Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-07-22 / nr. 158

ANUL XIII No. 158 Director Proprietar S. H. NOSCA Redacția : Str. Traian No. 11 Administrația: Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . 4 600 le­i „................... 350 „ Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu *• — înapoiază — Joi 22 Iulie 1926 DACIAI? TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarif In Polonia se revizu­­ește constituția: Oare s’au îmbolnăvit polonezii de brătiano­­manie! BEȚI NUMAI BORVIZ Jfiești VI VATRA-DORNEI adresațivă la D. Mungiuli­u S. COOJOS -Strada Costache Negri No. 2. — Constanța Se știe că activitatea par­lamentară a d­lui Vasile P. Sassu, a fost inaugurată printr-o gafă colosală, care a avut darul să stârnească împotriva-i, nu numai pe comercianții din Constanța ci mai cu seamă, pe înșiși membrii partidului național liberal. Pare-se, că în do­rința de a linguși pe vistier­nicul de amară aducere a­­minte, d. Sassu a găsit cu cale să se institue rător al criminalelor în apă­apti­tudini vintiliste, protestând în parlament într’un limbaj de cotoi pocăit împotriva li­bertății jocurilor la Cazinoul nostru, tocmai în momentul când tot ce e constănțean, vedea în îngăduința guver­nanților actuali, salvarea iu­bitului nostru oraș, ruinat de administrația liberala. Desigur, d. Sassu și-a a­­prins pale în cap și dacă într’un articol recent l-am prezentat pe drept cuvânt, un dușman al Constanței, am fost în asentimentul tu­turora. Situația isgonitului din urbea lui Peneș Curca­nul și totdeodată a apără­torului d-lui Vintilă Bră­­tianu, devenise critică și ma­rele vasluian avea nevoie la rându-i de un avocat, care să-l susție. Atunci, din înălțimile tai­nice ale divinului Parnas, apăru junele Mitică Beloiu cu servieta-i plină de im­becilități la subsuoară, dar cu o mare ideie’n scăfârlie, să lingușească și dânsul, că doar, doar când­va, C. C. Vasile i-o da și lui vre­un oscior de râs.. Și pogorând din Olimpul periferiilor constănțene în coloanele unui confrate ce-l tolerează încă, d. D. I. Be­­lloiu s’a apucat să servească d-lui Sassu, laude de ca­librul acelora de cari, într’un trecut nu tocmai îndepărtat, s'a servit și studentul Be­­loiu spre a obține dela d. Virgil Andronescu—pe a­­tunci primar— un loc de casâ pe un preț ca să l revindă derizoriu apoi cu o sumă fabuloasă. Tânărul jurist nare mâ­ni­le „pistruiate, și banii în­casați încă nu au miros. Pana-i săltăreață, săvâr­șește prostii tot atât de săltărețe și în consecință nu vom comenta infecta proză sasista de nuanță an­tisemită cu care istețul a­­vocățel a binevoit să ne o­­noreze ca să complacă îna­intașului său pe aceiaș cale de la Vaslui. Ne place să credem însă că junele fante ce păstrează încă mirosul de seu de oaie bi­ne pronunțat, ne va mai da o­­cazia să ne ocupăm de personalitatea d-sale și mai cu seamă, de afacerea cu locul, pentru ca d. Sassu, să-și poată aprecia apără­torii. Al. Doinaru Laude cari acuză Știri externe Mul HD N­. P. M Cronica zilei Frunză de vită R­ochiile pre­ascurte doamne­lor, sunt scurte decând lumea, iată de ce, presupunem, această modă veche va dura mai mult decât toate celelalte. Curios din fire, — curiozita­tea nu este un semn de imbe­cilitate cum s’a susținut de de­b­it,— am vrut să urmăresc în decursul veacurilor „mersul“ fustelor, recunosc totuși, că, după o zadarnică cercetare în colecțiile savantelor volume ale revistelor „La vie Parisiene" și „Le Sourire“, a trebuit să renunț la ori­ce descoperire intere­santă. Intr’adevăr, doctele scrieri chiar sus citate nu pomenesc decât de soarta cămășilor de alungul secolelor și păstreză cea mai