Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)
1928-08-05 / nr. 165
NUL XV No. 165 Dlrector-Proprletar . ML MOSCU Redacția Șl Administrația Strada Traian No 30 ABONAMENTUL Pe 12 luni ......... 700 Iei 6 . .................... 400 „ Pentru autorități și institution bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază TELEFON 1 NO. 42/3 și 85/1 Duminică 5 August 1928 Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — • Pentru Patrie Ne-am învățat să credem în integritatea și idealul Patriei. Consolidați în forme naționaliste pe care doi-trei cetățeni le simt pregnant, pe care alți doi-trei le bănuesc și le respectă evasiv, pe care restul, până la o sută, se disprețuesc conștient sau inconștient, nu mai avem grija de ideea patriei și trăim față de ea in indiferență. Mulțumiți cu ce bruma însemnează cimentare sufletească a românilor, fără să ni se mai ceară probe de conștiință națională vie și aplicată, noi trecem încrezători mai departe. Dar ideea de patrie are nevoie de hrană, de o substanță care să o alimenteze, să-i mențină flacăra mereu mai puternică sau cel puțin la acelaș nivel. Ce facem pentru această idee? In loc să o protejăm și să o alimentăm o compromitem fără nici un pic de rușine. De la om la om ne arătăm slabi și incorecți. Pildarea e molipsitoare. In cele din urmă parvenim la punctul in care toți cu un aer de absență și abrutizare, cred în idealul egoismului și al buzunarului. In loc să îndreptăm, prin efortul nostru, ce e rău alături de noi, trecem disprețuitori mai departe probabil Cu ideea fixă că vom deveni cetățeni ai altui stat unde curge lapte și miere, in imaginația noastră. Ideea de patrie este în primejdie, moare. Moare în indiferența generală pentru că aproape nimeni nu o mai posedă înfrigurat și deci nimeni nu sesizează pericolul. Mi se va riposta, doctrinar, că ideea de patrie este fructul altor vremi. O fi. Ceea ce nu probează nimic. Umanitariști și universaliști suntem în mod convins dar nu pentru înșelători ci pentru cei care sunt și ei cinstiți ca și noi în ideal. Până vom găsi corespondențe cu alții avem Patria, colectivitate sprijinitoare, înăuntrul căreia ai liniște și adăpost. Să o suprimăm intenționat este o crimă. Să o suprimăm din inconștiență este o greșeală neiertată. Ideea națională are nevoie, ziceam, de hrană. Substanța naționalismului este propaganda. Propaganda însemnează în zilee noastre marele mijloc de a cuceri. Se vor suprima răsboaiele. Lupta economică se va restrânge într’o clasă anumită și puțin numeroasă, ori, dimpotrivă, se va socializa. Și într'un caz și în celălalt nu va fi dominatoare în cadrul sentimental. Aici va trăi victorioasă ideea, cu cât oamenii se vor perfecționa. Neperfecționați fiind și încă au necesitatea ideei de orientare, fie că la idee ajung prin anumite mijloace bruște, fie că o practică fară să o înțeleagă, deci să o creeze. Zilele noastre și multă vreme încă, cele viitoare sunt închinate propagandei. Prin toate mijoacele, pentru orice scop privind massele populare, propaganda este pârghia cu care se vor face mișcările. Care este propaganda noastră? Întâlnim două trei condee sau glasuri de îndemn. Avem oarecari fonduri de propagandă. Sunt semne de început întârziete, încete, dar sunt. Totuși priviți antagonismul dureros al „ardelenilor" față de „regățeni" și deplângeți propaganda nulă, inactivitatea noastră. Nevoile României cer o propagandă intensă de ordin național. Facem amendă onorabila in fața lumii. Suntem înapoiați ca un naționalism excesiv pe care de acum încolo îl visăm. Dar ce trebuie să facem altceva decât să