Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)
1928-07-01 / nr. 136
ANtJL XV No, 136 Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacția si Administrația Strada Traian Noia—20 ABONAMENTUL. Pe 12 luni ......... 700 le« 6 .......... «0 . Pentru autoritai și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază TELEFONI No. 42/3 și 85/1 Apare zilnic la orele 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Duminica 1 Iulie 1928 împrumutul a eșuat definitiv. D. Vintilă Brătianu nu mai e ocupat de stabilizarea leului ci... de*a guvernului. Marele restaurant M. H. HUSSER HOTEL PALACE-CONSTANȚA S’a redeschis Duminică 24 Iunie Sa servește zilnic TABLA’ HOTE și a Ia GART Renumitele bucătării Franceză, Română și Greca Orientală Specialități de PESCARII și VINURI din renumitele pivnițe Indigene și franceze cu prețurile — cele mai convenabile — Consolidarea liberală! Suportăm neîntrerupt după războiu, pelungirea anacronică a regimului de guvernare liberală. Prelungea anacronică nu numai pu contrast cu situația din țările apusene, unde doctrina și ascendentul liberaismului este într’un patent declin, ci mai ales saâ cu noua stare de lucruri în ordinea socială de a noi, creată de războiu și de întregirea țării. Regimul liberal indigen, prelungit și amplificat în toate păcatele și cu toate metodele lui antebelice, a intrat în conflict acut cu mentalitatea și realitățile politice din vremurile noastre. Toate sforțările lui acuză o cramponare exasperată din partea grupului politic interesat la păstrarea și extinderea unor privilegii moștenite dintr’o epocă lichidată. N’ar fi nevoie de prea multe recapitulări pentru a înved ra ce sălbatic s’a manifestat pe tărâmul politic, spiritul de partid în păstrarea supremației liberale. Istoria politică a ultimilor zece ani este doar un neînterupt și de lovituri aduse pricipiului constituțional orânduitor al așezării țârii, și o continuă sabotare a operei de unii care sufletească în noile provincii. Dar rezultatle acestei disperate ,apte de menținere la suprafață a regimului liberal, au înscris in viața Statului jertfe sângeroase. In ordinea economică, exclusivismul liberal teoretizat cu așa de îngustă Îngâmfare In faimoasa deviză ,prin lui înșine , ne-a expus țara la boicotul și izolarea externă, din care ne-am ales numai cu pagube și umilinți grele. Poâinii târze a d-lui Vintilă Brătianu, prin adoptarea în extremis a unei politici exact contrare celei duse până acum, este mărturisirea peremptorie că am pierdut atâta amar de vreme pentru o jalnică experiență de refacere, bazată pe iluzie și lipsă de prevedere. Căci efectiv, politica lui «prin noi înșine“, — ne-a ruinat creditul extern și prin consecință valuta, ne-a redus la o stare de inferioritate pe piața schimbului internațional, transformând capitolul consolidării noastre, într’o operă de tragică cârpeală. In paranteză trebuie să adăugam că refacerea și consolidarea „prin noi înșine” s’a ilustrat pozitiv, doar prin contrbuția superlativă a specialiștilor de partid, patronați de esociții samsaricești gen Porcul Tancred. In această privință talia morală a competiției liberale postbelice e situată pe acelaș plan de decădere cu perioada neutralității. Sub pretextul protecției avutului industriei naționale, toate rezervele miniere și refacerea invatarului exploatărilor dependințe de stat, au fost rezervate la discreția finanței liberale sub forma comercializării. Din patriotism de expedient s-a bruscat orice participare a capitalului extern întocmindu-se o Iistație economică xenofobă, ca să se realizeze în fapt doar o cointerasare, mănoasă pentru băncile liberale, încărcată cu toate riscurile unui monopol pus pe căpătuială și neturburat de jocul natural al concurenții, in modul acesta optimismul liberal sconta un mare progres pentru producția țarii cu repercusiuni favorabile asupra încasărilor Statului care necesar trebuiau sporite în măsura grelelor sarcini ale războiului. Dar rezultatele crizelor agravate din zi în zi au dărâmat cele mai încăpățânate speranțe. O stare de asixie economică s’a lățit in toate