Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)
1927-07-01 / nr. 140
ANUL XIV No. 140 Dlres'or Proprietar L. M. MOSCU Redacta și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMEMTUL Pe 12 luni . . . . I 700 Îs 6 a . I . . 400 » Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Vineri 1 iulie 1927 TELEFON: No. 42/3 și 8511 || — Apare zilnic la orele 12 —_______| | — Reclame după tarif — ====== ___ 4 . || AMNISTIA Termenul e vechiu, decând lumea, iar popoarele, încă din cele mai îndepărtate timpuri ale civilizațiunii, i-au acordat o înțelegere și o aplicațiune după gradul desvoltării lor spirituale, adică mai larga,sau mai restrânsă. La vechii greci —din a căror limbă se trage și denumirea—amnistia, era socotită ca un punct de onoare și acordarea ei pentru prinșii în război, pentru înfrânții fără glorie, ca și pentru deligvenții de drept comun, însemnă de cele mai adesea ori sărbătorirea unei isbânde a forței sau a spiritului unui ales al aleșilor. Dacă lumea a evoluat în decursul zecilor de veacuri și cu ea laolaltă atâtea moravuri ce formau piedestalul societăților de odinioră, în schimb, amnistia, a rămas aceiași, iar aplicarea ei a căpătat o extindere tot mai generoasa la popoarele actuale. Nu suntem noi, românii, singurii cari am avut de îndurat aspra penitență a ultimului război, cu tot cortegiul său de nenorociri. Alte state l'au purtat mai îndelung și mai amarnic decât noi. In schimb, suntem beneficiarii cei mai principali ai acestuia, națiunea pe care soarta armelor a răsplătit-o în chipul cel mai generos pentru sacrificiul său de sânge și suferințele îndurate. Dacă însă, ceilalți foști beligeranți, învingători și învinși și-au amintit curând de anticul punct de onoare, acordând o largă amnistie acelora ce în timpul și cu ocazia războiului, cu voie sau fără de voie au greșit în contra legilor sale și a onoarei de militar, noi, românii, fericiții beneficiari principali ai sai, nu ne-am prea grăbit s’o facem. Sunt nouă ani de când marele proces al națiunilor a fost închis. Pretutindeni omenirea prin sforțări uriașe s’a străduit și a reușit a face să-i dispară urmele, numai la noi, grație unei mentalități ce nu-și mai are rațiunea în aceste timpuri de pacifism și reclădire sufletească, ele dainuiesc ca o amară aducere aminte, ca un fatidic semn de întrebare larg deschis, în fața ochilor minții a zeci de mii de nenorociți. In fața instanțelor noastre militare și astăzi, când amintirea războiului s’a șters prin scurgerea vremii ca un coșmar înfiorător, mai sunt încă spre judecare treizeci de mii de procese ale infractorilor la legile războiului, își poate oricine imagina dezastrul moral în care se afla acești 30.000 de nenorociți și familiile lor, știind „ , că dintr’un moment într’altul sunt amenințați de a înfunda tainițile ocnelor, pentru vinovății mai mult sau mai puțin reale, își poate oricine imagina persecuțiile și șantagiile la cari acest numeros contingent de cetățeni sunt supuși, căci ei doar sunt un excelent material de estorcațiune aflat la discreția primului venit, după cum tot astfel eleste de imaginat încurcătura în care se află autoritățile militare cari după atâta amar devreme sunt în imposibilitate absolută de a mai aduna probe peremptorii în sarcina celor acuzați. Or, un principiu de drept, decretează că un acuzat trebue să fie absolvit de orice pedeapsă atunci când asupra celor celor ce îi se impută planează o singură umbră de îndoială. Dar, nu sunt numai aceștia, ce-și așteaptă