Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)
1927-01-15 / nr. 10
Sâmbătă 15 ianuarie 1927 L. H. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . 1 700 le 6 .........................403 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — ANUL XIV No 1Q Director Proprietar DACIA TELEFON, No. 42/3 și 8531 |} Apare zilnic la orele 12 —_______| _ — Reclame după tarif — milenial in Hiena Intre România și republica elină urmează a se încheia încă în decursul lunei acesteia, un acord comercial bazat pe principii de reciprocitate, a cărui menire va fi: strângerea relațiunilor economice între cele două state amice. Până în luna Septembrie 1926, legăturile de natură comercială între ambele țări erau regulamentate de o convențiune încheiată încă dinaintea răsboiului, care însă nu corespundea intereselor comune, prin mulțimea lacunelor ivite în decursul anilor. De la încetarea regimului convențional și până în momentul de față, raporturile economice erau oarecum stânjenite prin tratamentul „națiunei celei mai favorizate“,aplicat în speța, ca un provizorat de scurtă durată. Intre noi și greci, din cele mai vechi timpuri au existat înțelegeri de comerț. De la înființarea statului în actualele frontiere, aceste relațiuni, au devenit și mai strânse până în anii din urmă căci, România furniza Greciei produse agricole,— în special grâu — căci prin natura soțului ei, antica Ellada stă în urma altor state ca producătoare de cereale. Ori, grîul românesc putând fi livrat Greciei în condițiuni mult avantajoase, dat fiind apropierea dintre țari, și buna calitate a griului românesc, negustorii ellini erau cei mai constanți cumpărători ai cerealelor noastre. Începând însă din anul 1921, taxele mari și crescende, ce se aplicau asupra cerealelor exportate din România precum și regimul nesigur al exportului nostru au contribuit la punerea în imposibilitate a cumpărătorilor greci, să se aprovizioneze cu grîul de la noi. Iată de ce, în ultimii ani, Grecia făcea cumpăraturile de cereale în Rusia și Agentina, unde aceste produse erau oferite cu prețuri mult mai avantajoase. Actualul guvern român, prin reducerea simțitoare a tarifului vamal la eșirea cerealelor din țară, a salvat situația generala a exportului, înlesnind în consecință apropierea comerciala cu vechiul stat cumpărător. Primul pas l a făcut oficialitatea greacă care a propus acordul, cerând ca acest act să cuprindă o și mai simțitoare reducere de taxe vamale la cerealele ce le va importa din România. In schimb guvernul din Atena se obligă a ne acorda reducerile la export, pe cari le vom formula. Lăsând deoparte avantagiile ce vor decurge financiarmente atât pentru noi cât și pentru amicii noștrii constatăm că prin acordurile vamale frecvente în ultimul timp între diferitele state, se realizează pe nesimțite regimul vamal unitar internațional, idealul comercianților de pe întreg globul terestru. Acordul economic grecoromân, trebue privit deci ca un act de o importanță indiscutabilă pentru cele două state contractante și de o valoare reală pentru traficul mondial.* Tentativa de jefuire a Băncii Agricole din Bazargic Directorul băncii grav rănit, produs atacul Cum s'a BAZARGIC 13. Aseară la orele 7 și jumătate, trei bandiți au reușit prin escaladarea zidului să pătrundă în curtea imobilului Băncii Agricole din localitate, imediat după plecarea funcționarilor din baracă, înainte de a închide toate încăperile băncii d. Gherasim Gheorghiu directorul instituțiunei a eșit în curse. Acolo, a fost întâmpinat de bandiți, cari i-au aplicat o puternică lovitură de topor în creștetul capului. Cu toată starea d-sale gravă, d. Gherasim a reușit totuși să dea alarma, atrăgând atențiunea vecinilor, de la judecătorie. Arestarea unui bandit Doi dintre bandiți au ruput-o de fugă, reușit să dispară pentru monier. 