie și o cantitate de cereale aflate înăuntru. Pagubele se evaluează la suma de lei 35000. Regele la Milano ROMA, 20. — Aseară regele României, însoțit de ministrul Hiotto și dr. Romalo, a sosit cu un tren special la Milano. La gară se aflau consulul României Ricci, prefectul poliției, funcționarii căilor ferate, președintele Camerei de Comerț italo-române Chiergchetti. Regele viu aclamat de un grup de studenți români, a plecat înnainte spre Paris. UN ORAȘ PREISTORIC STĂNGĂ. ODESSA PRAGA 20. In apropierea comunei Usatov, 7 verste de Odessa, comisiunea muzeului istorico-arheologic, după lungi și minuțioase cercetări a descoperit un oraș preistoric. Au fost găsite multe obiecte de mare valoare științifică. CUM SUNT VIZITATE băile RUSEȘTI DE LA MAREA NEAGRĂ PRAGA 20. — După cum anunță „Raboceaia Gazeta", băile și sanatoriile de lângă Marea Neagră sunt toate ocupate de numeroși vizitatori. Numărul vizitatorilor a crescut cu 25 la sută față de cel din anul trecut. O MARE ACȚIUNE ECONOMICĂ. Zagreb 20.— Consiliile comunale ale orașelor Spalato și Dubrovnic au invitat toate orașele de lângă țărmul mării ca să formeze o singură uniune, care în interesele generale să lucreze în comun pentru instalarea de băi, hoteluri și alte întreprinderi, cari să contribue la creșterea numărului vizitatorilor străini. Uniunea orașelor litorale va lucra în comun acord cu uniunea tuturor orașelor iugoslave. Zilele acestea a avut loc în sălile Camerii de comerț din Spalato o consfătuire a reprezentanților tuturor organizațiilor economice din Dalmația unde s’a discutat chestiunea cum să fie ferit litoralul dalmat de urmările nefavorabile ale ratificării convenției de la Nettuno. Spalato a hotărât să învite toate orașele dalmațiene ca să se unească la această acțiune economică. Doctor E. Guby Consultațiuni 2—5 Str. Ștefan-cel-Mare No. 2 Inaugurarea sanatoriului poștelor Festivitatea de la Techirghiol uri la orele 12 a. m., a avut loc în satul Techirghiol, inaugurarea sanatoriului corpului P. T. T. Au luat parte d. P. S. Papacosta directorul general al poștelor, venit din București în acest scop, d-nii dr. **&.I. Pilescu primar și deputat, Octav Goruneanu prefectul județului, directorii serviciilor din P. T. T., d. Macri primarul Techirghiolului precum și funcționarii aflați în cura sanatoriului. Oaspeții au fost primiți cu muzica militară. Serviciul divin a fost oficiat de către doi preoți din Capitală și preotul N. Paveliu din Constanța. A urmat apoi vizitarea sanatoriului și banchetul. A toastat primul, d. dr. Pilescu pentru directorul poștelor, donând cu această ocazie — sub rezerva aprobărei delegației permanente comunale— un teren la Mamaia, pentru un alt sanatoriu pe care direcția P. T. T. îl va construi. D. Papacosta mulțumind, asigură corpul P. T. T. de solicitudinea sa. Au toastat toată apoi d-nii Popescu Paglian directorul casei de credit P. T. T., Mihail D. Ion inspector regional, prefect O. Goruneanu pentru „ministrul* poștelor și pentru spiritul de ordine și de bunătate ce domnește în corpul P. T. T. și Lucescu. La sfârșitul banchetului d. Papacosta a închinat pentru corp și pentru d-nii Pilescu și Goruneanu. -xxoxx Furt în tren Unul dintre numeroșii de buzunare cari abundă pungași trenul București Constanța, rămas necunoscut până în prezent, a furat din buzunarul călătorului August Ghelberg din Cernăuți, un portifeuille conținând suma de 7000 lei, diverse acte și trei semnate în alb, în valoare polițe totală de 20.000 lei pe cari păgubașul... le declară nule și fără valoare în mâinile oricui s’ar găsi. In sensul celor de mai sus, păgubașul a mai depus și o plângere la poliție a gărei Fetești. --------XIX------- Serbările „Asistenței Publice“ s’au amânat Societatea „Asistența Publică“ aduce la cunoștința publicului constănțean, că serbările ce proedase a da, în zilele de 24 și 25 Iulie a. c. au fost amânate pentru zilele de 7 și 8 August a. c. Biletele vândute, sunt valabile și pentru acele zile. --------xxoxx—---- SPORT O încercare de sinucidere Femeia Jeni Marinescu de la casa de toleranță a Adelei Camburu din str. Cuza-Vodă, a încercat să se sinucidă înghițind o cantitate de sodă caustică dizolvată în apă. Cauza funestului act este mizeria. Sinucigașa a fost internată la spitalul comunal. ----------xxoxk —■ I»« I Furt la plaje Femeia Francisca Grainer din str. Tache Ionescu No. 18 a reclamat poliției că era pe când făcea baie la plaje lăsându-și hainele pe mal, i s’au furat dint’un buzunar 3 inele și o pereche de cercei de aur. -xxoxx Știri din Medgidia Mort subit.