Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)
1928-07-22 / nr. 153
ANUL XV No, 153 ------at—aKjyfc...așa — I Director-Proprietor L. MMOSCU Redaopa șl Administrația Strada Traian No 16—20 ABONAMENTUL Pe 12 luni \ ........ 700 lei 6 .......... 400 . Pentru autorităti fi instituiuni bancare abonamentul Îndoit ■ . —T————“-1—1.......... ..................— 1 "■ Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Duminică 22 Iulie 1928. TELEFONI No. 42/3 și 85/1 — Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Birourile redacției și admit 9orului nostru s’au mutat tot în strada No. 30, peste drum de prefectura județului tratei Partidul national-tirănesc și situația politică Comunicatul conducerii partidului Iată comunicatul dat era de conducerea partidului nationaltorânesc . Comitetul de direcție al partidului național-târânesc, întrunit in ziua de 20 Iulie cm. sub președinția d-lai Iuliu Maniu, față de comunicatul guvernului privitor la rezultatul tratatelor pentru contractarea unui împrumut și realizarea stabilizării legale a leului, constată următoarele : 1) Guvernul n’a reușit să închee împrumutul extern și să realizeze stabilizarea legală a leului . Cu toată tendința sa de a ascunde adevărul, din însuși comunicatul guvernului reese clar că— deși a făcut în prealabil concesiuni cari se cifrează la miliarde guvernul compromițând prestigiul și creditul țării, n’a izbutit să facă altceva decât să dea O OPȚIUNE, care obligă numai statul român, fără să oblige pe bancheri și din care lipsesc toate condițiunile esențiale ale unui contract de îmtrumut. Ca urmare a unor promisiuni vagi a băncilor străine,guvernul n’a putut anunța decât deschiderea unui credit de expedient destinat Băncii Naționale. — credit pentru a cărei obținere nu ar fi fost nevoie de umilitoare tratative timp de opt luni — pentru a-i permite să spargă plafonul emisiunii, adică pentru a face o operațiune combătută cu vehemență timp de trei ani de către d. Vintilă Bratianu, autorul convențiunii de revalorizare a ieului, încheiat în Iunie 1925 între Stat și Banca Națională. INSUCCESUL POLITIC ȘI FINANCIAR AL GUVERNULUI ESTE PRIN URMARE COMPLET. 2. Țara care se află de câțiva ani Intr’o criză economică gravă datorită unei îndrumări total greșite, a mai pierdut & luni din cauză că guvernul, lipsit și de pricepere politică și financiară și de autoritate morală, a prefăcut o operațiune financiară de interes general combătută de el până acuma, intr’un mijloc de salvare politică a partidului liberal. In felul acesta, s’a făcut dovada pe care țara trebue să o înregistreze,, că guvernul d-lui Vintilă Bratianu nu numai că nu are dreptul de a guverna această țară, dar este și incapabil de a o scoate din criza economică în care se găsește. 3. In urma acestui insucces, ca să ascundă înfrângerea consecutivă unor discuții lipsite de îndemânare, în cursul cărora guvernul a consimțit să cedeze totul fără a primi in schimb nimic pozitiv, acesta convoacă parlamentul său spre a obține, in scopul de a salva aparențele, împuternicirea, în realitate de a CONTRACTA un împrumut FĂRĂ A PRECIZA CONDIȚIUNILE LUI ESENȚIALE, ceiace nu înseamnă altceva decât putința de a CONTINUA NIȘTE TRATATIVE, cari au durat prea mult și până acum, și spre a dispune în mod nelimitat asupra destinelor financiare ale țării. 4) Ținând seama de faptul că guvernul actual s’a impus țării prin mijloace abuzive, prin furt de urne și teroare, dârea unui mandat în alb de către un parlament ilegal, în scopul salvarii sale politice pe de o parte, iar pe de altă parte spre a încredința mâinilor sale nedibace destinele economice ale țârii, este un adevăr fet atentat în contra națiunii și a celor mai vitale interese ale sale. In aceste condițiuni, partidul naționalist răinesc consideră înlăturarea imediată a guvernului ca o necesitate absolută pentru țără, căci nu se mai poate tolera ca un guvern falimentar să-și continue jocul cu primejduirea intereselor evidente ale națiunii. 