11.. treilea, în zăpăceala-i i .;<• a ri.rferit pe o scară de servi . L', unde a fost prins după o lupă in ("■•erată, de către camerierul [...] Duglaru. Sosind poliția, cel arestat a fost supus unui interogator. S’a constatat că el se numește Ilie Boiciu Urmof și este fiul unui agricultor din județul Caliacra. El refuză însă cu îndârjire să denunțe pe ceilalți doi tovarăși, deși a mărturisit că intenționase să jefuiască banca de banii ce-i avea în casă și să fugă în Bulgaria. Asupra lui Uzumol s’a găsit și toporul cu care lovise pe d. Gheorghiu. Cercetările. Starea victimei , la fața locului au sosit imediat de judecător de construcție Ion Rosei, procuror Gusievici și Caramfil, polițaiul orașului, cari începând o anchetă, au luat toate măsurile pentru prinderea celor doi tâlhari dispăruți. Starea d-lui Gherasim Gheorghiu este satisfăcătoare, deși rana prezintă oarecare gravitate. Victima este un fiu al Constanței și unul dintre cei mai valoroși financiari ai Dobrogei. xxoxx- Vânătoarea din Baeramde de La moșia d-lui senator Aurel Buttu, a avut loc în ziua de 9 ianuarie a. c. o mare vânătoare la care au participat invitați din Constanța, Brăila și București. S’a împușcat 4 lupi, 5 vulpi, 26 de iepuri și un porc mistreț. Recordul la această vânătoare l’a deținut pasionatul și iscusitul vânător brăilean d. Aurel I. Sassu cumnatul d-lui senator Buttu, care a împușcat singur 2 lupi, mistrețul și 9 iepuri, pentru care a fost viu felicitat de ceilalți vânători. Seara, la conacul moșiei a avut loc un banchet dat de proprietar în onoarea vânătorilor musafiri. ---------zxoxz------- Piața cerealelor 13 ianuarie 1927 Oborul 242 căruțe porumb 380-400 2 . grâu de toamnă 740 105 „ orz 560-570 15 „ ian 100-160 15 „ dughie pae 220-270 14 „ Ovăz 430-470 Cronica zilei Cartoforul u încape îndoială, gentlemanul cel mai desăvârșit este jucătorul de cărți, veșnic curat, parfumat, sclivislt, îmbrăcat după ultima modă, impasibil, rece, flegmatic, cu surâsul pe buze în fața celui mai formidabil „leac“. Gare din dos, se poate lăuda că nu clipește măcar din ochi dacă ar constata dispar laline/ hârtii de omle din buzunar ? Cartoforul riscă și perde pe o singură carte zece mii, aprinde o țigare, mizează din nou și iar perde fără ca vreun mușchi facial să-și schimbe poziția. — Neuf â ia banque! In toate fările din lume, crupterul anunță pe limba lui Voltaire : — 11 y a un banco de centquinze louis... Pontatorul comandă o citronadă, lusptează in palma albă cu unghiile îngrijite și cu un gest de conte autentic căsătorit cu o miliardară americană, scoate ultimele bancnote călcate din fundul portofoliului. Cu siguranță, nici cel mai subtil psiholog nu ar fi în stare sa deslușească în acel moment ca virgulă cavalerul de pe „No. 3* t și joacă pe acel tablou casa, soția, averea, situația, relațiunile, totul și toate... afară de onoare! Intr'adevăr, cel mai cinstit debitor este diclojorul, plătește după 24 de ore, cum, de unde, nu importă... Astfel de altfel se explică de ce la club găsești cu cea mai mare înlesnire 10- 15 mii tel, pe când un oraș să dai cu tunu nu nimerești o suta. In sfârșit, de reținut este și faptul că una din preocupațiunile de căpetenie a jucătorilor, este problema un veci nerezolvată a întrebării: — Se trage, sau nu se trage la 5?.. That is the question î Ax. Poni f Ultimul atac comitagist s'a produs in capitala județului Canada. Din Sofia ne vin pe cale diplomatică asigurări amicale ■ [UNK] [UNK] înscrierea în listele electorale Ne facem o datorie de conștiință aducând la cunoștință cele ce urmează, în interesul general. După cum se știe, în conformitate cu spiritul nouei legi administrative, primăria municipiului Constanța a procedat la revizuirea listelor de cetățeni înscriși cu dreptul de vot la cameră și senat. Lucrările comisiunei instituită ad-hoc s’au terminat, iar nouăle liste au fost afișate spre cunoștința generală. Or, se constată că din aceste liste lipsesc foarte mulți cetățeni cari au dreptul exercițiului votului și această omisiune se datorește exclusiv numai omișilor cari n’au făcut cereri de înscriere, cu toate că lucrările comisiunei de revizuire au fost precedate de cea mai largă publicitate făcută în scopul de a atrage luarea aminte a celor interesați în cauză, asupra celor ce au urmat în chip legal, integru și loial Ca o consecință a acestui fapt, ar urma că o mare majoritate de cetățeni cari compun conțingeniul