cu strângere de inimă judecata, mai sunt alte zeci de mii de nenorociți cari de ani de zile ispășesc deja păcate săvârșite sau închipuite, în ocnele pe cari le-au suprapopulat și mai sunt și alte mii cari rătăcesc aiurea, pe pământuri streine, cu dorul patriei în suflet, goniți de teama răspunderilor unor acțiuni întreprinse în clipe de rătăcire. .,Erare humanum estu. Și sufletul românesc, atât de generos, trebue să se înmoaie de suferințele acestor nenorociți, aruncând asupra greșelilor lor mantia iertătoare a uitărei. Al. demetriad BPj ’ .m IXXOXX...... Regina la Constanța dri dimineață, cu un tren regal atașat acceleratului București-Constanța, a sosit în localitate regina Mrna însoțită de principesa Ileana. Suverana a vizitat orașul și palatul regal de la Mamaia. Seara, regina a plecat spre Capitală, ---------non—— ' î? | Din cavarna Anchetă Administrativă. D. V. Zavate pretorul plășei Cavarna, în urma delegației speciale dată de prefectul județului Caliacra, a inspectat și controlat activitatea consiliului comunal Bazargic. Constatând în sarcina acelui consiliu oarecari nereguli d-sa a făcut un documentat raport care a fost înaintat prefecturii. Dizolvări de consilii comunale. Consilul comunal din Cihinur Șuieiuc a fost dizolvat, numindu-se președinte al comisiunei Interimare d. Al. Stănescu-Ciuciulete fost primar. De asemenea se așteaptă dizolvarea și consiliului comunal din orașul Cavarna. Dispariție. Notarul comunei Ghiaur Suiucic C. Sârbu a dispărut din localitate, fără urme. De la Pretorat. D îitru Gheorghiu a fost numit secretarul plășei Cavarna și delegat cu girarea serviciului de notar la com. Ghiaur Suiucic. Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. D. Rizescu nu mai poartă baston, încă o probă că vor fi alegeri libere. „FOTO LUX“ ATHANASE LICICOPOL Strada Carol vis-a-vis de Grand CONSTANTA Satisfăcuți Cazinoul își închide astăzi porțile. In mod definitiv, Orașul perde astfel unica-i atracție, primăria un venit considerabil ce era destinat lucrărilor edilitare, iar viața economică, o bună parte din forța-i vitală. In sfârșit, stăpânirea liberală și-a inaugurat activitatea, dând o lovitură de moarte Constanței. D. Vintilă Brătianu tremură de plăcere, alături de d. Vasile Sassu: SUNT SATISFĂCUȚI. Cetățenii insă, să ia aminte. Actualități Unita talii Tempora mutantur... Pe vremuri, pașnicii musulmani dobrogeni, dacă nu puteau parveni cel puțin odată în viața lor până la Meca, așa cum au sfântă îndatorire toți adepții Coranului, apoi trebuiau să viziteze cel puțin Constantinopolul. In special, în timpul sărbătorilor Bahramului ori a Ramazanului grupuri de mahomedani „români“, se abăteau pe la Constanța, de unde, lebedele S. M. Reului îi ducea pe apele de cele mai multe ori furtunoase ale Kara Denisului, până la limaurile pline de farmec ale Cornului de Aur. Ori, veneau oamenii la „Kiustendje“ și nu porneau la drum, decât după ce'și cumpărau fesuri frumoase cu semilună aurită—de sărbătoare — iar femeile, feregele colorate de mătase, de pe la magazinele armenești ce existau pe atunci în Piața Independenții. Eri, un grup de țărani turci intră în magazinul unui cunoscut pălârier de pe strada Carol, cereau șepci și pălării ! Cunoscând spiritul mai mult sau mai puțin retrograd al osmanicilor noștri, I bietul negustor crezu ori că visează ori, că solicitatorii se lapădă de credință. Alta era realitatea. Se pregăteau oamenii de plecare spre Stambul și, cunoscători ai reformelor lui Kemal renunțau, cu