5) Partidul național țărănesc este conștient de datoria sa, pe care și-o va îndeplini prin cea mai hotărâtă luptă, pentru a zădărnici această încercare a guvernului, pentru a împiedica—în cugetul națiunii — solidarizarea Coroanei cu actele disperate ale unui guvern, preocupat numai de deținerea puterii, și pentru a elibera națiunea de sub tirania partidului liberal ■1 Ü0) Deschiderea Sanatorului Maritim Dr. A. A. Antoniu“ Ea Techirghiol- PlajS Joi 12 Iallf, s’a deschis printr’o simpatică solemnitate — precedată de un serviciu religios— Sanatoriul Maritim Dr. A. A. Antoniu la Techirghiol-Plajă, prima instituție de acest fel la noi, în genul sanatoriilor similare din streinatate. Intr’un cerc restrâns de invitați distinși, am asistat la o serbre ce într'adevăr ne ducea cu gândul la splendidele instituții similare streine. Banchetul, servit condițiuni admirabile de un pernsonal perfect stilat, a desăvârșit ansamblul serbării inaugurale a unei instituții care, deși poartă denumirea de ,sanatoriu" nu are nimic din atmosfera unui institut de boală și suferință, ci este un arhi-civilizat ,palacer modern înzetrat cu ultimii cuvânt al confortului și distracțiilor în stațiunea Techirghiol. IX KL Sportive Gala de box de asta seară De mult se simțea nevoe de un asemenea eveniment în lumea sportului constânțean dat fiind că numărul acestor manifestațiuni e foarte restrâns din lipsa de organizatori. De altfel în localitate noi putem spune că posedăm mai multe personaje bine cunoscute cari la caz de nevoe și-au dat osteneala și au sprijinit cândva cu dragostea cuvenită prin sacrificii nobila artă, totuși ar fi trebuit mai multă seriozitate din partea câtorva elemente cari au primit acest concurs spre a ajunge la un oarecare scop. Așa fiind lucrurile ne mulțumim să ne reamintim că în Constanța există câțiva pugiliști de o valoare importantă ce ne poate reprezenta cu cinste la orice manifestație în genul celei din seara aceasta. Cu ocazia sezonului, neobositul francez Martin Franki organizează o gală foarte bine echilibrată în toate punctele de vedere și ne bucură faptul că ni se oferă o asemenea surpriză din partea lui dându-ne ocazia să vedem câteva matchuri veritabile pe vastul teren al reg. g Călărași de pe str. Carol. Programul va fi complectat de un match veritabil al simpaticului nostru excampion național Const. Nour, și a materului dintre M. Francki și Müler. WAG. Jiääd Noua noastră redacție Personagiile cărora „Dacia" le stă ca o gâscă'n gât, s’au bucurat zadarnic crezând că prin distrugerea imobilului redacției și administrației, ne vor suprima ori cel puțin stânjeni apariția. In ciuda lor „Dacia" s’a instalat intr-un local cu totul superior celui de pânâ acum. De aci înainte Insă, nici o cruțare pentru guvernamentali — inclusiv șeful lor d.V. P. Sassu cu al cărui consimțământ s'a comis mârșăvia. Aducerea unor rămășițe pământești Cu vaporul „Jacques Fraissinet” sub pavilion francez, au sosit de la Marsilia rămășițele pământești ale defunctului Ch. Cerbu secretarul comisiunei române de reparați din Paris. El a încetat din viață in ziua de 25 Iunie intr’un sanatoriu din Paris în urma unei operații. A murit la vârstra de 35 ani întrerupându-și o frumoasă carieră diplomatică. --------xxoxx— Băcănie Jefuită Astă noapte necunoscuți răi făcători s’au introdus prin spargere în băcănia lui Vasile Vasilache din str. Bolintineanu colț cu sir Mihăileanu furând aproape toată marfa. Poliția cercetează. ------xxoxx-------- Un copil incendiază o gospodărie In noaptea de 18 cri. copilul Dumitru Fraisturn în vârstă de trei ani din Baeramdede, jucându-se cu foc în carte a incendiat o șiră de pas. De aci, focul s’a întins și asupra focuinții, mistuind-o. Nou tarif al bărcilor Căpitănia portului a fixat următorul tarif pentru bărci : 10 lei de persoană pentru o jumătate oră, 15 lei de persoană pentru timp de peste jumătate oră și 120 lei ora. Pentru bărci cu motor: 15 lei jumătate oră de persoană, 25 lei pentru timp de peste jumătate oră și 210 ora. Ovi Carmen-Sylva a8Ssag TJ"-~| jT----Tf- Excrocherie.