Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)
1926-11-25 / nr. 260
ANUL XIII No. 260 Director Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL e 12 luni . . , . , 600 le 6 ......................... 350 „ Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu te — înapoiază — TELEFON: No..42/3.și 8511 j Apare zilnic la orele 12 Reclame după tarii Joi 25 Noembrie 1926 Mantână Gândul ne sboarâ departe, peste apele nemărginitului Atlantic, în țara unde-i necunoscut e cuvântul imposibil, în patria bogățiilor și a materialismului pur. A pătruns și pe acolo faima țârii noastre și există oameni cari ne cunosc și păcatele, pe cari mulți dintre noi nu se știm, ori din lașitate ne prefacem că nu le înțelegem. Probă, un articol al ziarului american „Edinburgh Evening News“, în care autorul după ce se ocupă în termenii cei mai curtuoși de vizita reginei Maria pe noul continent, conchide cam ironic despre țara noatră: „...România are reputația de a fi bogată în resurse naturale, dar nu și în capitaluri“. Desigur, aceasta este situația reală în țară la noi, privind lucrurile prin prizma afacerilor industriale și aceasta prizmă, a republicii în care totul industrializat, nu poate arâta o altă imagină, ori cât am vea noi românii sa privim prin lentilele ochelarilor conducătorilor noștri de stat și să fim indulgenți. Adevărul e unul și acelaș : avem materii prime, avem brațe de muncă, dar nu există capitalul necesar intensificărei industriei noastre naționale. Și totuși suntem o țară bogată. Unde ne sunt deci capitalurile românești ? O statistică a unui confrate economic din Capitală, zilele trecute preciza că 91 la sută din capitalurile de la noi din țară sunt uzate în speculațiuni ilicite, dar rentabile. Nu mai departe, băncile se mulțumesc să spolieze comerțul, ori să-și creieze venituri, procedând în acelaș fel cu agricultorii și cu meseriașii. Iată capitaluri întrebuințate în întreprinderi cu efect negativ pentru statul nostru. Prin urmare, în realitate nu există lipsă de capitaluri la noi, ci capitaluri plasate în afaceri din cari beneficiază numai pungile unui mic număr de indivizi, fără de nici un folos pentru țară. Subsolul nu-i bogat în petrol, metale, cărbuni și sare, solul cu câmpiile, apele și pădurile sale e o fericită împreunare a desăvârșitei armonii ce ne ofera avuțiile cari ne-au fost hărăzite. Și în această grea dilemă, între a avea totul și în realitate a nu avea nimic, apare capitalul străin creator, ca regenerator al vieții economice din România. • Creind o vastă industrie, fie chiar cu sprijin din a~ fără, producția internă va putea să îndepărteze efectele capitalurilor uzate ca arme de spoliere a mulțimii, atrăgându-le și dândule o destinație folositoare țării. Numai atunci, nu ne vor mai ironiza americanii. Al. Ooirichti Profesorul și poetul filosoful Indian a călcat Duminică pământul Constanței în fața vasului „împăratul Traian“ și în fața indiferenței quasi generale a burgadei noastre. Drept orice alt comentar, fie-mi îngăduit să public mai la vale unul din nemuritoarele poeme ale dascălului, traducere din fuga condeiului, comisă de pe o versiune franceză, ea însăși redată din limba engleză în care a fost tradusă din graiul indian. Cântul LXX „Orizontul prinde a se întuneca, pe când din slava sfârșita a cerurilor ființa neeternă iese albastrul străveziu și limpede ca o sticlă diafană. „Iată o stea și alta și încă una, puzderie de lumi peridute’n neagra veciniche, planete palpitând de viață, bolizi Incandescenți, ori stânci imense, monștri orbi ce duc inconștient în pântec grăuntele misterios ce mâne va da naștere pământ bogat în roade și unul îndobitoace... O I voi toți și voi toate, atomi infimi abia văzuți, abia ghiciți de ochiul și de lupa celui care v’a născocit... „Dar eu, un biet om, un biet atom Infinitezimal, cum