asigurăm prin orice mijloc vitalitatea Statului nostru ? Franța, stat în care jideile înaintate prind de minune și unde ne așteptăm să găsim formele perfecte, se plânge și ea de propagandă. Căci privește, probabil, cum facem și noi aici, spre Italia și Soviete. Lenin a spus: lăsați-mă doar patru ani să modelez tineretul după ideile mele și viitorul îmi aparține. Cum avea să-l modeleze ? Exaltându-l, făcându-l victima unei demagogii rușinoase dar bine îndreptate. Comisarii sovietelor au înțeles că oamenii pot suferi cănește de foame când le aprinzi creerul și le deslănțuești instinctele sălbatice. Fac propagandă și împing mai departe, între fanatici, ideile distrugătoare fără ca nici una dintre victime să fi băgat de seamă prăpastia din față. Italia, grație unui om energic, excesiv de îndrăsneț, și-a format liuni de cămăși negre, trece printr’o nouă viață — indiferent bună sau rea. Avântul unui om a dat cuvânt la milioane. O propagandă pentru idee sprijinită pe entusiasm. Iată două pilde. A treia. Franța vnde nu se desfășoară nici un drapel mincinos unde nu trăesc decât o zi demagogii. Țara libertății și democrației, față de intelectuali perfecți. Nu s’a gândit nimeni să fie altfel decât democrat fiindcă democrația este mai întâia stimă de tine însuți. Unde erau jocuri și nu era pâine au suprimat jocurile și au dat pâine Și de-abia acum scot capul indivizi murdari, care nu vorbesc de pâine dar promit jocuri, jocuri atrăgătoare la prima vedere. In Franța domină propaganda cinstită democratică al cărei faliment îi prezicem. Iar la noi trebue să facem propagandă într’un fel nou. Democrația și demagogia nu au nici una nici alta prea mult de lucru. Cinstea, căldura, pilda frumoasă și patriotică însemnează câteva din elementele de propagandă națională. Ne vor ajuta glasurile și condeele entusiaste. Avem piedici, insurmontabilă zic unii. Nu ați încercat să le treceți, dar veți putea, zicem noi. Insă grăbiți-vâ ! Să ne grăbim ! Rana din suflete rană periculoasă și din ideea de Patrie tot ce se pierde, se aduce greu inapoi. MIRCEA GRIGORESCU ! Absolut autentic ulpimara înainte cu câteva zile de a pleca un concediu, doctorul Mărgărint, sesizat de cele relatate de ziarul nostru privitor la abuzurile cu automobilele primăriei, chemă pe șeful salubrității și pe șofeurul automobilului cel nou și dădu ordin precis : — Nimeni, dar absolut nimeni, nu are dreptul de a face uz de automobilul „Chrysler”! A doua zi după plecarea primarului, junele Scârnav Huhulescu, ordonă să aie șoftului. — Să fie imediat , Chrysler-ul — Păi, domnule ajutor, a dat ordin d. dr. Mărgărint să nu mai iasă mașina in lipsa d-sale... — Cum ce-ai zis ? Primar sunt eu acum și trebue să m’asculți! In sfârșit, după ce bietul automobil cutreeră câteva saptamâni cabareturile și lupanarele orașului, Huhulea plecă... tn concediu, înainte de-a se duce, dădu la rându-i instrucțiuni șofeurului: — Nimeni nu are dreptul de-a scoate „Chryslerul din garaj ! In ziua următoare, d. Traian Berbereanu, succesorul, dădu poruncă: — Să fie Chryslerul’l — Am ordin să nu-l scot, obiectă șoferul... — Ce-ai spus ? Eu sunt acum primar și fi ordon să-mi dai ascultare ! Și așa, bietul automobil a ajuns astăzi pe mâna celui de al treilea primar, ce tușește de nu are un "Chrysler" care să-l transporte. ...Nenorocit oraș, bine că n'ar mai mulți primari!... Fapta bestială a doi muncitori Muncitorii Petrică Albu și Haralambie Giuran, ambii cu domiciliul în suburbia Anadolchiei întâlnind pe femeia Aneta Guriță, care trecea pe la cărămidăriile din apropierea cartierului Coiciu,prin amenințare