Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)

1927-07-22 / nr. 158

ANUL XIV No. 158 Director Proprietar L. M. HOSCA Redacția și Administrația Strada Traian No. III ABONAMENTUL Pe 12 ioni .... 1­700 le 8 ..... . 400 . Pentru autorități și institute de bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se Inap­olazi TELEFON: No. 42­3 și 8511 Vineri 22 Iulie 1927 ^ _ ____________„....... . . | t | . -^Apare zilnic la orele 82­­ || - Reclame dopa tarif - ­1- FERDINAND haină Dintr'un capăt în celalt, România-Mare la îmbrăcat cerniță a doliului național, Vodă-Ferdinand a în­chis ochii pentru vecie. S’a stins din viată bravul căpitan de pe câmpiile de luptă, înțeleptul păstor al neamului românesc, din timp de pace. Născut la 24 August 1865, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern, princi­pele Ferdinand-Victor- Alert-Meinrad de Ho­­h­enzollern nepotul de frate al defunctului rege Carol I al Româ­­­i­ei, a urmat studiile uni­versitare la Leipzig și Turinge­n­ Îe militare la școlile cele Kassel. La 1882, principele Ferdinand sosi în vizită la București. Românii cari propu­­seseră tronul atât principelui Leopold de Hohenzollern cât și prin­cipelui Wilhelm fratele principelui Ferdinand, și __^ au fost refuzați, veniră [cu propuneri la tânărul principe propuneri cari au fost în curând acceptate, iar la 18 Mar­tie 1889, principele a devenit moștenitor prezumtiv­­ al Coroanei. Până atunci, principele Ferdinand urmă studii de limbă și literatură română cu decedatul profesor Vasile Păun. La 14 Noembre 1886, principele intră în cadrele ar­matei române, iar la 1892, se căsători cu principesa Maria de Edimburg, actuala regină văduvă. In campania din Bulgaria principele Ferdinand a fost numit comandant suprem al armatei. Urcat pe tron la 28 Septembrie 1914, în momente când în jurul acestei țări flăcările conflagrației europene începu­ră să se înalțe cu cenușa templului păcii, în clipe când, dorul de libertate al naționalităților nu mai putea fi încă­tușat, defunctul Mare Rege a avut, — după grele încer­cări — fericirea de a reda poporului românesc, bia furata de ruși, Bucovina răpită de austriaci și Basara­pro­vinciile românești transcarpantine, subjugate de unguri. Domnia lui Vodă Ferdinand, a fost pentru românii de pretutindeni, împlinirea visului secular. Ințeleapta-i­cârmuire, spiritul lui larg demo­cratic și activitatea ce a depus-o pentru înflorirea­­ Patriei, i-au dat dreptul la iubirea întregului neam. Deci astăzi, în clipele când lințoliul negru al întristării acoperă întreaga românime, iar mormântul se deschide spre a ne răpi pe Acela ce a fost cel mai mare român, Regele Ferdinand I, unim glasul nostru cu acela al milioanelor de cetățeni într’un pios și solemn : REQUIESCAT IN PACE I At. D. DOINARU Cronica externa Ilimül tilalmim isi Kemai Pisa In ultimul timp numeroase ziare din Europa centrală au răspândit știri că Turcia care în anii din urmă a fost retrasă din politica europeană, se întoarce din nou în mod activ la politica balcanică și că prima expresiune a acestei întorsături va fi călătoria ce o va întreprinde președintele Mustafa Kemal la Belgrad pentru a în­cheia cu oamenii de stat iugos­­lavi un tratat politic. Aceste știri au intervenit în legătură cu călă­toria ghaziului la Constantinopol. Ocupându-se de aceste zvonuri, presa