Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)
1927-07-22 / nr. 158
ANUL XIV No. 158 Director Proprietar L. M. HOSCA Redacția și Administrația Strada Traian No. III ABONAMENTUL Pe 12 ioni .... 1700 le 8 ..... . 400 . Pentru autorități și institute de bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se Inapolazi TELEFON: No. 423 și 8511 Vineri 22 Iulie 1927 ^ _ ____________„....... . . | t | . -^Apare zilnic la orele 82 || - Reclame dopa tarif - 1- FERDINAND haină Dintr'un capăt în celalt, România-Mare la îmbrăcat cerniță a doliului național, Vodă-Ferdinand a închis ochii pentru vecie. S’a stins din viată bravul căpitan de pe câmpiile de luptă, înțeleptul păstor al neamului românesc, din timp de pace. Născut la 24 August 1865, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern, principele Ferdinand-Victor- Alert-Meinrad de Hohenzollern nepotul de frate al defunctului rege Carol I al Româiei, a urmat studiile universitare la Leipzig și Turingen Îe militare la școlile cele Kassel. La 1882, principele Ferdinand sosi în vizită la București. Românii cari propuseseră tronul atât principelui Leopold de Hohenzollern cât și principelui Wilhelm fratele principelui Ferdinand, și __^ au fost refuzați, veniră [cu propuneri la tânărul principe propuneri cari au fost în curând acceptate, iar la 18 Martie 1889, principele a devenit moștenitor prezumtiv al Coroanei. Până atunci, principele Ferdinand urmă studii de limbă și literatură română cu decedatul profesor Vasile Păun. La 14 Noembre 1886, principele intră în cadrele armatei române, iar la 1892, se căsători cu principesa Maria de Edimburg, actuala regină văduvă. In campania din Bulgaria principele Ferdinand a fost numit comandant suprem al armatei. Urcat pe tron la 28 Septembrie 1914, în momente când în jurul acestei țări flăcările conflagrației europene începură să se înalțe cu cenușa templului păcii, în clipe când, dorul de libertate al naționalităților nu mai putea fi încătușat, defunctul Mare Rege a avut, — după grele încercări — fericirea de a reda poporului românesc, bia furata de ruși, Bucovina răpită de austriaci și Basaraprovinciile românești transcarpantine, subjugate de unguri. Domnia lui Vodă Ferdinand, a fost pentru românii de pretutindeni, împlinirea visului secular. Ințeleapta-icârmuire, spiritul lui larg democratic și activitatea ce a depus-o pentru înflorirea Patriei, i-au dat dreptul la iubirea întregului neam. Deci astăzi, în clipele când lințoliul negru al întristării acoperă întreaga românime, iar mormântul se deschide spre a ne răpi pe Acela ce a fost cel mai mare român, Regele Ferdinand I, unim glasul nostru cu acela al milioanelor de cetățeni într’un pios și solemn : REQUIESCAT IN PACE I At. D. DOINARU Cronica externa Ilimül tilalmim isi Kemai Pisa In ultimul timp numeroase ziare din Europa centrală au răspândit știri că Turcia care în anii din urmă a fost retrasă din politica europeană, se întoarce din nou în mod activ la politica balcanică și că prima expresiune a acestei întorsături va fi călătoria ce o va întreprinde președintele Mustafa Kemal la Belgrad pentru a încheia cu oamenii de stat iugoslavi un tratat politic. Aceste știri au intervenit în legătură cu călătoria ghaziului la Constantinopol. Ocupându-se de aceste zvonuri, presa turcească și în special unul din ziarele de frunte turcești „Vekit“ (Timpul) desminte că ar fi vorba de o schimbare în politica externă a Turciei. Ziarul „Vekit“ declară că vizita lui Kemal la Constantinopol după ce a lipsit opt ani din fosta capitală a Turciei și apropiatul orient este în general un eveniment care merită o mai mare atenție și care este în stare să nască consecințe politice și administrative care decurg din situația specială a Constantinopolului, insă în nici un caz — accentuează ziarul — nu este justă concluzia că actuala călătorie a lui Kemal ar însemna începutul unei noui eri în politica externă a statului, schimbarea directivelor și metodelor guvernului republicei turcești. Vorbind precis nimic nu se schimbă în tendințele Turciei care duce o astfel de politică