Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-07-22 / nr. 153

ANUL XV No, 153 ------at—aKjyfc...așa — I Director-Proprietor L. MMOSCU Redaopa șl Administrația Strada Traian No 16—20 ABONAMENTUL Pe 12 luni \ ........ 700 lei 6 .......... 400 . Pentru autorităti fi institu­iuni ban­­care abonamentul Îndoit ■ . —T——­——“-1—1.......... ..................— 1 "■ Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Duminică 22 Iulie 1928. TEL­E­F­O­NI No. 42/3 și 85/1 — Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Birourile redacției și admit­ 9­o­rului nostru s’au mutat tot în strada­­ No. 30, peste drum de prefectura județului tratei Partidul national-ti­răn­esc și situația politică Comunicatul conducerii partidului Iată comunicatul dat era de conducerea partidului national­­torânesc . Comitetul de direcție al par­tidului național-târânesc, întru­nit in ziua de 20 Iulie cm­. sub președinția d-lai Iuliu Maniu, față de comunicatul guvernului privitor la rezultatul tratat­­e­­lor pentru contractarea unui împrumut și realizarea stabili­zării legale a leului, constată următoarele : 1) Guvernul n’a reușit să în­­chee împrumutul extern și să re­alizeze stabilizarea legală a leu­lui . Cu toată tendința sa de a ascun­de adevărul, din însuși comuni­catul guvernului reese clar că— deși a făcut în prealabil concesi­uni cari se cifrează la miliarde guvernul compromițând prestigiul și creditul țării, n’a izbutit să facă altceva decât să dea O OP­ȚIUNE, care obligă numai statul român, fără să oblige pe ban­cheri și din care lipsesc toate condițiunile esențiale ale unu­i con­tract de îm­trumut. Ca urmare a unor promisiuni vagi a băncilor străine,guvernul n’a putut anunța decât deschide­rea unui credit de expedient des­tinat Băncii Naționale. — credit pentru a cărei obținere nu ar fi fost nevoie de umilitoare tratative timp de opt luni — pentru a-i permite să spargă plafonul emisi­unii, adică pentru a face o ope­rațiune combătută cu vehemență timp de trei ani de către d. Vin­­tilă Bratianu, autorul convențiunii de revalorizare a ieului, încheiat în Iunie 1925 între Stat și Banca Națională. INSUCCESUL POLITIC ȘI FINANCIAR AL GUVERNULUI ESTE PRIN URMARE COM­PLET. 2. Țara care se află de câțiva ani Intr’o criză economică gravă datorită unei îndrumări total gre­șite, a mai pierdut & luni din cauză că guvernul, lipsit și de pricepere politică și financiară și de autoritate morală, a prefăcut o operațiune financiară de inte­res general combătută de el până acuma, intr’un mijloc de salvare politică a partidului liberal. In felul acesta, s’a făcut dovada pe care țara trebue să o înregistreze,, că guvernul d-lui Vintilă Bratianu nu numai că nu are dreptul de a guverna această țară, dar este și incapabil de a o scoate din criza economică în care se găsește. 3. In urma acestui insucces, ca să ascundă înfrângerea consecu­tivă unor discuții lipsite de în­demânare, în cursul cărora gu­vernul a consimțit să cedeze to­tul­ fără a primi in schimb nimic pozitiv, acesta convoacă parla­mentul său spre a obține, in sco­pul de a salva aparențele, împu­ternicirea, în realitate de a CON­TRACTA un împrumut FĂRĂ A PRECIZA CONDIȚIUNILE LUI ESENȚIALE, ceiace nu în­seamnă altceva decât putința de a CONTINUA NIȘTE TRATA­TIVE, cari au durat prea mult și până acum, și spre a dispune în mod nelimitat asupra destine­lor financiare ale țării. 