Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)
1928-10-14 / nr. 220
ARUL XV no. 220 Director-Proprietar L. M. mos cu Redaotla 9! Administrația Strada Tralan No 30 ABONAMENTUL Pe 12 luni . • ...................... 700 Iei t m ••»■••••• 400 s Pentru autorități.instituțiuni bancare abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază TELEFON 1 No. 42/3 și 85/1 — Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF Duminică 14 Octombrie 1928 Moartea dictaturii Dacă împrejurarea că istoria se repeta este bine venită în unele cazuri, cu toate că prevederea lipsește istoriei, aceeaș repetiție poate provoca uneori neajunsuri grave. Se credea că viața popoarelor, imitând ceea ce în mic se zbăteau sa aibă indivizii, adică având în egală intensitate dorul de libertate, vor refuza o nouă dictatura. Erau spirite care nu admiteau monarhiile, forme mai mult sau mai puțin restricționare și erau, cu atât mai mulți, aproape unanimi, cei pentru care, o dictatură în viața popoarelor moderne era imposbilă sau destructivă. Fenomenul dictaturii s’a reeditat însă, tocmai după ce un cataclism politic și omenesc mondial se credea că a împins mai înainte setea de libertate și de avânt individual. Pentru cei care principial nu acceptau dictatura sub nici un motiv, fie chiar cel pretențios și echivoc al redeșteptării spiritului național, faptul are o carte în desechilibrul explipostbelic. Cele câteva state ce se bânuesc prospere și fericite sub pumnul dictatorului sunt, în realitate, prada unui miragiu ușor de înțeles pentru organismele slabe sau excesiv încercate ale acelor popoare. Spania, sânge viu și din cauza vioiciunii îngroșat, a suportat lovitura de stat a lui Primo de Rivera fiindcă îi trebuia o lovitură de Stat și poate, fiindcă Regele își trimese generalul sa cucerească puterea pe care el însuși o pierduse. Italia nu a făcut calcule, ci gest. Marșul asupra Romei, reeditare barocă a lui Iuliu Ceza ridica o formațiune de specula sentimentală contra unei instituții de guvernământ plat și quasi inexistent sau, fie zis, contra unui comunism fără ecou. Grefate, așadar, pe evenimente efemere, constituțiile dictatoriale nu rezultantele unor forțe sunt îndelungat rumegate. De îndată ce nevoile zilei vor lua un nou aspect dictatura va apăsa greu pe umerii unor state ce vor refuza să se medievalizeze în mijlocul timpurilor de mare și legitim progres. La ce bun încearcă dictatorul cutare să-și organizeze vremelnicia ? Nu putem admite, în nici un caz, că două state în plin contact cu democrat și avid de universul libertate au sa se constrângă sub pumnul unui imperator legat de azi, nu de eternitate. Mircea Grigorescu +£ 12 Erl după amiază a fost condus la lăcașul de veci, corpul neînsuflețit al bătrânului Athanasie Tramundana, unul dintre vechile fete negustorești ale provinciei noastre. Cu Tramundana dispare încă unul dintre constänfenii ce prin cinste și muncă s'au ilustrat o viață întreagă și deși »streină așa după cum toți exilații de peste Dunăre obișnuesc să numească pe autohtonii dobrogeni, dispărutul a lăsat pentru orfani, suma de coooc lei, mai mult desigur decât Ion I. C. Brătianu și Alecu Constantinescu, nababi de pe urma istovirii poporului, care totuși n’au lăsat nimic fiilor acelora cari s’au sacrificat pe altarul patriei. Pentru cei cu „eseu“ in coadă, cari in viată nu fac altceva decât să acumuleze averi, exemplul lui Athanase Tramundana să fie o palmă bine apuicată. Pentru autohtonii, e tacă o dovadă a sentimentelor ce domnesc in rândurile lor. In jurul examenelor de la externat —O dispoziție a ministerului de instrucție neținută In seamă — O comisiune formată din părinții elevelor lăsate repetente la examenele de corijență de la externatul de fete din localitate, a obținut din partea ministerului Instrucțiunii publice, anularea acestor examene, ele constituind un veritabil scandal școlar. Ori, cu toată dispoziția ad-hoc a ministerului, Inspectoratul școlar din localitate nu vrea să țină socoteală de acest ordin. Din această cauză părinții se văd nevoiți să recurgă la noul Intervention!. Curtea cu Juri Proces de tâlhărie Eri fiind ultima ședință a seziunei de toamnă a Cărții cu Juri