Dacia, februarie-iunie 1928 (Anul 15, nr. 29-135)
1928-02-10 / nr. 29
ANUL XV No. 29 Director-Proprletar L. M. MOSCU Redac|la șl Administrația Strada Traian No 16--20 ABONAMENTUL Pe 12 luni ......... 700 lel 6 .......... 400 . Pentru autorități și institutiuni bancare abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Vineri 10 Februarie 1928 TELEFON: No. 42/3 și 85/1 Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF Lovitura a dat greș In sfârșit, ne putem felicita pentru a multa oară, lovitura încercata de guvernamentalii locali, a aror intențiune era de-a împedica majoritatea cetățenilor conștienți sa-și exercite drepturile electorale, a dat greș. Pusă la cale în mod discret, cu concursul unor funcționari pe cari, la timp îi vom scoate de urechi de acolo unde au fost plasați de actuala administrație edilitara, meschinăria era să reușească în totul, de nu era descoperită de către ziarul nostru. Au trecu decenii edili, prin grele momente. De cum tm dat alarma, loculul judecătoriei de ocol, palatul 4 municipiului și cluburile, poliță ce întocmiseră birouri efttificate adhoc, erau asediate cu miile de cetățeni a căror bunt credință era să fie înșelată de fondul strecurat pe poalaa dosnica a primăriei, când cui nu putea fi decât ada din pragul stabilimenelor de pe strada Ardeaului. Pentru noi, rezultatul a fost mai mult decât satisfăcător. Deși termenul de grație, hărăzit de lege era din cale afară de scurt—în total șase zile, căci listele au fost afișate la 3 Februarie iar nu la 1 Februarie când erau datate, — totuși cea mai mare parte dintre cei șterși și omiși cu intențiune frauduloasă, au parvenit să reintre în posesiunea drepturilor de cari urmau să fie privați. Pentru banda sasistă din cabinetele primariale, afacerea a fost pe cât se poate de jalnica. Au putut auzi domniile lor cele mai grosolane sudaluri isbucnite dintr’o legitimă revolta, au putut vedea pumni încleștați, amenințători și priviri apline de urâ ce se îndrep■p către ei, de prin toate ■olțurile sălilor unde forfora mulțimea îndârjita. ■ Prin urmare, s'au putut ■convinge încă odată intrușii ideia conducerea municipiului, de forța „Daciei“ ca organ fidel al opiniei publice constânțene și totdeodată de impopularitatea de care 11 se bucură partidul, în metropola Dobrogei. Pentru noi, mai exista însă și o altă concluziune îmbucurătoare. Avântul cetățenesc de a reacționa împotriva complotiștilor—bandiți, denotă că massele s’ai trezit din letargica stare din trecut, tinzând a se desface din lanțurile tiraniei brătieniste. Ori, în fața unei asemene porniri viguroase, ma speră guvernamentalii st opun câțiva adolescenți imbecili și să se cramponezi în ciuda generala, aculo unde se află, înlaturând poporul dela voi? E sinistru rîsul noștri când țara geme și plânge pe ruinile ce fumegă încă — ruinile dezastrului național — dar râdem din to sufletul, căci domnia bunuui place pe sfârșite. Totul a fost trecut prin «ura liberala, totul a fos . WW5 măcinat de acaparatori. Acum arde mo ara, și*or arde, și șobolanii! AL. D. DOINARU . jg, --------a*----— Mmâaj „Astra Dobrogeană“ în activitate Tânăra asociație culturală se ocupă în mod serios de ceea ce și-a propus să înfăptuiască. Actul final care îl urmărește * Astra* este înființară la Constanța a unui conservator cât de curând. in acest scop s’au început preparativele pentru formarea unui mare cor și unei echipe teatrală. Repetițiile se fac după un program stabilit și anume: Pentru cor : Luni și Miercuri dela ora 8 seara cu d-nii prof. Moruzov, Dumitrescu și Niculescu ; pentru teatru : Marți și Joi dela ora 6 jumătate d. a., cu d. Dumitriu-Codru ; pentru dicție : Sâmbătă de la ora 6 jumătate cu 4 !^oJrArh. Carp, autorul brașurii „Cuvântul Roptär* recomandată atât de mult de d. N. Iorga, iar pentru orchestră. Vineri ora 8 și jumătate seara cu d. căp. Lazărescu. Celelalte se vor stabili ulterior. Repetițiile se fac în sala eercului militar*, în modul cel mai serios. Conducătorii acestei societăți au organizat pentru Sâmbătă 24 cor. o serată dansantă numai pentru membrii corului și cursurilor de distie și teatru. Această mișcare se datorește în mare parte d-lui căp. Dumitrașcu, care nu ezită nici o clipă a-și seconda ilustrul său superior d. general Vladescu, președintele „Astrei Dobrogene”. ------xox----— in jurul vizitei d-lui Istrate Micescu Programul primire!.