Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-08-05 / nr. 165

NUL XV No. 165 Dlrector-Proprletar . ML MOSCU Redacția Șl Administrația Strada Traian No 30 ABONAMENTUL Pe 12 luni ......... 700 Iei 6 . .................... 400 „ Pentru autorități și institution­ ban­care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază TELEFON 1 NO. 42/3 și 85/1 Duminică 5 August 1928 Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — • Pentru Patrie Ne-am învățat să credem în integritatea și idealul Patriei. Consolidați în forme naționaliste pe care doi-tre­i cetățeni le simt pregnant, pe care alți doi-trei le bănuesc și le respectă evasiv, pe care restul, până la o sută, se disprețuesc conștient sau in­conștient, nu mai avem grija de ideea patriei și trăim față de ea in indiferență. Mulțumiți cu ce bruma însemnează cimentare su­fletească a românilor, fără să ni se mai ceară probe de conștiință națională vie și aplicată, noi tre­cem încrezători mai departe. Dar ideea de patrie are nevoie de hrană, de o substanță care să o alimen­teze, să-i mențină flacăra mereu mai puternică sau cel puțin la acelaș nivel. Ce facem pentru această idee? In loc să o protejăm și să o a­­limentăm o compromitem fără nici un pic de rușine. De la om la om ne arătăm slabi și inco­recți. Pilda­rea e molipsitoare. In cele din urmă parvenim la punctul in care toți cu un aer de absență și abrutizare, cred în idealul egoismului și al buzuna­rului. In loc să îndreptăm, prin efortul nostru, ce e rău alături de noi, trecem disprețuitori mai departe probabil Cu ideea fixă că vom deveni cetățeni ai altui stat unde curge lapte și miere, in imaginația noastră. Ideea de patrie este în primejdie, moare. Moare în indiferența generală pentru că aproape nimeni nu o mai posedă înfrigurat și deci nimeni nu sesizează pericolul. Mi se va riposta, doctrinar, că ideea de patrie este fructul altor vremi. O fi. Ceea ce nu probează nimic. Umanitariști și universa­­liști suntem în mod convins dar nu pentru înșelători ci pentru cei care sunt și ei cinstiți ca și noi în ideal. Până vom găsi cores­pondențe cu alții avem Patria, colectivitate sprijinitoare, înăun­trul căreia ai liniște și adăpost. Să o suprimăm intenționat este o crimă. Să o suprimăm din incon­știență este o greșeală neiertată. Ideea națională are nevoie, zi­ceam, de hrană. Substanța națio­nalismului este propaganda. Pro­paganda însemnează în zile­e noastre marele mijloc de a cu­ceri. Se vor suprima răsboaiele. Lupta economică se va restrânge într’o clasă anumită și puțin nu­meroasă, ori, dimpotrivă, se va socializa. Și într'un caz și în celălalt nu va fi dominatoare în cadrul sentimental. Aici va trăi victorioasă ideea, cu cât oamenii se vor perfecționa. Neperfecțio­nați fiind și încă au necesitatea ideei de orientare, fie că la idee ajung prin anumite mijloace bruș­te, fie că o practică fară să o înțeleagă, deci să o creeze. Zi­lele noastre și multă vreme încă, cele viitoare sunt închinate pro­pagandei. Prin toate mij­oacele, pentru orice scop privind masse­­le populare, propaganda este pârghia cu care se vor face mișcările. Care este propaganda noastră? Întâlnim două trei condee sau glasuri de îndemn. Avem oare­­cari fonduri de propagandă. Sunt semne de început întârziete, în­cete, dar sunt. Totuși priviți an­tagonismul dureros al „ardeleni­lor" față de „regățeni" și deplân­geți propaganda nulă, inactivita­tea noastră. Nevoile României cer o propagandă intensă de or­din național. Facem amendă o­­norabila in fața lumii. Suntem înapoiați ca un naționalism ex­cesiv pe care de acum în­colo îl visăm. Dar ce trebuie să facem altceva decât să asigurăm prin orice mijloc vitalitatea Statului nostru ?