domeniile de activitate, comercializările de talia Frigului au dat faliment și bugetul public deficite. S’au consolidat In schimb, ediții noi de milionari, profitorii fraudelor profesioniștii tantiemelor și cămătarii. In utopica lor nădejde de a creia, chiar peste nevoile de consum intern, o industrie națională, liberalii au nesocotit cele mai elementare imperative economice. La adăpostul regimului vamal prohibitiv au încurajat genuri de industrii parazitare, fără materii prime, fără capital de investiție deci prin definite puse în știre de inferioritate în fața concurenții. Efectele nefaste se simt în scumperea vieții și sărăcirea comsunatorilor. Iar cât privește grija de interesele primordialei surse de producție a țării, agricultura, politica librală a crezut-o tranșată prin discursuri electorate improvizate pe tema expropierii și instituirea agronomilor. Despre rest neantul. Nu școli agricole, nu credite. Ba ceva mai mult. Crezând că 80 la sută din populația țării, după războiu, câștigă prea mult vânzând recolta pe pr țul mondial au introdus taxate vamale la export. Era un expedient bugetar care motiva măsura, dar ea constituia un impozit indirect pe agricultori în medie de 1500 — 2000 lei la hectar. Fiindcă d. Brătianu vroia consolidarea prin noi înșine și refuza ideia apelului la capitalul strein, plugarii au plătit aproape cinci ani acest impozit exorbitant. Socotind suma globală se vede ce rezervă puteau acumula plugarii în acest timp, rezervă cu care să preîntâmple nevoia procurării unelte or perfecționat, să n’ajungă după un an de seși cetă cerșetori de giruri și expuși foametei. Prin asemenea rezultate s’a iustrat guvernarea librată, oglindă fidelă a tradițiilor de sectarism anchilozat în virtutea cărora nădăjduește să-și prelungească penibila existență. Al. Șteflea avocat D. Vintilă Brătianu vizitează Constanța Ea după amiază, d. Vintilă Brătianu președintele consiliului de miniști, a sosit în lo D. VINTILA BRATANU calitate spre a și vizita familia care-și face vilegiatura la noi. D-sa a descins la hotelul „R gnier“, iar in cursul zilei, a fost vizitat de către d. Constantin Arminiștanu, senator de Constanța. Azi dimineață și d. Dinu Brătianu a sosit în orașul nostru, ducându-se la Tiirghiol. Primul ministru va părăsi Constanța Duminică seara, plecând spre București. ^i Politice Mascarada girancistă Averescanii locali, în lipsa d-lui dr. Pilescu din oraș—d-sa fiind plecat la Paris —și din îndemnul faimosului bulgăroi Ghenciu, au fost convocați la clubul din localitate spre a-l demite din șefie. D. general Coandă, președinte de onoare al organizației, care a fost invitat a participa la această ședință, simțind jocul individului ce intenționa să se înscăuneze acolo unde nu-i era locul, s’a îmbolnăvit brusc și astfel n’a luat parte la lovitura măgarului. Așa că, întreaga mascaradă glriencistă s’a rezumat la o masă de șasezeci de tacâmuri la „Domnița Ileana", amânându-se congresul la... culesul zarzavaturilor. 2 .000.000 , suma cu care a fost vândută unei întreprinderi streine, epava frumosului paquebot de altădată „împăratul Troian”. Știrea, după cum era de prevăzut, a produs rumoare in cercurile maritime, singurele cari pot aprecia justa valoare a vasului, așa cum se află actualmente. Pentru ca, părerea unanimă — și’n această privința am consultat diferite personalitati competente din lumea maritimă — ca ar fi trebuit sa se obțină cel puțin opt pănă la zece milioane lei din această vânzare, dat fiind că numai despotmolirea a costat S.M. Reul, suma de 1.OOO.ODO lei. Așa că, lucrurile astfel cum se înfățișează, lasă a se întrevedea o dâră pronunțata de suspiciune. Profităm de ocazie că. d. Vintilă Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a cărui cinste și-n acelaș timp sgârcente nu pot fi puse în dubiu, șî-l sfătuim să viziteze pe „împăratul Traian”, spre a constata dacă trebue ori nu să dispue o imediata anulare a vânzării. Cronica zilei !