—Sub firma „Biroul Ionică“ cunoscutul excroc bucureștean Ionică Ciocadei revenind ln stațiune a reînceput excrocheriile. Victimele sunt: Maria Săndulescu din București str. Polonă 52 și Maria Dumitrescu din București șos. Jiann 27 cari au fost angajate de susnumitul birou și apoi au rămas fără garanția depusă deoarece onorabilul a șters-o ca 2oooo lei. A fost pus în urmărire. 'Zj După mal dărâmare... i___________ - Cu ocazia isprăvii alcoolicului de la primărie. Credeam că aplicarea cenzurei, astfel cum se aplica la Constanța, va fi ultimul atentat la viața ziarului nostru, care în ciuda micilor potentați încrezuți, apare cu regularitate și tot astfel, nu scapă niciodată prilejul de a aduce la lumină, abuzurile guvernamentale. Așa se face că, neoliberalul Scarlat Huhulescu — obscurul personaj care rând pe rând a colindat partidele național, național-țărănesc și averescan, devenind din impiegat la poșta locală, ajutor de primar spre rușinea Constanței—a fost surprins în mod cu totul neplăcut, când am arătat activitatea d-sale în lipsa primarului titular. Căci, dacă oricui îl poate fi îngăduit să închine ode lui Bachus cu gâtlejul însetat de icre moi, și apoi să colinde toate lupanarele și casele de rendez vous ale orașului, dând spectacole rușinoase în public, apoi unuia care stă la conducerea trebilor obștești, nu i e permis sa procedeze astfel. Scarlat Huhulescu n’a înțeles acest lucru iar puerila-i mentalitate l’a îndemnat să se pornească pe petreceri nocturne, în care scop a uzat și de vehiculele primăriei, a căror utilitate este cu totul alta. In analele acestui oraș, nu se pomenește ca cineva care a administrat vreodată averea publică să se fi dedat la orgii degradatoare și nici nu s’a mai întâmplat ca destinele unui atât de important centru al țării să fi încăput pe mâinile unui cretin desăvârșit care în afară de dumpful alcoolului din scăfârlie, nu aduce nici un fel de aport pentru edilitate și cu atât mai puțin pentru partidul liberal, pe care precis cât l va părăsi în clipa în care nu va mai aduce beneficii... In sfârșit, pentru că i-am stricat oarecum buna dispoziție care-l cuprinsese dela plecarea primarului titular ce exercita o deplină tutelă asupra ei, Imbecilul Scarlat a crezut că dărâmând micul imobil ce cuprindea doar’ administrația noastră, va clinti și edificiul pe care l’am ridicat prin muncă de ani de zie. S’a înșelat amarnic și canalia și stăpânul ex ministerial. Gestul nesăbuit n’a făcut altceva decât să ne îndârjească, să ne determine a-i urmări pas cu pas, pe orice căi, până’n pânzele albe. Scarlat Huhulescu nu va scăpă atât de lesne precum crede. Vor trece poate ani, dar nu-l vom uita, iar la momentul propice, fie sigur că-i vom da o lovitură cavalerească, dar de grafe. Deocamdată, îl vom lua frumos de urechi, și-l vom conduce prin toate cluburile pe unde a trecut șugubeața-i personalitate. Lașul își va primi pedeapsa meritată. Puțină răbdare și făptura insalubră care astăzi rânjește, se va dărâma cu tot alaiul. insolație edilitară !» Constanța Sub titlul de mai sus, distinsul nostru confrate bucureștean „Cuvântul** publică următoarele: Căldurile, în adevăr, au început să facă ravagii în țară. „Valul de căldură“ nu pare a fi intimidat nici de valurile Mărei Negre. Dovadă că la Constanța s’a întâmplat cel mai alarmant simptom de efectele periculoase ale caniculei. Astfel corespondentul nostru ne a telefonat— știrea se găsește în altă parte a ziarului, — că locțiitorul de primar al orașului un oarecare domn Scarlat Huhulescu s’a dedat la o manifestație care nu poate fi interpretată în cazul cel mai avantajos pentru pacient, decât drept un efect de insolație. O „lovitură de soare“ i-a pricinuit edilului un curios fenomen de abuliție cerebrală. Trebue să fi copiat subit d. Huhulescu, ca să pue oamenii primăriei să dărâme localul redacției ziarului »Dacia“, fiindcă în acea gazetă se scrisese