de-am îndrăznit privirile să-mi ridic spre Tine, o nevăzut și pururea prezent, în soarele ce strălucește ca și în părticica ce leagă moleculele între de videle, în luna care îi vâslește visând ca și în miliardele de kilometri de eter ce leagă planetele? „Oi fericiți acei cazi în trecerea de-a lungul firmamentului a unei stele, n’au alt gând decât acela de-a murmura în pripă o rugă de fericire“... Și de fapt, Rabindranath Tagore, (citește Rabindranath Tagore) a trecut prin Constanța, a trecut o stea, aproape, foarte aproape de noi. El , bine, spntem niște... fericiți, am ridicat privirile spre firmament și în grabă am murmurat o rugă de fericire: — Bâele, te rog, dă-mi o ciorbă de burtă. Intr’adevăr, era ora mesei. xxoxx Rx. Port! Cronica zilei Rabindranath Tagore De la Academia Populari Programul Academiei Populare pentru ședința de Sâmbătă 27 cor. va fi următorul: D. profesor C. Mureșeanu, complectând conferința precedentă, va vorbi despre ,Oamenii Ilustrii ai Omenirii“. In prima parte se va ocupa în special despre ilustrul umanist indian Tagore, care a trecut prin nostru în seara de Duminică portul 21 cor, și căruia D-sa a avut cinstea a-i adresa câteva cuvinte în englezește în numele școalei. D. avocat 1. Gh. Panaitescu, despre „Mircea ca stăpânitor al Dobrogei“. Conferința va interesa prin comunicările cu totul noi pe cari le vom afla de la acest aprig cercetător al istoriei noastre. Ședința se va ține în localul obișnuit: școala primară No. de băeți (str. Carol ), între orele 16 și jumătate până la ora 8 p. m. ——xxoxx-------- O deraiere Un tren de marfă, în drum spre Constanța a deraiat aseară în stația Mogoșoaia, stricând terasamentul și întrerupând circulația trenurilor pe linia București-Constanța, timp de două ore. Din această cauză, astăzi dimineață, trenul ce urma să sosească la orele 6, a sosit la șoapte și jumătate. Știri externe Procesele atentatorilor contra lui Mussolini ROMA, 22. — Atentatorii împotriva lui Mussolini vor fi judecați de noile tribunale extraordinare. Deputatul Zamboni va fi judecat în Ianuarie iar Luceti în Februarie Nu a fost încă stabilită data procesului d-nei Gibson, in fața tribunalelor extraordinare inculpații vor fi apărați de către apărători civili. o nouă lege a burselor în Jugoslavia BELGRAD 23. Zilele acestea va fi înaintat consiliului de miniștri iugoslav, noul proect de lege al burselor, care a fost aprobat de ministrul industriei și comerțului. După răsboiul mondial, în unele părți ale Iugoslavia nici nu exista o lege specială a burselor iar în celelalte regiuni aceste legi erau foarte diferite, așa că străinătatea nu se putea orienta în această privință. Noul proect de lege va stabili o bază unitară pentru toate bursele din Iugoslavia. El asigură independența consiliilor de bursă și controlul din partea ministrului de comerț și industrie. Se anunță o afluență mare de bani pe piața Ungariei. E și explicabil... De astăzi debutează la Teatrul Britania simpatica capietist D’AVOL Panama Ziarul „Son Sant" din Constantinopol publică o corespondenta drept provenită din Dobrogea, în care arată că, musulmanii din provincia noastră emigrează în Turcia, datorită vexațiunilor la cari s’ar fi dedat autoritățile împotriva lor și afirma că cei cari pleacă sunt spoliați, pretinzânduli'se câte 6000 lei, pentru un pașaport ce valorează douăzeci lei. Pentru a pune chestiunea la punct, găsim oportun să precizăm următoarele : Nici un fel de vexațiuni n’au avut loc în contra populației dobrogene de origină musulmana. Emigrările sunt efectul propagandei agenților din afară și a câtorva personalități dintre musulmanii locali, cari deoparte îndeamnă pe sătenii turci să plece, iar pe de alta, îi spoliază oferindu-le intervenții plătite cu SIOOOO lei, spre obținerea pașapoartelor, astfel incât în momentul de