É Iuli Nu poate fi altfel caracterizată fapta tinerii Edwie Neumann relatată de ziarele vieneze : in fiecare Duminecă, după slujba religioasă, dispăreau florile cu cari drept,credincioșii impodobiau statuia Maicii Domnului din Merkensdorf. Surprinsă asupra actului, dra Neumann a declarat că dorește... să se mărite și că nestrămutata ei credință este că florile Prea-Curatei o vor ajuta să-și găsească repede un bărbat. Această „cuvioasă hofie", tini readuce în memorie cazul lui Niță Sfărcuș, de care, poate, cel de-o vârstă cu subsemnatul iși amintesc încă, întrucât gazatele timpului s’au ocupat atunci îndelungată vreme. tn fiecare Duminecă dispărea din Biserica Trei Ierarhi, din Ploti, câte o făclia de dimensiuni respectabile. Preoții, enoriașii și in sfârșit politia, alarmați, au pândit și au izbutit a pune mâna pe bizarul... cleptoman. Emosiunea și zarva produse in jurul acestui incident, au fost cu atât mai mari, cu cât domnul Nici Stârcuș era om cu stare, proprietar al unei moși, lângă Ciumafi și a trei perechi de case pe strada Târgușorului. — De ce... ridici făcliile din Casa Domnului, domnule Niță ? întrebarea i-a fost pusă de den’ polițai Lapteev, (Dumnezeu să ierte), care umbla veșnic ln uniformă de căpitan de jandarmi, (uniforma polițienească nu eșise încă din tiparul Ministerului de Interne) și care era veșnic beat. Domnul Niță a surâs și a răspuns : — Cum „de ce le ar die 7... păi ca să-mi lumineze Domnul cărarea vieții și să-mi arate calea cea dreaptă. Regretatul George Ranetti, într’o poezie frumos „adusă” tn Furnica, arăta cum don’ pol al Lupteen din ziua ceea umbla din biserică în biserică căutând să pună și el mâna pe o făclie slufită pentru a nu mai umbla... pe două cărări. Căci, vede și Dos. don’ polițai Lapteeis) a fost foarte impresionat de mărturisirea prietenului său Nilă care bea, bea necontenit, bea poate mai mult decât el și totuși... nu se clătina de fel. AX. PON1 Faptele zilei- FURTURI. — Poliția a arestat pe pungașul de buzunare Gheorghe Cristina, care a furat d-lui Andrei Nichifor, din buzunar o sumă de bani. — Hoții au pătruns printr’o fereastră deschisă în locuința d-lui D. Sari din sirada Rahovic No. 9, furându-i 1500 lei, un ceas și lanț de aur și îmbrăcăminte. — A fost arestat chelnerul Albulescu lanca de pe vaporul „Principesa Maria“, pentru un furt săvârșit pe bordul vasului, s, —------xxexz—Á Piața Israala iar 29 iunie 1928 5 „ ovăz 71o-72o 43 „ rap. navetă 1000-1030 1 „ Iară -68oo 13 „ fân 120-150 Life. f —m« D. Ion Mihalache la Constanta Duminică scara d. Ion Mihalache, sufletul par D. ION MIHUACHE titlului național țărănesc sosește în localitate împreună cu familia, spre a-și face obișnuita cură la Movila-Tekirghiol. *■—screxa—m î ■ fă Patriarhul regent rechemat în tari ! — Situația împrumutului — București 36. Eventualitatea aproape sigură, a amânării împrumutui și stabilizării pune în discuține însăși situația guvernului. Cum în cursul săptămânii viitoare, această chestiune va deveni de o actualitate urgentă, în miete cercuri politice se afirmă necesitatea prezenței în țară a regenți în complectul ei. Nu putem confirma zvonul că patriarhul-regent, aflător acum la Karlsbad, unde își face cura, a și fost rechemat în țară, dar este evident că, în ipoteza eșuării eforturilor d-lui Vintilă Brătianu, reîntoarcrea patriarhuluiregent va fi necesară. Doi aviatori grad la București Eri, la ora 6, au sosit de la Paris, la Băneasa, aviatori greci — colonel Adamide și locof. Papadocos — cari au făcut rridul mediteranean. Bucureștii sunt ultima etapă a aviatorilor. Duminică ei se vor întoarce la Atena. Rinit da un automobil Tânărul Ion Naru din strada Nicolae Filipescu No. 23, pe când umbla cu bicicleta, a fost islot pe stradă de automobilul No.52 care i-a sfărâmat bicicleta și l-a rănit. Poliția a deschis o anchetă, 7xoxx—*— «UĂB Atac banditesc în stradă D-nii Dumitru Emanoil din strada Ștefan cel Mare No. 5 și Dumitru Iordanescu din strada Tunelului No. 11, au reclamat poliției că noaptea trecută au fost atacați pe strada Ștefan cel Mare de un grup de necunoscuți, care i-au bătut și le-au luat banii ce-i aveau. împăratul Traian a dispărut din port la altă parte a ziarului nostru, cerem d iui președinte al consiliului