— Banchetul dela „Grand“ Duminică dimineață la lo va avea loc, după cum orele am anunțat, în sala teatrului Ligei Culturale, conferința d-lui Istrate Micescu decanul baroului de Ilfov și vicepreședinte al Camerei, despre „Progresul libertății și al autorității în democrația modernă“. Se anunță că fruntașul liberal va sosi la Constanța Duminică dimineața, însoțit de un grup parlamentar și de numeroși amici personali. Partidul liberal din localitate, va face o primire strălucită oaspeților. Seara, la restaurantul „Grand“ va avea loc un banchet de 3op tacâmuri, la care sunt invitate toate notabilitățile orașului nostru. — ----gg——. D. ISTRATE MICESCU Hoțul de păgubaș... D. Teodor Bora, comerciant din localitate, s’a prezentat la redacția ziarului nostru, facândune dovada că in contradicție cu informațiunile date de poliție, ziarelor, d-sa a fost bătut și jefuit în stradă de către d-na Alexandrina Vasilescu in complicitate cu alte patru persoane. De altfel, d. Bora s’a adresat parchetului, cerând sancțiuni împotriva agresorilor, D. Sassu a dat birul cu fugiții! Se știe că d. Vasile Sassu, spumegând de mânie, într’un comunicat emanat din mâna sacrosanctității sale, s’a pronunțat ireverențios față de cei patru membrii marcanți liberali excluși, calificându-i drept ».incorecți în viața politică“. D. căpitan Stelian Stanescu simțindu-se ofensat, printr’o scrisoare adresată prin presă, somase pe d. Sassu să-și precizeze afirmațiunile, ceea ce alesul jandarmilor din Vaslui, dintr’o lașitate bine înțeleasă, n’a avut îndrăzneala s’o facă. In consecință er, d. Stelian Stănescu și-a constituit martori pe d-nii general Victor Miclescu, cavaler al ordinului Mihai Viteazu și avocat George Dobiaș. Martorii prezentându-se la locuința d-lui Sassu, care nu le-a fost mirarea, când constatară că cel căutat, încă din ziua când în gazetă apăruse somația d-lui Stănescu, plecase în grabă la Vaslui. D. Sassu a dat birul cu fugiții ! — —xxmx------» In atențiunea d-lui prefect al județului Hârșova 8.— Orașul Hârșova singurul oraș izolat în timpul iernei, lipsit de orice comunicare de cale ferată și de apă, Dunărea fiind blocată de ghiață, nu are decât o singură comunicație : șoseaua Hârșova-Constanța pe o întindere de 84 kilometri și cu toate acestea nu i se face nici o reparație deși serviciul tehnic al județului dispune de un numeros personal de cantonieri, picheri și conductori. O porțiune din șosea ce trece prin Caramurat e lăsată în părăsire așa că în timpul ploilor noroiul e atât de mare încât cu mare greutate se poate ieși din mocirlă. Rugăm pe d. prefect a lua măsuri ca serviciul tehnic al județului să nu întârzie prea mult îngrijirea acestei importante artere de comunicație. I A sosit ceasornicul Chronometrul APIRA T*ezi 1100 bucata, garantat 5 ani, Verighete de logodne și cadouri la ȘAPIRA Nu se înființează un minister al educației Regelui Mihai Un ziar de dimineață a publicat știrea că se va înființa un minister al educației Regelui Mihai și că această însărcinare o va îndeplini d. M. Săulescu. Guvernul dă următoarea desmințire : Un ziar de dimineață a anunțat că ar fi vorba să se înființeze un minister al educației M. S. Regelui Mihai. Știrea e de domeniul fantasiei. iW*«w—zxexx——mm înghețul Dunării 1 ALCEA 8. — De la punctul Ceatal Sft. Gheorghe până la Tulcea, cât de la Tulcea până la Ceatal, Ismail, Dunărea e prinsă de ghețuri. —n------lif. - Când edilii's de lovai Iar primarul obraz n’are, Noi, In loc de cașcaval l-om servi... MARGARINTARE! Mărgărit, Berberianu & Cuie O afacere faire, cui pături moi Incomplectă criză de conștiință și sub continua inspirație nenorocită a lui Berberian nu fesa — omul perfid, de sexul al treilea, cu figură jovială de șezut de maimuță și cu zâmbetul unctuos, care îndeplinește din înaltul ordin al omului cu