fată, exista cea mai formidabilă panama dobrogeana, cu pașapoartele de emigrare. Autoritățile, în sarcina cărora se aruncă grave acuzatiuni, au datoria să verifice relatările noastre DOI. Capitalul german pătrunde in SOFIA 23. — Reprezentantul asociației cultivatorilor de tutun bulgari. Markov a reușit să asigure participarea câtorva mari firme germane la producția de tutun a Bulgariei. In schimbul creditelor acordate, cultivatorii bulgari vor vinde producția lor de tutun direct numitelor firme. Ministrul Greciei in Turcia Cospoli 23. D. Tsamados, noul ministru al Greciei, a sosit la Constantinopol pe bordul vaporului „România“. Girantul consulatului d. Vrerakis și personalul Greciei, diplomatic eleni precum și membrii comisiunei mixte a schimburilor de populație, au întâmpinat pe noul ministru. ---------xxoxx—----- Piața cerealelor 23 Noembr. 1926. Oborul Balul ziariștilor, s'a amânat pentru ziua de 27 Decembrie (a treia zi de Crăciun). 172 căruțe porumb 285-370 71 „ orz 440-450 15 , ovăz 360-390 15 „ dughie pae 240-300 3 „ in 860-960 5 „ fân 130-270 2 „ meiu 320-340 9 „ grâu de toamnă 725-860 1 rapiță sălb.500 lână -7000 4 n fasole 500-580 -XX6X3C Furt și contrabandă din seară au fost prinși pe când încercau să scoată din port prin contrabandă un sac cu extract de tanin, muncitorii Alexandru Dascăliu din str. Argentoianu 4 și Sass Alexe din str. Tudor Vladimirescu 62. Cercetați la vamă, contrabandiștii au declarat că au furat marfa ce încercau să o scoată prin contrabandă de la magazia societății „Fraissinet“. Cu actele dresate hoții contrabandiști au fost înaintați parchetului. încasările vămii Constanța pe anul 1926 in cursul anului 1926, s’au încasat de către casieria vămii Constanța următoarele taxe vamale : In luna Ianuarie la import lei 2518910290 la export 61514589,95 lei la alte diverse taxe 17297710,50 în total 104001403,35 lei; în luna Februarie la import 31524020,50 lei, la export 54044331,50 lei, la alte diverse taxe 17145577,05 lei în total 102713929,05 lei; în luna Martie la import lei 40141754,75 la export 42981636,15 lei, la alte diverse taxe 22583385,20 lei, în total 10570676,10 lei; în luna Aprilie la import lei 28556026,65 la export 39014953,30 lei, la alte diverse taxe 2063066,85 lei, în total 88201846,80 lei , în luna Maiu la import lei 22790555,25 lei, la export 54469357 lei, ia alte diverse taxe 18232240,60 lei, în total 95492152,85 lei, în luna Iunie la import lei 36643359,80 la export 55266749,70 lei, la alte diverse taxe 19113582,85 lei, în total 111023692,35 lei, în luna Iulie la import 29692345,90 lei, la export 43247538,15 lei, la alte diverse taxe 21422516,35 lei, în total 94362400,40 lei, în luna August la import 20027226,20 lei, la export 55611947,65 lei, la alte diverse taxe lei 13227924,75, în total 88867098,60 lei, pe luna Septembrie la import 25910211,80 lei, la export 77448208,60 lei, la alte diverse taxe 19719209,65 lei în total 123077630,05 lei, în luna Octombrie la import 27944983,40 lei, la export 55923332,15 lei la alte diverse taxe 16501580,65 lei, în total 100369896,90 lei. După câte se poate vedea în cursul celor zece luni din anul acesta s’a încasat de vama Constanța mai mult de un miliard lei, încasările vămii pe anul 1925 au fost de 915145058 lei. Anul acesta numai în zece luni s’au încasat mai mult vreo 150 milioane față de anul precedent. Un caz de ciumă pe vaporul „Dacia“ Vaporul „Dacia** care urma sa sosească Luni dimineața în localitate, a sosit tocmai ori după amiază, cu o întârziere de 52 ore. întârzierea se datorește faptului că imediat după plecarea vasului din portul Jaffa, un călător s-a îmbolnăvit de ciumă și a sucombat pe bord, astfel că la Beyrouth a fost nevoie a se scoborî corpul neînsuflețit al victimei. Călătorii sosiți cu „Daca“ in portul nostru au fost supuși unei carantine