Dacia, februarie-iunie 1928 (Anul 15, nr. 29-135)

1928-02-10 / nr. 29

ANUL XV No. 29 Director-Proprletar L. M. MOSCU Redac|la șl Administrația Strada Traian No 16--20 ABONAMENTUL Pe 12 luni ......... 700 lel 6 .......... 400 . Pentru autorități și institutiuni ban­care abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Vineri 10 Februarie 1928 T­E­L­E­F­O­N: No. 42/3 și 85/1 Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF Lovitura a dat greș In sfârșit, ne putem feli­cita pentru a multa oară, lovitura încercata de guver­namentalii locali, a ar­or intențiune era de-a împe­­dica majoritatea cetățenilor conștienți sa-și exercite drep­turile electorale, a dat greș. Pusă la cale în mod dis­cret, cu concursul unor funcționari pe cari, la timp îi vom scoate de urechi de acolo unde au fost plasați de actuala administrație e­­dilitara, meschinăria era să reușească în totul, de nu era descoperită de către­­ ziarul nostru. Au trecu dec­e­nii e­­­dili, prin grele momente. De cum tm­ dat alarma, lo­­­culul judecătoriei de ocol, palatul 4 municipiului și clu­burile, poliță ce întocmi­seră birouri efttificate ad­­hoc, erau asediate cu miile de cetățeni a căror bunt­ credință era să fie înșelată de fondul strecurat pe poal­­aa dosnica a primăriei, când cu­i nu putea fi decât a­­da din pragul stabilimen­­elor de pe strada Ardea­­ului. Pentru noi, rezultatul a fost mai mult decât satis­făcător. Deși termenul de grație, hărăzit de lege era din cale afară de scurt—în­­ total șase zile, căci listele au fost afișate la 3 Februa­rie iar nu la 1 Februarie când erau datate, — totuși cea mai mare parte dintre cei șterși și omiși cu inten­­țiune frauduloasă, au par­venit să reintre în posesiu­nea drepturilor de cari ur­mau să fie privați. Pentru banda sasistă din cabinetele primariale, afa­cerea a fost pe cât se poa­te de jalnica. Au putut au­zi domniile lor cele mai grosolane sudaluri isbucnite dintr’o legitimă revolta, au putut vedea pumni încleș­tați, amenințători și priviri apline de urâ ce se îndrep­­■p către ei, de prin toate ■olțurile sălilor unde forfo­­ra mulțimea îndârjita. ■ Prin urmare, s'au putut ■convinge încă odată intrușii ideia conducerea municipiu­lui, de forța „Daciei“ ca organ fidel al opiniei pu­blice constânțene și totdeo­dată de impopularitatea de care 11 se bucură partidul, în metropola Dobrogei. Pentru noi, mai exista însă și­ o altă concluziune îmbucurătoare. Avântul ce­tățenesc de a reacționa îm­potriva complotiștilor—ban­diți, denotă că massele s’ai trezit din letargica stare din trecut, tinzând a se desface din lanțurile tira­niei brătieniste. Ori, în fața unei aseme­ne porniri viguroase, ma speră guvernamentalii st opun câțiva adolescenți im­becili și să se cramponezi în ciuda generala, aculo unde se află, înlaturând poporul dela voi? E sinistru rîsul noștri când țara geme și plânge pe ruinile ce fumegă încă — ruinile dezastrului na­țional — dar râdem din to sufletul, căci domnia bunu­­ui plac­e pe sfârșite. Totul a fost trecut prin «ura liberala, totul a fos . WW5 măcinat de acaparatori. A­­cum arde mo ara, și*or ar­de, și șobolanii! AL. D. DOINARU . jg, --------a*----— Mmâaj „Astra Dobro­geană“ în activi­tate Tânăra asociație culturală se ocupă în mod serios de ceea ce și-a propus să înfăptuiască. Ac­tul final care îl urmărește * As­tra* este înființar­ă la Constanța a unui conservator cât de cu­rând. in acest scop s’au început preparativele pentru formarea unui mare cor și unei echipe tea­trală. Repetițiile se fac după un program stabilit și anume: Pentru cor : Luni și Miercuri dela ora 8 seara cu d-nii prof. Moruzov, Dumitrescu și Nicule­­scu ; pentru teatru : Marți și Joi dela ora 6 jumătate d. a., cu d. Dumitriu-Codru ; pentru dicție : Sâmbătă de la ora 6 jumătate cu 4­­ !