omișilor să fie privată de exercițiul votului obștesc. Pentru toți aceia cari au rămas în afara listelor rezultate de pe urma lucrărilor comisiunei de revizuire, mai există însă putința îndreptărei, care iarăși, depinde numai de interesul ce-i vor acorda ei înșiși propriei lor cauze. Până la data de 1 Februarie a. c., la Judecătoria de pace din localitate (strada Mangaliei colț cu strada Mircea) se mai primesc fiicd cereri de înscriere. Peste această dată nu se vor mai primi nici un fel de cereri în materie de înscriere sau contestație și deci neglijenții vor risca să se priveasc de cel mai sfânt drept ce au, acela de a-și exercita votul. Dr. Eliza Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 CONSTANȚA Refugiul unor ruși pe țărmul dobrogean - In jurul unor svonuri fantastice. Zilele trecute se răspândise svonul la Sulina, ca un grup de bolșevici, sosiți cu o corabie, au debarcat la Sf. Gheorghe și că au fost găzduiți de către pescarii lipoveni din partea locului. In realitate, altul e căzut. Intr’adevăr, înainte de Crăciun, din cauza furtunei ce era pe mare, o barcă cu pânze ce transporta două familii ruse foste refugiate din Bulgaria spre Odessa, a fost nevoită să se refugieze timp de o zi, până ce a încetat viscolul, pe țărmul dobrogean din apropierea punctului Sf. Gheorghe. Pescarii ruși, i-au găzduit timp de o zi, aprovizionându-i cu deale mâncării, după care, refugiații și-au continuat drumul destul de riscant. Iată deci, ce era în realitate, debarcarea bolșevică de la Sf. Gheorghe. --------non------- _ Proprietar spărgător — El fura lucruri și bani din casa chiriașilor și le amanetează Poliția, în urma investigațiilor d-lui subcomisar Cojocaru, a înaintat parchetului local pe proprietarul Tudor Nicolae din strada T. Vladimirescu No. 30. Acesta,pe când o chiriașă a sa, Veronica Neagu lipsea de acasă, s’a introdus prin efracție în locuința numitei și i-a furat 2800 lei dintr’un cufăr, un ceasornic și alte obiecte casnice. Cazul fiind reclamat, poliția a descoperit imediat pe autorul spargerei care în cele din urmă și-a mărturisit fapta. Pentru ca nu putuse să vândă obiectele furate, hoțul de proprietar le amanetase la cafegiul N. Brânză, din strada Ion Lahovari colț cu Tudor Vladimirescu. , Atât spărgătorul cât și cafegiul au fost trimiși parchetului. Un furt senzațional Două vagoane jefuite d de către paznicul lor Firma Mosses Șoim & Codin București, încărcase la Constanța două vagoane cu articole necesare intalațiunilor electrice, dinamuri precum și lămpi costisitoare. Vagoanele, au fost expediate la 26 Decembrie, cu un însoțitor ca să le supravegheze, un oarecare Leon Weisberg. Cum însă ele întârziau să sosească la vama „Antrepozite“ din București, unde erau îndreptate, firma proprietară a trimis pe un funcționar al său pe linie, sa caute vagoanele. Intr’adevăr, le-a găsit la Fetești, cu conținutul sustras pe jumătate. E lesne de înțeles că paznicul dispăruse. S’au dat circulare tuturor stațiunilor apropiate, pentru supravegherea călătorilor și a bagajelor suspecte. Pagubele firmei Mosses, se cifrează la aproape două milioane lei. Se crede că mărfurile furate, ar fi depozitate într’un sat din apropierea liniei ferate. In acest sens s’au îndreptat și investigațiile. —-----non——— I Nereguli la construcția canalului Siutghiol" Tașaul Am anunțat la timp că între lacurile Tașaul și Siutghiol se construește un canal de legătură. Menirea lucrării, este să alimenteze Tașaulul, a cărui producție de pește a scăzut în ultimii ani, cu apă din lacul Siutghiol și tot deodată, să se evite în viitor, revărsarea acestuia din urmă, primăvara când apele sunt în creștere. Ni se aduc însă la cunoștință fapte grave cu privire la construcția canalului, anume că se uzează de materiale de calitate extrem de proastă, iar pe de altă parte, alte materiale sunt întrebuințate la fabricarea de țigle destinate a fi revândute sub mână. Supunem cele de mai sus d-lui inginer Vidrașcu directorul general al pescăriilor statului și nu ne îndoim că d-sa va lua măsurile dictate de împrejurări. Hai itta Étimül pei pa ijji Dacă este adevărat că presa