­­ Franța, stat în care jideile î­­naintate prind de minune și unde ne așteptăm să găsim formele perfecte, se plânge și ea de pro­pagandă. Căci privește, probabil, cum facem și noi aici, spre Ita­lia și Soviete. Lenin a spus: lăsați-mă doar patru ani să modelez tineretul după ideile mele și viitorul îmi aparține. Cum avea să-l mode­leze ? Exaltându-l, făcându-l vic­tima unei demagogii rușinoase dar bine îndreptate. Comisarii sovietelor au înțeles că oamenii pot suferi cănește de foame când le aprinzi creerul și le des­­lănțuești instinctele sălbatice. Fac propagandă și împing mai departe, între fanatici, ideile dis­trugătoare fără ca nici una dintre victime să fi băgat de seamă prăpastia din față. Italia, grație unui om energic, excesiv de îndrăsneț, și-a format l­­iuni de cămăși negre, trece printr’o nouă viață — indiferent bună sau rea. Avântul unui om a dat cuvânt la milioane. O pro­pagandă pentru idee sprijinită pe entusiasm. Iată două pilde. A treia. Fran­ța vnde nu se desfășoară nici un drapel mincinos unde nu trăesc decât o zi demagogii. Țara liber­tății și democrației, față de inte­lectuali perfecți. Nu s’a gândit nimeni să fie altfel decât demo­crat fiindcă democrația este mai întâia stimă de tine însuți. Unde erau jocuri și nu era pâine au suprimat jocurile și au dat pâine Și de-abia acum scot capul indi­vizi murdari, care nu vorbesc de pâine dar promit jocuri, jocuri atrăgătoare la prima vedere. In Franța domină propaganda cin­stită democratică al cărei faliment îi prezicem. Iar la noi trebue să facem pro­pagandă într’un fel nou. Demo­crația și demagogia nu au nici una nici alta prea mult de lucru. Cinstea, căldura, pilda frumoasă și patriotică însemnează câteva din elementele de propagandă națională. Ne vor ajuta glasurile și con­­deele entusiaste. Avem piedici, insurmontabilă zic unii. Nu ați încercat să le treceți, dar veți putea, zicem noi. Insă grăbiți-vâ ! Să ne grăbim ! Rana din suflet­e rană pericu­loasă și din ideea de Patrie tot ce se pierde, se aduce greu inapoi. MIRCEA GRIGORESCU ! Ab­solut autentic ulpimara înainte cu câteva zile de­ a pleca un concediu, doctorul Mărgărint, sesizat de cele re­latate de ziarul nostru privitor la abuzurile cu automobilele primăriei, chemă pe șeful sa­lubrității și pe șofeurul auto­mobilului cel nou și dădu or­din precis : — Nimeni, dar absolut ni­meni, nu are dreptul de a face uz de automobilul „Chrysler”! A doua zi după plecarea pri­marului, junele Scârnav Huhu­­lescu, ordonă să aie șoft­ului. — Să fie imediat , Chrys­­ler-ul — Păi, domnule ajutor, a dat ordin d. dr. Mărgărint să nu mai iasă mașina in lipsa d-sale... — Cum ce-ai zis ? Primar sunt eu acum și trebue să m’asculți! In sfârșit, după ce bietul au­tomobil cutreeră câteva sapta­mâni cabareturile și lupanarele orașului, Huhulea plecă... tn concediu, înainte de-a se du­ce, dădu la rându-i instrucțiuni șofeurului: — Nimeni nu are dreptul de-a scoate „Chrysler­ul din garaj ! In ziua următoare, d. Traian Berbereanu, succesorul, dădu poruncă: — Să fie Chrysler­ul’l — Am ordin să nu-l scot, obiectă șoferul... — Ce-ai spus ? Eu sunt a­­cum primar și­ fi ordon să-mi dai ascultare ! Și așa, bietul automobil a ajuns astăzi pe mâna celui de al treilea primar, ce tușește de nu are un "Chrysler" care să-l transporte. ...Nenorocit oraș, bine că n'ar mai mulți primari!... Fapta­­ bestială a doi muncitori Muncitorii Petrică Albu și Ha­­ralambie Giuran, ambii cu domi­ciliul în suburbia Anadolchiei în­tâlnind pe femeia Aneta Guriță, care trecea pe la cărămidăriile din apropierea cartierului Coiciu,prin amenințare cu împușcarea, au