multă plăcere dealtfel, la favoarea de a face cunoștință cu amenajamentele de la Diarbekir, unde fiecare dintre dânșii s’ar mai putea înălța ceva sus de suprafața solului cu fes cu tot... Și, eșind din prăvălia salvatoare, cel mai cărunt, cu fesul într’o mână și c’o șapcă galbenă în alta, glăsui cam astfel. — Alah vede tot, știe tot. Dacă Alah a dat putere lui Kemal, înseamnă că așa este voia sa, iar dacă Kemal este omul său,trebue să urmăm voia lui Alah. Până una, alta, șepcarul — cu voia lui Alah pri ba — încasase o sumă bunicică... SANDU DOINĂ Trenurile de Tekirghiol și Mamaia, s’au ciocnit — Nu sunt victime — Obișnuita neglijență a personalului ceferist, cauzează necontenit accidente și pagube admnistrației căilor ferate. Astfel ei, din nebăgare de seamă a unui acar, trenurile de Carmen Sylva și Mamaia, s’au ciocnit la intretăerea liniilor O locomotivă s’a deteriorat in întregimaî mai multe vagoane au deraiat: Din fericire, victime omenești n’au fost: Organele c. f. r. au deschis o anchetă. f3 m k —B—* ijj. Eclipsa de soare de eri tii dimineață a avut loc o eclipsă parțială de soare. Fenomenul a început după ora 6 dimineața. La orele 8 și 18 minute soarele a ieșit din conul de penumbră. Discul solar a fost eclipsat mai mult de jumătate. ffield 1 "B"| — IS Cu. xxoxx------— -xxoxx- Cronica externa Campania electorală în Jugoslavia Belgrad. In viața politică din Belgrad și alte orașe iugoslave, s-a dat semnalul campaniei electorale care va dura aproape trei luni și care va înlătura fără îndoială de la ordinea zilei până și cele mai arzătoare probleme economice. Mulți politiciani au părăsit capitala pentru a se avânta în circumscripțiile lor electorale. Toate partidele desvoltă o uitate neobișnuită, deoarece actifiecare vrea să tragă din această situație politică încurcată cât mai multe foloase. Cel mai mare interes îl concentrează în jurul lor consfătuirea comitetelor executive ale partidelor radical și democrat care va hotărî asupra acțiunii în actualele alegeri. Partidul radical cu cei 146 deputați ai săi a fost ce-i drept cel mai puternic partid în Skupștină însă a fost foarte mult dăunat prin faptul că s’a format în el trei tabere. Acest partid radical care s’a acomodat , cu greu nouilor raporturi din Iugoslavia, a fost urmărit în special de la moartea lui Pasici, de o criză iremediabilă. Cauzele n’au au fost divergențe de idei și mai degrabă lipsa unui puternic șef , precum și gelozia dintre diferiți fruntași ai partidului. I - • •. F ■—■----K- ü Dizolvarea consiliului comunal din Cavarna Cavarna. Astăzi, în urma ordinului prefecturii, a avut loc dizolvarea consiliului comunal din localitate și instalarea nouei comisisiuni interimare. In fața d-lui V. Zavate pretorul plășei Cavarna și a preotului Ion Neicu parohul bisericei catedrale, noua comisiune interimară compusă din d-nii Vanghele Tullin, avocat, președinte, Sava Gocel proprietar, vice-președinte, Ion Ciamu fost ajutor de primar, Stoian P. Manafa mare proprietar, Gh. Vâlcov, Gh. Baltagioglu și Ismail Asis ca membrii, au depus legiuitul jurământ, după care d. V. Zavate pretor, a arătat îndatoririle ce le au după legea de unificare administrativă. După aceasta a avut loc o recepție în sala „Gocel“. a. — - -xxoxx------- 12121* Piața cerealelor 28 Iunie 1927 Oborul 2 „ Pae de dughie 28o- 10 „ porumb 430-435 6 „ ovăz 620-625 3 „ Lână 6ooo-76oo 13 „ rapiță navetă 126o- 28 „ Fân 195-240 2 „ orz 620-625 Faptele zilei ALT ATAC. — Aseară, d-na Bălcescu, din str. 11 