Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)

1927-08-05 / nr. 170

ANUL XIV No. 170 Dim’ar Proprietar Manuscrisele nepublicate no se DACIA sis nepuoi inapisati L. M. MOLCU Redactia si Administrata Strada Traien No. 131 ABONAMENTUL Pe 12 Iani . . . , , 700 l» 8. 400 Peakrs autorități și institution­ bancara abonamentul îndoit« T­ip L­ii FON; No 42/3 și 8511 j ! Apare zilnic la orele 12 si Vineri 5 August 1927 Reclame după tarif inimii Jim“.... «f I-------— „Frate, frate, dar, brân­za-1 pe bani, iată, încă o perlă—pe cât de simplistă, pe atât de profunda—a fi­lozofiei noastre populare. Ea fixează de minune ca­racteristica acelor ariviști cari se simt legați de a­­proapele lor numai prin in­terese, cari nu pot concepe astfel de afinități și ca un zvârl cu picioarele chiar și în altarul părinților lor, din momentul în care nu-i mai leagă interesul de el. Pe semne însă, că acest dicton e de proveniența ita­lică, pentru bunul motiv că pe câta vreme la noi, el este un simplu joc de cu­vinte, acolo, în țara come­dianților ambulanți de bâlci și a dresorilor de papagali devinatori, el este o axiomă de drept, care guvernează pe deasupra chiar a celui mai tiranic și detestabil re­gim, din câte a cunoscut is­toria omenirii. Și, vom do­vedi temeinicia afirmațiunei noastre, ce se îndreaptă ca o acuzare împotriva­­ unor „frați“ prea mult cântați și descântați de bietul român, curat la suflet și cinstit în toate simțirile și acțiunile sale. E vorba de larma iscată în jurul gestului făcu­t de un nebun— lordul Rothermeere —, care a azvârlit cunos­cuta piatră de încercare ce țintea la revizuirea trata­telor de pace, în beneficiul Ungariei. Se știe că imediat, Europa civilizata prin gla­sul reprezentanților ei cei mai autorizați și cei mai stăpâni pe nervii lor, a luat o poziție hotărît ostilă în aceasta chestiune, ceea ce a determinat ca piatra nebu­nului să cadă în fundul băl­ții, laolaltă cu toate iluziile „tigrilor“ budapestani. Și, pe când se liniștise de toată lumea furtuna is­cată de spre enaticul lord, iată că sare oficiosul d-lui Mu­ssollini, „impero“,să sus­­ție exact aceeaș absurdă te­ză, avortata de presa lui Rothermeere. Lăsând la o parte faptul în sine, căci nu este pentru nimeni necunoscută maniera fascistă, de a arunca mânușa în fața Europei (și asta va merge până ce proaspătul „duce“ își va găsi odată nașul), nu putem trece cu vederea enormitățile stupide pe cari oficiosul fascist își întemeiază susținerile. Ast­fel, în primul editorial cu care ,,Impero“ deschide cam­panii de revendicare a in­tereselor ungurești, afirmă că Transilvania este locuită „într’o majoritate formida­bilă (?!) de unguri, cari re­prezintă pătura cea mai cul­tă (!) a acelui ținut.“ Iată cum domnii cu că­măși negre de la „Impero“ dovedesc că sunt niște bieți imbecili, cari habar n ’au de istorie și de geografie. Dar, să lăsăm deoparte incapacitatea și halul de inconștiență al „ziariștilor“ d-lui Mussoliini, spre a face o constatare. Cât timp este de când a­­celaș ziar vorbind despre România, în frazele cele mai umflate, cu prilejul ratificării de către Italia a tratatului privitor la reanexiunea Ba­sarabiei, subscria cu toată puterea sa drepturile popo­rului nostru asupra ținutu­rilor sale ? Oare să fi fost numai pu­terea arginților românești a­­ceea care a deslegat buerile inimii „fraților“ de la Roma? Evident că așa trebue să fie după cum tot ase­menea, aceluiaș mijloc se datorește și ultima „caldă amiciție“ pe care fascismul o manifestează Ungariei. Se înșeală însă și „duce­le“ și poporul comedianților de bâlci și ai dresorilor de papagali