despre cei de la primărie lucruri neplăcute lor. Acest fel de cenzură represivă întrece tot ce s’a putut imagina până acum. Și credem că d. Duca ministru de interne, va lua urgente măsuri pentru izolarea periculosului primar, ale cărui deslănțuiri primejduesc ordinea și avutul public. Asemenea acte de aberațiune dacă __ nu sunt imediat reprimate de autoritățile superioare, justifica intervenția cetățenească, deoarece lumea nu se poate lăsa expusă pandaliilor unui apucat. -----xxoxx----- f JUf Agresiune Intre muncitori de port uri s’a produs o încăerare între muncitorii din port: Nicolae Chirea, Aron Chirea și Costică .Șoferii. S’au rănit cu cuțitele. Gazul se cercetează de căpitănia portului. ■ i-HOMw-w Crimă sau sinucidere . Jandarmii au găsit pe câmp corpul neînsuflețit al locuitorului Marin Văducu din Hasidaluc în vârstă de 72 ani. Urmează să se facă autopsia spre a se cunoaște cauza morții, Trei călăreți cad intr-o groapă Aseară, în str. g-ral Manu colț cu Decebal unde există o groapă de 4 metri, au căzut înăuntru trei călăreți cu caii lor. Ei au putut fi scoși cu mare greutate de trecători. —S3WXS—Jull 1 Faptele zilei FURT. — Mhail Teodorescu a fost arestat în urma unor reclamații depuse de Nestor Ion pentru furt. TENTIVA DE SPARGERE. D-l Petre Țințu inspector judecătoresc a predat prefecturei de poliție pe Gh. Pinu pe care l-a prins pe când încerca să-i jefuiască casa. ‘o Jfixva Noul pacifism —Un comentariu al pactului lui Kellog: înlăturarea războaielor — Toți acei, cari ca și scriitorul acestor rânduri au urmărit sau au luat parte mulți ani din sfertul de secol trecut, la tendințele de altă dată de limitarea războaielor, simt un amestec ciudat de impresii, când vor să comenteze adevăratul înțeles al proectului Kellog. Speranța —oarecum îndreptățită prin sentimentul că e „prea frumos pentru a fi adevărat“ ■— oarecare teamă și multă șovăială în analiza critică fac, ca proectul să fie primit rece, ba se observă chiar un curent contra lui ceea ce ar fi fatal. Opinia publică este lovită de pactul Kellog mai ales din următoarele cauze : Proectul pentru renunțarea completă și definitivă la război,făcut popoarelor care își datoresc existența țării lor tocmai războiului sau cari prin război au căpătat puterea, a popoarelor, a căror întreaga istorie este o lungă enumerare de războaie, este — pentru a întrebuința cuvintele în iteresul lor obișnuit — extrem de radical și în principiu chiar revoluționar. Un asemenea proect ar fi fost acum 15 ani primit cu zîmbete ironice și dispreț de către acei cari astăzi îi discuta ca cinste, și ar fi fost într’o bună zi desigur dat uitării; acest proect este prezentat de un guvern despre care nimeni nu ar fi spus că e radical sau revoluționar, în ce privește metodele sale obișnuite și părerile lui de un guvern care a refuzat să conlucreze la proecte pe o bază mult mai puțin radicală și care înainte de a propune renunțarea la război, a accelerat construirea de nouă crucișătoare și și-a mărit flota sa. Oare în ultimii 15 ani, sau în ultimele săptămâni s-a produs o schimbare atât de importantă în mentalitatea oamenilor și a popoarelor? Nimeni nu crede acest lucru. Este așadar această inițiativă, pe care toți am primit-o tu bucurie și o aprobăm, lipsită de însemnătate și va rămâne și după tratativele propuse de Kellog, totul ca mai înainte ? Nu cred acest lucru. Fără îndoial tratativele vor lăsa în afară multe chestiuni, care vor trebui apoi soluțonate ; dacă tratativele nu vor aduce însă nimic pozitiv atunci în adevăr ele nu vor avea rezultate practice. Sunt însă de părere că dacă proectul devine tratat și e iscălit de popoarele interesate, în mod necesar vor urma și rezolvarea altor chestiuni extrem de importante. Să privim situația: Proectul nu definește cuvintele pe care se întrebuințează ca de ex.: „renunțarea la război”. Știm din anumite cazuri că acest cuvânt nu însemnează ca popoarele să renunțe la dreptul de apărare. Individual ar trebui să căutăm în mod