Aprile No. 26 a căzut victima unui atac banditesc, asemitor aceluia despre care vorbim în altă parte a ziarului. Un necunoscut i-a smucit poșeta cu bo iei și a fugit. FURT. — D. Șt. Dogaru din serviciul S. M. R. a reclamat poliției pe Nicola Ghelea, care i-ar fi furat 31 de lei. &Í4 *țjy —xxoxx-----I J H Atac banditesc tn plin centru O doamnă jefuită pe stradă Îndrăzneala apașilor, probabil pripășiți de sezon prin orașul nostru, a întrecut orice limite. Astfel, doamna Maria Ispirescu domiciliată în strada Avram Iancu 16 a căzut victima unui atac banditesc, săvârșit în plin centru. Pe când d-sa, așează pe la orele opt și jumătate se înapoia spre casă, observă pe marginea trotuarului un tânăr ce-și lega șireturile de la pantofi. In momentul când trecea pe lângă dânsul, necunoscutul se repezi către d-na Ispirescu, îi smuci din mână poșeta și dispăru în semiobscuritatea de la acea oră. » ii I m IXXOXX 1 " 3 ”"*5 Mină pe mare Autoritățile maritime au fost anunțate prin radio că, vaporul olandez „Moess", navigând pe Marea Neagră la o depărtare de 22 mile de litoralul românesc a întâlnit o mină rătăcită. Trăgându-se focuri de armă repetate, mina a exploadat: ——ncoxx—— r ] nu ~ Curs particular de preparație ellină Părinților de naționalitate greacă din Constanța, nu pierdeți ocazia dacă doriți să luminați copii voștri, grăbiți-vă a-i înscrie la cursul preparator ellin, pentru examenul de corigență. Programul cursului particular preparator este în concordanță cu programul ministerului cultelor, după cum urmează : Se va preda în limba greacă aritmetica, istoria, geografia, geometria, religia (latina și franceza ca profesoară de limba franceză). Se ia angajamentul preparării elevilor greci căzuți la examenele de curs primar și secundar, garantându-se succesul. Se prepară pentru cursul de admitere in gimnaziul grec din Galați, cum și pentru orice altă școală secundară din Grecia, garantându-se succesul. Plata se va face după admiterea în școală. Elevii din clasele I, II, 111, IV, V, VI, VII, cari nu au putut urma regulat toate lecțiile prevăzute în programul Ministerului Cultelor, vor putea obține un certificat de studii sau o dovadă — eliberată sub prestare de jurământ, cu care se vor putea prezenta la orice școală din Grecia după ce vor da examen. Se primesc și elevi greci supuși români cărora li se vor da certificate de studii. I. N. TSAMARAS, profesor I strada Dorobanți No. 26 Constanța Dizidență liberală la Constanța La tribunalul local s’a primit candidatura d-lui arhitect Nicolae Buzdugan pentru alegerile senatoriale la colegiul consiliilor comunale și județene. Se anunța de asemenea apariția unui organ de presă a liberalilor nemulțumiți probabil sub conducerea d-lui avocat Ion N. Roman, fost senator și decan al baroului. a * . Suntem informați că negustorii liberali din localitate, manifestează nemulțumiri serioase, datorită faptului că actualul guvern a închis Cazinoul. Loviți în interesele lor, ei cer stăruitor a se reveni la măsura pe care o consideră arbitrară și care dăunează întregii activități a orașului. --------XXOXX------------ ,' 1515 Candidaturi depuse in Caliacra La tribunalul Caliacra, s’au depus următoarele candidaturi : Pentru carieră d-nii Emil Pangrati, profesor universitar, Cuzinsky, avocat din București, Iordan Mihalinski fost primar din Cavarna și Teodor Eremia, fost subprefectul județului Caliacra. Pentru senat d-nt V. Covată avocat, decanul Baroului Caliacra și Gogu Mihăilescu fost Inginer silvic Caliacra. I&Í . 