constitue un puternic piedestal al organismului social, care are rolul și facultatea de a crea și determina curentele în interesul binelui obștesc, dacă este adevărat câ presa este unul dintre cei mai puternici agenți răspânditori ai culturei masselor și un real sprijin al tuturor manifestărilor de viață, pe care le ghidează, le corectează și le acordează nevoilor generale și în spiritul impus de progresul vieței civilizate dacă — în sfârșit — rămâne un adevăr incontestabil faptul că presa constitue în organismul vieței de stat o condițiune sine qua non, nu e mai puțin adevărat că greșala ce se face prin fracționarea presei în două sau mai multei categorii, acordând uneia sau mai multora un credit mai mare decât restului, egalează cu un delict. Divizând presa în mai multe categorii, se divizează însăși conștiința națiunei, căci ce altceva este presa decât expresiunea cea mai pură a conștiinței masselor ? Și acordând favoruri unei categorii în detrimentul alteia, se frizează orgoliul acestei sacre instituțiuni negându-se puternica rațiune de a fi, dacă nu chiar faptele vin să se complecteze printr’un atac fățiș, și direct îndreptat în contra existenței sale, ca o tentativă asasină de suprimare conștientă sau inconștientă, ceea ce nu interesează în fond, dar agravează în fapt. iscitiv " I Care ar putea fi criteriul următor căruia s’ar putea purcede la divizarea presei în două sau mai multe categorii? Tirajul pe care-l au ziarele, stilul în care sunt scrise, numărul paginilor ce au, sau localitatea unde apar? Incontestabil că ziarele pot să se claseze în interesante sau mai puțin interesante, în mari sau mici, în agreabile sau mai puțin plăcute, după problemele pe cari le îmbrățișează, după stilul în care sunt scrise, sau după tirajul ce au. Dar asemenea certificate nu le poate acorda decât massele cititorilor și orice altă opiniune în afară de aceea a masselor e superfluă. Și apoi, naște întrebarea întrucât este mai valoroasă o gazetă imprimată pe atâtea coale de hârtie decât un modest ziar imprimat pe o singură coală ? Doar gazetăria nu constitue în esență, negustorie de hârtie. tei 1 ■ * La noi în țară, există din păcate un asemenea curent, următor căruia presa de provincie e tratată cu o amarnică vitregie. S’au dat permise de liberă circulațiune pe C. F. R. ziarelor și ziariștilor. Confrații din capitală și marile ziare de acolo cari au la spate capitaluri mari și realizează venituri însemnate, au fost favorizați într’o măsură destul de largă. Pentru ziariștii din provincie — cu rari excepțiuni — și pentru ziarelor lor, nu s’a dat nici măcar un permis. S’au ridicat taxele de port pentru poștă într’o măsură cai pentru ziarele din capitală nu înseamnă mare lucru, dar pentr modestele gazete de provincie îi semnează adevărata strangulare. Adresărid lui P. Papacosti directorul general al P. T. T.i călduros apel, cunoscând frumosele sentimente ce dia a nutrit intodeauna față de presă și în speci față de presa provincială, rugându-i să ușureze sarcinile ce afixiază organele provinciale, decând ca acestea să se bucure c un tarif redus de porto. Aceasta întru cât ne deosebi de marii confrații bucurește, prin modestele noastre venitu realizate cu multă trudă, venitu cari de abia pot acoperi chelturile tiparului. Wem,I——XXOXX............ Procesele cari se vor judeca la jurați In sesiunea 15-31 Ianuarie c. se vor judeca la Curtea i jurați din localitate următoare procese: In ziua de 15 Const. N. Șar delict de presă, Mamut Cele delict electoral, în ziua de N. D. Cocea delict de preș Bifai Mimet din Hardali ju Canacra tâlhărie, în ziua de Amet Săli din Satișchioi loviți cauzatoare de moarte, Vasil Staciu din Surdica jud. Brăila petru acelaș fapt, în ziua de Zaharia Istrate zis Ureche c Constanța lovituri cauzatoare moarte, Coliu Ilie Nicolae d Mangalia pentru acelaș fapt, ziua de 20 Marin Vlaicu și al din Viziru jud. Brăila în ziua de 21 Gheorghe tâlhăriud cârciumar din Constanța loviți cauzatoare de moarte, Reșir Ei gep din Murfatlar tâlhărie, ziua de 22 Gheorghe Fior Stan din Gherengicomor, ziua de 25 Ciucuri Aneîi și al din Siriu omor, în