de vinatori, crezând că națiunea română va pu­tea fi deposedată de drep­turile ei naturale și istorice răscumpărate cu sângele a­­tâtor generatorii de nobili­mii, prin campania insuficien­ților grupați în jurul oficinei de cerneală otravită, denu­mită cu burlescul titlu „im­­pero“. Avem destule baionete cari să apere această blândă țară în­ coprinsul careia tră­­esc împărătește aceia ce la ei acasă n’au cunoscut altă mâncare decât bit­etul de broaște și macaroanele „na­­zionale“. al. deaietriad f_ . —•“■—­•xxoxx­——— Cronica zilei Republica lui Piston T­ara cea mai populată și, ce e mai curios, în acelaș timp cea mai bogată din lume, este Java, una din insulele Sonde, co­lonie liberă olandeză. Numărul locuitorilor este de 879 oameni pe Km. p. și cu toții trăesc în perfectă armonie, în de­plină liniște și în belșugul cel mai neașteptat. Numeroase industrii de zahăr, cafea și orez înfloresc aproape pe fiecare hectar și fiecare mun­citor în parte, în raport cu func­țiunea pe care o exercită, este cointeresat în afacere. Locuințele lucrătorilor sunt niște adevărate bomboniere, cu grădi­niță, cu bac și bibliotecă. Fiecare familie posedă un automobil și tot uvrierul beneficiază de o lună concediu pe an. Nici o deosebire, în drepturi sau obligațiuni, nu există între indigeni sau coloniști, iar Olanda, — sub protecția căreia se află fericitul paradis terestru, — nu se amestecă nici în politica nici în administrația internă a ținutului. Un consiliu superior și un parla­ment localnic, girează afacerile minunatei republice, pe rând stă­pâna europeană păstrează pro forma flamura, (steagul) și repre­zentanța externă. Citind cele mai sus în Le Temps, luasem hotărârea să plec și eu în extraordinarul Eden. Dar... din fericire, pomenitul ziar da și câteva explicațiuni su­plimentare : 1 ° Tot călătorul hotărât să se instaleze la Java trebue să aibe minimum 17000 florini (circa 600 mii lei). 2 ° Autorizație din partea gu­vernului olandez (care nu se mai acordă). 3 ° Certificat medical de per­fectă sănătate a ficaților, rinichi­lor și plămânilor (regiunea fiind infecțioasă și coloniștii murind într-o proporție de 76 la sută). In alți termeni, Dumnezeu cu o mână a dat și cu două a luat, amintind astfel muritorilor că ni­meni nu are dreptul pe acest pă­mânt să fie pe deplin fericit. De vă surâde, poftiți la Java! AX. POMI ------------XXOXX--------------------------­ OCHELARI DE SOARE Nu cumpărați ori­ce fel de oche­lari cari strică vederea, ci nu­mai din aceia centrați și contro­lați la fabrica de ochelari I». SAPIRA Furnisor al Curtei Regale Uragan pe coastele Mă­rii Negre Navigatori sosiți în portul nostru, ne aduc știrea că în regiunile de miazăzi ale Mării Ne­gre, a bântuit un puter­nic uragan, care a peri­clitat timp de aproape două zile navigația ma­ritimă, cauzând pagube mari pe litoralul as­atic al Turciei. Dezastrul mare, după cum anunță și ziarele din Constantinopol, s’a înregistrat în localitatea Tusan, unde au fost ca­se distruse, numeroase victime omenești, pomi desrădăcinați, iar vastele terenuri de grădinărie, distruse în întregime. -noxi- O încercare de sinucidere Era după amiază, d-ra Nuți Bu­­dac, originară din București, încercat să se sinucidă prin înec. a Numita a înaintat spre larg, în dreptul băii­or »Tataia“, până ce­ a fost luată de curentul apei. Cele ce se petreceau fiind observate de pe mal, un barcagiu a înpe­­decat pe sinucigașa de a=și pune planul fnnest în aplicare. ------------XXOXX------------­­ | Furt senzațional în trenul de Bazargic Un furt senzațional a fost să­vârșit ori noapte, în trenul care circula pe linia Bazargic Con­stanța. Perceptorul Dima Costa, din Cadrilat r, a reclamat autorităților că aflându-se într-un compartiment de clasa 2-a al suscitatului tren, împreună cu un tânăr bine îm­brăcat, a adormit greu — proba­bil că narcotizat — iar când s’a trezit, lipsea și vecinul din com­partiment și servieta­­ de sub că­pătâi, ce conținea peste o sută mii lei. Se fac totuși cercetări spre a se constata de nu-i vorba de­ o simulare.