desăvârșită tăcere cu referire la scoarțele exterioare. Era deci cazul să mă întreb: — Pe unde scoți cămașa? Trista experiență a vieții m’a făcut, cam demult, să înțeleg că omul trebuie să se descurce, —întotdeauna și în toate îm­prejurările,— singur! Am dus în consecință degetul la tâmplă și după o profundă cugetare, am descoperit ceea­ ce toată lumea știa, anume că prima... rochie, a fost frunza de viță. Da­r dar tocmai aci rezidă originalitatea prezentului... stu­diu. Curios din fire, m’am întrebat: Prin urmare, Eva a mâncat mărul. (Observ, cu această o­­caziune, că Vechiul­ Testament nu ne-a spus dacă mărul era crețesc sau domnesc). Imediat după acest act, nesocotit, fe­­meea a căutat să se... îmbrace Era firesc ! Sunt de acord ! Instinctul, (zic instinctul), a mânat’o spre frunza de viță... De ce nu spre frunza de lotus, lungă de un metru și largă de jumătate?.. Răspunsul e simplu: Pentru că Eva vroia să se acopere îndeajuns, dar, în ori­ce caz, nu prea mult. Iată de ce, doamnelor, rochii­le se scurtează pe zice ce trece și tind, — cum e și normal,— să revină la frunza legendară. j I AX. EONI Incendiul dela oborul de ce­reale Un puternic incendiu s’a de­clarat ori noapte la magazia de cereale a d-lui Costas situată la oborul de cereale. Focul a luat naștere de la o ți­gară aprinsă care a fost aruncată în magazie. Fiind anunțați pompierii, aceș­tia au sosit imediat reușind să stingă focul. A ars o parte din magazie și o cantitate de cereale aflate înăuntru. Pagubele se evaluează la suma de lei 35000. Regele la Milano ROMA, 20. — Aseară regele României, însoțit de ministrul Hiotto și dr. Romalo, a sosit cu un tren special la Milano. La gară se aflau consulul României Ricci, prefectul poliției, funcționarii căi­lor ferate, președintele Camerei de Comerț italo-române Chierg­­chetti. Regele viu aclamat de un grup de studenți români, a plecat în­­nainte spre Paris. UN ORAȘ PREISTO­RIC STĂNGĂ. ODESSA PRAGA 20.­­ In apropierea comunei Usatov, 7 verste de Odessa, comisiunea muzeului is­­torico-arheologic, după lungi și minuțioase cercetări a descoperit un oraș preistoric. Au fost găsite multe obiecte de mare valoare științifică. CUM SUNT VIZITA­TE băile RUSEȘTI DE LA MAREA NEAGRĂ PRAGA 20. — După cum a­­nunță „Raboceaia Gazeta", băile și sanatoriile de lângă Marea Nea­gră sunt toate ocupate de nume­roși vizitatori. Numărul vizitatorilor a crescut cu 25 la sută față de cel din a­­nul trecut. O MARE ACȚIUNE ECONOMICĂ. Zagreb 20.— Consiliile comu­nale ale orașelor Spalato și Du­­brovnic au invitat toate orașele de lângă țărmul mării ca să for­meze o singură uniune, care în interesele generale să lucreze în comun pentru instalarea de băi, hoteluri și alte întreprinderi, cari să contribue la creșterea numă­rului vizitatorilor străini. Uniunea orașelor litorale va lucra în co­mun acord cu uniunea tuturor o­­rașelor iugoslave. Zilele acestea a avut loc în sălile Camerii de comerț din Spalato o consfătuire a reprezentanților tuturor organi­zațiilor economice din Dalmația unde s’a discutat chestiunea cum să fie ferit litoralul dalmat de urmările nefavorabile ale ratifi­cării convenției de la Nettuno. Spalato a hotărât să învite toate orașele dalmațiene ca să se unească la această acțiune economică. Doctor E. Gub­y Consultațiuni 2—5 Str. Ștefan-cel-Mare No. 2 Inaugurarea sa­natoriului poș­telor Festivitatea de la Techirghiol­ uri la orele 12 a. m., a avut loc în satul Techirghiol, inaugu­rarea sanatoriului corpului P. T. T. Au luat parte d. P. S. Papa­­costa directorul general al poște­lor, venit din București în acest scop, d-nii dr. **&.I. Pilescu pri­mar și deputat, Octav