din localitate, a venit spre judecare procesul lui Pavel Pâcintă care în unire cu Ilie Lipu și Ion Plăcintă în anul 1923, în seara de 8 spre 9 Noembrie a jefuit în dreptul kilometrului 5, doi călători iar în seara următoare, s-a dus la moșia d-lui 1, Popeia din Agigea furând magnetoul de la tractor și maltratând grav pe paznic, căruia îi furase un ceas și 52 lei. Ultimii doi neputând fi prinși au fost condamnați în lipsă de Curte la câteva ani recluziune iar Pavel Plăcin â fiind arestat în satul său natal din Basarabia, a fost supus judecății juraților in ședința de eri. In urma pledoariei d-nei avocate Armașu, jurați au adus un verdict negativ pe baza căruia Curtea a achitat pe acuzat. La sfârșitul acestei ultime ședințe de consilier Rusescu președintele Curții a mulțumit juraților pentru că au colaborat spre a fi soluționate cea mai mare parte a proceselor puse pe rol. început de incendiu Aseară răsturnându-se o mașină de spirt aprinsă în bucătăria d-lui Ștefan Chirscu din strada Ion Lahovariu, flăcările au cuprins lucrurile din casă. Dându-se alarmă, au sărit mai mulți trecători, cari au ajutat la localizarea incendiului. —-----xox------— Șire incendiate Un incendiu a mistuit astă noapte mai multe șire cu pae proprietatea săteanului Verban Verban din comuna Casapchioi. Se crede că focul a fost pus. Pagubele sunt de 100.000 lei. Doctorul"""ROSENBLATT, specializat la Paris, s-a mutat în str. Carol 133, deasupra magazinului de mobile Scardanas. Rezultatul definitiv al alegerilor din Prahova — Au votat numai jumătate din alegătorii înscriși — Ploești. 12. — Biroul central electoral, compus din primul președinte d. Radu Caratase, judecător d. Dimiu și prim grefier d. Istrătescu, a totalizat rezultatele alegerilor județene . Alegatori înscriși 70.058 Votanți 38821 Voturi neexprimate anulate 490 Exprimate anulate 578 Au întrunit: Lista librală 18.298 voturi Lista naț.-țărănistă 14.600 . Lista quintistă 5.345 * S’a proclamat balotaj. Un comerciant agresiv O agresiune sălbatecă s’a petrecut în depozitul de lemne a d-lui Cituris. D. lani Sari, în urma unei certe cu A. Gianis, a aplicat acestuia din urmă o puternică lovitură în cap cu un lemn. Victma a fost pusă sub îngrijiri medicale. Autoritățile au fost încunoștiințate de această agresiune. „Nu mai este vorba să plece Vintilă ca să vie Maniu, să plece liberalii ca să vină nationatțărăniștii - ci pleacă un SISTEM ca să-l înlocuiască altul“. ION MIHALACHE (Conferința regională de la București) Sursa economiei .. Părinți, Elevi și Eleve, Nu cumpărați nici o carte sau requisite școlare până ce nu vizitați Librăria ALBANIA Strada CAROL No. 30 cu SUCURSALA în str. Mangaliei 28 tare unii til ni ne rabat Democrația și festinul Declarațiile recente ale d-lui Ion Mihalache au fost concludente și desigur, autorizate . Partidul național țărănesc nu va participa la serbările semicentenarului Dobrogei, prezidate de un guvern a cărui autoritate nu o recunoaște, deoarece cuvântul de ordine este ca sa nu ia parte la nici urn act solemn al guvernării liberale. Scopul declarațilior pe care vajnicul luptător democrat le-a făcut ziarului „Dacia", a fost tocmai acela de-a risipi anumite echivocuri și svonuri lansate de liberali. Deci e caraghios din partea anumitor ziare guvernamentale să anunțe că partidul național-țărănesc, într'o formă ori alta, va consimți să onoreze guvernul cu prezența sa la serbările dobrogene. Pentru aceia ce alcătuesc tabăra democrației române,festinul nostru este o bucurie sufletească. în timp ce peiguvernamentali ocazie de irosit alte milioane din bugetul statului falit. D. Vintilă Brătianu n’a putut obține prorogarea Citim în .Curentul". Miercuri s’a dat utimul asalt la Regență, pentru obținerea prorogării Parlamentului. După cum era de prevăzut, toate insistențele primului-ministru au fost zadarnice. D. Vintilă Brătianu a trebuit să se declare satisfăcut cu decretul de convocare a Corpurilor Legiuitoare, pe ziua de 15 Octombrie, care a și apărut în Monitorul Oficial de rir. Se pare că Regenții i-au dat a înțelege d-lui Vintilă Brătianu că și acordarea decretului de convoare constitue o numai puțină importantă favoare, întrunirile