Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-11-25 / nr. 260

ANUL XIII No. 260 Director Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL e 12 luni . . , . , 600 le 6 ......................... 350 „ Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu te — înapoiază — TELE­FON: No..42/3.și 8511­­ j Apare zilnic la orele 12 Reclame după tarii Joi 25 Noembrie 1926 M­­antân­ă Gândul ne sboarâ de­parte, peste apele nemărgi­nitului Atlantic, în țara un­­de-i necunoscut e cuvântul imposibil, în patria bogă­țiilor și a materialismului pur. A pătruns și pe acolo faima țârii noastre și e­­xistă oameni cari ne cunosc și păcatele, pe cari mulți dintre noi nu se știm, ori din lașitate ne prefacem că nu le înțelegem. Probă, un articol al zia­rului american „Edinburgh Evening News“, în care autorul după ce se ocupă în termenii cei mai curtuoși de vizita reginei Maria pe noul continent, conchide cam ironic despre țara noa­­tră: „...România are reputația de a fi bogată în resurse natur­ale, dar nu și în ca­pitaluri“. Desigur, aceasta este si­tuația reală în țară la noi, privind lucrurile prin prizma afacerilor industriale și a­­ceasta prizmă, a republicii în care totu­l industrializat, nu poate arâta o altă i­­magină, ori cât am v­ea noi românii sa privim prin lentilele ochelarilor condu­cătorilor noștri de stat și să fim indulgenți. Adevărul e unul și ace­­laș : avem materii prime, a­­vem­ brațe de muncă, dar nu există capitalul necesar intensificărei industriei noa­stre naționale. Și totuși suntem o țară bogată. Unde ne sunt deci capitalurile ro­mânești ? O statistică a unui con­frate economic din Capi­tală, zilele trecute preciza că 91 la sută din capitalurile de la noi din țară sunt u­­zate în speculațiuni ilicite, dar rentabile. Nu mai departe, băncile se mulțumesc să spolieze comerțul, ori să-și creieze venituri, procedând în ace­­laș fel cu agricultorii și cu meseriașii. Iată capitaluri întrebuin­țate în întreprinderi cu e­­fect negativ pentru statul nostru. Prin urmare, în realitate nu există lipsă de capita­luri la noi, ci capitaluri pla­sate în afaceri din cari be­neficiază numai pungile u­­nui mic număr de indivizi, fără de nici un folos pentru țară. Subsolul nu-i bogat în pe­trol, metale, cărbuni și sare, solul cu câmpiile, apele și pădurile sale e o fericită împreunare a desăvârșitei armonii ce ne­ ofera avuțiile cari ne-au fost hărăzite. Și în această grea dilemă, între a avea totul și în rea­litate a nu avea nimic, a­­pare capitalul străin creator, ca regenerator al vieții e­­conomice din România. • Creind o vastă industrie, fie chiar cu sprijin din a~ fără, producția internă va putea să îndepărteze efecte­le capitalurilor uzate ca arme de spoliere a mulți­mii, atrăgându-le și dându­­le o destinație folositoare țării. Numai atunci, nu ne vor mai ironiza americanii. Al. Ooirich­ti P­rofesorul și poetul filosof­ul Indian a călcat Duminică pământul Constanței în fața va­sului „împăratul Traian“ și în fața indiferenței quasi generale a burgadei noastre. Drept ori­ce alt comentar, fie-mi îngăduit să public mai la vale unul din nemuritoarele poeme ale dascălului, traducere din fuga condeiului, comisă de pe o versiune franceză, ea în­săși redată din limba engleză în care a fost tradusă din graiul indian. Cântul LXX „Orizontul prinde a se întu­neca, pe când din slava sfârșita a cerurilor ființa ne­e­­ternă iese albastrul străveziu și limpede ca o sticlă diafană. „Iată o stea și alta și încă una, puzderie de lumi per­­i­dute’n neagra veciniche, planete palpitând de viață, bolizi In­candescenți, ori stânci imense, monștri orbi ce duc inconștient în pântec grăuntele misterios ce mâne va da naștere pământ bogat în roade și unul în­dobitoace... O I voi toți și voi toate, atomi infimi abia văzuți, abia ghiciți de o­­chiul și de lupa celui care v’a născocit... „Dar eu, un biet om, un biet atom