^oJrArh. Carp, autorul bra­­șurii „Cuvântul Roptär* recoman­­dată atât de mult de d. N. Iorga, iar pentru­ orchestră. Vineri ora 8 și jumătate seara cu d. căp. Lazărescu. Celelalte se vor sta­bili ulterior. Repetițiile se fac în sala e­er­­cului militar*, în modul cel mai serios. Conducătorii acestei societăți au organizat pentru Sâmbătă 24 cor. o serată dansantă numai pentru membrii corului și cursu­rilor de distie și teatru. Această mișcare se datorește în mare parte d-lui căp. Dumi­­trașcu, care nu ezită nici o clipă a-și seconda ilustrul său superior d. general Vladescu, președintele „Astrei Dobrogene”. ------xox----— in jurul vizitei d-lui Istrate Micescu Programul primire!.— Banchetul dela „Grand“ Duminică dimineață la lo va avea loc, după cum orele am anunțat, în sala teatrului Ligei Culturale, conferința d-lui Istrate Micescu decanul baroului de Ilfov și vicepreședinte al Came­rei, despre „Progresul libertății și­ al autorității în democrația modernă“. Se anunță că fruntașul liberal va sosi la Constanța Duminică dimineața, însoțit de­ un grup parlamentar și de numeroși a­­mici personali. Partidul liberal din localitate, va face o primire strălucită oas­peților. Seara, la restaurantul „Grand“ va avea loc un banchet de 3op tacâmuri, la care sunt invitate toate notabilitățile ora­șului nostru. — ----gg——. D. ISTRATE MICESCU Hoțul de păgu­baș... D. Teodor Bora, comerciant din localitate, s’a prezentat la redacția ziarului nostru, facân­du­ne dovada că in contradicție cu informațiunile date de poliție, ziarelor, d-sa a fost bătut și je­fuit în stradă de către d-na A­­lexandrina Vasilescu in complici­tate cu alte patru persoane. De altfel, d. Bora s’a adresat parchetului, cerând sancțiuni îm­potriva agresorilor, D. Sassu a dat birul cu fugiții! Se știe că d. Vasile Sassu, spumegând de mânie, într’un comunicat emanat din mâna sa­­crosanctității sale, s’a pronunțat ireverențios față de cei patru membrii marcanți liberali excluși, calificându-i drept ».incorecți în viața politică“. D. căpitan Stelian Stanescu simțindu-se ofensat, printr’o scrisoare adresată prin presă, somase pe d. Sassu să-și precizeze afirmațiunile, ceea ce a­­lesul jandarmilor din Vaslui, dintr’o lașitate bine înțeleasă, n’a avut îndrăzneala s’o facă. In consecință er­, d. Stelian Stănescu și-a constituit martori pe d-nii general Victor Miclescu, cavaler al ordinului Mihai Vitea­­zu și avocat George Dobiaș. Martorii prezentându-se la lo­cuința d-lui Sassu, care nu le-a fost mirarea, când constatară că cel căutat, încă din ziua când în gazetă apăruse somația d-lui Stă­nescu, plecase în grabă la Vas­lui. D. Sassu a dat birul cu fu­giții ! — —xxmx------» In atențiunea d-lui prefect al județului Hârșova 8.