Goruneanu prefectul județului, directorii ser­viciilor din P. T. T., d. Macri primarul Techirghiolului precum și funcționarii aflați în cura sa­natoriului. Oaspeții au fost pri­miți cu muzica militară. Serviciul divin a fost oficiat de către doi preoți din Capitală și preotul N. Paveliu din Constanța. A urmat apoi vizitarea sanato­riului și banchetul. A toastat pri­mul, d. dr. Pilescu pentru direc­torul poștelor, donând cu această ocazie — sub rezerva aprobărei delegației permanente comunale— un teren la Mamaia, pentru un alt sanatoriu pe care direcția P. T. T. îl va construi. D. Papacosta mulțumind, asi­gură corpul P. T. T. de solicitudinea sa. Au toastat toată apoi d-nii Popescu Paglian directorul casei de credit P. T. T., Mihail D. Ion inspector regional, prefect O. Goruneanu pentru „ministrul* poștelor și pentru spiritul de or­dine și de bunătate ce domnește în corpul P. T. T. și Lucescu. La sfârșitul banchetului d. Papa­costa a închinat pentru corp și pentru d-nii Pilescu și Goru­neanu. -xxoxx­ Furt în tren Unul dintre numeroșii de buzunare cari abundă pungași trenul București Constanța, rămas necu­­noscut până în prezent, a furat din buzunarul călătorului August Ghelberg din Cernăuți, un port­­ifeuille conținând suma de 7000 lei, diverse acte și trei semnate în alb, în valoare polițe totală de 20.000 lei pe cari păgubașul... le declară nule și fără valoare în mâinile ori­cui s’ar găsi. In sensul celor de mai sus, păgubașul a mai depus și o plângere la poliție a gărei Fetești. --------XIX-------­ Serbările „Asistenței Publice“ s’au amânat Societatea „Asistența Publică“ aduce la cunoștința publicului con­­stănțean, că serbările ce proed­­­ase a da, în zilele de 24 și 25 Iulie a. c. au fost amânate pen­tru zilele de 7 și 8 August a. c. Biletele vândute, sunt valabile și pentru acele zile. --------xxoxx—----­ SPORT O încercare de sinucidere Femeia Jeni Marinescu de la casa de toleranță a Adelei Camburu din str. Cuza-Vodă, a încercat să se sinucidă înghițind o cantitate de sodă caustică di­zolvată în apă. Cauza funestului act este mizeria. Sinucigașa a fost internată la spitalul comunal. ----------xxoxk —■ I»« I Furt la plaje Femeia Francisca Grainer din str. Tache Ionescu No. 18 a re­clamat poliției că era pe când fă­cea baie la plaje lăsându-și hainele pe mal, i s’au furat dint’un bu­zunar 3 inele și o pereche de cercei de aur. -xxoxx­ Știri din Med­gidia Mort subit.— Tânărul Sotir H. Dumitru, de 14 ani colonist ma­cedonean, sosit cu trenul de la Constanța, împreună cu mai mulți coloniști aduși din Macedonia pentru Cadrilater a murit subit în vagon.—Cercetările s’au făcut de poliție și d-l Dr. N. Pavelescu care au găsit că asupra morței nu există nici o bănuială. Post-vacant.— La judecătoria Medgidia este vacant locul de impegat arhivar. Amatorii să se adreseze cu cererea Judecătoriei sau D-lui Prim Președinte al Tribunalului Constanța. Condițiunile cerute sunt: 4 clase secundare, serviciul militar satisfăcut, examenul de inpiegat Dacă este funcționar este dispen­sat de examen. Epidemii.— Cu începere de la 9 iulie a.c. orașul Medgidia a fost declarat contaminat de pojar, totuși medicul orașului n’a ezitat să plece în vilegiatură, iar măsurile de combatere se execută de d-l dr. Theomo, care e și primarul ora­șului și d­l căpitan Dr. N. Pave­lescu, medicul garnizoanei. --------xxoxx-----— | Sinuciderea unei infirmiere Femeia N. lulișca de fer din Ardeal, infirmieră la spitalul co­munal, s-a sinucis, din cauza mizeriei, înghițind o cantitate de sublimat dizolvată în apă. După câte­va ore de victima cu toate îngrijite chinuri date a încetat din