cu împușcarea, au siluit-o, lăsând-o în nesimțire. Fiind ridicată de trecători și venindu-și mai târziu în fire, a reclamat cazul. Parchetul a depus pe ambiila arestul central. Balul Asistenței Publice“ Societatea „Asistența Publică" organizează un mare bal, în saloanele Hotelului Popovici, din stațiunea balneară Carmen Silva pentru seara de 4 August a. c. și care promite să aibă un strălucit succes. Pentru înlesnirea publicului participant, societatea a organizat plecarea unui tren motor din gara Constanța, în seara de 4 August, la orele 21 și cu întoarcerea din gara Carmen Sylva la ora 1 noaptea. Prețul de intrare la bal, pentru o persoană este 6o lei. In caz de ploaie, bălai se amână pentru seara de 5 August. bărli la fată. E onomastica doctorului Lupu. Vizitați marele și renumitul reastaurant de primul rang și brasserie luuiuiu un piuuui rang țui apod in Luni este sărbătoarea schimb g g 5rji . In vederea apropiatului sezon a angajat cu mari sacrificii pe cunoscuta SPECIALISTA în arta CULINARA și PESCĂRIE D-na Rosalia-Alexandrina —Prețuri foarte modeste— Coloniile școlare In altă parte a șelarului nostru, arătăm cum un copil a fost rătăcit timp de o lună, țară ca d-na conducătoare a coloniei din care făcea parte, să fi știut de lipsa acestuia. Iată pe mâinile cui încap bieții copii, destinați coloniilor școlare. Cunoaștem și alte cazuri similare, recent petrecute : copii maltratați, bolnavi și neîngrijiți ș. a. m. d. Ar fi de dorit ca forurile superioare școlare să se sesiseze, pentru ca pe viitor, alegerea conducătorilor de colonii școlare să se facă după o normă oarecare. Altfel vom avea și un procent de victime ale acestor colonii. Rânduri Pentru cucul meu Departe’n crâng, pe crengi Am prins un cuc odată. Am prins departe’n crâng un cuc L’am prins, acasă să-l aduc Să-mi cânte ziua toată ! Și cucul mi-a cântat mereu, —îmi cântă ziua toată— Și cucul a cântat mereu. Spunând un cânt, că-i cucul meu Ce l’am furat odată... Si clipe după clipe trec Și altă clipă vine. Aș vrea 'n pădure să petrec Dar cântul cucului—când plec — Mereu în loc mă fine... Și cucul ce-am furat din crâng El cântă când încerc să plâng Și cucul nu mă minte ! Departe’n crâng, pe crengi Un cuc mi-a fost învinsul... Am prins departe ’n crâng L’am prins acasă să-l aduc Si azi , sunt eu prinsul... Mo. loan Butucescu -----------------------de nuc de nuc, un cuc, Cui sunt încredințate coloniile școlare — Odisesa unui copil rătăcit timp de o lună— Cam acum o lună, a fost găsit pe peronul gării locale, un copil în vârstă de 6-7 ani. Negasindui-se părinții, micul rătăcit a fost luat și găzduit de către un inimos funcționar al poliției. In acelaș timp bănuindu-seră micuț 1 a fi rătăcit dintr’o colonie solară, s’au dat circulări în toate direcțiunile, fără însă a se primi vre-un răspuns. Acm două zile, o colonie școlară înapoindu-se din Carmen Sylva după ședere de o lună conducătoarea a constatat că lipsește un copil, grație faptului că i-a găsit bagajele. Gerându-se relațiuni poliției, copilul a fost găsit. De remarcat este câ d-na conducătoare a coloniei la cercetările polții din Carmen-Syra a decorat că nu-i lipsește nici un copil. împotriva ei s-a depus o reclamație. Plecarea d-lui Virgil Madgearu Azi, la orele 3 d. a., d. Virgil Madgearu, secreta D. VIRGIL MADGEARU rul general al partidului național-țărănesc pleacă la Binz (insula Rügen), unde va rămâne o lună de zile. D. Mihai Popovici a plecat alaltăeri la Vichy. ———sttoxx------- J Hmi D. Vintilă Brătianu a plecat D. I. C. Ducea Interimar la președinție București 4. — D. Vintilă Brătianu