4) Ținând seama de faptul că guvernul ac­tual s’a impus țării prin mijloace abuzive, prin furt de urne și teroare, dârea unui mandat în alb de către un parla­ment ilegal, în scopul salvarii sale politice pe de o parte, iar pe de altă parte spre a încre­dința mâinilor sale ne­­dibace destinele econo­­mice ale țârii, este un adevăr fet atentat în con­tra națiunii și a celor mai vitale interese ale sale. In aceste condi­­țiuni, partidul național­­ist răinesc consideră înlă­turarea imediată a gu­vernului ca o necesitate absolută pentru țără, căci nu se mai poate tolera ca un guvern fa­limentar să-și continue jocul cu primejduirea intereselor evidente ale națiunii. 5) Partidul național ță­rănesc este conștient de datoria sa, pe care și-o va îndeplini prin cea mai ho­tărâtă luptă, pentru a ză­dărnici această încercare a guvernului, pentru a îm­piedica—în cugetul națiunii — solidarizarea Coroanei cu actele disperate ale u­­nui guvern, preocupat nu­mai de deținerea puterii, și pentru a elibera națiu­nea de sub tirania partidu­lui liberal ■1 Ü0) Deschiderea­­ Sanatorului Ma­ritim Dr. A. A. Antoniu“ Ea Te­­chirghiol- PlajS Joi 12 Iallf, s’a deschis prin­­tr’o simpatică solemnitate — pre­cedată de un serviciu religios— Sanatoriul Maritim Dr. A. A. An­­toniu la Techirghiol-Plajă, prima instituție de acest fel la noi, în genul sanatoriilor similare din streinatate. Intr’un cerc restrâns de invitați distinși, am asistat la o serb­­re ce într'adevăr ne ducea cu gân­dul la splendidele instituții simi­lare streine. Banchetul, servit condițiuni admirabile de un per­­n­sonal perfect stilat, a desăvârșit ansamblul serbării inaugurale a unei instituții care, deși poartă denumirea de ,sanatoriu" nu are nimic din atmosfera unui institut de boală și suferință, ci este un arhi-civilizat ,palacer modern înz­etrat cu ultimii cuvânt al confortului și distracțiilor în sta­țiunea Techirghiol. I­X­ KL Sportive Gala de box de asta seară De mult se simțea nevoe de un asemenea eveniment în lumea sportului constânțean dat fiind că numărul acestor manifestați­­­uni e foarte restrâns din lipsa de organizatori. De altfel în lo­calitate noi putem spune că po­sedăm mai multe personaje bine cunoscute cari la caz de nevoe și-au dat osteneala și au spriji­nit cândva cu dragostea cuvenită prin sacrificii nobila artă, totuși ar fi trebuit mai multă seriozi­­tate din partea câtorva elemente cari au primit acest concurs spre a ajunge la un oarecare scop. Așa fiind lucrurile ne mulțu­mim să ne reamintim că în Con­stanța există câțiva pugiliști de o valoare importantă ce ne poate reprezenta cu cinste la orice manifestație în genul celei din seara aceasta. Cu ocazia sezonului, neobositul francez Martin Franki organi­zează o gală foarte bine echili­brată în toate punctele de ve­dere și ne bucură faptul că ni se oferă o asemenea surpriză din partea lui dându-ne ocazia să vedem câteva match­uri veri­tabile pe vastul teren al reg. g Călărași de pe str. Carol. Programul va fi complectat de un match veritabil al sim­paticului nostru excampion na­țional Const. Nour, și a materu­­lui dintre M. Francki și Müler. WAG. Jiää­d Noua noastră redacție Personagiile cărora „Dacia" le stă ca o gâscă'n gât, s’au bucurat zadarnic crezând că prin distrugerea imobi­lului redacției și administrației, ne vor suprima ori cel puțin stânjeni apariția. In ciuda lor „Dacia" s’a instalat intr-un local cu totul superior celui de pânâ acum. De aci înainte Insă, nici o cruțare pentru guvernamen­tali — inclusiv șeful lor d.V. P. Sassu cu al cărui consimță­mânt s'a comis mârșăvia. Aducerea unor