și inoculați. Crima unui copil In ziua de 21 Noembrie a. c. s’a găsit pe mereaua comunei Sasigni satul Ștefan cel Mare, cadavrul copilului Simion Ranghelovici în etate de 14 ani, împușcat în cap. Din cercetările făcute de către șeful postului de jandarmi s’a stabilit că Simon Ranghelovici a fost împușcat de către tânărul Niculae Lungu în etate de 17 ani tot din satul Ștefan cel Mare, în timp ce victima era cu oile la pășune pe câmp. Șeful postului de jandarmi Saligni reușind să prindă pe criminal care dispăruse pentru un moment și cercetându-l, acesta a mărturisit faptul, declarând că l-a împușcat din imprudență. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului local , ----— xox-------- Polițe protestate La tribunalul local au venit spre protestare următoarele polițe : Cristache Rotaru Pazarba 14ooo, Oprea 1. Oprea București 3ooo, Nicu Atanasiu , M. Stoian Constanța 2oooo, T. Lițen Sibioara6ooo, Gliore Marabaia Gălbiori 55ooo, Ivan Popo, Bazargic 21ooo, C. Lazărescu Rasova 23595, I. Al. Roșculeț Viișoara 7ooo, Gotfried Hinschi Iosif Mangea-Punar looo, lacob Rosier Hönig Cogealia looo, lacob Rosier , H. Steiger idem 3ooo, lacob Rosier , Paulina Rosier idem 3ooo, Gottfrie Brusneschry Caratai 3ooo, Peter Rapel și Jóban Cogealia 2ooo, idem, idem 2ooo, DESPĂGUBIRI PENTRU HÂRȘOVA Eri după amiază, d. dr. Pilescu deputat de Constanța, a avut o întrevedere cu d. ministru Manoilescu, discutând chestiunea acordării despăgubirilor de răsboi, orașului Hârșoa, localitate greu încercată de evenimentele din 1916-1918. S’a decis ca astăzi, comisiunea despăgubirilor ce funcționează pe lângă ministerul de finanțe, să se întrunească, spre a decide suma cu care se va veni în ajutorul orașului Hârșova. Mercantilism și iobăgie spirituală Puțini vor fi fost aceia cari au avut cunoștință de discuțiunea iscată în coloanele acestui ziar între d. profesor Gr. Roșu și subsemnatul, discuțiune pornită pe tema înființărei unui liceu seral, pentru adulți, în localitate. La baza ideiei agitate de noi, sta existența unui asemenea liceu seral care funcționează pe lângă liceul „Sf. Sava“ din Capitală, cu un foarte frumos succes, înțelegem „succes“, considerând marele număr al elevilor ce fregventeazâ cu o regularitate cronometrică, cursurile acelei instituțiuni de cultură. ~la răspunsul cu care d. profesor Gr. Roșu a binevoit să onoreze modesta noastră provocare intitulată „Inițiative mărețe", d-sa ne asigură că ideia înființărei unui liceu seral la Constanța ar avea în orice moment concursul total și necondiționat al corpului profesoral secundar local, care credincios apostolatului său n’ar găsi mai multă mulțumire sufletească decât în sprijinirea oricărei manifestări culturale, „indiferent dacă ar fi pornită din inițiative mărețe sau mărunte“. Și conchizând, d. profesor Gr. Roșu demonstra că instituțiunea în cauză nu poate lua ființă decât prin străduința acelora pe cari ea îi interesează în primul rând. Ca urmare a sfaturilor și încurajărilor primite atât de la d-sa cât și de la alți profesori, am făcut un apel public prin gazetă către cei dornici de cultură, în scopul strângerii rândurilor și purcederei la acțiune. Domnilor, fiți liniștiți! N’am fost asediați de mulțimea adeziunilor, nu ne-a sufocat prea marele lor număr, și nici nu ne-au trebuit zeci de ore ca să le citim coprinsul, pentru simplul motiv că nu ne-a sosit nici una. Scurt și cuprinzător " Mărturisim că acest nesperat rezultat al așteptărilor noastre, ne-a cufundat într’un fel de extaz de admirațiune. Căci de vreme ce nici unul dintre cei 70.000 de locuitori ai Constanței n’a bine-voit să-și trimită adeziunea, rămâne clar ca lumina zilei că cetatea noastră e un cuib de învățați și încă dintre cei mai mari, oamen atât de suficient de cultivați încât nu le-a mai rămas nimic neasimillat. Ferice