viață. --------xxoxx--------, Faptele zilei Hoț arestat. — Ori după a­­miază a fost arestat în gară pun­gașul de buzunare Sofronie Duca. Numitul este bănuit ca autor a mai multor furturi săvârșite în tre­nul de București. Accident. — D. Ion Șerban din suburbia Anadolchioi, a căzut și lovindu-se grav la cap, a fost in­ternat la spital. I­­xxoxx------ * Spirite si­mple învățământul secundar în Constanța și învățământul secundar în Con­stanța, în afară de lipsa localurilor proprii suferă și de un alt rău mare, a căruia locuire n’o între­zărim măcar, anume de lipsa pro­fesorilor. Meseria de profesor este azi îmbrățișată de un număr de tineri din ce în ce mai neînsemnat. Ca­pitalul intelectual și material tre­buitor unei asemenea materii, greu­tățile de învins, piedicile de în­lăturat, în sfârșit toată pregătirea anevoioasă, fără ca să zărești, la capătul ei, perspectiva măcar a unei vieți plină de mulțumire, îndepărtează, în loc să apro­pie, tinerimea. Statul dă un sala­riu de mizerie acelor ce merită să pregătească sufletește genera­­țiunile de mâne,, să pregătească viitorul neamului. Din Constanța, județ și oraș, se găsesc azi, urmând cursurile superioare universitare și speciale, cam două sute, două sute cinci­zeci de studenți. Din aceștia nu­mai doi urmează facultăți, care dau pregătire pentru profesorat! Și cum ar putea să urmeze mai mulți, când viața costă atâta de scump, iar meseria de profesor este prețuită atât de puțin ! Patru mii de lei primește azi lunar cu toate sporurile trecătoare, un profesor începător, sumă ab­solut neîndestulătoare în Con­stanța, pentru ca un om să poată avea o locuință bună, să se hră­nească și să se îmbrace, necum să mai îngrijească și de o fami­lie ! De aceia rar, foarte rar, dacă ne mai vine și câte un profesor, proaspăt ești de pe băncile Uni­versității. Învățământul nostru se­cundar, împovărat cu un număr de­ elevi, întreit și împătrit mai mare de­cât înainte de războiu, rămâne să fie dus de acelaș corp dăscălesc, dacă nu chiar de către un corp mai mic. La liceul nostru în loc de o singură clasă a doua, de pildă, avem în ființă patru clase para­lele . Profesorii însă au rămas unii și aceiași, ca și înainte de războiu. Sleirea forțelor acestor pro­fesori este evidentă. Dar va zice cineva: adevărat, munca cerută în astfel de con­­dițiuni profesorilor întrece puterile lor; în schimb pentru toate orele făcute mai mult de­cât cere legea organică a învățământului, ei pri­mesc o plată deosebită, ceia ce le îngăduie a-și îmbunătăți simțitor viața. Mare și neiertată greșală, pen­­tru că munca cerută profesorului este în totul deosebită de oricare altă muncă. Profesorului i se cere o muncă încordată mintal, neîncetat vie, plină de dragoste, de avânt și de entuziasm. Așa însă cum el azi o face, dacă o poate face, este o muncă de mașină, învățământul este astfel comercializat. Mai fiecare profesor este obli­gat azi să facă cel puțin treizeci de ore școală săptămânal, ceia ce înseamnă cinci ore zilnic, iar unii,— în cazuri și la materii, la cari nu se mai găsește nimeni, profesor, abilitat ca atare, sau nu, cere să-ș ia asupră­ și predarea în unele clase măcar, — au ajuns și până la cincizeci de ore săptămânal opt ore de școală pe zi . Inbunătățirea simțitoare a vieții profesorului, prin istovirea lui, este dăunătoare și profesorului și îi­­răiește și starea învățământului. Nu se face și nu se poate face treabă cinstită și conștiincioasă pentru că omenește, pentru cine-și dă seama bine de școală, aceasta nu se poate. Urmările sânt mari și incalculabile. Bacalaureatul nou a început să zgândăie numai in­suficiența candidaților, datorită de­sigur într’o