turcească și în special u­­­nul din ziarele de frunte turcești „Vekit“ (Timpul) desminte că ar fi­­ vorba de o schimbare în politica externă a Turciei. Ziarul „Vekit“ declară că vizita lui Kemal la Constantinopol după ce a lipsit opt ani din fosta ca­pitală a Turciei și apropiatul o­­rient este în general un eveniment care merită o mai mare atenție și care este în stare să nască con­secințe politice și administrative care decurg din situația specială a Constantinopolului, insă în nici un caz — accentuează ziarul — nu este justă concluzia că ac­tuala călătorie a lui Kemal ar însemna începutul unei noui eri în politica externă a statului, schimbarea directivelor și metode­lor guvernului republicei turcești. Vorbind precis nimic nu se schim­bă în tendințele Turciei care duce o astfel de politică încât scopul ei este de a fi un factor al păcii și liniștei în Balcani ca și în alte părți. Oricine și-ar închipui că noi ar fi vorbă de directivele politicei externe ale împărăției otomane n’ar arăta decât că nu pricepe Turcia actuală. In interesul unei cunoașteri clare a raporturilor in­ternaționale este necesar de a se feri de fabricarea unor asemenea zvonuri că președintele republi­cei ar călători la Belgrad pentru a încheia acolo tot felul de tra­tate. Este adevărat că Turcia în ul­timii ani a încheiat cu un întreg șir de state orientale și occidentale câ­teva tratate, dar nimeni încă nu a văzut că la încheierea lor să fi participat însuși președintele re­publicei sau ca el să le fi sub­scris. De altfel situația actuală din Balcani nu reclamă nici­decum o misiune în care să plece la Bel­grad, președintele republicei tur­cești sau prim-ministrul ei. Pe-al nostru steag e scris »unire Unire ’n cuget si 'n simțiri­­ Si sub măreața lui umbrire Vom infruntă orice loviri. La QARABETEANU —Strada General Manu No. 22— Vis-a-vis de Cinema Modern A SOSIT UN STOG DE PATHEFORKE Columbia si Gripa îmbrăcate în piele, precum și un mare transport de plăci „COLUMBIA“ și alte mărci din cele mai renumite fabrici Se execută și REPARAȚIUNI de gramofoane SOSIT BICICLETE DE CURSE PREȚ DE RECLAMA lei 4500 D­oliu $1 înfrățire *n.c]Spere aceasta de doliu national, tabere politice nu tristă^1/**3 . ^*un*em Safră|I­i cu toții, sub lințoliul negru al in­ Respectul ce se cuvine memoria Aceluia ce­ a fost Re­­cruitrand­ și apoi imperuozitatea de a fi liniște și buna ob­ucituala in țara impun încetarea oricăror fricțiuni banale și soața atențiunea de buni români față de Coroană și Țară. »a ne dam seama ca frumosul edificiu actual al statu­lui nostru este clădit din ințelepteasca cârmuire a scumpei noastre Dinastii, cu jerfele numeroaselor generații cari și-au depus vlaga, fie pe altarul progresului fie pe rugul rasboa­­ielor de întregire a Neamului. Urmașii pionerilor din trecut, au îndatorirea dictată de­ o patriotică recunoștință față de cei dispăruți, de a le­­ consolida și desăvârși opera. Animat de astfel de sentimente, ziarul „Dacia4”, ia parte la doliul Augustei familii Regale și al întregului românism, veghind la menținerea liniștei necesara înfloririi Patriei și încrezător în destinele României. „Dacia" P­roclamarea noului Rege — Cum vor decurge funeraliile n­aționalei — ori la orele 4 d. a. membrii regenței, au depus jurămân­tul legiuit în fața Corpurilor Legiui­toare convocate ad-hoc și prezidate de d. N. Nicolaescu președintele Sena­tului. Solemnitatea a decurs conform programului stabi­] lit."