— Orașul Hârșova singurul oraș izolat în timpul iernei, lipsit de orice comunica­re de cale ferată și de apă, Du­nărea fiind blocată de ghiață, nu are decât o singură comuni­cație : șoseaua Hârșova-Constanța pe o întindere de 84 kilometri și cu toate acestea nu i se face nici o reparație deși serviciul tehnic al județului dispune de un numeros personal de canto­nieri, picheri și conductori. O porțiune din șosea ce tre­ce prin Caramurat e lăsată în părăsire așa că în timpul ploilor noroiul e atât de mare încât cu mare greutate se poate ieși din mocirlă. Rugăm pe d. prefect a lua măsuri ca serviciul tehnic al ju­dețului să nu întârzie prea mult îngrijirea acestei importante ar­tere de comunicație. I A sosit ceasornicul Chronometru­l APIR­A T*ezi 1100 bucata, garantat 5 ani, Verighete de logodne și­­ cadouri la Ș­A­P­I­R­A Nu se înființează un minister al edu­cației Regelui Mihai Un ziar de dimineață a publi­cat știrea că se va înființa un minister al educației Regelui Mi­hai și că această însărcinare o va îndeplini d. M. Săulescu. Guvernul dă următoarea des­­mințire : Un ziar de dimineață a a­­nunțat că ar fi vorba să se înființeze un minister al edu­cației M. S. Regelui Mihai. Știrea e de domeniul fan­tasiei. iW*«w­­—zxexx——mm înghețul Dunării 1 ALCEA 8. — De la punctul Ceatal Sft. Gheorghe până la Tulcea, cât de la Tulcea până la Ceatal, Ismail, Dunărea e prinsă de ghețuri. —n------lif. - Când edilii's de lovai Iar primarul obraz n’are, Noi, In loc de cașcaval l-om servi... MARGARINT­ARE! Mărgărit, Berberianu & C­uie O afacere faire, cui pături moi In­complectă criză de con­­știință și sub continua inspira­­ție nenorocită a lui Berberian nu­­ fesa — omul perfid, de sexul al treilea, cu figură jo­vială de șezut de maimuță și cu zâmbetul unctuos, care îndepli­nește din înaltul ordin al omu­lui cu barbă, funcțiunea de prim aghiotant­­, doctorul Ni­­colae Mărgărint din clipa când a mușcat din fructul dulceag al afacerilor nepermise, alunecă tot mai rău pe povârnișul ru­șina. El, omul care s-a­că va rămâne la primărie furat mai imaculat decât zăpada, el, o­­mul care dispune de o durabilă avere acumulată cvnsi­mijloace despre cari vom prin vor­bi amănunțit altădată, a prins să dea dovezi de o rapacitate înspăimântătoare ! Dacă, până la un anumit punct, de unde începe morala­­ rigidă, ii este permisă primului golan parvenit la situații nevi­sate, o relaxare a conștiinței intru căpătuirea și pricopsirea sa, desigur că nu și pricopsit­u­­lui însuși,, „ad­e­ festum“, îi pro­fită ac­eeași circumstanță. In­­sipj faptul că norocul orb Miluit a pus pi un oarecare sau în stăpânirea unor bunuri ce de­pășesc limita comună și strictul necesar, obligă pe acel fericit la respectarea tuturor practici­lor și ideilor ce sunt edictati de majestatea sa morala, și cari pornesc din nevoia con­servării societații în formele ei actuale. Dar, doctorul Mărgărint co­pleșit de dulcea tovărășie a e­­febului cu însărcinare (e atât de propriu termenul: „însărcina­re“...) de prim aghiotant, dove­dește că ignorează, că dispre­­țuește, asemenea comanda­mente ale principiului de etică burgheză. După cum am mai spus, la primărie, sub dictatura doctoru­lui Nicolae Mărgărint a reînviat și încă sub aspecte cu mult mai dezgustătoare, epoca de aur a tăcmânelilor, a arbitrariu­­lui, a nepotismului și a schim­burilor de servicii, cari bineîn­țeles se repercutează usturător în punga cetățeanului. Doctorul Mărgărint poate fi acuzat și de sperjur. El nu e­­ste un doborîtor al zeilor, așa cum s’a legat atunci când spus : „In ziua când politica o va veni să-mi impună a calea peste obligațiunile m­le de primar integru și cetățean cin­stit, îmi voi da demisia­ ; ci la altarul acelorași zei oficiază cu multă ardoare. Se pare ca doctorul are cultul nepotismului și milei aproapelui — bineîn­al­țeles, atunci când nare de­cât de câștigat și când sa­crificiile ce i se impun nu