barbă, funcțiunea de prim aghiotant, doctorul Nicolae Mărgărint din clipa când a mușcat din fructul dulceag al afacerilor nepermise, alunecă tot mai rău pe povârnișul rușina. El, omul care s-acă va rămâne la primărie furat mai imaculat decât zăpada, el, omul care dispune de o durabilă avere acumulată cvnsimijloace despre cari vom prin vorbi amănunțit altădată, a prins să dea dovezi de o rapacitate înspăimântătoare ! Dacă, până la un anumit punct, de unde începe morala rigidă, ii este permisă primului golan parvenit la situații nevisate, o relaxare a conștiinței intru căpătuirea și pricopsirea sa, desigur că nu și pricopsitului însuși,, „ade festum“, îi profită aceeași circumstanță. Insipj faptul că norocul orb Miluit a pus pi un oarecare sau în stăpânirea unor bunuri ce depășesc limita comună și strictul necesar, obligă pe acel fericit la respectarea tuturor practicilor și ideilor ce sunt edictati de majestatea sa morala, și cari pornesc din nevoia conservării societații în formele ei actuale. Dar, doctorul Mărgărint copleșit de dulcea tovărășie a efebului cu însărcinare (e atât de propriu termenul: „însărcinare“...) de prim aghiotant, dovedește că ignorează, că disprețuește, asemenea comandamente ale principiului de etică burgheză. După cum am mai spus, la primărie, sub dictatura doctorului Nicolae Mărgărint a reînviat și încă sub aspecte cu mult mai dezgustătoare, epoca de aur a tăcmânelilor, a arbitrariului, a nepotismului și a schimburilor de servicii, cari bineînțeles se repercutează usturător în punga cetățeanului. Doctorul Mărgărint poate fi acuzat și de sperjur. El nu este un doborîtor al zeilor, așa cum s’a legat atunci când spus : „In ziua când politica o va veni să-mi impună a calea peste obligațiunile mle de primar integru și cetățean cinstit, îmi voi da demisia ; ci la altarul acelorași zei oficiază cu multă ardoare. Se pare ca doctorul are cultul nepotismului și milei aproapelui — bineînalțeles, atunci când nare decât de câștigat și când sacrificiile ce i se impun nu cată a fi suportate de dânsul. Vai, cât de mult diferă comanditarul firmei „Mărgărint, Berberianu & Cune“, de președintele comisiunei interimare a municipiului, din 19251... Venit pentru a doua oară la onducerea primăriei, Mărgărint, între atlete doctorul se găsește o decizie a detegațiunei permanente referitoare la procurarea de imobiier pentru cazarma salubrității municipale. Era vorba acolo și de o furnitură a o sută de pături, furnitură care prin natura ei urma să facă corp aparte la eventuala licitoțiune. Urmând sugestiile patronului său Vasile Sassu, unchiu al câtorva zeci de duzini de mocani, printre care contează și comerciantul Dumitru D. Belloiu, doctorul Mărgărint acordă acestui domn nepot furnizarea directă, pe cale de bună învoială a celor loc de pături, și a loc saltele în valoare totală de 124.000 lei. Desigur că doctorul Mărgărint își va fi zis că este la adăpostul prerogativelor sale de primar, în cazul în specie, dar tocmai pentru ca era vorba de un domn nepot, n'ar fi trebuit oare, spre a înlătura orice suspiciuni, să facă furnitura pe cale de licitație, cu atât mai mult cu cât suma e de peste loc poo lei? Căci, noi cunoaștem cazuri când pentru modica sumă de 2ooo lei — citiți bine, două mii lei — doctorul Mărgărint a cerut votul consiliului comunal deși legea i dă dreptul să dispue după plac până la concurența sumei de loc.ooo lei. Dealtfel, vom mai vorbi și mâine !... Al. Demetriad Șezătoarea de la liceu Vineri 10 Februarie, orele seara, în sala liceului „Mircea cel Bătrân“ va avea loc a șaptea șezătoare literară și artistică D. avocat Aurel Vulpe, neîntrecutul causeur va vorbi despre „Înrâurirea saloanelor în literatură“. D-na dr. Ghinca Goldemberg va executa la pian din Chopin. --------MSTM § V. waammm Știri externe Demisia guvernului iugoslav BELGRAD 8. D. Vukicevici președintele consiliului s'a prezentat azi, la ora 12.40,la palatul regal și a emis Suveranului demisiunea colectivă a guvernului. Demisia a fost acceptată. împrumutul Bulgariei la Liga Națiunilor SOFIA. Din informațiunile primite de la