­ ­XXXXX­ Polițe protestate Panait Torțiu C-ța 4ooo, M. A. Scardanas C ța 5ooo-5ooo­­­ooo, C. I. Gavrilescu Osmancea 7ooo, Ștefan Munteanu Raman­­gica 6000-1000, Bradu Moldova Bazarcic 8654o, N. Ștefănescu Anadochia 825o, Iusuf An­ Musu­­rat 43oo, G. M. Popescu C-ța 39oo, I. Paraschivescu C-ța 1458o Tudor Drăgan și Pinter Anghel I Mih. C-ța­looo, Pr. D. Popescu I Ciulnița 5ooo, M. C-ța­loooo, 3963, Marcovicescu I D. Columb í C-ța 55oo, V. Comănescu, I. Co­ I­mănescu C-ța­loooo, Andrei Po­po, Andrei C-ța 60000. TRATE: Teodor Dimitroi C-ța­lo7oo, Agap Cazan­ean Constanța 146oo, M. Macariean C-la 3633, Iordan C. Dumit C-la 82lo, Chi­­riac Const. C-la 379o, Moriț Gel­­li­er C-la 65oo, Macride & Tin­­garis C-la 52o­, M. Marcavieam C la 5651, M. Bringher 26oo, Cristu Vasiliu C-la 24832. D. Brătianu acuză pe d- Ave- Aprovizionati-vă de la re«M. iar d. Manolle», pe d. f||f|| |j||| « ,ai­ U" aw* ,i.­­ . cu lemne de stejar Ocazie pentru cetățeni de-a din Moldova, uscate mai afla câte ceva din sferele­­ CALITATEA l­a **nor. Lei 1250 mia Kgr. Cronica externă Ofițeri greci ares­tați Atena 2 — La Salonic au fost arestați patru ofițeri, acuzați de a fi făcut propagandă ,în favoarea fostului dictator Pangalos. Un nou plebiscit în Grecia Constantinopol. 3. — Din A­­tena se anunță că d. Mihalacopu­­los, ministrul externelor, s’a pro­nunțat pentru instituirea unui ple­biscit imediat, care să rezolve chestiunea formei de guvernă­mânt în Grecia, alegând definitiv între republică și regalitate. ------------XXOXX------------- - Reveni­m In numărul de ori al ziarului nostru, am cerut edililor, înlăturarea unui sus pus slujbaș municipal ce se bucură și abuzează de gradul de inspector general și care, a fost prins săvârșind o găinărie demnă de cel din urmă a paș, in dauna prestigiului acelora trimiși de cetățeni, să gospodă­reasca orașul. Revenim asupra cazului relatat și cerem cu insistentă consiliului municipal să dispună facerea unei anchete, sesizarea justiției și convocarea consiliului de disciplină al funcționarilor, care va avea să se pronunțe asupra situației infractorului. In corpul funcționăresc. In nici un caz, nu vom tolera perpetuarea maionestu­­lui personal la primărie. Edilii actuali, cărora ziarul nostru le-a fost SINGURUL susținător din partea presei, în alegeri, trebue să-și respecte obligațiunea, de a elimina din palatul cetățenesc, pe toți potlogarii vremilor de tristă aducere aminte. DOI. Cronica plastică Expoziția de pic­tură N. Tah­­tunof In piața Basarab d. N. Tahtu-­niol și-a deschis mult așteptata expoziție de pictură. Bătrânul artist ne înfățișează un altar de icoane și chipuri din Do­­brogea și Cadrilater. Născut și trăit în aceasta provincie, a stu­diat caracterul variatului popor, atât prin portul cât și prin felul său de viață. Ca gen, este un clasico-moder­­nist, excelând asupra detaliilor. Cât despre execuție, pare a avea o specialitate în tipuri și studiuri, și anume, nota sa caracteristică este în figurile orientale. Astfel ne redă admirabil tipul unui „Hogea“ (No. 6), „Siesta“ (31) „Turc bătrân“ (57) cu care caracterul Coranului pare a avea deplina influență. Tot așa „Un evreu“ (7) care