Infinitezimal, cum de-am îndrăznit privirile să-mi ridic spre Tine, o nevăzut și pururea prezent, în soarele ce strălu­cește ca și în părticica ce leagă moleculele între de vid­ele, în luna care îi vâslește visând ca și în­­ miliardele de k­ilo­­metri de eter ce leagă plane­tele? „Oi fericiți acei cazi în tre­cerea de-a lungul firmamentului a unei stele, n’au alt gând de­cât acela de-a murmura în pripă o rugă de fericire“... Și de fapt, Rabindranath Ta­gore, (citește Rabindranath Ta­­gore) a trecut prin Constanța, a trecut o stea, aproape, foarte aproape de noi. El , bine, spn­tem niște... fericiți, am ridicat privirile spre firmament și în grabă am murmurat o rugă de fericire: — Bâele, te rog, dă-mi o ciorbă de burtă. Intr’adevăr, era ora mesei.­ ­xxoxx­ Rx. Port! Cronica zilei Rabindranath Tagore De la Academia Populari Programul Academiei Populare pentru ședința de­­ Sâmbătă 27 cor. va fi următorul: D. profesor C. Mureșeanu, complectând conferința preceden­tă, va vorbi despre ,Oamenii I­­lustrii ai Omenirii“. In prima parte se va ocupa în special des­pre ilustrul umanist indian Ta­gore,­ care a trecut prin nostru în seara de Duminică portul 21 cor, și căruia D-sa a avut cinstea a-i adresa câteva cuvinte în en­glezește în numele școalei. D. avocat 1. Gh. Panaitescu, despre „Mircea ca stăpânitor al Dobrogei“. Conferința va interesa prin comunicările cu totul noi pe cari le vom afla de la acest aprig cercetător al istoriei noastre. Ședința se va ține în localul obișnuit: școala primară No. de băeți (str. Carol ), între orele 1­6 și jumătate până la ora 8 p. m. ——xxoxx--------­ O deraiere Un tren de marfă, în drum spre Constanța a deraiat aseară în sta­ția Mogoșoaia, stricând terasamen­­tul și întrerupând circulația trenu­rilor pe linia București-Constanța, timp de două ore. Din această cauză, astăzi dimi­neață, trenul ce urma să sosească la orele 6, a sosit la șoapte și ju­mătate. Știri externe Procesele aten­tatorilor contra lui Mussolini ROMA, 22. — Atentatorii împo­triva lui Mussolini vor fi judecați de noile tribunale extraordinare. Deputatul Zam­boni va fi judecat în Ianuarie iar Luceti în Februa­rie Nu a fost încă stabilită data procesului d-nei Gibson, in fața tribunalelor extraordinare inculpații vor fi apărați de către apărători civili. o nouă lege a burselor în Jugoslavia BELGRAD 23.­­ Zilele acestea va fi înaintat consiliului de mi­niștri iugoslav, noul proect de lege al burselor, care a fost aprobat de ministrul industriei și com­er­­țului. După răsboiul mondial, în unele părți ale Iugoslavia nici nu exista o lege specială a burselor iar în celelalte regiuni aceste legi erau foarte diferite, așa că străi­nătatea nu se putea orienta în a­­ceastă privință. Noul proect de lege va stabili o bază unitară pentru toate bursele din Iugosla­via. El asigură independența con­siliilor de bursă și controlul din partea ministrului de comerț și industrie. Se anunță o afluență mare de bani pe piața Ungariei. E și explicabil... De astăzi debutea­ză la Teatrul Bri­­tania simpatica­ ca­­pietist D’AVOL P­anama Ziarul „Son Sant" din Constantinopol publică o cores­pondenta drept provenită din Dobrogea, în care arată că, musulmanii din provincia noastră emigrează în Turcia, da­torită vexațiunilor la cari s’ar fi dedat autoritățile împotriva lor și afirma că cei cari pleacă sunt spoliați, pretinzându­­li'se câte 6000 lei, pentru un pașaport ce valorează două­zeci lei. Pentru a pune chestiunea la punct, găsim oportun să precizăm următoarele : Nici un fel de vexațiuni n’au avut loc în contra popula­ției dobrogene de origină musulmana. Emigrările sunt efectul propagandei agenților din afa­ră și a câtorva personalități dintre musulmanii locali, cari deoparte îndeamnă pe sătenii­ turci să plece, iar pe de alta, îi spoliază oferindu-le intervenții plătite cu S­IOOOO lei, spre obținerea pașapoartelor, astfel incât în momentul de fată, exista cea mai formidabilă panama dobrogeana, cu pașa­poartele de emigrare. Autoritățile, în sarcina cărora se aruncă grave acuza­­tiuni, au datoria să verifice relatările noastre­ DOI. Capitalul ger­man pătrunde in SOFIA 23. — Reprezentantul asociației cultivatorilor de tut­un bulgari. Markov a reușit să asi­gure participarea câtorva mari fir­me germane la producția de tutun a Bulgariei. In schimbul credite­lor acordate, cultivatorii bulgari vor vinde producția lor de tutun direct numitelor firme. Ministrul Gre­ciei in Turcia Cospoli 23.