președintele consiliului a plecat ori după amiază de la moșia sa Mihăești la Piatra Olt, de unde cu un Simplon a plecat mai departe în străinătate. După o ședere de două zile la Paris, primul-ministru se va duce la Royat pentru a-și urma cura prescrisă de medici. Cu începere de astăzi, d. I. G. Duca, ministru de interne a luat interimatul președinției consiliului iar d. Lapedatu interimatul ministerului de finanțe. --------♦------ D-l ministru Inculeț a vizitat prevertitorul de la Agigea Miercuri 1 August, ministrul sănătății publice, a vizitat și coloniile școlare de la Agigea. A fost întâmpinat de d. dr. Isăcescu, d-na dr. Decanovici și de personalul de administrație precum și de șefi și supraveghetorii de pavilioane. D. ministru a inspectat plaja, pavilioanele și bucătăria, găsind totul în cea mai ourâ ordine. — «. Crima unui sătean In urma uner certe survenite între locuitorii Stefan Palade Rizea Pichian din Sarinasuf, priși mul și-a împușcat mortal adversarul. Criminalul a fost arestat. ❖ Mișcarea portului 3 August Vase intrate. — „Procione" italian, „Abazia" italian și „Principesa Maria" român. Vase ieșite. — „Taxiarches“ den și „Misty Lao" englez. Sosirea expressului „Ovidiu“ După cum am anunțat ori la orele 11.25 a. m. a sosit în gara locală noul tren express „Ovidiu“, într’o cursă de încercare, parcurgând distanța București- Constanța în 4 ore și 25 minute. Trenul a plecat din gara de nord la 7 dimineața și a ajuns la Constanța la 11.25, suferind în drum o întârziere de 23 minute din cauza vântului de pe Bărăgan ce bătea în direcție opusă. Trenul compus din 8 vagoane de cl. 1 și Ha, cu un pacific de 126 km. pe oră. Viteza medie realizată a fost de g6 km. pe oră, viteză care va fi intensificată după o apropiată consolidare a terasamentelor liniei Constanța-București. La sosirea trenului au fost prezenți în gară șefii organelor c. f. r. din localitate în frunte cu d-nul inspector Niculescu, inginer inspector Murelli, Faur șeful gării și mulți curioși cari au ținut să-l primească. In noul tren de probă au luat foc directorii de la serviciile mișcării, tranzitului și întreținerii : Teodorescu, Panaitopol, Rusu, Apostolescu, Căciulescu, Stoica și Nolăceanu. Ei au declarat că la 15 August, trenul express va fi pus in circulație împlinindu-sa o lacună și înlesnindu-se legăturile cu vapoarele S. M. R. De asemenea, expressul având legături cu Orient-Expresul, va fi o cale directă de tranzit prin Constanța între Paris și Constantinopol, realizându-se prin aceasta o economie de 12 ore. Pentru punerea în circulație a trenului „Ovidiu“, se vor face unele modificări in actualul mers al trenurilor pe distanța București-Constanța. ____________ _ Faptele zilei FURT. — D. G. Dinescu din str. D. A. Sturza a reclamat poliției, ca i s'a forjat ușa locuinței sale, furându-i-se obiectele de valoare din casă. Agresiune. — Caporalul Sarachisian din reg. 34 trecând pe str. Cuza Vodă in dreptul casei cu No. 33 a fost atacat de doi inși, cari după ce l-au maltratat l-au dezavoat, și au dispărut. Când femeia se ieata cu armele Femeia Sultani Dumiru Gheorghe din satu Greci județul Tulcea, găsind pe drum un revolver și jucându-se cu el, s-a împușcat în abdomen. Un trecător a găsit-o în agonie pe șosea de unde a ridicat-o și dus-o la spitalul din Tulcea. O pruncucidere Fata Niculina Amartițu în urma unor relațiuni de dragoste cu un flăcău din satul Mihai Bravu a dat naștere unui copil de sex bărbătesc. După câteva zle de jețuire, mama și-a sugrumat copilul. Jandarmii au arestat pe criminală. lima rismului Una din problemele cele mai