oarecare măsură și faptului aci arătat, iar viitorul ne rezervă generațiuni cari, pregătite tot mai slab pentru viață, ar pu­tea tot mai puțin să lupte cu greu­tățile ei de tot felul. Gr. Roșu 1 ---------xxoxx——-— IHrlillHI Ministerul de finanțe a prelun­git termenul pentru depunerea declarațiunilor de băuturi alcoo­lice (spirt, țuică, rachiuri, etc.) aflate în depozit, până în seara zilei de 23 iulie. Tot cu acest prilej, ministerul a trimis tuturor administrațiilor financiare din țară, instrucțiunile necesare asupra modului cum tre­­bue pusă în aplicare noua lege a băuturilor spirtoase. o o o La sfârșitul acestei săptămâni va începe plata aconturilor asu­pra despăgubirilor de război cu­venite internaților, răniților tre­ bombe, etc. Tot odată se vor plăti aconturi și funcționarilor de la ministerele de războiu, externe și finanțe, celor de la preșidenția consiliului și pensionarilor. Celelalte categorii de îndreptă­țiri nu vor primi deocamdată nici un acont. Societatea „Ocrotirea Orfanilor din Răsboi” aduce la cunoștința generală că în ziua de 27 Iulie c. ota 10 a. m. se va ține licitație publică cu oferte închise la biro­­ul Societății din strada Mircea No. 19, pentru vinderea a circa 10000 bucăți țiglă cum și o can­titate de șipci ce se află depozi­tate la orfelinatul „Grănicerul Mun­­șat”. Odată cu oferta d-nii concurenți vor depune și garanția de 10 la sută asupra sumei oferită. Supra oferte nu se primesc. Art. 72-88 din legea contabilității publice sunt aplicabile acestei licitații. t —o— Ceva despre societatea „Dobrogea“ Am făcut cunoscut ce­titorilor noștri cele ce se petrec în Bulgaria și anume protestul ire­­dentiștilor bulgari împotriva auto­rităților române. Societatea „Do­brogea“ cu sediul principal la Var­na și cu filiale în toate orașele de seamă ale Bulgariei, a convo­cat toți membrii ei într’o întrunire ce s’a ținut la Sofia în ziua de 30 Maiu a. c. S’a protestat acolo contra au­torităților române cari săvârșesc orori contra populației bulgare din Cadrilater?­ Generalii de rezervă Gh. Teodorof și Cantaragief au declarat solemn ca toți ofițerii de rezervă sunt gata să se jertfească pentru eliberarea fraților bulgari de sub jugul român. In cadrul restrâns al acestui ar­ticol, vom reaminti cetitorilor noș­tri cele ce se cunosc despre „Do­­brudjansko Drujestvo” sau Socie­tatea Dobrogeană, — pentru ca să se cunoască cine sunt cei cari protestează la Liga Națiunilor con­tra autorităților române a căror vină e aceia că vor stârpirea ban­delor de comitagii, ce ucid și jefuiesc pe aceiași frați oprimați în numele cărora se fac Întruniri la Sofia și se redactează proteste pline de minciuni, adresate străi­nătății. * " [­­ ] Atunci când Dobrogea revenia la sânul României de care o des­părțise vremelnica ocupație ger­­mano-bulgară,—dezertorii români de origine bulgară, turcă, germa­nă, rusă și din nenorocire și ro­mână, au fugit odată cu armatele bulgare ce se retrăgeau. Ședința comisiunei Sportive de astăzi Miercuri 21 Iulie orele 21, din cauza galei de box, se amână pentru Mâine Joi 22 Iulie aceleași ore, și se va ține în lo­calul liceului (divizionare). Sunt invitați să participe delegați tutu­ror cluburilor ca și toți aceia cari se interesează de sport, de­oarece se vor lua hotărâri definitive în chestiunea terenului. Prima haltă a acestor naufragi­ați era orașul Varna. Aci se sim­țea nevoia unei societăți care să găsească mijloace de pentru aceste cete de existență criminali ce fugiseră de teama că vor su­feri consecințele purtării lor plină de cruzimi față de nenorociții ro­mâni rămași în ghiara lor. Un grup de intelectuali dobro­geni, de origine bulgară, au