încât scopul ei este de a fi un factor al păcii și liniștei în Balcani ca și în alte părți. Oricine și-ar închipui că noi ar fi vorbă de directivele politicei externe ale împărăției otomane n’ar arăta decât că nu pricepe Turcia actuală. In interesul unei cunoașteri clare a raporturilor internaționale este necesar de a se feri de fabricarea unor asemenea zvonuri că președintele republicei ar călători la Belgrad pentru a încheia acolo tot felul de tratate. Este adevărat că Turcia în ultimii ani a încheiat cu un întreg șir de state orientale și occidentale câteva tratate, dar nimeni încă nu a văzut că la încheierea lor să fi participat însuși președintele republicei sau ca el să le fi subscris. De altfel situația actuală din Balcani nu reclamă nicidecum o misiune în care să plece la Belgrad, președintele republicei turcești sau prim-ministrul ei. Pe-al nostru steag e scris »unire Unire ’n cuget si 'n simțiri Si sub măreața lui umbrire Vom infruntă orice loviri. La QARABETEANU —Strada General Manu No. 22— Vis-a-vis de Cinema Modern A SOSIT UN STOG DE PATHEFORKE Columbia si Gripa îmbrăcate în piele, precum și un mare transport de plăci „COLUMBIA“ și alte mărci din cele mai renumite fabrici Se execută și REPARAȚIUNI de gramofoane SOSIT BICICLETE DE CURSE PREȚ DE RECLAMA lei 4500 Doliu $1 înfrățire *n.c]Spere aceasta de doliu national, tabere politice nu tristă^1/**3 . ^*un*em Safră|Ii cu toții, sub lințoliul negru al in Respectul ce se cuvine memoria Aceluia ce a fost Recruitrand și apoi imperuozitatea de a fi liniște și buna obucituala in țara impun încetarea oricăror fricțiuni banale și soața atențiunea de buni români față de Coroană și Țară. »a ne dam seama ca frumosul edificiu actual al statului nostru este clădit din ințelepteasca cârmuire a scumpei noastre Dinastii, cu jerfele numeroaselor generații cari și-au depus vlaga, fie pe altarul progresului fie pe rugul rasboaielor de întregire a Neamului. Urmașii pionerilor din trecut, au îndatorirea dictată de o patriotică recunoștință față de cei dispăruți, de a le consolida și desăvârși opera. Animat de astfel de sentimente, ziarul „Dacia4”, ia parte la doliul Augustei familii Regale și al întregului românism, veghind la menținerea liniștei necesara înfloririi Patriei și încrezător în destinele României. „Dacia" Proclamarea noului Rege — Cum vor decurge funeraliile naționalei — ori la orele 4 d. a. membrii regenței, au depus jurământul legiuit în fața Corpurilor Legiuitoare convocate ad-hoc și prezidate de d. N. Nicolaescu președintele Senatului. Solemnitatea a decurs conform programului stabi] lit." ] < * 1 >4 I Înmormântarea de la Curtea de Argeș e provizorie deoarece familia regală a proectat facerea unui cavou în parcul Carol unde vor fi transportate și înmormântate mai târziu rămășițele pământești ale celui care a fost regele Ferdinand I. Pentru mâine dimineață se așteaptă sosirea la Sinaia a ex-regelui George al Greciei. 1 * 11 S Er la orele 5 d. a. trupele din toată țara au depus jurmământul pentru noul rege. *. Membrii regenții vor începe să lucreze de azi înainte la Palatul Regal, unde se va înființa secretariatul general al Regenței. Va fi numit un secretar general. * ’ .Sosirea de la Paris a d-lui general Balii era anunțată pe ori dimineață. D. Romulus Voinescu, directorul Siguranței generale, se afla, la sosirea trenului, în gara de bord. Comunicarea oficială a morții regelui Biroul presei din ministerul de externe ne transmite următoarea comunicare oficială asupra morții regelui: Ca urmare a afecțiunei de care Majestatea Sa Regele suferea dinainte și a bronehopneumoniei declarate în luna Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Impotența, anemia și greutatea respirațiunei au îngreuiat, din ce în ce, munca inimei provocând în noaptea de 20 Iulie 1927, stare de colapsus în urma căreia Majestatea Sa a sucombat la orele 2 și 15 minute în brațele Majestații Sale Regina, în prezența medicului Curții dr. I. Mamalea și a surorii de caritate Anny Kint. Până în ultimele momente Majestatea Sa și-a păstrat întreaga cunoștiință