cată a fi suportate de dân­­­sul. Vai, cât de mult diferă comanditarul firmei „Măr­gărint, Berberianu & C­une“, de președintele comisiunei interimare a municipiului, din 19251... Venit pentru a doua oară la onducerea primăriei, Mărgărint, între atlete doctorul se găsește­­ o decizie a detegațiunei per­­­­manente referitoare la procura­­­­rea de imobi­ier pentru cazar­ma salubrității municipale. Era vorba acolo și de o furnitură a o sută de pături, furnitură care prin natura ei urma să facă corp aparte la eventuala lici­­toțiune. Urmând sugestiile patronului său Vasile Sassu, unchiu al câtorva zeci de duzini de mo­cani, printre care contează și comerciantul Dumitru D. Belloiu, doctorul Mărgărint acordă a­­cestui domn nepot furnizarea directă, pe cale de bună învo­ială a celor loc de pături, și a loc saltele în valoare totală de 124.000 lei. Desigur că doctorul Măr­gărint își va fi zis că este la adăpostul prerogativelor sale de primar, în cazul în specie, dar tocmai pentru­ ca era vorba de un domn ne­pot, n'ar fi trebuit oare, spre a înlătura orice sus­piciuni, să facă furnitura pe cale de licitație, cu a­­tât mai mult cu cât suma e de peste loc poo lei? Căci, noi cunoaștem cazuri când pentru modica sumă de 2ooo lei — citiți bine, două mii lei — doctorul Mărgă­rint a cerut votul consiliu­lui comunal deși legea i dă dreptul să di­spue după plac până la concurența sumei de loc.ooo lei. Dealtfel, vom mai vor­bi și mâine !... Al. Demetriad Șezătoarea de la liceu Vineri 10 Februarie, orele seara, în sala liceului „Mircea­­ cel Bătrân“ va avea loc a șaptea șezătoare literară și artistică D. avocat Aurel Vulpe, neîn­trecutul causeur va vorbi despre „Înrâurirea saloanelor în litera­tură“. D-na dr. Ghinca Goldemberg va executa la pian din Chopin. --------MSTM § V. waammm Știri externe Demisia guver­nului iugoslav BELGRAD 8.­ D. Vukicevici președintele consiliului s'a pre­zentat azi, la ora 12.40,la pala­tul regal și a emis Suveranului demisiunea colectivă a guvernu­lui. Demisia a fost acceptată. împrumutul Bul­gariei la Liga Națiunilor SOFIA.­­ Din informațiunile primite de la Geneva pare că nici în actuala sesiune a Ligei Națiunilor nu se va discuta ce­rerea Bulgariei pentru acordarea unui împrumut. Știrea aceasta a produs o oarecare decepție în unele cercuri politice care pu­neau mari speranțe in acest îm­prumut. Se zice că pentru amâ­narea acordării împrumutului ar fi contribuit și propaganda fă­cută în străinătate de către re­fugiații politici agrarieni, în spe­cial de foștii miniștri din guver­nul Stambolischy. "------xxwtx---« Piața cerealelor 8 Februarie 1928 12 căruțe porumb 2 căruțe grâu de toamnă 57o 58o 69o 16 „ orz 64o-16o 1 „ rapiță săib.­­68o lo „ pae dughie 29o-32o 22 „ pae orz 13o-16o 99 Greșeli de copist­..“ Aseară, o doctirtă de sergenți de oraș și de camerieri ai primăriei, au lipit pe străzile orașului și au împărțit prin lo­calurile publice, „încunoștiințarea“ cu No. 1199 semnată de d-rul Mărgărint ca primar și de secretarul general al munici­palității. Ori, prin acea încunoștiințare doctorul Mărgărint încolțit de noi pe chestiunea scandalului revizuirii listelor electorale, încearcă o retregere strategică din fața disprețului și a urii cetățenilor, confirmând în totul cele spuse de noi, dar aruncând vina asupra „unor greșeli de copist“ din cauza cărora 526o de cetățeni au rămas fără dreptul de vot. Dacă se găsește vreun naiv care să ia de bine afirma­țiile doctorului Mărgăcini, apoi