comitetului semicentenarului la fiecare seară se țin întruniri ale comitetului semicentenarului, la cari iau parte și reprezentanță comerțului, al școalelor și a tuturor instituțiilor din Dobrogea. Cu aceste ocaziuni se iau ultimile hotărâri în legătură cu modul cum vor decurge serbările. Aseară s-a lucrat la alcătuirea amânunțită a programului. — — Furt prin efracție Hoți rămași necunoscuți s’au introdus astă noapte în locuința săteanului Radu Dimancea, furându-i mai multe obiecte casnice de valoare. "-iana—« » Faptele unei Accident de automobil. Automobilul cu No. 750 circulând cu viteză pe strada Carol, a dat peste o căruță pe care a deteriorat-o, rănind un sătean și calul. Șoferul a fost arestat de către agenții biroului de circulație. Epilogul contrabandei de covoare — Contrabandistul și complicii săi condamnați — In fața tribunalului local constituit în mic parchet, a venit eri spre judecare procesul contrabandei comisă zilele trecute de către inghnerul Pascu Șlfan de pe vaporul „Principesa Maria“. Tribunalul alcătuit din d nii președinte D. Stoicescu, și jude asesor Viorescu a condamnat pe Pasca la 7 luni închisoare, pe maistrul Grosu de pe distrugătorul , Mărășești“ pentru complicitate la 4 luni, iar pe soldații marinari 1. Dima și 1. Silvestru tot pentru complicitate la câte 3 luni închisoare. Afară de această pedeapsă ungătorul Pasca Ștefan a mai fost condamnat de vama locală la o amendă de 2.708.000 lei. ------♦------- Alt accident al trenului rapid Astă noapte trenul rapid No. 93 București-Constanța a suferit un nou accident. La trecerea prin stația lui Traian unde trenul nu se Valul oprește, din greșala impegatului rapidul a luat-o pe linia a doua linie încă neconsolidată și neproprice trenurilor rapide. Astfel că larșirea din stație la o curbă s-a produs o puternică smuncitură, din cauza căreia toți călătorii au căzut, producându-se astfel o mare panică. ------♦>— Cum s’a produs înjunghierea dele Cernavoda In numărul trecut al nostru am relatat despre ziarului înjunghierea șefului siguranței din Cernavoda 1. Gheorghiu și a țiganului Vasile Nițel. Poliția din Cernavoda a depus astăzi un nou raport parchetului, din care rezultă următoarele : ALltieri seară în cârciumi lui Bombaș, d. Gheorghiu a tras o palmă unui țigan. Acesta dând alarma au venit la cârciumă o drone de țigani cu femei și copii, spre a lua la bătae pe șeful siguranței. La un moment dat, țiganii au vrut să-l dând cu cuțitul. Pe înjunghie, lângă d. Gheorghiu iasă, a fost rântt mai grav de aceștia și Vasile Nițu. --------------------— O jurisprudență a Casației Tribunalul Constanți condamnase conform legii micului parchet pe Nicolae Popescu și Nicolae Chirică, secundul pentru că a cedat presiunei primului, depunând o mărturie mincinoasă în fața tribunalului. Curtea de Apel a menținut această condamnațiune. Condamnații făcând recurs la Casație înalta instanță a fast fără trimitere hotărârea luată de orginele judiciare constănțene, stablindu-se jurisprudența că delictul de sperjur nu se săvâșește decât dacă s’a consumat pe deplin, ducând la consecința la care tindea, contrar fiind calificat drept o tentativă nepedepsitâ. Vinovații accidentului de c.f.r. din Dorobanțul Jandarmii din Medgidia au reușit să aresteze pe impiegatul Radu Vasile și acarul Zăharescu, culpabili in acidentul suferit de rapidul No. 93 București-Constanța în stafia Dorobanțul. Ambii după cum am arătat, dispăruseră din momentul accidentului. Ei au fost aduși la Constanta, unde au fost depuși in arestul prefecturei de polipe, până la terminarea cercetărilor. Hociota a fost la numărul de esri al ziarului nostru am relatat despre găsirea la malul mării în apropiere de plaja Tataia a cadavrului lui Nicolae Hociota, reîntors afalteri cu vaporul „Sinaia" din America. Cercetările au stabilit că ciota a fost asasinat și jefuit Hodo o însemnată sumă de bani ce-o adusese cu el din America, și nu s’a sinucis, cum se credea la început. Asasinii, pentru a deruta cercetările și a face să se creadă că Hociotâ s’a sinucis au aruncat lângă cadavru un revolver. --------------------- Piața eersa Salar 12 * * 15 12 Octombrie Î9?8 1 grâu de toamnă -700 252 morz 560-571 