importante cari ar trebui să ocupe în mod mai serios pe conducătorii acestei oropsite țări este fără îndoială chestia desvoltării porturilor noastre maritime și fluviale. Contrar celor necesare, pe lângă că nu se ia vre o măsură,de îmbunătățire, se lasă ca și cea ce există sau ce au făcut aici ca să se distrugă. Vremurile rod totul și dacă nu refaci rămâi și fără ce-ai avut. E cazul celui mai mare port românesc și unul din însemnatele porturi ale continentului răsăritean. Constanța. O activitate redusă la zero plus o neatenție calificată contribue ca’n timpul cel mai scurt acest port să devină un simplu bazin în care să plutească doar vasele românești. Aruncați-va privirea de pe înaltele maluri ce-l înconjoară și având sub ochi întreaga perspectivă, veți constata cu groază ; că pavilioanele străine nu există, dar o să observați cargoboturile noastre plutind leneșe cu mult mai sus , linia de plutire și aceasta de ioni de zile. Toate danele începând de la cereale până la cărbuni, stau libere și fără speranță de a fi folosite așa de curând. Decăderea portului Constanța echivalează cu decăderea întregului nostru comerț și prăbușirea economică românească De ce ne ocolesc vasele streine tul in starea ’n care se află porîn ce privește numărul infim al vaselor străine cari’i ating Constanța este cu mult mai prejos decât cele mai umile porturi. Dacă ar urmări cineva mișcarea portului nostru, ar părea sa constate cu surpriniere ca în timp de 24 ore vin și pleacă maximum 3 vase. In timpul crnii situația se inbunatățește puțin întrucât tot ce vine pentru România sau în tranzit nu poate înainta spre Galați și Brăila din cauza impractibilității Dunării la acea epocă. Odată însă cu dezghțul, vapoarele străine au drept țintă Brăila și Galați. Faptul că ele urmăresc vadul Dunării se datorește numai deprinderei de a lua drumul porturilor fluviale, desprindere care datează din timpul când podul de peste Borcea era distrus și întrerupea legătura dintre Dobrogea și restul țării. Pe atunci vasele nu aveau nici un rost a depune mărfurile destinate tranzitului la Constanța, portul fiind cu totul izolat. Așa că tot interesul era să se ducă mărfurile într’un foc sgur, nu spre centrul țării. In epoca următoare — adică la 1920 un alt factor care a contribuit mult la compromiterea portului Constanța, a fost lipsa vagoanelor necesare transporturilor iar din puțncte cari mai exstau majoritatea din ele erau oprite să iasă din țară. Prin urmare ce interes aveau importatorii să-și descurce mărfurile la Constanța unde nici magazii nu existau. Și unde ele riscau să fie la discreția ploilor și distrugerilor ? Cu un utilaj de fel al celui de atunci porul nu mai putea să atragă nici un vas străin și astfel sâ contribue la desvoltarea sa firească, încercări de reabilitare începând din anul 1927 în urma stăruințelor pure de ■. Inginer Pio Brazi directorat general al porturilor maritime, s’a început opera de modernizare a podului Constanța, operă care până astăzi nu s’a înfăptuit complect și care este încă în curs. Drept un început de reabilitare a portalul s’au clădit între danele 15-16 două mari magazii de beton în locul magaziilor distruse de incendiile trecute, precum și altă magazie ultramodernă în două etaje la dana 8. Tot grație d-lui inginer Benzi, s’au amenajat două mari elevatoare de cari se simțea nevoie. Deasemenea, s’au reparat cheiurile și digurile. Ce 9»£»lufii se impun Pentru salvarea la timp a portului nostru care pășește cu pași repezi spre decădere, se impun soluțiuni eficace ca acum, deși târziu, să se facă ceva. Salvarea ar veni grație mai multor soluțiuni printre care : Crearea unei zone libere, continuarea înzestrării portului, amenajarea bazinului de petrol și intensificarea regimului de transporturi feroviare adecuate portului. Astfel, situația de azi a portului Constanța care este o repercursiune a celei din trecut, va dăinui, aducând rezultate dezastruoase. F. Urseanu ! — i.