si­luit-o, lăsând-o în nesimțire. Fiind ridicată de trecători și venindu-și mai târziu în fire, a reclamat cazul. Parchetul a de­pus pe ambiila arestul central. Balul­­ Asisten­ței Publice“ Societatea „Asistența Publică" organizează un mare bal, în sa­loanele Hotelului Popovici, din stațiunea balneară Carmen Silva pentru seara de 4 August a. c. și care promite să aibă un stră­lucit succes. Pentru înlesnirea publicului participant, societatea a organi­zat plecarea unui tren motor din gara Constanța, în seara de 4 August, la orele 21 și cu întoar­cerea din gara Carmen Sylva la ora 1 noaptea. Prețul de intrare la bal, pentru o persoană este 6o lei. In caz de ploaie, bălai se a­­mână pentru seara de 5 August. bărli la fată. E onomastica doctorului Lupu. Vizitați marele și renumitul reas­taurant de primul rang și brasserie luuiuiu un piuuui rang ț­­ui apod­ in Luni este sărbătoarea schimb g g 5­rji . In vederea apropiatului sezon a anga­jat cu mari sacrificii pe cunoscuta SPECIALISTA în arta CULINARA și PESCĂRIE D-na Rosalia-Alexandrina —Prețuri foarte modeste— Coloniile școlare In altă parte a șelarului nostru, arătăm cum un copil a fost rătăcit timp de­ o lună, țară ca d-na conducătoare a coloniei din care făcea parte, să fi știut de lipsa acestuia. Iată pe mâinile cui încap bieții copii, destinați colonii­lor școlare. Cunoaștem și alte cazuri similare, recent petre­cute : copii maltratați, bolnavi și neîngrijiți ș. a. m. d. Ar fi de dorit ca forurile superioare școlare să se sesi­­seze, pentru ca pe viitor, alegerea conducătorilor de colo­nii școlare să se facă după o normă oarecare. Altfel vom avea și un procent de victime ale acestor colonii. Rânduri Pentru cucul meu Departe’n crâng, pe crengi Am prins un cuc odată. Am prins departe’n crâng un cuc L’am prins, acasă să-l aduc Să-mi cânte ziua toată ! Și cucul mi-a cântat mereu, —îmi cântă ziua toată— Și cucul a cântat mereu. Spunând un cânt, că-i cucul meu Ce l’am furat odată... Si clipe după clipe trec Și altă clipă vine. Aș vrea 'n pădure să petrec Dar cântul cucului—când plec — Mereu în loc mă fine... Și cucul ce-am furat din crâng El cântă când încerc să plâng Și cucul nu mă minte ! Departe’n crâng, pe crengi Un cuc mi-a fost învinsul... Am prins departe ’n crâng L’am prins acasă să-l aduc Si azi , sunt eu prinsul... Mo. loan Butucescu -----------------------­de nuc de nuc, un cuc, Cui sunt încre­dințate coloni­ile școlare — Odisesa unui copil rătăcit timp de­ o lună— Cam acum o lună, a fost gă­sit pe peronul gării locale, un copil în vârstă de 6-7 ani. Ne­­gasindu­i-se părinții, micul rătă­cit a fost luat și găzduit de că­tre un inimos funcționar al poli­ției. In acelaș timp bănuindu-se­ră micuț 1 a fi rătăcit dintr’o colo­­nie s­olară, s’au dat circulări în toate direcțiunile, fără însă a se primi vre-un răspuns. Acm două zile, o colonie școlară înapoindu-se din Carmen Sylva după ședere de­ o lună conducătoarea a constatat că lip­sește un copil, grație faptului că i-a găsit bagajele. Gerându-se re­­lațiuni poliției, copilul a fost găsit. De remarcat este câ d-na con­ducătoare a coloniei la cercetă­rile pol­ți­i din Carmen-Sy­ra a decorat că nu-i lipsește nici un copil. împotriva ei s-a depus o reclamație. Plecarea d-lui Virgil Madgearu Azi, la orele 3 d. a., d. Virgil Madgearu, secreta­ D. VIRGIL MADGEARU rul general al partidului național-țărănesc pleacă la Binz (insula Rügen), unde va rămâne o lună de zile. D. Mihai Popovici a ple­cat alaltăeri la Vichy. ———sttoxx------- J Hmi D. Vintilă­ Brăti­­anu a plecat D. I. C. Ducea Interi­mar la președinție București 4. — D. Vintilă Bră­­tianu președintele consiliului