8 „ ovăz 545 570 1 „ meiu -600 15 a porumb 640-720 —*—*—«*■ —— Sătean jefuit de lsa 50.000 Iei Hoți s’au introdus astă noapte în casa locuitorului Ivan Zaharia din comuna Limanul, furându-i dntr’un cufăr suma de 50.000 lei. In urma cercetărilor făcute de jandarmii, hoții au putut fi prinși. Ei sunt Mironiuc Ivan și Ceprian Teodoroi. Cu actele dresate hoții vor fi înaintați parchetului. Pin Mangalia FURT. — Lui Costea Slave de 80 ani, din comuna Sarighiol satul Capucci, venit în Mangalia să-și cumpere un cojoc, i s’a furat copo lei în următoarele împrejurări : Intrând în cârciuma Comino care are și hotelul cu acelaș nume cu intrarea și prin cârciuma a băut o 1iră de țuică, iar după ce i s-au schimbat 5oo lei, a urcat la hotel cu intenția de a dormi. Acolo una din femeile de serviciu s-a buzunărit, luându-i toți banii. .—XXon— ii dini! Relativ la publicațiunea din ziarul „Dacia“ No. 218 cum că d. L. Bancu datorează d-lui A. Driva suma de lei 55.000 anunț pe această cale că suma nu este datoria d-s le ci a subsemnatului. D-l S. Bancu împreună cu d. avocat Vasili Boțea — sunt numai giranți pentru această sumă. Apostol Gheorghiu Măcelar piața Griviței 12 Octombrie 1928 Constanța *— Doamna xxolx— Trigrupi Vero, înapoindu se de.a congresul profesorilor de dans, a adus cele mai nouă dansuri, cari se predau la salonull Regina“ și în familie. Înscrierile zilnic la sală între orele 6—8. Duminicile după amiaza de la orele 4—8 curs de perfecționare ca muzica jaszband. Organizația palidi iația DIN CONSTANTA — Darea de seamă a secretarului organizației partidului National- Țărănesc din Municipiul Constanta, în congresul dela 7 Octombrie II In epoca de lupte politice care a caracterizat anul acesta, desigur că organizata noastră din Municipiu trebuia să aibi partea ei de activitate. In luna ianuarie în întreaga țară se începuse o serie de întruniri pe circumscripții electorale premergătoare marelor manifestări de la Bicurești și AlbaIulia. In județul Constanța, delegația permanentă fixase prima intrunire din seria de zece la Mangalia, pentru ziua de 12 ianuarie 1928. Comitetul central comunal a crezut necesar ca mai înainte de a se începe campania în județ, să organizeze o întrunire publică la Constanța. Ca urmare la 8 ianuarie s-a ținut o frumoasă întrunire la Casa partidului, în prezența și cu concursul tuturor fruntașilor locali. După ce seria de consfătuiri din centrele de votare a luat sfârșit și înainte de manifestație de la 18 Martie din București, organizația municipală a fost convocată într’o altă întrunire la 11 Martie. Astfel voința și solidaritatea organizației noastre cu conducerea centrală a partidului, a procedat și urmat solidarizarea cu aceia conducere a organizaților comunale din județ. Zvonul ca și ecoul semnalului de luptă, a fost la Constanța. In afară de acestea, organizația municipala a mai ținut o altă întrunire în ziua de 29 Apilie, cu prilejul ședinței ordinare a comitetului județean, în prezența și cu participarea d-lui I. Răducanu, membru în comitetul central de direcție, care în aceiaș zi ținuse o conferință publică în sala Regal.« Dar dacă scopul de a se manifesta politic organizația noastră a fost astfel realizată totuș întreținerea curentului viu în masse și îndrumarea spre organizarea sectoarelor trebuiau susținute. In consecință a fost ținută nouă consfătuiri în diferite centre ale municipiului, în cari de-o pate s’au expus nevoile edilitare locale, iar de altă parte s’au expus putințele de realizare — de o parte s’au arătat diferitele uneltiri liberale, cu scopul de a Înșela mulțimea, de altă parte s’au dat îndrumări în ceia ce privește atitudinea prietenilor noștri. Roadele acestor consfătuiri s’au evidențiat imediat prin organizarea sectoarelor și constanta legătură care s’a format între conducere și masse. Este natural deci ca în urma unei atât de intense activități, să se fi mărit numărul aderenților partidului, mai ales că fiecărui cetățean i a fost pus la îndemână programul și statutul partidului și regulamentul organizației. Comitetul, ai cărui membri aveau în grijă fiecare câte un sector, a căutat astfel să transforme în fapte dezideratele regulamentare. in