— Tânărul Sotir H. Dumitru, de 14 ani colonist macedonean, sosit cu trenul de la Constanța, împreună cu mai mulți coloniști aduși din Macedonia pentru Cadrilater a murit subit în vagon.—Cercetările s’au făcut de poliție și d-l Dr. N. Pavelescu care au găsit că asupra morței nu există nici o bănuială. Post-vacant.— La judecătoria Medgidia este vacant locul de impegat arhivar. Amatorii să se adreseze cu cererea Judecătoriei sau D-lui Prim Președinte al Tribunalului Constanța. Condițiunile cerute sunt: 4 clase secundare, serviciul militar satisfăcut, examenul de inpiegat Dacă este funcționar este dispensat de examen. Epidemii.— Cu începere de la 9 iulie a.c. orașul Medgidia a fost declarat contaminat de pojar, totuși medicul orașului n’a ezitat să plece în vilegiatură, iar măsurile de combatere se execută de d-l dr. Theomo, care e și primarul orașului și dl căpitan Dr. N. Pavelescu, medicul garnizoanei. --------xxoxx-----— | Sinuciderea unei infirmiere Femeia N. lulișca de fer din Ardeal, infirmieră la spitalul comunal, s-a sinucis, din cauza mizeriei, înghițind o cantitate de sublimat dizolvată în apă. După câteva ore de victima cu toate îngrijite chinuri date a încetat din viață. --------xxoxx--------, Faptele zilei Hoț arestat. — Ori după amiază a fost arestat în gară pungașul de buzunare Sofronie Duca. Numitul este bănuit ca autor a mai multor furturi săvârșite în trenul de București. Accident. — D. Ion Șerban din suburbia Anadolchioi, a căzut și lovindu-se grav la cap, a fost internat la spital. Ixxoxx------ * Spirite simple învățământul secundar în Constanța și învățământul secundar în Constanța, în afară de lipsa localurilor proprii suferă și de un alt rău mare, a căruia locuire n’o întrezărim măcar, anume de lipsa profesorilor. Meseria de profesor este azi îmbrățișată de un număr de tineri din ce în ce mai neînsemnat. Capitalul intelectual și material trebuitor unei asemenea materii, greutățile de învins, piedicile de înlăturat, în sfârșit toată pregătirea anevoioasă, fără ca să zărești, la capătul ei, perspectiva măcar a unei vieți plină de mulțumire, îndepărtează, în loc să apropie, tinerimea. Statul dă un salariu de mizerie acelor ce merită să pregătească sufletește generațiunile de mâne,, să pregătească viitorul neamului. Din Constanța, județ și oraș, se găsesc azi, urmând cursurile superioare universitare și speciale, cam două sute, două sute cincizeci de studenți. Din aceștia numai doi urmează facultăți, care dau pregătire pentru profesorat! Și cum ar putea să urmeze mai mulți, când viața costă atâta de scump, iar meseria de profesor este prețuită atât de puțin ! Patru mii de lei primește azi lunar cu toate sporurile trecătoare, un profesor începător, sumă absolut neîndestulătoare în Constanța, pentru ca un om să poată avea o locuință bună, să se hrănească și să se îmbrace, necum să mai îngrijească și de o familie ! De aceia rar, foarte rar, dacă ne mai vine și câte un profesor, proaspăt ești de pe băncile Universității. Învățământul nostru secundar, împovărat cu un număr de elevi, întreit și împătrit mai mare decât înainte de războiu, rămâne să fie dus de acelaș corp dăscălesc, dacă nu chiar de către un corp mai mic. La liceul nostru în loc de o singură clasă a doua, de pildă, avem în ființă patru clase paralele . Profesorii însă au rămas unii și aceiași, ca și înainte de războiu. Sleirea forțelor acestor profesori este evidentă. Dar va zice cineva: adevărat, munca cerută în astfel de condițiuni profesorilor întrece puterile lor; în schimb pentru toate orele făcute mai mult decât cere legea organică a învățământului, ei primesc o plată deosebită, ceia ce le îngăduie a-și îmbunătăți simțitor viața. Mare și neiertată greșală, pentru