a plecat ori după amiază de la mo­șia sa Mihăești la Piatra Olt, de unde cu un Simplon a plecat mai departe în străinătate. După o ședere de două zile la Paris, primul-m­inistru se va du­ce la Royat pentru a-și urma cura prescrisă de medici. Cu începere de astăzi, d. I. G. Duca, ministru de interne a luat interimatul președinției consiliului iar d. Lapedatu interimatul mi­nisterului de finanțe. --------♦------­ D-l ministru Incu­­leț a vizitat preverti­torul de la Agigea Miercuri 1 August, ministrul sănătății publice, a vizitat și co­loniile școlare de la Agigea. A fost întâmpinat de d. dr. Isăces­­cu, d-na dr. Decanovici și de personalul de administrație pre­cum și de șefi și supravegheto­rii de pavilioane. D. ministru a inspectat plaja, pavilioanele și bucătăria, găsind totul în cea mai ourâ ordine. — «. Crima unui să­tean In urma uner certe survenite între locuitorii Stefan Palade Rizea Pichian din Sarinasuf, pri­și mul și-a împuș­cat mortal ad­versarul. Criminalul a fost a­­restat. ❖ Mișcarea portului 3 August Vase intrate. — „Procione" italian, „Abazia" italian și „Prin­cipesa Maria" român. Vase ieșite. — „Taxiarches“ den și „Misty Lao" englez. Sosirea expre­­ssului „Ovidiu“ După cum am anunțat ori la orele 11.25 a. m. a sosit în ga­ra locală noul tren express „O­­vidiu“, într’o cursă de încercare, parcurgând distanța București- Constanța în 4 ore și 25 minute. Trenul a plecat din gara de nord la 7 dimineața și a ajuns la Constanța la 11.25, suferind în drum o întârziere de 23 mi­nute din cauza vântului de pe Bărăgan ce bătea în direcție o­­pusă. Trenul compus din 8 va­goane de cl. 1 și H­a, cu un pa­cific de 126 km. pe oră. Viteza medie realizată a fost de g6 km. pe oră, viteză care va fi inten­sificată după o apropiată conso­lidare a terasamentelor liniei Constanța-București. La sosirea trenului au fost prezenți în gară șefii organelor c. f. r. din loca­litate în frunte cu d-nul inspec­tor Niculescu, inginer inspector Murelli, Faur șeful gării și mulți curioși cari au ținut să-l pri­mească. In noul tren de probă au luat foc directorii de la ser­viciile mișcării, tranzitului și în­treținerii : Teodorescu, Panaito­­pol, Rusu, Apostolescu, Căciu­­lescu, Stoica și Nolăceanu. Ei au declarat că la 15 August, trenul express va fi pus in circulație împlinindu-sa o lacună și înles­­nindu-se legăturile cu vapoarele S. M. R. De asemenea, expressul având legături cu Orient-Expre­­sul, va fi o cale directă de tran­zit prin Constanța între Paris și Constantinopol, realizându-se prin aceasta o economie de 12 ore. Pentru punerea în circulație a trenului „Ovidiu“, se vor face unele modificări in actualul mers al trenurilor pe distanța Bucu­­rești-Constanța. ____________ _ Faptele zilei FURT. — D. G. Dinescu din str. D. A. Sturza a reclamat po­liției, ca i s'a forjat ușa locuinței sale, furându-i-se obiectele de va­loare din casă. Agresiune. — Caporalul Sara­­chisian din reg. 34 trecând pe str. Cuza Vodă in dreptul casei cu No. 33 a fost atacat de doi inși, cari după ce l-au maltratat l-au dezavoat, și au dispărut. Când femeia se ieata cu armele Femeia Sultani Dum­iru Gheor­­ghe din satu Greci județul Tul­­cea, găsind pe drum un revolver și j­ucându-se cu el, s-a împușcat în abdomen. Un trecător a găsit-o în ago­nie pe șosea de unde a ridicat-o și dus-o la spitalul din Tulcea. O pruncucidere Fata Niculina Amartițu în ur­ma unor relațiuni de dragoste cu un flăcău din satul Mihai Bravu a dat naștere unui copil de sex bărbătesc. După câteva z­le de jețuire, mama și-a sugrumat copilul. Jandarmii au arestat pe crimi­nală. lima rism­ului Una din problemele cele mai importante