pare neconverti­bil de la obiceurile sale habotnice. „Un cerșetor“ (27) în care se o­­glindește mizeria­ acestor bleste­mați ai pământului, apoi tipul vesel al unui turmentat (59) caracteri­zând veselia și fericirea. Admirabil sunt redate „Tabiet“ (22) „Apetit“ (5) și „Baciu“(37) In altă clasare vin marinele ce mai toate par a avea farmec în­cântător cu: Furtună (50), Dinți de cal (32) în care o priveliște de stânci eșite din mare par într’­­adevăr niște dinți de cal uriaș. Tot aci avem icoana sărăciei însă unde predomină mulțumirea și fericirea filozofică în: „Șa­tra țigănească“ (54), „Pe malul mării“, „Bigotism“, “Gospodărie de colonist , „Doi centenari" etc. Intr’un cuvânt, d. Tahtanol ne­­a redat întreaga Dobroge ca în­­tr’un tablou. Farmecul plaiurilor ruginite și mirosul stepei se re­simt cu prisosință. Este un gen nou, un portretist al sărăciei, lip­sit de luxul superficial al saloa­nelor. Pinacoteca d-lui Tahtunol tre­bue vizitată și încurajată de toți bunii dobrogeni. Iorgaky Prin „raiul“ roșu — O colonie de țărani evrei — II de inginer I. E. Șrom / Mâinile lor sunt bătătorite, limba energică. Intre ei vorbesc aproape exclusiv o rusească corectă și în­trebuințează felul rusesc de a chema pe cineva. Auzim de mai multe ori numele Haim Abramo­­vici, Jacob Isacovici, ș. a. m. d. Dar în totul sunt atât de naturali ca și cum altfel n’ar fi posibil. Nu­mai deoparte observăm o tânără ebraică care șoptește ceva coreli­gionarilor săi în jargon. Inscripția clădirii este la stânga în limba ucraineană la dreapta în ebraică. Întrebăm de ce nu se găsește in­scripția ebraică în primul loc și ni se răspunde că într’adevăr așa este. Uitasem că evreii scriu de la dreapta la stânga și că prin ur­mare inscripția ebraică dela dreap­ta se afla în primul loc. Suntem conduși în interior cu multă bu­năvoință dar și cu mai multă cu­riozitate. Noi ne arătăm însă mai curioși și începem a întreba. A­­flăm următoarele amănunte: A­­ceasta și colonia învecinată au fost întemeiate acum doi ani cu spri­jinul lui Agro-Joint care a pus la dispoziție peste 85 la sută din mijloacele trebuitoare. Și aceste mijloace nu erau deloc neînsem­nate. Evreii veniseră cu mâinile absolut goale într’o regiune unde afară de cer și stepă nu se mai găsea nimic. Era acolo o casă pe jumătate ruinată a fostului moșier, mai înainte se arase ceva pe aci, dar toate acestea nu se puteau numi nici casă de locuit, nici o­­gor. Au trebuit să înceapă de la A: să clădească case de locuit și să desțelenească pământul. La început mergea totul greu, dar a­­cum au ieșit din ceea ce era mai rău. Casele de locuit sunt cons­truite și pământul e împărțit. Co­lonia a fost creată ca o colectivi­tate agricola, dar această formă de exploatare este astăzi lichidată și se trece la exploatarea indivi­duală ; noua repartizare va avea loc deabia după trei cicluri de cultura, adică în condițiunile de aci după 18 ani. Acel care ar voi să vadă aci o socializare a solu­lui, s’ar înșela­ grozav. Dimpotrivă se pare că aceasta e un pas im­portant spre proprietatea privată a pământului mai ales că evreii au cultivat aci vii de care orice agricultor nu se desparte ușor chiar dacă ar ști că peste 18 ani va primi în schimb via vecinului. Să examinăm puțin satul. No­vai Zaria cuprinde 69 gospodării cu acelaș număr de familii și au un total de 342 membri. Supra­fața atribuită lor e 707 desiatine ceea ce revine prin urmare ceva mai mult de două ha. de rap, in­clusiv copii. Totuși loturile cele mai mici sunt de 8 desiatine chiar și pentru familiile fără copii. Cota de două desiatine de per­soană e în comparație