de miniștri să viziteze pe «împăratul Traian“ spre a aprecia dacă suma de două milioane nu e derizorie, față de valoarea reala a vasului. Azi dimineață însă „împăratul Traian" a fost smuls privirilor indiscrete și pline de indignare, fiind remorcat spre Constantinopol, de remorcherul „Richard“. —SZDSZ—1 Ș/1 Știri Externe. Venizelos provoacă demisia guvernului grec Atena 29. Primul ministru Zaimis a prezentat astăzi președintelui Condaliottis demisia întregului guvern. Această hotărâre a fost luată în urma unei noui manifestări publice a d-lui Venizelos, care a adresat două scrisori deschise ministrului de finanțe Kafandaris, criticând aranjamentul datoriilor de război în Franța și cerând să se suspende emisiunea de obligațiuni ale Băncii Naționale. Ambele scrisori au apărut in ziarele de ori după amiază, îndată după aceasta. Kafandaris a demisionat din guvern, provocând astfel retragerea cabinetului Coiza evoluiază spre formarea unui guvern prezidat de d. Venizelos. Escursiune plăcere Constanța Varna O mare excursie de plăcere a fost organizată cu un vapor de lux Constanța Varna și înapoi. Pentru înscrieri și informațiuni adresați vă la casa de schimb N. Th. Sparopol & comp. Piața Ovidiu 10, peste drum de primărie. Data va fi anunțată ulterior. gg- fi-iimpinii—ni ’ Din Medgidia Serbări școlare de fine de an au avut loc la școalele primare din Medgidia în ziua de 29 Iunie când s’a făcut și distribuirea premiilor la elevii meritoși. Accident.—D. Petre Ghejdeanu, comersant pe când se înapoia din Medgidia cu căruța de la câmp, cai ambalându-se la răsturnat fracturându-i un picior și făcându-i grave răni pe corp. Repin despre Tolstoi Nestorul pictorilor ruși, Me Repin care e în vâstră aproape de 90 ani și trăește pe moșia sa Penaty lângă Knokny în Filanda este încă mereu activ, in ziarul rusesc al emigranților din localitate Repin publică amintirile sale despre Tolstoi pe care i-a pictat a ta dată la Iasnaia Poliana. „Tolstoi era o fgură impunătoare prin statura sa și avea un chip plăcut și frumos care atrăgea pa oricine. De câte ori am venit la lasnaia Poliana, aveam totdeauna caetul de frinte cu mine și dacă Tolstoi stătea într’o poziție interesantă, imediat îi desenam în caetul meu. In acest mod am făcut în cursul timpului multe schițe interesante ale lui Tolstoi. De obiceu rămâneam la lasnaia Poliana 2 săptămâni. Și din zori până seara târziu eram în societatea pustnicului de la lasnaia Poliana; adesea se întâmpla să uit complect de caetul meu de schițe. Tolstoi se scula mai devreme decât toți membrii familiei. Imediat se ducea în bucătărie și-și pn gătea singur cafeau. Cafeaua făcută de Leon Tolstoi, era mai bună decât cafeau pentru ceilalți; de aceia am rugat pe Lev Nikolaevici să-mi dea și mie o ceașcă. In cafea nu era nici măcar un grăunte de adevărată cafea ci curată cîcorie. Gustul cafelei amintea acel al petrolului. La început nu mi-a plăcut dar cu timpul m’am obișnuit cu ea. După dejun Tolstoi se ducea să facâ beac. El trecea mai întâiu printr’un parc, apoi printr’o mică pădurie, până ce ajungea la râul care curgea în jurul moșiei sale. Pe malul apei el se așeza, își arunca pantofii de casă pe cari și avea îmbrăcați pe picioarele goale și alerga spre locul unde îi plăcea să se scalde. Acolo îș scotea bluza rusească și pantalonii și se arunca în valurile reci ale apei. Spinarea sa era acoperită de picături de sudoare, dar aceasta nu-l încurca deloc și înota mai departe. Statura goală a lui Tolstoi era îndeosebi de caracteristică ; sub această impresie am făcut o schiță care o reprezenta pe Tolstoi cu picioarele goale în bluză și pantaloni. Schița mi-a reușit foarte bine și am ajuns-o repede ca să nu trebuie s-o arăt poetului. Voiam să fac o surpriză lui Tolstoi și să pictez după schiță un portret, dar nu aveam cu mine pânză. Fiica lui Tolstoi, Tatiana Lvovna, a fost salvatoarea mea și mi-a dat o bucată de pânză , dar pânza nu ajungea pentru întregul corp al poetului și am fost silit să-mi amân planul pentru mai târziu. Când venii apoi pentru a doua oară la Iasnaia Poliana, privii într’o zi în