ziua de Niculae Radu Surcel zis Dob din Hairanchioi vioi, în ziua 27 Atanase P. Atanasof din Dranculac lovituri cauzatoare moarte, în ziua de 28 Lazăr Stere și Costache Ion din Bigea lovituri cauzatoare de moar -xxoxx- Sfințirea biseric din Chiragi Duminică 16 ianuarie a. c. avea loc solemnitatea sfințireisericei din comuna Chiragi. Serviciul divin se va oficia P. S. S. Episcopul Gherontie, prezența reprezentanților admintrației centrale județene, a inviților și a reprezentanților preș -xxoxx Reorganizarea sanitară a fi Expunerea de motive a d-lui raportor dr. Al. Pitescu -IV Adăogiri la materiale La art. 18927 lei 1.5oo.ooo lichidarea creanțelor pentru exerciții închise, la art. ?1927 lei 500.000 subvenții pentru clinicile facultăților medicale. Apoi pentru azilul lehuzelor (micile maternități) 200.000 lei, Căminul cultural Rășinariloo.ooo, reuniunea femeilor române din Rășinari lei 1oo.ooo, clinica sa medicală (Prof. dr. Nanu-Muscel) lei 15o.ooo, cantina țărănească Săiiște 1oo.ooo lei, epitropiei Sf. Spiridon lași 600.000 lei, serviciul de radioterapie dela spitalul Colțea Poo.poolei, spitalelor evreiești Caritatea din Iași, Cuza-Vodă și Chișinău 400.000 lei, cooperativei „Armo* nia” din Ciulnița pentru construcția dispensarului Goo.poo lei, Căminul studentelor „Spiru Haret* 500.000 lei, la art. 27 927 lei 4.000.000, pentru ocrotirea orfanilor de răsboi, și lei l.ooo.oopentru Societatea invalizilor de răsboi, la art. 45 bis 1927 (nou) lei 500.000 pentru procurarea de imateriale la ambulatorii și la capitolul VI lei, 4.000.000 pentru istitutul de seruri și vaccinuri „Profesor Dr. I. Cantacuzino", la art. 120[927 lei 256,coo pentru Societatea „Principele Mircea“, la art. 122(927 lei 202.400 pentru Societățile Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, la art.124|927 lei 480.000 pentru Societatea „Asistența Publică* Constanța, la art. 148(927 lei 25o.ooo, la art. 157|927 lei 19o.ooo idem și la art. 161(927 lei 7.5oo.ooo pentru reparațiuni și construcțiuni de spitale. In total lei 23.322.400. Recapitulate • Reduceri la personal 2 405.200 Li, reduceri la material 20.917.200 lei. Total lei 23.322.400. Prin reducerile făcute de comisiunea bugetară, s’au suprimat un mare număr de automobile de turism cu șoferii lor și cheltuelile de întreținere. S’au păstrat toate automobilele camioane sau camionete pentru transport de materiale, două mașini de turism pentru Minister și acele ale medicilor primari de județe. Mașinele suprimate de la inspectoratele sanitare se vor împărți la județele cari nu au automobile. Sperăm că d. ministru, care de altfel a cerut insistent suprimarea tuturor mașinelor de turism, va întinde această măsură și la societățile delegate I. O. V. Concluiuni Terminând analiza proiectului și referindu-mă la considerațiunile generale făcute mai sus asupra politicei noastre sanitare, să-mi fie îngăduit a-mi exprima toată simpatia unor devotați apostolimartiri ai sănătății publice de la noi: medicii rurali și agenții sanitari. Ei trăesc azi în condițiuni materiale din cele mai precare. E un principiu nu numai de umanitate, dar și de o bună administrație, ca a celui care muncește și produce să-i dai și posibilitatea de existență îndestulătoare. Dacă nici astăzi nu s’a putut îmbunătăți suficient situațiunea acestor modești dar vrednici agenți ai aparatului nostru și prețioși colaboratori ai sanitar ministerului sănătății, desigur le este câșigată grija și solicitudinea streagă a parlamentului. In credința că proiectul buget al cheltuelilor ministeru sănătății și ocrotirilor socia pentru exercițiul anului 1927, vi se prezintă și pe care am vut onoarea a vi-l expune, prinde în marginile posibilității bugetare actuale, tot ceea ce e indispensabil pentru a asigi funcționarea cu folos a tutur serviciilor. Comisiunea bugetară și similară vă roagă, prin subsemnatul d-lor de sus ales raport, să binevoiți a-i da aprobat d-voastră, astfel cum a fost mdificat. Raportor: Dr. Alex. Pitescu Toate cărțile de idemiite purtând No. 157 su anulate Colaboratorii și corepondenții noștri sunt roga si a ne trimite câri vechi spre preschimbat