for­mat o societate de ajutor pe care au numit-o „Dobrogea”. Primul conducător al ei a fost doctorul Ștefan Ogneanof care a avut cu­rajul să se întoarcă în România după ce se făcuse vinovat de fap­te pentru care alții ar fi fost con­damnați la muncă silnică pe viață. Societatea „Dobrogea” procura în mod conștiincios mijloacele de existență pentru dezertorii din ar­mata română cari se botezau sin­guri emigranți politici și cari nu erau de fapt decât niște gunoaie ale Dobrogei noastre. Astfel societatea le înlesnea gă­sirea de servicii la stat și la par­ticulari, ajutându-i redus și cu — Ce este armata? — Trăiți, domnule căpitan, ar­mata este o asociație de oameni cari nuu știut să se -nvâr­­tească ca să fie refornați­­ bani. Emigranții dobrogeni erau primiți pretutindeni, căci se sim­țea nevoie de el ca să se umple golurile făcute de războiul ce de­cimase populația bulgară. Deși subvenționată cu sume mari de statul bulgar și de popu­lație, societatea „Dobrogea” nu pu­tea face față tuturor cheltuielilor ce necesita întreținerea și depla­sarea marelui număr de refugiați politici cari abuzau fără rușine de ocrotirea ce le-o dădea socie­tatea. S’a recurs atunci la mijloace necinstite și anume la bandele de comitagii formate bineînțeles din acești sărmani emigranți politici cari nefiind bani de muncă, se constituiau în bande ce jefuiau și jefuiesc încă populația din Cadri­­later. Banii câștigați prin crimă sau din vânzarea în oborul Var­­nei, a vitelor răpite din Cadrila­ter, se vărsau și se varsă încă în ca­sa societății iredentiste bulgare „Dobrogea*. Cu cât incursiunile bul­gărilor comitagii sunt mai de­se și mai fructuoase cu atât acțiunile socie­tății se urcă. Lucrul acesta este arhicunoscut căci s’a constatat cu ocazia cap­turării unora din bandiți. Spre a susține viu focul sacru societatea „Dobrogea* își convoacă deseori membrii în întruniri. A­­tunci, statul bulgar care susține cu larghețe societatea pune la dis­poziția emigranților căile sale fe­rate în mod cu totul gratuit, le oferă ospitalitate și „naști brazi dobrudjanții* fac atunci manifes­tație contra românilor din a că­ror pricină nu se pot întoarce la vetrele lor. Cu această ocazie șovinismul bulgar își dă în petec și des zrce toate declarațiile pacifice ale di­plomaților bulgari cari încearcă uneori să fie și ei... diplomați, înțelegem durerea acestor emi­granți politici cari alimentează bandele de comitagii, îi credem că sunt sinceri în darul lor de a-și revedea satele din cari au fugit dar nu le putem crta faptul că vorbesc în numele populației S’a redeschis marele și renumitul RESTAU­RANT REGINA HOTEL strada Lascăr Catargiu No. 9. Bucătărie română și străină, aprovizionat cu cu cele mai bune băuturi indgiene și stre­ine. Orchestră aleasă­ din Cadrilater pe care ei o jefu­­esc și o ucid fără cruțare de câte ori au ocazia s-o facă. Tartufismul bulgar, chiar atunci când își are parteneri ca generalii Teodoros și Cantaragief eroii na­ționali ai Bulgariei, pe lângă fap­tul că ne arată mentalitatea în­gustă a unui popor care se încă­­păținează să susție o cauză pier­dută, ne mai arată că ar fi bine să ne punem în gardă și atunci când bestia va încerca să rupă lanțul, să-i punem botnița de ri­­goare. Pentru toate acestea mulțumim societății iredentiste bulgare ce se intitulează cu numele „Dobrogea“, o provincie în care ei n’au adus decât ruina și crima și pe care românul va ști s’o înfrumusețeze în timp de pace și s’o apere în timpuri grele. S. CU APA DE IZVOARE CE CURGE DIN CARPAȚI, SE FACE BEREA .AZUGAT DE NU CREDEȚI GUSTAȚI Bell numai „Borviz POIANA NEGRI“ apelor împăratul­inerale naturale

Next