și a încetat din viață fără dureri. Ultimile sale cuvinte adresate Majestății Sale Regina, care 1-1 susținea au fost «Mă simt foarte obosit“. înmormântarea Suveranului înmormântarea Suveranului defunct, va avea loc — după relațiile oficiale primite de către prefectura județului nostru — la Curtea de Argeș, în ziua de Sâmbătă 23 ort. Din Constanța va pleca să ia parte la funerariile naționale o delegație alcătuită din câte un reprezentant al consiliilor județene și municipal, al comunelor urbane nereședințe și zece primari rurali. Proclamația guvernului către țară Eri s’a afișat în oraș, următoarea proclamație către națiune : Români. Primul Rege al României întregite a încetat din viață. O boală crudă L’a răpit punând asfel capăt înainte de vreme celei mai glorioase domnii sub care s’a întruchipat visul de veacuri al Neamului nostru. Urcând treptele Tronului Regele Ferdinand a făgăduit solemn în fința reprezentanței naționale căva bun român . Domnia Lui a dovedit cu prisosință că și-a îndeplinit făgăduința și astăzi plângem nemângâiați moartea celui mai mare și bun dintre români. Dealungul veacurilor românii nu vor putea nici odată să uite că n’a fost jertfă pe care Ferdinand să n’o fi făcut pentru fericirea Țărei Sale. Neclintit în credință și hotărâre în timpul răsboiului, înțelegător și blând, înțelept și drept în timp de pace. Ferdinand I, va rămâne pururea Regele întregirei Neamului și a marelor reforme, care au adus statului dreptate, putere și liniște. Nu putem rămâne mai statornici credincioși marelui gând căruia El i-a închinat toată viața sa, decât fiind strânși uniți pentru liniștea și propășirea Patriei, cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu respect față de Constituție și de legile Țării. Să înconjurăm cu dragoste și cu încredere în menirea țărei pe Regele Mihai și să ne încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, azi așa de greu încercată. Președintele Consiliului de Miniștri I. I. C. Brătianu Proclamația prefectului de Constanța „Cu durerea în suflet, aduc la cunoștința populațiunei din județul și municipiul Constanța, că în noaptea de 19 spre 20 iulie 1927, la orele 2.15 M. S. Regele Ferdinand I, Făuritorul României Mari și protectorul tuturor marilor reforme naționale și sociale S'a săvârșit din viață în urmîa unei grele suferințe. Sufletele românești, au primit cu o nemărginită păre re de rău, greaua pierdere pe care o încearcă în ilustra personalitate a Suveranului lor iubit și respectat, care cu prețul celor mai dureroase sacrificii, a contribuit la realizarea sfântului nostru ideal național de veacuri, cum și la consolidarea pe temeliile cele mai solide, a Patriei întregite. In clipele dureroase de acum, suntem datori ca ofelindu-ne sufletele, să ne punem în viitorul de aur al speranțele neamului românesc și să dorim viitorului nostru Rege Mihai, aceiași glorioasă domnie ca și ilustrului său bunic astăzi săvârșit din viață. Prefectul județului Constanța, RADU ROȘCULEȚ 1. 00 oe ori după amiază, membrii corpului diplomatic din Constanța au fost la prefectura județului unde au prezentat condoleanțe guvernului, pentru încetarea din viață a regelui. * U Colonia albaneză din localitate a expediat telegrame de condoleanțe reginei văduve, precum și a șefului guvernului. * Spectacolele au fost oprite în toată țara până la nouă dispozițiuni. Localurile publice vor fi închise seara, la orele 23. ■ ——XXOXX------ - , Z !"**F , Strălucitul succes al externatului secundar de fete La examenele de bacalaureat ținute anul acesta, dela externatul secundar de fete din localitate, de sub conducerea d-nei Valentina Boteanu, s-au prezentat 14 candidate, dintre care au reușit 13. Este de relevat atât meritele elevelor acestei admirabile școli cât și neobosita muncă depusă de corpul didactic, grație căreia s'a ajuns la succese atât de strălucite. Deasemenea, se cuvin toate laudele, în deosebi, d-relor Ciumetti Ana și Pușchiță Maria, cari au trecut examenul de bacalaureat ambele cu clasificația I. . -----KOXX---- Restaurantul, grădina hotelului „REGINA“, servește și