­­ ] < * 1 >­­­4 I Înmormântarea de la Curtea de Argeș e pro­vizorie de­oarece fami­lia regală a proectat fa­cerea unui cavou în par­cul Carol unde vor fi transportate și înmor­mântate mai târziu ră­mășițele pământești ale celui care a fost regele Ferdinand I. Pentru mâine diminea­ță se așteaptă sosirea la Sinaia a ex-regelui George al Greciei. 1 * 1­1 S Er­ la orele 5 d. a. tru­pele din toată țara au de­pus jurmământul pentru noul rege. *. Membrii regenții vor înce­pe să lucreze de azi înainte la Palatul Regal, unde se va înființa secretariatul gene­ral al Regenței. Va fi numit un secretar ge­neral. * ’ .­­Sosirea de la Paris a d-lui general Balii era anunțată pe ori dimineață. D. Ro­mulus Voinescu, directorul Siguranței generale, se a­­fla, la sosirea trenului, în gara de bord. Comunicarea o­­ficială a morții regelui Biroul presei din ministerul de externe ne transmite următoarea comunicare oficială asupra morții regelui: Ca urmare a afecțiunei de care Majestatea Sa Regele suferea di­nainte și a bronehopneumoniei declarate în luna Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Impotența, anemia și greutatea respirațiunei au îngreuiat, din ce în ce, munca inimei provocând în noaptea de 20 Iulie 1927, stare de colapsus în urma căreia­­ Majestatea Sa a sucombat la o­­rele 2 și 15 minute în brațele Majestații Sale Regina, în pre­zența medicului Curții dr. I. Ma­­malea și a surorii de caritate Anny Kint. Până în ultimele momente Ma­jestatea Sa și-a păstrat întreaga cunoștiință și a încetat din viață fără dureri. Ultimile sale cuvinte adresate Majestății Sale Regina, care 1-1 susținea au fost «Mă simt foarte obosit“. înmormântarea Suveranului înmormântarea Suve­ranului defunct, va avea loc — după relațiile ofi­ciale primite de către prefectura județului nos­tru — la Curtea de Ar­geș, în ziua de Sâmbătă 23 ort. Din Constanța va pleca să ia parte la fu­­nerariile naționale o de­legație alcătuită din câte un reprezentant al con­­­­siliilor județene și mu­­­­nicipal, al comunelor­­ urbane nereședințe și zece primari rurali. Proclamația gu­­­vernului către țară Eri s’a afișat în oraș, următoa­rea proclamație către națiune : Români. Primul Rege al Ro­mâniei întregite a încetat din viață. O boală crudă L’a răpit pu­nând asfel capăt înainte de vreme celei mai glorioase domnii sub care s’a întruchipat visul de vea­curi al Neamului nostru. Urcând treptele Tronului Regele Ferdinand a făgăduit solemn în fi­­nța reprezentanței naționale că­va bun român . Domnia Lui a dovedit cu prisosință că și-a în­deplinit făgăduința și astăzi plân­gem ne­mângâiați moartea celui mai mare și bun dintre români. Dealungul veacurilor românii nu vor putea nici odată să uite că n’a fost jertfă pe care Ferdi­nand să n’o fi făcut pentru feri­cirea Țărei Sale. Neclintit în credință și hotărâre în timpul răsboiului, înțelegător și blând, înțelept și drept în timp de pace. Ferdinand I, v­a rămâne puru­rea Regele întregirei Neamului și a marelor reforme, care au adus statului dreptate, putere și liniște. Nu putem rămâne mai stator­nici credincioși marelui gând că­ruia El i-a închinat toată viața sa, de­cât fiind strânși uniți pentru liniștea și propășirea Patriei, cu