luna Decembrie 1927, in epoca înscrierilor în listele electorale, o delegație din comitet a susținut înscrierile acelora cari solicitau acest lucru, indiferent de partidul politic din care facea parte. Intre timp însă, constatându-se că o seamă de alegători au fost șterși de pe liste prin surprindere, înlăturând astfel de la primul drept al fiecărui cetățean, un mare număr de prieteni . Comitetul, prin publicații și invitațiuni personale, a căutat și a isbutit să înștiințeze pe cei mai mulți în cauză și a putut astfel, prin contenciosul expres înființat, să introducă în termen contestațiile, cari au redat dreptul răpit. O problemă edilitară de primul ordin, care interesa deopotrivă pe toți locuitorii municipiului și anume iluminatul electric, a fost pusă în discuțiune prin hotărîrea Consiliului comunal, care a aprobat ca planurile să fie făcute de d. inginer VasilescuCarpen din București. Organizația, ’ ’ ,,r urămuriilor date de CQutterii comunali membri ai *i<u i oloi, a aprobat in întregime punctul de vedere al acestora cari considerau planurile și caetul de sarcini depuse ca, neîndestul studiate, inexact aplicate terenului, fără suficiente garanții pentru realizarea celei mai bune furnituri și departe de realitate. Dar punctele de vedere ale acestor consilieri nu au putut fi expuse în consiliu din cauza atitudinei consilierilor liberali, care a și determinat retragerea întregei opoziții din Consiliu, indiferent de nuanță politică. Totuși pentru lămurirea opiniei publice și pentru a învedera dela început lipsurile caetului de sarcini, organizația a însărcinat pe un domn consilier cu întocmirea unei broșuri în care să se arate pe larg și documentat toate viciile. Broșura a fost tipărită și răspândită în public. Astfel și în această acțiune de desconsiderare a intereselor publice, partidul nostru și-a spus cuvântul, prevenind răul. Dealtminteri prin glasurile consilierilor comunal membri ai partidului, interesele publice și indepedente de cele personale, au fost întodeauna apărate cu înverșiunare fie în ședințele consiliului comunei, fie prin intervențiuni la autoritățile superioare, cărora li s’au arâtat—lipsurile și neregulile de la conducerea municipiului. In calea avalanșei de uzurpări și încălcări ce caracterizează administrația liberală însă — legala, loaial. și activa atitudine a celor cari apărau nevoile obștești, a rămas aproape fără răsunet, pentru că în această situație legea este excepția cari se confirme n: regula. In ciuda tuturor piedicilor puse în cale, organizația puternică a partidului național-țărănesc din municipiul Constanța, este astăzi o frumoasă realitate. Nimic nu a putut rezista voinței și hotărîrii membrilor devotați ai partidului, cari au înțeles că o formațiune puternică trebuie sa fie organizată. Viitorul, oricare ar fi el, nu poate avea nici o surpriză pentru noi. Suntem pregătiți să le întâmpinăm și să le inlaturăm pe toate. In drumul său ascendent înspre culmi de etern ideal, partidul Național-Țârânesc, nu mai poate fi si percuit. In urmă, au rămas toate acele umilitoare vietăți cari-și cuceresc existența târîndu-se. Aici deasupra norilor și în lumina puternică a soarelui, nu pot trăi decât cei tari, decât cei liberi, decât cei cu fruntea sus. Și noi suntem tari, libri și cu fruntea sus, — avem conștiința împăcată că ne facem pe deplin datoria și că ne slujim țara cu toate resursele energiei noastre. Secretar central. Dan Alecu — >------ 1011181 Aseară au sosit în localitate d-nn ministru plenipotențiar Trifu, și Vlahide secretar general la președinția Consiliului. In consiliul de Miniștri de Jos s’a aprobat programul însemnat de comitetul de organizare pentru aniversarea a 56 de ani de la liberarea și alipirea Dobrogei de România S’a aprobat de asemenea o reducere de 5o la sută pe c. f. r. pentru călătoriil cari vor vor să asiste la aceste Serbări. _ D-lui doctor A. Săndulescu î-a sosit aparatul de Diatermie, efluviații și curenți H. F. pntru vindecarea : plenoragiei acute și cronice, prostatită, bolile de vest ca, scurgerile de orice fel la femei, bolile de mitră, var, impotență etc. Consult 3-6 p. m. Puța indeped nții 18(Ividiu) vis-a-vis lib Soccec.