Geneva pare că nici în actuala sesiune a Ligei Națiunilor nu se va discuta cererea Bulgariei pentru acordarea unui împrumut. Știrea aceasta a produs o oarecare decepție în unele cercuri politice care puneau mari speranțe in acest împrumut. Se zice că pentru amânarea acordării împrumutului ar fi contribuit și propaganda făcută în străinătate de către refugiații politici agrarieni, în special de foștii miniștri din guvernul Stambolischy. "------xxwtx---« Piața cerealelor 8 Februarie 1928 12 căruțe porumb 2 căruțe grâu de toamnă 57o 58o 69o 16 „ orz 64o-16o 1 „ rapiță săib.68o lo „ pae dughie 29o-32o 22 „ pae orz 13o-16o 99 Greșeli de copist..“ Aseară, o doctirtă de sergenți de oraș și de camerieri ai primăriei, au lipit pe străzile orașului și au împărțit prin localurile publice, „încunoștiințarea“ cu No. 1199 semnată de d-rul Mărgărint ca primar și de secretarul general al municipalității. Ori, prin acea încunoștiințare doctorul Mărgărint încolțit de noi pe chestiunea scandalului revizuirii listelor electorale, încearcă o retregere strategică din fața disprețului și a urii cetățenilor, confirmând în totul cele spuse de noi, dar aruncând vina asupra „unor greșeli de copist“ din cauza cărora 526o de cetățeni au rămas fără dreptul de vot. Dacă se găsește vreun naiv care să ia de bine afirmațiile doctorului Mărgăcini, apoi atunci n’are decât să se întrebe pentru care motiv aceste ..explicații*e au fost date în ultima zi, când nu mai au timp cetățenii radiați de pe liste să ceară înscrierea lor la judecătorie și de unde până unde Traian Berbereanu a ajuns copist..? Căci doar el este autorul material al întregei hoții. învățătorii dobrogeni și problema materială . Problema matetială a corpului didactic a fost trecută de mai marii noștri sub vălul uitării. Corpul didactic pare anchilozat și astfel s-ar crede că eu îmi persistă printre învățători criza violentă manifestată cândva șî că această problemă ar fi fost rezolvată în mod radical. Crede aceste chestiuni cine nu este învățător. Cred aceste chestiuni, aceia care nu pricep rolul nostru, aceia care nu-și dau seama de istovitoarea muncă și de primejdia catastrofală la care ar fi predispusă țara fără învâțătorime. Problema materială a corpului didactic este rezolvată numai în mintea bolnăvicioasă a acelora care deși înțeleg totuși nu vor sa recunoască în învățâturime un corp tare. Nu vor ,voi însă a crede soluționată această chestiune, aceia care-și dau bine seama de rolul învățătorului, care au recunoscut în dăscălime o forță socială de primul rang, o forță socială tânără și plină de viață care muncește fără răgaz pentru luminarea poporului. Mă opresc aici nemai arătând considerabila însemnătate ce o are învățătorul în ființa națională a statului nostru: mă opresc pentru ca facându-se de prea multe ori caz de ea, a început să devină un lucru banal. Să amintim mai bine altceva: In adunări și congrese județene și provinciale, cât și în adunări și congrese generale, în parlament in fața aleșilor țării și î n fața miniștrilor, cei mai autorizați și mai de frunte membrii ai corpului învâțătoresc, au cerut un răsplata care ni se cuvine pentru munca noastră, dar cel puțin să ni si dea atât ca sa trăim omenește. Ministrul școalelor a promis , iar ministrul finanțelor s’a opus întotdeauna. Ministrul care a condus deja războia încoace departamentul finanțelor a invocat întotdeauna motivele : sărăcie generală, criză financiară, datorii și nevoi care cer o imediată soluționare și multe alte chestiuni pe care trâmbițându-le de atâtea ori le cunosc și aceia cari habar n’au de chestiuni economice și financiare. Incontestabil că țara a avut și are de suportat și mai ales să facă față la o mulțime de greutăți, dar și corpul didactic primar a dat dovadă de un deosebit patriotism, muncind înainte cu aceiaș dragoste și râvnă. Dacă condițiuni de așa natură au făcut ca sa nu poată fi vorba de o salarizare omenească cel puțin mai marii noștri s’au gândit la alte mijloace pentru ameliorarea situației de mizerie a corpului didactic?.. Au închis odată ochii și au reconstruit