neclintit devotament pentru Dina­stie, cu respect față de Constitu­ție și de legile Țării. Să înconju­răm cu dragoste și cu încredere în menirea țărei pe Regele Mihai și să ne încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului stră­­lucit al României întregite, azi așa de greu încercată. Președintele Consiliului de Miniștri I. I. C. Brătianu Proclamația prefectului de Constanța „Cu durerea în suflet, aduc la cunoștința populațiunei din jude­țul și municipiul Constanța, că în noaptea de 19 spre 20 iulie 1927, la orele 2.15 M. S. Regele Ferdinand I, Făuritorul României Mari și protectorul tuturor mari­lor reforme naționale și sociale S'a săvârșit din viață în u­rm­îa unei grele suferințe. Sufletele românești, au primit cu o nemărginită păre re de rău, greaua pierdere pe care o încearcă în ilustra personalitate a Suveranului lor iubit și respec­tat, care cu prețul celor mai du­reroase sacrificii, a contribuit la realizarea sfântului nostru ideal național de veacuri, cum și la consolidarea pe temeliile cele mai solide, a Patriei întregite. In clipele dureroase de acum, suntem datori ca ofelindu-ne su­fletele, să ne punem în viitorul de aur al speranțele neamului românesc și să dorim viitorului nostru Rege Mihai, aceiași glo­rioasă domnie ca și ilustrului său bunic astăzi săvârșit din viață. Prefectul județului Constanța, RADU ROȘCULEȚ 1. 00 o­e ori după amiază, membrii cor­pului diplomatic din Constanța au fost la prefectura județului unde au prezentat condoleanțe guvernului, pentru încetarea din viață a regelui. * U Colonia albaneză din localitate a expediat telegrame de condo­leanțe reginei văduve, precum și a șefului guvernului. * Spectacolele au fost oprite în toată țara până la nouă dispozi­­țiuni. Localurile publice vor fi în­chise seara, la orele 23. ■ ——XXOXX------ - , Z !"**F , Strălucitul suc­ces al externa­tului secundar de fete La examenele de bacalaureat ținute anul acesta, dela externa­tul secundar de fete din locali­tate, de sub conducerea d-nei Valentina Boteanu, s-au prezentat 14 candidate, dintre care au reu­șit 13. Este de relevat atât meritele elevelor acestei admirabile școli cât și neobosita muncă depusă de corpul didactic, grație căreia s'a ajuns la succese atât de stră­lucite. Deasemenea, se cuvin toate laudele, în deosebi, d-relor Ciu­­metti Ana și Pușchiță Maria, cari au trecut examenul de bacalau­reat ambele cu clasificația I. . -----KOXX----­ Restaurantul, grădina ho­telului „REGINA“, servește și a la Garte, seara numai grătar. Preț de concurență. Turcia vinde va­sele de război vechi Constantinopol 20.­­ Se știe că guvernul republicei turcești a dispus punerea în vânzare a câ­torva unități vechi din marina sa de război. Aceste vase sunt crucișătoarele auxiliare „Numm­ei Hamiet", „Dra­­tah“, „l’Ack Hisser“ și „Necipi Chevle“ și au fost cumpărate pe prețul de 24.000 livre otomane de către agenția italiană „Italico”, pentru șantierele Orlando. In locul vechilor bastimente guvernul turc a pus deja în ser­viciu unită­ți moderne, noui sosite. Pangalos va fi exilat din Grecia Athena 20. — Se desminte for­mal zvonurile care au circulat cu privire la tentativa de evadare a generalului Pangalos, fostul dicta­tor. În urma sugestiei d-lui M. Me­­taxas, guvernul se gândește să exileze pe Pangalos de pe te­­ritorul republicei grecești, în mod temporar. Bineînțeles că dacă guvernul se va decide la această măsură, el va căuta să obție de la parla­ment o lege specială in acest sens. Manevrele na­vale grecești Athena 19.