că munca cerută profesorului este în totul deosebită de oricare altă muncă. Profesorului i se cere o muncă încordată mintal, neîncetat vie, plină de dragoste, de avânt și de entuziasm. Așa însă cum el azi o face, dacă o poate face, este o muncă de mașină, învățământul este astfel comercializat. Mai fiecare profesor este obligat azi să facă cel puțin treizeci de ore școală săptămânal, ceia ce înseamnă cinci ore zilnic, iar unii,— în cazuri și la materii, la cari nu se mai găsește nimeni, profesor, abilitat ca atare, sau nu, cere să-ș ia asupră și predarea în unele clase măcar, — au ajuns și până la cincizeci de ore săptămânal opt ore de școală pe zi . Inbunătățirea simțitoare a vieții profesorului, prin istovirea lui, este dăunătoare și profesorului și îirăiește și starea învățământului. Nu se face și nu se poate face treabă cinstită și conștiincioasă pentru că omenește, pentru cine-și dă seama bine de școală, aceasta nu se poate. Urmările sânt mari și incalculabile. Bacalaureatul nou a început să zgândăie numai insuficiența candidaților, datorită desigur într’o oarecare măsură și faptului aci arătat, iar viitorul ne rezervă generațiuni cari, pregătite tot mai slab pentru viață, ar putea tot mai puțin să lupte cu greutățile ei de tot felul. Gr. Roșu 1 ---------xxoxx——-— IHrlillHI Ministerul de finanțe a prelungit termenul pentru depunerea declarațiunilor de băuturi alcoolice (spirt, țuică, rachiuri, etc.) aflate în depozit, până în seara zilei de 23 iulie. Tot cu acest prilej, ministerul a trimis tuturor administrațiilor financiare din țară, instrucțiunile necesare asupra modului cum trebue pusă în aplicare noua lege a băuturilor spirtoase. o o o La sfârșitul acestei săptămâni va începe plata aconturilor asupra despăgubirilor de război cuvenite internaților, răniților tre bombe, etc. Tot odată se vor plăti aconturi și funcționarilor de la ministerele de războiu, externe și finanțe, celor de la preșidenția consiliului și pensionarilor. Celelalte categorii de îndreptățiri nu vor primi deocamdată nici un acont. Societatea „Ocrotirea Orfanilor din Răsboi” aduce la cunoștința generală că în ziua de 27 Iulie c. ota 10 a. m. se va ține licitație publică cu oferte închise la biroul Societății din strada Mircea No. 19, pentru vinderea a circa 10000 bucăți țiglă cum și o cantitate de șipci ce se află depozitate la orfelinatul „Grănicerul Munșat”. Odată cu oferta d-nii concurenți vor depune și garanția de 10 la sută asupra sumei oferită. Supra oferte nu se primesc. Art. 72-88 din legea contabilității publice sunt aplicabile acestei licitații. t —o— Ceva despre societatea „Dobrogea“ Am făcut cunoscut cetitorilor noștri cele ce se petrec în Bulgaria și anume protestul iredentiștilor bulgari împotriva autorităților române. Societatea „Dobrogea“ cu sediul principal la Varna și cu filiale în toate orașele de seamă ale Bulgariei, a convocat toți membrii ei într’o întrunire ce s’a ținut la Sofia în ziua de 30 Maiu a. c. S’a protestat acolo contra autorităților române cari săvârșesc orori contra populației bulgare din Cadrilater? Generalii de rezervă Gh. Teodorof și Cantaragief au declarat solemn ca toți ofițerii de rezervă sunt gata să se jertfească pentru eliberarea fraților bulgari de sub jugul român. In cadrul restrâns al acestui articol, vom reaminti cetitorilor noștri cele ce se cunosc despre „Dobrudjansko Drujestvo” sau Societatea Dobrogeană, — pentru ca să se cunoască cine sunt cei cari protestează la Liga Națiunilor contra autorităților române a căror vină e aceia că vor stârpirea bandelor de comitagii, ce ucid și jefuiesc pe aceiași frați oprimați în numele cărora se fac Întruniri la Sofia și se redactează proteste pline de minciuni, adresate străinătății. * " [ ] Atunci când Dobrogea revenia la sânul României de care o despărțise vremelnica ocupație germano-bulgară,—dezertorii români de origine bulgară, turcă, germană, rusă și din nenorocire și română, au fugit odată cu armatele bulgare ce se retrăgeau. Ședința comisiunei Sportive de astăzi Miercuri 21 Iulie orele 21, din cauza galei de box, se amână pentru Mâine Joi 22 Iulie aceleași ore, și se