cu alte părți ale Rusiei cam mică și e expliabilă numai prin faptul că pământul e aci într’adevăr de prima calitate. De ambele părți ale șoselei se întind două șiruri de mici case care formează întregul sat. Căsu­țele sunt toate la fel, aproape că nu le poți deosebi una de alta și despărțite prin distanțe egale. Toate sunt văruite în alb, înaintea fiecărei case e o mică grădină cu câțiva pomi Probabil că aceștia sunt singurii pomi pe o mare dis­tanță căci regiunea e absolut lip­sită de păduri. Deocamdată nu există garduri între diferitele case. Acoperișurile sunt mai toate din șindrilă sau tablă ceeace înseamnă un mare progres față de colibele ucrainiene acoperite cu pae, pro­gres ce se datorește desigur aju­torului american. Și prin exterio­rul lor evreii se deosebesc în mod favorabil de vecinii lor ucraineni, înaintea caselor vedem tinere fete evreice destul de bine îmbrăcate deși în mare parte cu picioarele goale, ocupate cu înfrumusețarea casei, măturatul curții sau strânsul gunoiului. Ne aducem aminte că e tocmai Sâmbăta și când ne ex­primăm mirarea că ele lucrează Sâmbăta, fetele răspund cu un zâmbet. Ici și colo se zărește câte un tânăr evreu cu soția sa la arat. (Va urma)­ ­ ————xxoxx-------­ Fixarea listei civile Buc. 4. — lată textul proectu­­lui de lege pentru fixarea listei civile, prezentat parlamentului și votat la Cameră. Art. 1. — Se menține lista ci­vilă a Coroanei, inclusiv dotațiile, așa cum este fixată prin legea promulgată cu decretul No. 2863 din 6 iunie­­ 1923 și prin legea promulgată cu modificată decre­tul No. 18 din 8 ianuarie 1927. Art. 2. — Ținându-se seamă de sumele afectate pentru anul 1927, pe baza cursului actual al leului, lista civilă a Coroanei, in­clusiv dotațiile, se repartizează în modul următor: Casa Maiestății Sale Regelui Mihai și Regenței (din cari 6.000. 000 lei pentru cei doi re­genți cari nu primesc dotațiune specială) lei 22.ooo.ooo. Maiestatea Sa Regina Maria lei 20.000. 000 Alteței Sale Regale Principele Nicolae lei 7.oop.ooo. Art. 3. — Această reparție se va face pe ziua de 1 Ianuarie 1923. Până la acea dată se menține repartiția actuală, conform buge­tului pe 1927. •“]-----«fox------— Adunarea „Astrei“ Eri a avut loc prima adunare pentru constituirea secției artistice „Astra“. S’a hotărît ca secția să aibă patru ramificații și anume: mu­zica vocală, instrumentală, tea­trală, desen-pictură. Se plănuește și un curs de dic­țiune, ce urmează a fi ținut de d­l profesor Gh. Carp care este și președintele secției Artistice. Șeful corului este d-l profesor Moruzov. S’a hotărît o nouă adunare ce se va anunța la timp, când ur­mează a se hotărî șefii celorlalte trei ramificații. Persoanele care doresc a face parte din secția cu ramificațiile arătate mai sus sunt rugate a-și lăsa adresa la librăria Macovei strada Carol No. 91 spre a li se putea face comunicări. ------------XXOXX------------­ Faptele An­ei FURT, SAU... — Poliția a a­­restat pe Stan Petre, domiciliat în str. Smârdan No. 7, prins pe când se introducea pe fereastră în casa femeiei Olga Solomon din strada Roșiori 1. 