cinstit ca niciodată să nu întrebuințăm forța în aranjarea fricțiunilor ca vecinii și să avem Încredere în legile făcute pentru apărarea drepturilor noastre. Trebue să ne apărăm contra hoților de noapte și niciodată nu vom spune că prin aceasta am călcat principiul de a nu întrebuința forța sau obligația de a soluționa diferendele noastre numai pe calea legală. Acest principiu cuprinde în sine încă ceva: când una din părți calcă pactul, atunci nici a doua nu mai e obligată să-1 respecte. De aceea „renunțarea nedefinitivă la război“, nu este chiar atât de nedefinită. Putem duce un război de apărare sau atunci când el a fost început de ceilalți. Dacă considerăm Societatea națiunilor ca un tot politic, ca federație născândă, atunci și Soocietatea Națiunilor are dreptul de a reclama și a cere autoapărarea de a declara că atacul contra unui membru al ei — dacă e făcut de un alt membru — e un atac contra tuturor, contra întregii societăți, care în asemenea împrejurări e îndreptățită să se apere. Dacă fiecare am ști lămurit ce însemnează apărarea atunci obligația solemnă de a duce numai război de apărare, ar fi de foarte mare valoare. Când nimeni nu atacă nici un popor nu trebuie să se apere și războiul de Norman Angel ar dispare. Una din multele inexactități, apârute în atmosfera răsboiului, este și acea care e de obiceiu in legătură cu cuvântul ,apărarea“. Noi înțelegem prin aceasta apărarea teritoriului, apărarea casei și căminului nostru. In mod sincer însă, când e vorba de statele mari și perfect organizate, ,apărarea" însemnează — și sunt destule exemple de acest lucru— mult mai mult decât simpla apărare a teritoriului național față de atacurile străine, a căror lămuriri se lasă cu greu înglobate în acest cuvânt. In ulimele 6 sau 7 secole, singura țara în care armata nu a trebuit să lupte contra dușmanului străin, a fost Anglia. De asemenea Statele Unite deja căpătarea independenței lor, din toatele râzboaiele din Statele Unite le-au dus sau la cari au participat, în nici un caz n'a fost vorba de vre-o invazie străină. Primul război al Statelor Unite independente a avut loc în Marea Mediterană, în al doilea a luptat pentru dreptul la mare, în al treilea s-a răsboit cu Mexicul și ca urmare a anexat teritorii întinse la domeniul național. Al patrulea răsboi contra Spaniei nu a fost provocat de invazia unei armate străine, de asemenea nici lungul răsboi din Filipine, nici răsboiul cu Germania și nici acel contra republicei Nicaragua. |------xxoxx----- (va urma) Mișcarea portului Joi 19 Iulie Vapoare intrate — „Jacques Fisisinett“ francez, „Galícia“ italian, „Rachid“ englez. Vapoare elite — „Mazur“ egiptean și „Le Rhone” militar francez. nu n IXOX3C — HB Piața cerealelor 20 Iulie 1928 22 „ fân 170-230 ■ nm JMHS loialii Mașina cu No. 772 circulând cu viteză a avariat trăsura cu No. 15. La Sarighiol a fost găsit împușcat în cap locuitorul Amet Memet.** r-B = mm b Șeful de post din Sarighiol a prins o periculoasă bandă de hoți de cai. or-*? mm %mm Asociațiunea [profesorilor pentru cursul pregătitor de ci. Villa și de bacalaureat, alcătuită din E:on. Iulian Constantinescu, Ianculescu, Gr. Roșu, C. Blum, Gheorghe Petrescu, M. Papastopol, Rizescu, N. Negulescu, Dr. Velescu și Gh. Carp, invită pe top candidații acestor examene să fie prezenți la liceul Mircea Luni, 23 Iulie, ora 8 dimineață, când dacă numărul candidaților va fi îndestulător să acopere cheltuelile, cu taxa fixată, se va începe cursul. Informațiuni zilnic la liceu, între 8 10 dimineari. La institutul Anghena str. Tomis No. 13 și primesc zilnic înscrieri pentru eleve interne și externe. Curs primar și facultativ. *.*““ 1 a £•■ IMM Regina-Hotel Constanța complect renovat cu tot confortul modern, băi, instalațiuni de apă caldă și rece în fiecare cameră. Calorifer, electricitate, telefon. Se închiriază camere fără pensiune...... 215 „ orz 510-570 16 „ ovăz 450-520 8 „ rap. navetă 1090-140 1 „ „ muștar 680 1 „ „ primăv.700 2 » „ sălbatecă 600-900