­­ D. Tsamados, noul ministru al Greciei, a sosit la Constantinopol pe bordul va­porului „România“. Girantul consulatului d. Vrerakis și personalul Greciei, diplo­matic eleni precum și membrii comisiunei mixte a schimburilor de populație, au întâmpinat pe noul ministru. ---------xxoxx—-----­ Piața cerealelor 23 Noembr. 1926. Oborul Balul ziariștilor, s'a amânat pentru ziua de 27 Decem­brie (a treia zi de Crăciun). 172 căruțe porumb 285-370 71 „ orz 440-450 15 , ovăz 360-390 15 „ dughie pae 240-300 3 „ in 860-960 5 „ fân 130-270 2 „ meiu 320-340 9 „ grâu de toamnă 725-860 1 rapiță sălb.­­500 lână -7000 4 n fasole 500-580 -XX6X3C­ Furt și con­trabandă din seară au fost prinși pe când încercau să scoată din port prin contrabandă un sac cu extract de tanin, muncitorii Alexandru Das­­căliu din str. Argentoianu 4 și Sass Alexe din str. Tudor Vla­­dimirescu 62. Cercetați la vamă, contraban­diștii au declarat că au furat marfa ce încercau să o scoată prin contrabandă de la magazia so­cietății „Fraissinet“. Cu actele dresate hoții contra­bandiști au fost înaintați parche­tului. încasările vămii Constanța pe anul 1926 in cursul anului 1926, s’au în­­casat de către casieria vămii Con­stanța următoarele taxe vamale : In luna Ianuarie la import lei 25189102­90 la export 61514589,95 lei la alte diverse taxe 17297710,50 în total 104001403,35 lei; în luna Februarie la import 31524020,50 lei, la export 54044331,50 lei, la alte diverse taxe 17145577,05 lei în total 102713929,05 lei; în luna Martie la import lei 40141754,75 la export 42981636,15 lei, la alte diverse taxe 22583385,20 lei, în total 105706­76,10 lei; în luna Aprilie la import lei 28556026,65 la export 39014953,30 lei, la alte diverse taxe 20630­66,85 lei, în total 88201846,80 lei , în luna Maiu la import lei 22790555,25 lei, la export 54469357 lei, ia alte diverse taxe 18232240,60 lei, în total 95492152,85 lei, în luna Iunie la import lei 36643359,80 la export 55266749,70 lei, la alte diverse taxe 19113582,85 lei, în total 111023692,35 lei, în luna Iulie la import 29692345,90 lei, la export 43247538,15 lei, la alte diverse taxe 21422516,35 lei, în total 94362400,40 lei, în luna August la import 20027226,20 lei, la export 55611947,65 lei, la alte diverse taxe lei 13227924,75, în total 88867098,60 lei, pe luna Septembrie la import 25910211,80 lei, la export 77448208,60 lei, la alte diverse taxe 19719209,65 lei în total 123077630,05 lei, în luna Octombrie la import 27944983,40 lei, la export 55923332,15 lei la alte diverse taxe 16501580,65 lei, în total 100369896,90 lei. După câte se poate vedea în cursul celor zece luni din anul a­­cesta s’a încasat de vama Cons­tanța mai mult de un miliard lei, încasările vămii pe anul 1925 au fost de 915145058 lei. Anul acesta numai în zece luni s’au încasat mai mult vre­o 150 milioane față de anul precedent. Un caz de ciumă pe vaporul „Dacia“ Vaporul „Dacia** care ur­ma sa sosească Luni dimi­neața în localitate, a sosit tocmai ori după amiază, cu o întârziere de 52 ore. întârzierea se datorește faptului că imediat după plecarea vasului din portul Jaffa, un călător s-a îm­bolnăvit de ciumă și a su­combat pe bord, astfel că la Beyrouth a fost nevoie a se scoborî corpul neînsufle­țit al victimei. Călătorii sosiți cu „Da­ca“ in portul nostru au f­ost supuși unei