4 —-----xox—------ i jgâ JB Candidaturile la Tulcea Partidul Poporului: La Cameră: lista formată din d-nii Constantin Garofild, C. D. Popovici, G. Toma și Ștefan Cazacoi. Blocul muncitoresc. La Cameră: lista formată din d-nii Evanghelii Staneu, Elias Silistraru, , Grigoriu și Vintilă Voicu.Steriat ---------xxoxx—— uni OCHELARI DE SOARE Nu cumpărați ori ce fel de ochelari cari strică vederea, ci numai din aceia centrați și controlați la fabrica de ochelari P. SAPIRA Furnizor al Curtei Regale Anchete și reportagii Cum se încarcă petroliferele în portul nostru Situația după dezastrul lun port al petroliferelor Se știe că recentul incendiu care a consumat în întregime uzina de distribuire la vase a petroliferelor sosite pe conducta Băicoi-Constanța, a cauzat o perturbare generală în rândurile exportatorilor pentru că întârzierile de încărcări le produceau pagube însemnate cari adăugându-se la actuala criză acută a exportului echivalau cu un faliment general. Intr’adevăr, odată cu distrugerea celor trei motoare „Diessel“, și a celor 5 autopompe ce activau manipulația petroliferelor la bazinul portului special amenajat s’a crezut un moment că ramplasarea acestor piese fabricate în streinătate și extrem de costisitoare, va fi imposibilă și în consecință, nu se vor găsi alte modalități cari să aducă la normalul situației dinaintea focului. Lucrurile păreau a se agrava și mai mult, mai ales că, în decursul lunei Iunie, urmau spre încărcare în portul Constanța numeroase vasetank, angajate de întreprinderile petrolifere în acest scop. Modificările de conductă ri, imediat după dezastrul ce a avut loc, reprezentanții tuturor societăților de export s’au întrunit avizând la măsuri destinate a para daunele. Astfel, în primul rând au stabilit o legătură între conductele de scurgere de la Medeia, cu acele cari se îndreaptă direct spre bazinul de petrol din port, fapt care permite ca petroliferele să se scurgă din tancurile de la Sud-Vestul Constanței, direct pe țevile de încărcarcare a vaselor fără concursul autopompelor distruse de incendiu. Lucrările aceste de amenajament au necesitat un timp de 6 zile, după care, deși complicată mult, totuși Încărcarea vaselor a putut fi reîncepută. Concomitent, au sosit din Ploești de la rafinăria societății „Româno- Americană“, patru pompe automate, iar direcția porturilor maritime și atelierele c. f. r. au pus de asemenea la dispoziția exportatorilor, câte o pompă. Aceste pompe au fost instalate cu multă anevoință într-un șopron din vecinătatea fostei uzini, unde spre deosebire de sistemul anterior ele sunt activate nu de motoare, ci cu ajutorul aburilor, de la casa de cazane, ce servește în timpul ernei, la desghețarea păcurei de pe conducte. Debitul actual al petrolului Grație acestor măsuri, traficul s’a normalizat iar debitul a ajuns la cantitatea de circa 126-156 tone pe oră, ceea ce se poate socoti ca satisfăcător, față de noua stare de lucruri. Iată deci că, pesimismul dintr’un început — adică după dezastrul produs — a fost în total desmețit, datorită sistemelor cari s’au pus în aplicare cu succes. Numai faptului că societățile petrolifere au lucrat în perfectă armonie la remedierea râului, se datorește normalizarea mai mult sau mai puțin reală. Cert este însă, că fără inițiativa privată, așteptând sprijinul statului, exportul ar fi stagnat până în ziua de astăzi căci bine cunoscutele formalități, n’ar fi dat posibilitate unei imediate înlăturări ale lacunei ivite în mod