cari ar trebui să ocu­pe în mod mai serios pe condu­cătorii acestei oropsite țări este fără îndoială chestia desvoltării porturilor noastre maritime și fluviale. Contrar celor necesare, pe lângă că nu se ia vre o măsu­ră,de îmbunătățire, se lasă ca și cea­ ce există sau ce au făcut aici ca să se distrugă. Vremurile rod totul și dacă nu refaci rămâi și fără ce-ai avut. E cazul celui mai mare port românesc și unul din însemnatele porturi ale con­tinentului răsăritean. Constanța. O activitate redusă la zero plus o neatenție calificată con­­tribue ca’n timpul cel mai scurt acest port să devină un simplu bazin în care să plutească doar vasele românești. Aruncați-va privirea de pe înaltele maluri ce-l înconjoară și având sub ochi întreaga pers­pectivă, veți constata cu groază ; că pavilioanele străine nu există, dar o să observați cargoboturile noastre plutind leneșe cu mult mai sus , linia de plutire și a­­ceasta de ioni de zile. Toate da­nele începând de la cereale până la cărbuni, stau libere și fără speranță de­ a fi folosite așa de curând. Decăderea portului Constanța echivalează cu de­căderea întregului nostru comerț și prăbușirea economică româ­nească De ce ne ocolesc vasele streine­ tul in starea ’n care se află por­în ce privește numă­rul infim al vaselor străine cari’i ating Constanța este cu mult mai prejos de­cât cele mai umile porturi. Dacă ar urmări cineva mișcarea portului nostru, ar pă­rea sa constate cu surprini­ere ca în timp de 24 ore vin și plea­­­că maximum 3 vase. In timpul crnii situația se in­­bunatățește puțin întrucât tot ce vine pentru România sau în tran­zit nu poate înainta spre Galați și Brăila din cauza impractibili­­tății Dunării la acea epocă. O­­dată însă cu dezgh­țul, vapoarele străine au drept țintă Brăila și Galați. Faptul că ele urmăresc vadul Dunării se datorește nu­mai deprinderei de­ a lua drumul porturilor fluviale, desprindere care datează din timpul când podul de peste Borcea era dis­trus și întrerupea legătura din­tre Dobrogea și restul țării. Pe atunci vasele nu aveau nici un rost a depune mărfurile des­tinate tranzitului la Constanța, portul fiind cu totul izolat. Așa că tot interesul era să se ducă mărfurile într’un foc sgur, nu spre centrul țării. In epoca următoare — adică la 1920­­ un alt factor care a contribuit mult la compromiterea portul­ui Constanța, a fost lipsa vagoanelor necesare transporturi­lor iar din puț­ncte cari mai ex­stau majoritatea din ele erau oprite să iasă din țară. Prin urmare ce interes aveau importatorii să-și descurce măr­furile la Constanța unde nici ma­gazii nu existau. Și unde ele ris­cau să fie la discreția ploilor și distrugerilor ? Cu un utilaj de fel al celui de atunci porul nu mai putea să a­­tragă nici un vas străin și astfel sâ contribue la desvoltarea sa firească, încercări de reabi­litare începând din anul 1927 în ur­ma stăruințelor pure de ■. Ingi­ner Pio Brazi directorat general al porturilor maritime, s’a început opera de modernizare a podului Constanța, operă care până as­tă­zi nu s’a înfăptuit complect și care este încă în curs. Drept un început de reabilita­re a portalul s’au clădit între da­nele 15-16 două mari magazii de beton în locul magaziilor distruse de incendiile trecute, precum și altă magazie ultramodernă în două etaje la dana 8. Tot grație d-lui inginer Benzi, s’au amenajat două mari elevatoare de cari se sim­țea nevoie. Deasemenea, s’au re­parat cheiurile și digurile. Ce 9»£»lufii se impun Pentru salvarea la timp a por­tului nostru care pășește cu pași repezi spre decădere, se impun soluțiuni eficace ca acum, deși târziu, să se facă ceva. Salvarea ar veni grație mai multor soluți­­uni printre care : Crearea unei zo­ne libere, continuarea înzestrării portului, amenajarea bazinului de petrol și intensificarea regi­mului de transporturi feroviare adecuate portului. Astfel, situația de azi a por­tului Constanța care este o reper­­cursiune a celei din trecut, va dăinui, aducând rezultate de­zastruoase. F. Urseanu ! — i.