íliéáíí Copil înecat Fetița Tudosia Tatulea din Mah~mudia în vârstă de 10 ani, ducându-se la Dunăre să aducă apă cu căldarea, a alunecat de pe mal înecându se. Cadavrul a fost pescuit. “-«ao— jm Piața cerealelor 3 August 1928 g. 14 . grâu de toamnă 700-730 Lat » cu 5011-530 13 . ovăz 485-500 5 căruțe ii 800-1020 2 . rap. navetă 1120 25 „ rap. primăv. 910 1000 9 » a sălbatecă 650-780 25 . fân 220-260 Mii Din cauza sărbătoarei de Luni, ziarul nostru va apare Marți la orele obișnuite. Acceleratul 65 București-Conianța ce urma sa sosească la 7 și 15 dm, suferind un defect la meșină din cauza prea marelui tonaj, a sosit cu o întârziere de două ore. In sala „Elita" se va deschide cu încep r d Luni August <r. Expoziția de țesături românești a d-ni Qr. V. Ștefuș expozia de arte decorative (catalografie, email, uacoliC și pictură) a surorilor Saihetti. Restaurantul și Grădina Hotelului Legina în apropiere de centru servește masa pentru toată lumea cu prețuri de concurență. Zilnic grâtar și mititei delicioși* De închiriat în plin centru, str. Plevnei No. 11 (prelungirea bulevardului Ferdinand) patru camere, două antree, prețul 35.000 li. A se adresa la adresa incti-1 MII Alte cuvinte despre concertul Bobescu Simt oarecum nevoia de a-mi face datoria către publicul constănțean, reamintind de concertul maestrului C. Bobescu care va avea loc la Cazinoul comunal în seara de 6 August. E o datorie ce imperios îmi revine în minte și va fi o adevărată obsesie până va trebui să dea roade. Oare nu e trist ca după acest faimos concert ce va avea loc să auzi persoane cari să spună că au regretat că n’au luat parte, nefiind înștiințate la timp și auzind de la cei ce-au participat, ce seară înălțătoare și plină de revelație au trăit ascultând pe tânărul dar reputatul nostru violonist. E un prețios serviciu ce aduc prin aceasta. Maestrul Enescu, neobositul voiajor și divinizat de publicul apusean—ne vizitează din ce în ce mai rar. Desigur acelaș lucru se va întâmpla cu tânărul maestru Bobescu. Prilejul acesta rar ce se oferă (căci după cum am mai scris rândul trecut, maestrul Bobescu pleacă la iarnă în Occident) și spre tristețea noastră dar și cinstea și fericirea de a purta cu fală numele de român, acum când îl avem printre noi să dăm dovada tristă și descurajatoare că nu putem fi în stare să primim cu toată căldura, acest eveniment muzical, pare că dăruit de providență ? Ascultăm și spunem cu ifos, concerte din străinătate la radio (dar vă asigur că sunt atât de plăcute, nu pentru ca ne dăm seama de valoarea bucăților auzite și de artiști, fie în condițiuni bune sau rele, dar plăcerea de a învârti la șurupuri și a ne minuna de formidabila descoperire.^ Când maestrul Bobescu e un artist de rasă, de valoare recunoscut în străinătate și apreciat atât de mult, vom avea curajul să ne mințim spunând că ne place muzica și apreciem concertele hârâite dacă un asemenea concert din ziua de 6 August nu vom alerga întru totală împrospătare de suflet. Dar să avem răbdare și să judecăm după, nu înainte și sâ privim cu tot optimismul, afluența ce va aduce în sală acest concert, căci întâmplându-se contrariul să n’avem impresia c’am iscălit actul de paupertate morală a publicului nostru. H. R. 1 elejti