accidental. Refacerea Instalațiilor Dar și refacerea uzinei distruse, continuă vertiginos, în urma acordului cunoscut dintre ministerul comunicațiilor și financiarii petroliști, cari au avansat sub formă de împrumut sumele necesare refacere. Imobilul casei pompelor se află în construcție, iar o clădire destinată nouei uzine,— de două ori mai mare decât cea arsă — se află pe cale de a fi terminată. Se așteaptă în curând sosirea motoarelor comandate în străinătate — cu mult mai perfecționate ca cale anterioare — astfel ca, după cum ne spune d. inginer Pio Benzi, directorul general al porturilor maritime — cel mai târziu la 1 Octombrie a. c. noua uzină va fi în stare de funcțiune. Pentru exportul viitor La ministerul comunicațiilor se lucrează în momentul de față, de proectul înființării unui port special, pentru încărcările petrolului, în regiunea cuprinsă între țărmul viilor vechi ale Constanței și digul fostului pavilion de izolare al portului. Uzina activatorie ar urma să fie construită în stația Palaz- Medeia, de unde produsele se vor scurge cu presiune, în conducte directe și submarine, până la un sistem de schele la o depărtare oarecare de cheu, unde vor acosta vapoarele. Natural, e vorba de un simplu proect, care poate suferi schimbări radicale. Totuși, e cert lucru că necesitatea unor amenajamente cu mult mai moderne pentru facilitatea exportului bogățiilor subsolului nostru se evidențiază tot mai mult și așteaptă o grabnică soluționare. EM. IAPHET l I» ---------xxoxx-------informațiuni Atragem atențiunea cititorilor noștri asupra articolului „O poveste cu tâlc“, pe care-l vom reproduce în numărul nostru de mâine, după excelentul organ de presă „Neamul Românesc“ al d-lui profesor universitar Nicolae Iorga, întrebăm pe d. ajutor de primar D. G. Rizescu, de ce nu s’a adus la îndeplinire deciziunea consiliului municipal, cu privire la dărâmarea barăcei de pe strada Carol, proprietatea d-lui Niță Filip. Nu cumva, presiuni politice au început sa influențeze și asupra actelor de ordin edilitar ? Avem nevoe de această lămurire. " w mmm D. Radu Roșculeț prefectul județului a dat ordin tuturor organelor administrative din cuprinsul județului, de a evita orice fel de ingerințe electorale. Ea a avut loc la Cazinou, serbarea de sfârșt de an a liceului și a școalelor secundară și profesională de fete din localitate. Cu această ocaziune s’au distribuit și premii elevilor meritoși. « O—« lijriști*» Din rândurile național-țărăniste se anunță o apropiată vizită electorala la Constanța, a d-lui Ion Mihalache. D-nii Anton Dumitrescu, polițai la Cernavoda și N. Miclescu, poluțai la vedgidia, au fost mutați unul în locul altuia. Tragerea loteriei organizată de „Societatea pentru combaterea tuberculosei la copii“, care urma să aibă loc la 26 Noembrie 1926, s-a amânat irevocabil pentru ziua de 4 August 1927. •—o—o ,w* iWpspp —TEATRU CINEMA TRANULIS rulează filmul „AVENTURILE LUI ROBERT MAGAIRE“ în 7 mari acte. In rolul principal JEAN ANGELO. Intre pauze diferite numere de artiști. "'“Ti —o— IT1' 1 ”î!"!.Fpf] La grădina Cinema „POPULAR“ rulează BAJAT sau FATA,în rolurile principale Ossi Oswalda Vivian Gibson și Georg Alexander. —o— | Vechiul și cunoscutul fotograf d. Atanase Lichopol cu emblema „Foto- Lux“ anunță onorata sa clientelă că nu are nici o legătură cu „Foto Bristol“ din Str. Șt. cel Mare._I » ——xxoxx——1 j ijy'jg] r.Hr *«■»- xxoxx-------> INGUSTATE renumitele CONIACURI și ROMURI, „GHIDIGENI“ depozitul în strada Carol No. 149