­í­liéáíí Copil înecat Fetița Tudosia Tatulea din Mah~­mudia în vârstă de 10 ani, du­­cându-se la Dunăre să aducă apă cu căldarea, a alunecat de pe mal înecându se. Cadavrul a fost pescuit. “-«ao— jm Piața cerealelor 3 August 1928 g. 14 . grâu de toamnă 700-730 Lat » cu 5011-530 13 . ovăz 485-500 5 căruțe ii 800-1020 2 . rap. navetă­­ 1120 25 „ rap. primăv. 910 1000 9 » a sălbatecă 650-780 25 . fân 220-260 M­ii Din cauza sărbătoarei de Luni, ziarul nostru va apare Marți la orele obișnuite. Acceleratul 65 București-Con­­ianța ce urma sa sosească la 7 și 15 d­m, suferind un defect la meșină din cauza prea marelui tonaj, a sosit cu o întârziere de două ore. In sala „Elita" se va des­chide cu în­cep r d Luni August <r. Expoziția de țesături­­ românești a d-n­i Qr. V. Ștefu­ș expoz­ia de arte decorative (catalografie, email, uac­ol­iC și pictură) a surorilor Saihetti. Restaurantul și Grădina Hotelul­ui Legina în apropiere de centru servește masa pentru toată lumea cu prețuri de concurență. Zilnic grâtar și mititei de­licioși* De închiriat în plin centru, str. Plevnei No. 11 (prelungi­rea bulevardului Ferdinand) patru camere, două antree, prețul 35.000 l­i. A se adresa la adresa incti-1 MII Alte cuvinte despre con­certul Bobescu Simt oarecum nevoia de a-mi face datoria către publicul con­­stănțean, reamintind de concer­tul maestrului C. Bobescu care va avea loc la Cazinoul comunal în seara de 6 August. E o da­torie ce imperios îmi revine în minte și va fi o adevărată ob­sesie până va trebui să dea roade. Oare nu e trist ca după acest faimos concert ce va avea loc să auzi persoane cari să spună că au regretat că n’au luat parte, nefiind înștiințate la timp și auzind de la cei ce-au participat, ce seară înălțătoare și plină de revelație au trăit ascul­tând pe tânărul dar reputatul nostru violonist. E un prețios serviciu ce aduc prin aceasta. Maestrul Enescu, neobositul vo­iajor și divinizat de publicul a­­pusean—ne vizitează din ce în ce mai rar. Desigur acelaș lucru se va întâmpla cu tânărul maes­tru Bobescu. Prilej­ul acesta rar ce se oferă (căci după cum am mai scris rândul trecut, maestrul Bobescu pleacă la iarnă în Occident) și spre tristețea noastră dar și cin­stea și fericirea de a purta cu fală numele de român, acum când îl avem printre noi să dăm dovada tristă și descurajatoare că nu putem fi în stare să pri­mim cu toată căldura, acest e­­veniment muzical, pare că dăruit de providență ? Ascultăm și spunem cu ifos, concerte din străinătate la radio (dar vă asigur că sunt atât de plăcute, nu pentru ca ne dăm seama de valoarea bucăților auzite și de artiști, fie în condițiuni bune sau rele, dar plăcerea de a învârti la șurupuri și a ne mi­nuna de formidabila descoperire.^ Când maestrul Bobescu e un ar­tist­ de rasă, de valoare recu­noscut în străinătate și apreciat atât de mult, vom avea curajul să ne mințim spunând că ne place muzica și apreciem con­certele hârâite dacă un aseme­nea concert din ziua de 6 Au­gust nu vom alerga întru totală împrospătare de suflet. Dar să avem răbdare și să judecăm după, nu înainte și sâ privim cu tot optimismul,­­ afluența ce va aduce în sală acest concert, căci întâmplându-se contrariul să n’avem impresia c’am iscălit ac­tul de paupertate morală a pu­blicului nostru. H. R. 1 elejti

Next