carantine și ino­culați. Crima unui copil In ziua de 21 Noembrie a. c. s’a găsit pe mereaua comunei Sa­­signi satul Ștefan cel Mare, cada­vrul copilului Simion Ranghelo­­vici în etate de 14 ani, împușcat în cap. Din cercetările făcute de către șeful postului de jandarmi s’a stabilit că Simon Ranghelovici a fost împușcat de către tânărul Ni­­culae Lungu în etate de 17 ani tot din satul Ștefan cel Mare, în timp ce victima era cu oile la pășune pe câmp. Șeful postului de jandarmi Sa­­ligni reușind să prindă pe crimi­nal care dispăruse pentru un mo­ment și cercetându-l, acesta a măr­turisit faptul, declarând că l-a îm­pușcat din imprudență. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului local­ , ----— xox--------­ Polițe protestate La tribunalul local au venit spre protestare următoarele polițe : Cristache Rotaru Pazarba 14ooo, Oprea 1. Oprea București 3ooo, Nicu Atanasiu , M. Stoian Con­stanța 2oooo, T. Lițen Sibioara­6ooo, Gliore Marabaia Gălbiori 55ooo, Ivan Popo, Bazargic 21ooo, C. Lazărescu Rasova 23595, I. Al. Roșculeț Viișoara 7ooo, Gotfried Hinschi Iosif Man­­gea-Punar looo, lacob Rosier Hönig Cogealia looo, lacob Ros­ier , H. Steiger idem 3ooo, la­cob Rosier , Paulina Rosier i­­dem 3ooo, Gottfrie Brusneschry Caratai 3ooo, Peter Rapel și Jó­ban Cogealia 2ooo, idem, idem 2ooo, DESPĂGUBIRI PENTRU HÂRȘOVA Eri după amiază, d. dr. Pilescu deputat de Constanța, a avut o întrevedere cu d. ministru Manoilescu, discutând chestiunea acordării des­­păgubirilor de răsboi, orașului Hârșoa, locali­tate greu încercată de evenimentele din 1916-1918. S’a decis ca astăzi, comisiunea despăgubiri­lor ce funcționează pe lângă ministerul de finanțe, să se întrunească, spre a decide suma cu care se va veni în ajutorul orașului Hârșova. Mercantilism și iobăgie spirituală Puțini vor fi fost aceia cari­­ au avut cunoștință de discuțiunea iscată în coloanele acestui ziar între d. profesor Gr. Roșu și sub­semnatul, discuțiune pornită pe tema înființărei unui liceu seral, pentru adulți, în localitate. La baza ideiei agitate de noi, sta existența unui asemenea li­ceu seral care funcționează pe lângă liceul „Sf. Sava“ din Capi­tală, cu un foarte frumos succes, înțelegem „succes“, considerând marele număr al elevilor ce fre­­gventeazâ cu o regularitate cro­nometrică, cursurile acelei institu­­țiuni de cultură. ~la răspunsul cu care d. profe­sor Gr. Roșu a binevoit să ono­reze modesta noastră provocare intitulată „Inițiative mărețe", d-sa ne asigură că ideia înființărei u­­nui liceu seral la Constanța ar avea în orice moment concursul total și necondiționat al corpului profesoral secundar local, care credincios apostolatului său n’ar găsi mai multă mulțumire sufle­tească decât în sprijinirea oricărei manifestări culturale, „indiferent dacă ar fi pornită din inițiative mărețe sau mărunte“. Și conchizând, d. profesor Gr. Roșu demonstra că instituțiunea în cauză nu poate lua ființă decât prin străduința acelora pe cari ea îi interesează în primul rând. Ca urmare a sfaturilor și încu­rajărilor primite atât de la d-sa cât și de la alți profesori, am făcut un apel public prin gazetă către cei dornici de cultură, în scopul strângerii rândurilor și purcederei la acțiune. Domnilor, fiți liniștiți! N’am fost asediați de mulțimea adeziu­nilor, nu ne-a sufocat prea marele lor număr, și nici nu ne-au tre­buit zeci de ore ca să le citim coprinsul, pentru simplul motiv că nu ne-a sosit nici una. Scurt și cuprinzător " Mărturisim că acest nesperat rezultat al așteptărilor noastre, ne-a cufundat într’un fel de extaz de admirațiune. Căci de vreme ce nici unul dintre cei 70.000 de lo­cuitori ai Constanței n’a bine-voit să-și trimită adeziunea, rămâne­ clar ca lumina zilei că cetatea noastră e un cuib de învățați și încă dintre cei mai mari, oamen atât de suficient de cultivați încât nu le-a mai rămas nimic neasimil­lat. Ferice de noi! Și