­­ In urma înțele­­gerei intervenită între statul major al marinei și misiunea navală en­gleză, s-a decis ca excadra de exerciții să execute în primele zile ale lunei August, mari ma­nevre de instrucțiune în marea Ionică, aproape de Millos. Mane­vrele vor fi urmărite de numeroși ofițeri. Șeful misiunei engleze, va asista la manevre ca observator, pe bordul unui bastiment al ex­­cadrei. Durata manevrelor va fi de trei săptămâni încheiate. Din excadra navală va face parte și crucișăto­­rul super-dreadnouth „Averoff*. " 1 " XXOXX——■­­ AiJ.Jj mmm. Furt de bijuterii D. Tudor Boia comersant din Piața Unirei, a reclamat prefec­ture­ de poliție că noaptea trecută de către necunoscuți i s’a furat din locuință bijuterii în valoare de 46.opo lei. -----------—XXOTX-------------- I WMW Polițe protestate Ion G. Pena Const. loo­ooo­ 20000, Ștefan Munteanu Hamam­­gia loooo, N. Ștefănescu Ana­­dolchioi 20000, Petre Ionescu Caraomer 2oooo, V. Panait Cuz­­gun loooo, Panait H. Hagiopol Cța 24100, Ion P. Mitrea Sibioa­­ra loooo, Ion R. Lepădatu Ghe­­rengic 12ooo, Vasile Polimen C­ța 1ooo, Stancu Mușat Osman­­iaca 3ooo, Frații Kurehisarian Cța. 15ooo, Ion G. Pârlea Petroiu­loooo D. Bogonea Const. 8ooo, M. Mar­­diros Caraomer 3ooo, Memet All islam Omurcea 45oou, Constantin Ionița Const. 2oooo, Ion Lupan Pamelimon Cța. 15ooo, 682 ■!, Ion Purcărea Gligorie Maraboi Gălbiori 5ooo, Sotir Constantin 7266, Ștofan Ivanoff Rasoviceni 15000, Nicolae Ion Cța. 3145, Gh. N. Dudulescu Cța. 13476. Frate: — Petre Netcu Anad­e 1­ chioi 973, Teodor Duminoff Cța. 12000, Alexandru Nistoridis S­ta. 16291, Iancu Mingulis Cța. 1986 Brânzăria de munte Cla. 13oo9, Istrati Vlahopol Const. 367o, Va­sile Pirula Cla. 45o6, Avedis Bocgelian Cla. 15o6o7 cec. mmm Ca o urmare a stării excep­ționale ce ni se impune, este și faptul că oficiul P. T. T. local a refuzat p­e tot timpul zilei de ori să ne acorde măcar o sin­gură convorbire de presă cu Bucureștii, astfel ca suntem ne­voiți să ne limităm serviciul de știri, exlusiv la comunicările o­­ficiale cari m se dau. Aceasta explică și întârzierea ediției speciale a „Daciei” de em­, căreia i s'a comunicat ver­siunea oficială a morții Suve­ranului, după ce este deja edi­ția specială a oficiosului clan­destin guvernamental local. Societatea Vânătorilor din Cernavoda, organizând în grabă o vânătoare cu bătae pentru porcilor mistreți distrugerea cari fac stricăciuni in porumburile locuitorilor din Comunele Aliman și împrejurimi, in­vită pe aceasta cale pe membrii săi, Duminică 24 Iulie 1927. Plecarea din Cernavoda Sâmbătă 23 Iulie ora 3 p. m. întâlnirea în satul Aliman. OCHELARI DE SOARE Nu cumpărați ori­ce fel de oche­lari cari strică vederea, ci nu­mai din aceia centrați și contro­lați la fabrica de ochelari P. SAPIRA M. S. Regele Mihai I Piața cerealelor 2 o Iulie 1927 Oborul 7 , porumb 47o-5oo 9 , ovăz 47o-5oo 3 „ rapiță prim.­­looo 11 , Fân 200-290 90 „ Orz 58o-61o 2 „ In 9oo-looo 3 „ rapiță navetă 117o-118o 1 „ rapiță sălbatecă 2oo­­ ---------xxoxx--------­illeim in­iiini 3usi & 0 GUSTAT! renumitele CONIACURI șI ROMURI, „GHIDIGENI“ depozitul In strada Carol No. 149

Next