tabloul mizeriei noastre ? Și-au văzut mai marii noștri in acel tablou viața noastră, lupta în care suntem angajați cu nenumăratele greutăți inerente carierii și’n luptA cu alt adversar neînvins: sărăcia ? Desigur că nu. Din atitudinea luată față de învățători la votarea legii învăț, primar se desprinde că mai mari noștrii au considerat problema materială a corpului didactic radical rezolvată, încât, când a fost vorba de terenurile școlare s’a căutat oprirea învățătorului de a cultiva acest pământ. Așa de ex. one muncește la ha pământ propriu sau dotat nu mai are dreptul da a lua din terenul școalei. Prin urmare toată lumea a înțeles că față cu un salariu atât de ridicat, pe care îl primește dascălul de la țară, a mai cultiva și o întindere mai mare de Joha constitue un mijloc de pra mare „pricopseela“ și ca atare o neglijare a serviciului. E destul de ridicol. In loc să se facă o împroprietărire a școalelor cu un teren în întindere de cel puțin la ha pentru un singur post, și acest teren să fie munct de titularul postului în mod gratuit (dacă nu posedă un teren) și de cei care dispun de alte terenuri pe un preț fixat de „casa școalelor“ care sa nu fie mai mare de 115 din prețul regonal, s’a crezut nimerit sa fim lăsați ia r de CONSTANTIN frJUP învățător Hasancee ‘ discreția altora. Mai cred că dacă a munci terenurile școlare însemnează a fi recompensați de ce această recompensă nu e pentru toți ? Dascălul sărac sau bogat depune aceeași mancă pe ogorul dăscălesc. Ba se poate admite că cel bogat având neutralizată sărăcia depune o muncă mai mare ca cel sărac. . sorozz— liriîin Caraghioasa în cunoștiințare a primăriei Consența, referitoare la listele electorale vorbește de „explicabile erori de copist“. Nu știam până acuma că Belterianu care a furat drepturile cetățenilor este și... copist la primărie. O importantă consfătuire a avut Iaceri dimineață între dnii Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gr. Ionian, V. Madgearu, Al. Vaida și general Hulban, la clubul central al partidului național-râmânesc din București. Hotârîrile luate nu se vor cunoaște decât azi, după ce vor fi comunicate Sfatului parlamentar convocat pentru orele 12 a. m. r «Mg. jigt^j t4|ijfytj _D. Vintilă Brătianu, primul ministru a fost primit ori la orele 11 într’o lungă audiență de Consiliu de Regență. D-sa a pus în cunoștință pe membrii Regenței cu situațiunea generală politică și cu cea financiară. Primul ministru s a dus la cunoștința Consiliului de Regență, tratativele pentru împrumut. Astă seară, d-nul Ion Marin Sadoveanu, unul dintre distinșii fii ai orașului nostru, inspector general în ministerul artelor, va ține o conferință în sala teatrului „Elpis“ tratând despre: „Mișcarea socială și artistică în Rusia sovietică“. lairu cât încasatorul nostru Jahian Mayer a delapidat o importantă sumă de bani pentru care fapt l-am reclamat parchetului, asigurații noștri sunt rugați ca spre o mai mare siguranță și se prezinte personal la sediul nostru din str. Traian 7, colț cu str Petru Rareș, în vederea achitării ratelor lunare la asigurările populare. Din cuprinsul județului, se pot expedia sumele prin mandate poștale. Aceasta, spre a se feri d-nii clienți de întârzieri, până la angajarea unui nou încasator, „Asigurarea Românească“ Constanța D-na Maria B. Constantînescu roagă pe toți creditorii soțului său, avocatul Bucur Constantinescu să binevoiască a-și arăta pretențiunile și actele de creanțe, d-lui avocat Constantin Irimescu, strada Carol 24 Constanța. Aceasta spre a putea stabili pasivul și a lua măsurile necesare pentru achitarea creanțelor. S’a redeschis în Constanța sub o nouă administrație „Hotelul Bulevard”. Toate carierele cu vedere la Mare, lângă Bulvard $C Casino. Compact restaurat, confort modern și cu tot mobilerul nou. Instalație de spă în toate camarile, săli de bac, sală de letură și serie, telefon, bufet, Antreprenor, Aurel Theodorescu. Bijuterii cu Uralauts, diamaturg, safire și perlamo;n iele de Paris, grade ga prafuri exceptional de reduse MERSAUB stratete Cetrel. SI. Ls fel £ UiJA uäüiikj feTJ MmJ