a la Garte, seara numai grătar. Preț de concurență. Turcia vinde vasele de război vechi Constantinopol 20. Se știe că guvernul republicei turcești a dispus punerea în vânzare a câtorva unități vechi din marina sa de război. Aceste vase sunt crucișătoarele auxiliare „Nummei Hamiet", „Dratah“, „l’Ack Hisser“ și „Necipi Chevle“ și au fost cumpărate pe prețul de 24.000 livre otomane de către agenția italiană „Italico”, pentru șantierele Orlando. In locul vechilor bastimente guvernul turc a pus deja în serviciu unități moderne, noui sosite. Pangalos va fi exilat din Grecia Athena 20. — Se desminte formal zvonurile care au circulat cu privire la tentativa de evadare a generalului Pangalos, fostul dictator. În urma sugestiei d-lui M. Metaxas, guvernul se gândește să exileze pe Pangalos de pe teritorul republicei grecești, în mod temporar. Bineînțeles că dacă guvernul se va decide la această măsură, el va căuta să obție de la parlament o lege specială in acest sens. Manevrele navale grecești Athena 19. In urma înțelegerei intervenită între statul major al marinei și misiunea navală engleză, s-a decis ca excadra de exerciții să execute în primele zile ale lunei August, mari manevre de instrucțiune în marea Ionică, aproape de Millos. Manevrele vor fi urmărite de numeroși ofițeri. Șeful misiunei engleze, va asista la manevre ca observator, pe bordul unui bastiment al excadrei. Durata manevrelor va fi de trei săptămâni încheiate. Din excadra navală va face parte și crucișătorul super-dreadnouth „Averoff*. " 1 " XXOXX——■ AiJ.Jj mmm. Furt de bijuterii D. Tudor Boia comersant din Piața Unirei, a reclamat prefecture de poliție că noaptea trecută de către necunoscuți i s’a furat din locuință bijuterii în valoare de 46.opo lei. -----------—XXOTX-------------- I WMW Polițe protestate Ion G. Pena Const. looooo 20000, Ștefan Munteanu Hamamgia loooo, N. Ștefănescu Anadolchioi 20000, Petre Ionescu Caraomer 2oooo, V. Panait Cuzgun loooo, Panait H. Hagiopol Cța 24100, Ion P. Mitrea Sibioara loooo, Ion R. Lepădatu Gherengic 12ooo, Vasile Polimen Cța 1ooo, Stancu Mușat Osmaniaca 3ooo, Frații Kurehisarian Cța. 15ooo, Ion G. Pârlea Petroiuloooo D. Bogonea Const. 8ooo, M. Mardiros Caraomer 3ooo, Memet All islam Omurcea 45oou, Constantin Ionița Const. 2oooo, Ion Lupan Pamelimon Cța. 15ooo, 682 ■!, Ion Purcărea Gligorie Maraboi Gălbiori 5ooo, Sotir Constantin 7266, Ștofan Ivanoff Rasoviceni 15000, Nicolae Ion Cța. 3145, Gh. N. Dudulescu Cța. 13476. Frate: — Petre Netcu Anade 1 chioi 973, Teodor Duminoff Cța. 12000, Alexandru Nistoridis Sta. 16291, Iancu Mingulis Cța. 1986 Brânzăria de munte Cla. 13oo9, Istrati Vlahopol Const. 367o, Vasile Pirula Cla. 45o6, Avedis Bocgelian Cla. 15o6o7 cec. mmm Ca o urmare a stării excepționale ce ni se impune, este și faptul că oficiul P. T. T. local a refuzat pe tot timpul zilei de ori să ne acorde măcar o singură convorbire de presă cu Bucureștii, astfel ca suntem nevoiți să ne limităm serviciul de știri, exlusiv la comunicările oficiale cari m se dau. Aceasta explică și întârzierea ediției speciale a „Daciei” de em, căreia i s'a comunicat versiunea oficială a morții Suveranului, după ce este deja ediția specială a oficiosului clandestin guvernamental local. Societatea Vânătorilor din Cernavoda, organizând în grabă o vânătoare cu bătae pentru porcilor mistreți distrugerea cari fac stricăciuni in porumburile locuitorilor din Comunele Aliman și împrejurimi, invită pe aceasta cale pe membrii săi, Duminică 24 Iulie 1927. Plecarea din Cernavoda Sâmbătă 23 Iulie ora 3 p. m. întâlnirea în satul Aliman. OCHELARI DE SOARE Nu cumpărați orice fel de ochelari cari strică vederea, ci numai din aceia centrați și controlați la fabrica de ochelari P. SAPIRA M. S. Regele Mihai I Piața cerealelor 2 o Iulie 1927 Oborul 7 , porumb 47o-5oo 9 , ovăz 47o-5oo 3 „ rapiță prim.looo 11 , Fân 200-290 90 „ Orz 58o-61o 2 „ In 9oo-looo 3 „ rapiță navetă 117o-118o 1 „ rapiță sălbatecă 2oo ---------xxoxx--------illeim iniiini 3usi & 0 GUSTAT! renumitele CONIACURI șI ROMURI, „GHIDIGENI“ depozitul In strada Carol No. 149