atunci n’are decât să se între­be pentru care motiv aceste ..explicații*­e au fost date în ultima zi, când nu mai au timp cetățenii radiați de pe liste să ceară înscrierea lor la judecătorie și de unde până unde Traian Ber­­bereanu a ajuns copist..? Căci doar el este autorul material al întregei hoții. învățătorii dobrogeni și problema materială . Problema matetială a corpului didactic a fost trecută de mai marii noștri sub vălul uitării. Corpul didactic pare anchilozat și astfel s-ar crede că eu îmi persistă printre învățători criza violentă manifestată cândva șî că această problemă ar fi fost rezolvată în mod radical. Crede aceste chestiuni cine nu este învățător. Cred aceste ches­tiuni, aceia care nu pricep rolul nostru, aceia care nu-și dau seama de istovitoarea muncă și de primejdia catastrofală la care ar fi predispusă țara fără învâ­­țătorime. Problema materială a corpului didactic este rezolvată numai în mintea bolnăvicioasă a acelora care deși înțeleg totuși nu vor sa recunoască în învățâturime un corp tare. Nu vor ,voi însă a crede soluționată această chestiune, aceia care-și dau bine seama de rolul învăță­torului, care au recunoscut în dăscălime o forță socială de pri­mul rang, o forță socială tânără și plină de viață care muncește fără răgaz pentru luminarea po­porului. Mă opresc aici nemai arătând considerabila însemnătate ce o are învățătorul în ființa na­țională a statului nostru: mă o­­presc pentru ca facându-se de prea multe ori caz de ea, a în­ceput să devină un lucru banal. Să amintim mai bine altceva: In adunări și congrese județene și provinciale, cât și în adunări și congrese generale, în parla­ment in fața aleșilor țării și î n fața miniștrilor, cei mai autori­zați și mai de frunte membrii ai corpului învâțătoresc, au cerut un răsplata care ni se cuvine pentru munca noastră, dar cel puțin să ni si dea atât ca sa trăim omenește. Ministrul școa­­lelor a promis , iar ministrul fi­nanțelor s’a opus întotdeauna. Ministrul care a condus deja războia încoace departamentul finanțelor a invocat întotdeauna motivele : sărăcie generală, criză financiară, datorii și nevoi care cer o imediată soluționare și multe alte chestiuni pe care trâmbițân­du-le de atâtea ori le cunosc și aceia cari habar n’au de chestiuni economice și finan­ciare. Incontestabil că țara a avut și are de suportat și mai ales să facă­ față la o mulțime de greu­tăți, dar și corpul didactic primar a dat dovadă de un deosebit patriotism, muncind înainte cu aceiaș dragoste și râvnă. Dacă condițiuni de așa natură au făcut ca sa nu poată fi vor­ba de o salarizare omenească cel puțin mai marii noștri s’au gândit la alte mijloace pentru ameliorarea situației de mizerie a corpului didactic?.. Au închis odată ochii și au reconstruit ta­bloul mizeriei noastre ? Și-au văzut mai marii noștri in acel tablou viața noastră, lupta în care suntem angajați cu nenumăratele greutăți inerente carierii și’n luptA cu alt adversar neînvins: sără­cia ? Desigur că nu. Din atitu­dinea luată față de învățători la votarea legii învăț, primar se desprinde că mai mari noștrii au considerat problema mate­rială a corpului didactic radical rezolvată, încât, când a fost vorba de terenurile școlare s’a căutat oprirea învățătorului de a cultiva acest pământ. Așa de ex. one muncește la ha pământ propriu sau dotat nu m­ai are drep­­tul da a lua din terenul școalei. Prin urmare toată lumea a în­țeles că față cu un salariu atât de ridicat, pe care îl