va ține în localul liceului (divizionare). Sunt invitați să participe delegați tuturor cluburilor ca și toți aceia cari se interesează de sport, deoarece se vor lua hotărâri definitive în chestiunea terenului. Prima haltă a acestor naufragiați era orașul Varna. Aci se simțea nevoia unei societăți care să găsească mijloace de pentru aceste cete de existență criminali ce fugiseră de teama că vor suferi consecințele purtării lor plină de cruzimi față de nenorociții români rămași în ghiara lor. Un grup de intelectuali dobrogeni, de origine bulgară, au format o societate de ajutor pe care au numit-o „Dobrogea”. Primul conducător al ei a fost doctorul Ștefan Ogneanof care a avut curajul să se întoarcă în România după ce se făcuse vinovat de fapte pentru care alții ar fi fost condamnați la muncă silnică pe viață. Societatea „Dobrogea” procura în mod conștiincios mijloacele de existență pentru dezertorii din armata română cari se botezau singuri emigranți politici și cari nu erau de fapt decât niște gunoaie ale Dobrogei noastre. Astfel societatea le înlesnea găsirea de servicii la stat și la particulari, ajutându-i redus și cu — Ce este armata? — Trăiți, domnule căpitan, armata este o asociație de oameni cari nuu știut să se -nvârtească ca să fie refornați bani. Emigranții dobrogeni erau primiți pretutindeni, căci se simțea nevoie de el ca să se umple golurile făcute de războiul ce decimase populația bulgară. Deși subvenționată cu sume mari de statul bulgar și de populație, societatea „Dobrogea” nu putea face față tuturor cheltuielilor ce necesita întreținerea și deplasarea marelui număr de refugiați politici cari abuzau fără rușine de ocrotirea ce le-o dădea societatea. S’a recurs atunci la mijloace necinstite și anume la bandele de comitagii formate bineînțeles din acești sărmani emigranți politici cari nefiind bani de muncă, se constituiau în bande ce jefuiau și jefuiesc încă populația din Cadrilater. Banii câștigați prin crimă sau din vânzarea în oborul Varnei, a vitelor răpite din Cadrilater, se vărsau și se varsă încă în casa societății iredentiste bulgare „Dobrogea*. Cu cât incursiunile bulgărilor comitagii sunt mai dese și mai fructuoase cu atât acțiunile societății se urcă. Lucrul acesta este arhicunoscut căci s’a constatat cu ocazia capturării unora din bandiți. Spre a susține viu focul sacru societatea „Dobrogea* își convoacă deseori membrii în întruniri. Atunci, statul bulgar care susține cu larghețe societatea pune la dispoziția emigranților căile sale ferate în mod cu totul gratuit, le oferă ospitalitate și „naști brazi dobrudjanții* fac atunci manifestație contra românilor din a căror pricină nu se pot întoarce la vetrele lor. Cu această ocazie șovinismul bulgar își dă în petec și des zrce toate declarațiile pacifice ale diplomaților bulgari cari încearcă uneori să fie și ei... diplomați, înțelegem durerea acestor emigranți politici cari alimentează bandele de comitagii, îi credem că sunt sinceri în darul lor de a-și revedea satele din cari au fugit dar nu le putem crta faptul că vorbesc în numele populației S’a redeschis marele și renumitul RESTAURANT REGINA HOTEL strada Lascăr Catargiu No. 9. Bucătărie română și străină, aprovizionat cu cu cele mai bune băuturi indgiene și streine. Orchestră aleasă din Cadrilater pe care ei o jefuesc și o ucid fără cruțare de câte ori au ocazia s-o facă. Tartufismul bulgar, chiar atunci când își are parteneri ca generalii Teodoros și Cantaragief eroii naționali ai Bulgariei, pe lângă faptul că ne arată mentalitatea îngustă a unui popor care se încăpăținează să susție o cauză pierdută, ne mai arată că ar fi bine să ne punem în gardă și atunci când bestia va încerca să rupă lanțul, să-i punem botnița de rigoare. Pentru toate acestea mulțumim societății iredentiste bulgare ce se intitulează cu numele „Dobrogea“, o provincie în care ei n’au adus decât ruina și crima și pe care românul va ști s’o înfrumusețeze în timp de pace și s’o apere în timpuri grele. S. CU APA DE IZVOARE CE CURGE DIN CARPAȚI, SE FACE BEREA .AZUGAT DE NU CREDEȚI GUSTAȚI Bell numai „Borviz POIANA NEGRI“ apelor împăratulinerale naturale