1——xxoxx--------­Cereți Siropurile Distile­riei S. Alperin et. Comp. Mirajul Este regretabil că la fiece pri­menire de guvern, urbi­i din țară, sunt nenorocit­ile condamnate la sc­himbări edilitare, fapt ce are de cele mai dese ori, repercu­siuni serioase asupra bunei gos­podar­ii și­ a desvoltării comunelor. Constanța noastră, dacă n’a ajuns până acum, ceea ce ar fi trebuit să fie, — un oraș com­plect m­odernizat — se datorește tot faptul­ ui că guvernele ce s’au perindat d­e la răsboi și până la alegerile d­in Februarie, s-au hă­răzit o sum­ă de comisiuni inte­rimare care numai de gospodărie nu s’au ținuit. Ori,,proble­­ma primăriei, creiată acum, după venirea la guvern a partidului liberal, trece printr’o nouă fază. Nat­ural ar fi fost, ca persoana primfin­ului, dat fiind că în consiliul municipal există ex­ponenți d­e-ai tuturor partidelor, să fie desemnată imediat după s­chimbările de guvernământ, din­tre acei consilieri c­e reprezintă partidul la putere. Acesta-i chiar sensul pe care legea de organi­zare administrativă, îl imprimă modalității de alcătuire a consi­liilor căci, lucrările de edilitate în curs, n’ar suferi de­ pe urma schimburilor de „program­r“. De ace­­ea, după ce s’a produs primăriei de misiunea d-lui profesor I. Ben­­toiu care a ocupat cu cinste lo­cul de primar al Constanței, se discuta despre persoana d-lui Virgil Andronescu, și logic ar fi fost ca să se procedeze următor prescripțiunilor legale. Lucru curios însă, din zile liberale, s’au trezit rându­peste noapte nu mai puțin decât 12 candidați la primariat. Grea cumpănă pentru dt. Ionel Brătianu, în perspectivă de­ a a­­vea în orice moment 11 nemul­țumiți, dificilă situație pentru șe­ful impus, organizației liberale de la noi care, încercase să-și facă un piedestal politic din pro­misiuni ... Pe de altă parte, numirea unei comisiuni interimare ar fi o im­prudență pentru guvernamentali, atâta timp cât perspectivele unei noui alegeri la municipiu, nu se apar în culori plăcute... Iată situația. Deocamdată, tre­­bile la primărie merg destul de bine și fără primar, de v­eme ce d-an­ Sachetti, Rizescu și Huhu­­lescu muncesc fără preget; dar dacă guvernul în înalta-i inteli­gență găsește să schimbe instrația, apoi ar fi de dorit admi­să se uzeze de litera legii. AL. D. DOINARU Plata cerealelor LL.'n­Jll»« -­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] 3 August 1927 Oborul 1 căruțe porumb -5oo 28 „ ovăz 45o-48o 42 „ rapiță prim. 700 looo 198 căruțe orz 52o-55o 45 „ in 8oo-looo 33 „ pae de dughie 26o­ 27o ——XXOXX—— 1 Sosirea escadrei spanio­le în portul Constanta, a fost fixată pentru ziua de 21 August. Vasele spaniole vor face escale în Constantinopol, Burgas și Varna. D. T. S. Săveanu, profesor de istorie antică și arheolo­gie la universitatea din Cer­năuți, a sosit la Mangalia ur­mând să continue săpăturile pentru a descoperi în întregi­me rămășițele vechei cetăți Callatis. Arheologul va rămâne la Mangalia, timp de o lună. —o—­­ î­­ntr’un număr trecut al zlăt­rului, am publicat o informa­­țiune privitoare la situația in­­vățătorilor care urmează cursu­rile de vară de la școala nor­­mală din localitate, arătând că starea ce li se impune ar fi în­­tr'un hal indescriptibil. Or, eri dimineața ni s’a pre­zentat la redacție o numeroasă și... gălăgioasă delegațiune de invetatori curși­ști, care ne a asigurat că din contrj, starea lor, atât din punctul de vedere al higienei cât și al alimenta­­țiunei este ireproșabilă. înregistrăm această declara­­țiune a d-lor cursiști, nu din vreun scrupul de teamă — pe noi nu ne sperie nici gălăgia și nici altceva — ci, pentru respectarea adevărului, pe care ne place să credem că in mod sincer Va exprimat onorata de­­­ legație.­­—6— 1 Ziariștii profesioniști din Constanța, această cale la aduc pe cunoș­tința publicului, că Traian Moldoveanu, Emil Freytag și Nicu Frangopol, cari se dau drept ziariști, nu fac parte din presă, numiții ocupându-se cu tot soiul de afaceri pentru cari, sunt unii dintre dân­­și condamnați de către tribunalul local. Deposit permanent de „SPIRT RAFINAT" denonitulln strada Carol No. 149

Next