primește dascălul de la țară, a mai cultiva și o întindere mai mare de Jo­ha constitue un mijloc de pr­a mare „pricopseela“ și ca atare o neglijare a serviciului. E destul de ridicol. In loc să se facă o împroprietărire a școalelor cu un teren în întindere de cel pu­țin la ha pentru un singur post, și acest teren să fie munc­t de titularul postului în mod gratuit (dacă nu posedă un­ teren) și de cei care dispun de alte terenuri pe un preț fixat de „casa școa­lelor“ care sa nu fie mai mare de 115 din prețul reg­onal, s’a crezut nimerit sa fim lăsați ia­ r de CONSTANTIN frJUP învățător Hasancee ‘ discreția altora. Mai cred că dacă a munci terenurile școlare însemnează a fi recompensați de ce această recompensă nu e pentru toți ? Dascălul sărac sau bogat depune aceeași mancă pe ogorul dăscălesc. Ba­­ se poate admite că cel bogat având neu­tralizată sărăcia depune o m­uncă m­­ai mare ca cel sărac. . sorozz— liriîin­ Caraghioasa în cunoș­­tiințare a primăriei Con­­s­­ența, referitoare la lis­tele electorale vorbește de „explicabile erori de copist“. Nu știam până acuma că Belterianu care a fu­rat drepturile cetățeni­lor este și... copist la primărie. O importantă consfătuire a a­­vut Iac­eri dimineață între d­nii Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gr. Ionian, V. Madgearu, Al. Vaida și general Hulban, la clubul cen­tral al partidului național-râmânesc din București. Hotârîrile luate nu se vor cu­­noaște decât azi, după ce vor fi comunicate Sfatului parlamentar convocat pentru orele 12 a. m. r «Mg.­ jigt^j t4|ijfytj _D. Vintilă Brătianu, primul mi­nistru a fost primit ori la orele 11 într’o lungă audiență de Con­siliu­ de Regență. D-sa a pus în cunoștință pe membrii Regenței cu situațiunea generală politică și cu cea fi­nanciară. Primul ministru s a dus la cu­noștința Consiliului de Regență, tratativele pentru împrumut. Astă seară, d-nul Ion Ma­rin Sadoveanu, unul dintre dis­tinșii fii ai orașului nostru, in­spector general în ministerul artelor, va ține o conferință în sala teatrului „Elpis“ tratând despre: „Mișcarea socială și ar­tistică în Rusia sovietică“. lairu cât încasatorul nostru Ja­­hian Mayer a delapidat o impor­­tantă sumă de bani pentru care fapt l-am reclamat parchetului, asigurații noștri sunt rugați ca spre o mai mare siguranță și se prezinte personal la sediul nostru din str. Traian 7, colț cu str Petru Rareș, în vederea achitării ratelor lunare la asi­gurările populare. Din cuprinsul județului, se pot expedia sumele prin mandate poștale. Aceasta, spre a se feri d-nii clienți de întârzieri, până la an­gajarea unui nou încasator, „Asigurarea Românească“ Constanța D-na Maria B. Constantînescu roagă pe toți creditorii soțului său, avocatul Bucur Constantine­­scu să bine­voiască a-și arăta­ pretențiunile și actele de creanțe, d-lui avocat Constantin Irimescu, strada Carol 24 Constanța. A­­ceasta spre a putea stabili pasi­vul și a lua măsurile necesare pentru achitarea creanțelor. S’a redeschis în Constanța sub o nouă administrație „Ho­telul Bulevard”. Toate carie­rele cu vedere la Mare, lângă Bu­lvard $C Casino. Compact restaurat, confort modern și cu tot mobil­erul nou. Instalație de spă în toate camarile, săli de bac, sală de le­tură și serie, telefon, bufet, Antreprenor, Aurel Theodore­­scu. Bijuterii cu Uralauts, dia­­maturg, safire și perla­mo;­n iele de­­ Paris, gra­­de ga prafuri excep­tional d­e reduse MERSAUB stratete Cetrel. SI. Ls fel £ UiJA uäüiikj feTJ MmJ

Next