totuși semnificațiunea unui fapt de o atât de importantă ca­tegorie, e prea mare, pentru ca ultimul cuvânt să se termine cu­ o frază ironică. Avem curajul să ciuda rezultatului de afirmări în care vor­beam mai sus, și a tuturor a­­celora cari caută să-și ascundă pe diferite căi insuficiența pregătirei culturale (exemplul citat e clasic și eloquent) că în orașul nostru sunt sute­meni cari ar avea nevoe de ca­de un așezământ ca liceul seral să ia ființă. Cauza dezinteresului tat de aceștia față de manifes­inițiativa înființărei lui, trebuește însă cău­tată la vârtejul vieței animale care se arată a fi în Constanța mai strașnic decât ori­unde. Pe de altă parte, mul vine să alcătuiască mercantilis­m­ ada­giu puternic searbedei vieți ani­male in care se complac zorii acestei cetăți, făcându-i locui­re­­fractiv oricăror tendinți culturale. Iată adevărul în toată a lui tristă goliciune. Al. Demetriad 1 a înapoierea Reginei Chemată grabnic în țară printr-o telegramă a generalului Averescu, M. S. Regina trebuia să părăsească New­ Yorkul îmbarcându-se pentru Cherbourg. Cum în programul M. Sale intra și o oprire de o zi la Paris, d. ge­neral Angelescu, mare­șalul palatului a plecat la Cherbourg pentru a o întâmpina. Se pare că situația internă comportă oare­care grabă deoarece, după cum aflăm, misiu­nea d-sale este de a ruga pe M. S. Regina să renunțe la oprirea în capitala Franței, în cazul când nu s-ar pu­tea să ocolească cu to­tul Parisul. —-----xxoxx-----— Faptele zilei mmutrzsss mmMmBSBSSB*—.... rrr­. FUGA AMOROASA. - Tână­rul Aglan Gh. din localitate, func­ționar la căile ferate, fiind în re­­lațiuni de dragoste cu d-ra Ileana R. Vlaicu din str. Traian No. 57, a luat-o de la domiciliul părinților, și au fugit împreună, ascunzân­­du-se în casa unei țărance din comuna Canara. Fugarii au fost prinși ori și a­­restați. FURT. — Pavan Vasile paz­nic la căile ferate, a furat o haină muncitorului din port Matei Trântor. -xxoxx- Dragarea por­tului Mangalia Comercianții din Mangalia se plâng că bazinul acelui port n’a fost dragat de ani de zile, ceia ce împiedică acostarea vaselor și deci, îngreuiază operațiunile de import-­ export. In această direcție, ne vom ocupa în numărul viitor al ziaru­lui nostru, chestiunea prezintând o gravitate excepțională pentru traficul regiunei Mangalia. Milli Regiunea Tunisului a fost de­clarată contaminată de ciumă. Deasemenea toate vapoarele ce sosesc în portul nostru din Asia Mică vor fi supuse caran­tinei. Atragem atențiunea cititori­lor asupra faptului că indivi­dul Grigore Athanasiu, un cu­noscut apaș al presei dobro­gene, care însă n’a făcut, nu face și nu va face parte din presă fiind niciodată incapa­bil de a concepe și exprima­­ idele în scris, se prezintă la țară însușindu-și calitatea de director al ziarului „Dacia“ pentru a o uza la diferite m­alversațiuni. Grigore Athanasiu nu are și n’a avut nici o legătură cu ziarul nostru și cu atât mai puțin cu directorul nostru, iar expedientele sale cari ar tre­bui săi sesiseze justiția îl pri­vesc pe el singur, neangajân­­du-ne întru nimic. D. Virgil Constantinescu fiind angajat tn serviciul administra­tiv al ziarului nostru, are drept a face orice încasări cu numele și pentru ziarul „Dacia“. D. inspector vamal Dacia a fost numit inspector general al vămi­lor, post nou creiat pe ziua de 1 Ianuarie 1927. De la 1 Decembrie se înființează bilete de călătorie combinate S. M. R. cu C. F. R. cu taxe di­recte de la Pireu la București- Nord, Brăila și Galați. Aceste bilete combinate, sunt valabile 30 de zile. Prețul total al biletului combi­­nat­ se va trece pe copertă la vânzarea biletului, cu cerneală sau creion chimic, și citeț. Călătoria pe c. f. r. se poate întrerupe o singură dată prezen­­­tând biletul la viză șefului stație respective. D. impiegat Rosnovski a fost mutat șef de vamă girant la vama Oltina.­­o— 1 , ooo 1

Next