parc caetul meu de schițe. Deodată Tolstoi se ivi de nu știu unde, se apropie de mine, îmi luă din mâni caetul șî-l răsfoi uitânduse la toate schițele care-l priveau pe el. Râmase lung privind schița cu picioarele goale, apoi spuse: „După Alpin, pictează-mă așa f Ü să aibă un efect minunat“ ! — Așa va fi, Lev Nikolaevici, i-am răspuns. După doi ani în atelierul meu din Petrograd am pictat tabloul lui Tolstoi la bluză pantaloni și picioarele goale. Tabloul a atras la expoziție atenția tuturora. Două doamne din nobilimea rusă erau revoltate și am auzit cum una spunea celuilate: „Oh Les pieds nus“. Ambele părăsiră apoi sala. Totuși tabloul plăcu mult și-l consider ca cel mai bun tablou al lui Tolstoi pe care l-am pictat vreodată. (Ceps) Puțină literatură Firmele comerciale supușilor străini Inspectoratul Muncel din localitate, a primit din partea direcțiunei, migrațiunilor, următoarele dispoziții cu privire la înscrierea firmelor supușilor străini: „In urma interrotțiunei ministerului muncii, Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie a dat instrucțiuni camerelor de comerț din țară ca acestea să nu elibereze avize pentru înscrierea firmei, supușilor străini cari nu vor prezintă dovezi din partea acestui departament că au dreptul de a-și exercita profesia în țară conform legii migrațiunilor. In scopul arătat mai sus ministerul muncii va elibera străinilor dovezi speciale și că biletele de liberă petrecere având mențiunea „cu drept de exercita profesia“ acordata-și eprin vizele comisiunei migrațiunilor sau comisiunilor de revizuire nu vor fi suficiente întrucât asemenea vize se dau străinilor în general, ca salariați și pe termen scurt. Comunicându vă cele ce preced adăugăm spre știința dvs. următoarele: Dovezile de care se vorbește mai sus se eliberează de Minsterul Muncii. in cererile pentru asemenea dovezi petiționare vor precizi ce fel de negoț sau industrie vor să facă și vor depune odată cu cererea: biletul de liberă petrecere și pașaportul, certificat de la organde de siguranță, din care să se constate de cât timp petiționarul se găsește în țară, dacă a stat fără întrerupere, iar dacă a plecat din țară, durata întreruperilor și dacă poționarul se găsește în vreuna die situațiunile următoare, căsătorit cu o româncă de orgală sau proprietar în țară, va anexa și dovada acestei situații speciale. -----------XXOXZ----------- Bijuturii ca öriüante, diamante, safire și periesmodele sie vinde ca prețuri excepțional de reduse M £RLAUB strada Carol SI. iolitici. Confrații iugoslavi și cehoslovaci la înapoerea lor din Constanța, s’au oprit în Medgidia depunănd o foarte frumoasă coroană de flori naturale cu pamblici naționale pe marele monument al eroilor sârbi ridicai în Medgidia, ofițerilor și soldaților sârbi morți pe câmpiile dobrogene în marele război din 1916. Mercuri 27 Iunie, d. II. Dumitru Cornățeanu, fiul veneratului nostru concetățan d. Tădescu Cornățeanu, fost diriginte al oficiului poștal, extern al spitalelor Eforiei și a susținut teza de doctorat în medicină, tratând despre .Semnificația se matologică a fenomenului lui Chwostek Kihn și Falta. Juriul a fost prezidat de către d. profesor dr. I. Nanu Muscel, iar d. Corniceanu a obținut pentru lucrarea d sal;, pe lângă felicitările comisiunei, distincția Magna cum laudae. Simțim o deosebită satisfacție că încă un fiu al Constanței, a dat dovezi străjuite și urăm noului medic, succes în cariera sa. ? M mmim In numerile viitoare ale ziarului nostru, vom expune părerile unui distins marinar, asupra Serviciului Maritim și a vânzării „împăratului Traian“. ... fsimjm S* 1 aduce la cunoștința publică, că în ziua de 14 iulie a. c., se va ține în localul inspectoratului 8 CadasTu, Constanța str. C. A. Rosetti 2, un concurs în condițiunie stipulate de Tgea și regulamentul statutului funcționarilor publici, pentru ocuparea a 2 locuri vacante de impegați stagiari calculatori, retribuite fiecare cu lei 3400 lunar. Crerile și actele se vor depune la inspectorat cel mai târziu la 12 Iulie a. c. Șeful Inspectoratului Inspector, (ss) PETROVICI CL..II.&I»