de noi! Și totuși semnificațiunea unui fapt de o atât de importantă categorie, e prea mare, pentru ca ultimul cuvânt să se termine cu o frază ironică. Avem curajul să ciuda rezultatului de afirmări în care vorbeam mai sus, și a tuturor acelora cari caută să-și ascundă pe diferite căi insuficiența pregătirei culturale (exemplul citat e clasic și eloquent) că în orașul nostru sunt sutemeni cari ar avea nevoe de cade un așezământ ca liceul seral să ia ființă. Cauza dezinteresului tat de aceștia față de manifesinițiativa înființărei lui, trebuește însă căutată la vârtejul vieței animale care se arată a fi în Constanța mai strașnic decât oriunde. Pe de altă parte, mul vine să alcătuiască mercantilism adagiu puternic searbedei vieți animale in care se complac zorii acestei cetăți, făcându-i locuirefractiv oricăror tendinți culturale. Iată adevărul în toată a lui tristă goliciune. Al. Demetriad 1 a înapoierea Reginei Chemată grabnic în țară printr-o telegramă a generalului Averescu, M. S. Regina trebuia să părăsească New Yorkul îmbarcându-se pentru Cherbourg. Cum în programul M. Sale intra și o oprire de o zi la Paris, d. general Angelescu, mareșalul palatului a plecat la Cherbourg pentru a o întâmpina. Se pare că situația internă comportă oarecare grabă deoarece, după cum aflăm, misiunea d-sale este de a ruga pe M. S. Regina să renunțe la oprirea în capitala Franței, în cazul când nu s-ar putea să ocolească cu totul Parisul. —-----xxoxx-----— Faptele zilei mmutrzsss mmMmBSBSSB*—.... rrr. FUGA AMOROASA. - Tânărul Aglan Gh. din localitate, funcționar la căile ferate, fiind în relațiuni de dragoste cu d-ra Ileana R. Vlaicu din str. Traian No. 57, a luat-o de la domiciliul părinților, și au fugit împreună, ascunzându-se în casa unei țărance din comuna Canara. Fugarii au fost prinși ori și arestați. FURT. — Pavan Vasile paznic la căile ferate, a furat o haină muncitorului din port Matei Trântor. -xxoxx- Dragarea portului Mangalia Comercianții din Mangalia se plâng că bazinul acelui port n’a fost dragat de ani de zile, ceia ce împiedică acostarea vaselor și deci, îngreuiază operațiunile de import- export. In această direcție, ne vom ocupa în numărul viitor al ziarului nostru, chestiunea prezintând o gravitate excepțională pentru traficul regiunei Mangalia. Milli Regiunea Tunisului a fost declarată contaminată de ciumă. Deasemenea toate vapoarele ce sosesc în portul nostru din Asia Mică vor fi supuse carantinei. Atragem atențiunea cititorilor asupra faptului că individul Grigore Athanasiu, un cunoscut apaș al presei dobrogene, care însă n’a făcut, nu face și nu va face parte din presă fiind niciodată incapabil de a concepe și exprima idele în scris, se prezintă la țară însușindu-și calitatea de director al ziarului „Dacia“ pentru a o uza la diferite malversațiuni. Grigore Athanasiu nu are și n’a avut nici o legătură cu ziarul nostru și cu atât mai puțin cu directorul nostru, iar expedientele sale cari ar trebui săi sesiseze justiția îl privesc pe el singur, neangajându-ne întru nimic. D. Virgil Constantinescu fiind angajat tn serviciul administrativ al ziarului nostru, are drept a face orice încasări cu numele și pentru ziarul „Dacia“. D. inspector vamal Dacia a fost numit inspector general al vămilor, post nou creiat pe ziua de 1 Ianuarie 1927. De la 1 Decembrie se înființează bilete de călătorie combinate S. M. R. cu C. F. R. cu taxe directe de la Pireu la București- Nord, Brăila și Galați. Aceste bilete combinate, sunt valabile 30 de zile. Prețul total al biletului combinat se va trece pe copertă la vânzarea biletului, cu cerneală sau creion chimic, și citeț. Călătoria pe c. f. r. se poate întrerupe o singură dată prezentând biletul la viză șefului stație respective. D. impiegat Rosnovski a fost mutat șef de vamă girant la vama Oltina.o— 1 , ooo 1