rămășițe pă­mântești Cu vaporul „Jacques Fraissi­­net” sub pavilion francez, au sosit de la Marsilia rămășițele pământești ale defunctului Ch. Cerbu secretarul comisiunei ro­mâne de reparați din Paris. El a încetat din viață in ziua de 25 Iunie intr’un sanatoriu din Paris în urma unei operații. A murit la vârstra de 35 ani în­­trerupându-și o frumoasă cari­eră diplomatică. --------xxoxx— Băcănie Jefuită Astă noapte necunoscuți răi fă­cători s’au introdus prin sparge­re în băcănia lui Vasile Vasilache din str. Bolintineanu colț cu sir Mihăileanu furând aproape toată marfa. Poliția cercetează. ------xxoxx--------­ Un copil incen­diază o gospo­dărie In noaptea de 18 cri. copilul Dumitru Fraisturn în vârstă de trei ani din Baeramdede, jucân­­du-se cu foc în carte a incendiat o șiră de pas. De aci, focul s’a întins și asupra focuinții, mistu­ind-o. Nou tarif al băr­cilor Căpitănia portului a fixat ur­mătorul tarif pentru bărci : 10 lei de persoană pentru o jumă­tate oră, 15 lei de persoană pen­tru timp de peste jumătate oră și 120 lei ora. Pentru bărci cu motor: 15 lei jumătate oră de persoană, 25 lei pentru timp de peste jumătate o­­ră și 210 ora. Ovi Carmen-Sylva a8Ssag TJ"-~| jT----Tf-­ Excrocherie.—Sub firm­a „Bi­roul Ionică“ cunoscutul excroc bucureștean Ionică Ciocadei re­venind ln stațiune a reînceput excrocheriile. Victimele sunt: Maria Săndu­­lescu din București str. Polonă 52 și Maria Dumitrescu din Bu­­curești șos. Jiann 27 cari au fost angajate de susnumitul birou și apoi au rămas fără garanția de­pusă deoarece onorabilul a șters-o ca 2oooo lei. A fost pus în ur­mărire. 'Zj După mal dărâmare... i___________ - Cu ocazia isprăvii alcoolicului de la primărie.­­ Credeam că aplicarea cen­­zurei, astfel cum se aplica la Constanța, va fi ultimul atentat la viața ziarului nostru, care în ciuda micilor potentați încrezuți, apare cu regularitate și tot astfel, nu scapă niciodată prilejul­ de­ a aduce la lumină, abuzurile guvernamentale. Așa se face că, neolibe­­ralul Scarlat Huhulescu — obscurul personaj care rând pe rând a colindat partidele național, național-țărănesc și averescan, devenind din im­piegat la poșta locală, aju­tor de primar spre rușinea Constanței—a fost surprins în mod cu totul neplăcut, când am arătat activitatea d-sale în lipsa primarului titular. Căci, dacă oricui îl poate fi îngăduit să închine ode lui Bachus cu gâtlejul în­setat de icre moi, și apoi să colinde toate lupanarele și casele de rendez vous ale orașului, dând spectacole rușinoase în public, apoi unuia care stă la conduce­rea trebilor obștești, nu­ i e permis sa procedeze astfel. Scarlat Huhulescu n’a înțe­les acest lucru iar puerila-i mentalitate l’a îndemnat să se pornească pe petreceri nocturne, în care scop a u­­zat și de vehiculele primă­riei, a căror utilitate este cu totul alta. In analele acestui oraș, nu se pomenește ca cineva care a administrat vreodată averea publică să se fi de­dat la orgii degradatoare și nici nu s’a mai întâmplat ca destinele unui atât de im­portant centru al țării să fi încăput pe mâinile unui cre­tin desăvârșit care în afară de dumpful alcoolului din scăfârlie, nu aduce nici un fel de aport pentru edilita­te și cu atât mai puțin pen­tru partidul liberal, pe care precis cât l va părăsi în cli­­pa în care nu va mai a­­duce beneficii... In sfârșit, pentru că i-am stricat oarecum buna dispo­ziție care-l cuprinsese dela plecarea primarului titular ce exercita o deplină tutelă asupra ei, Imbecilul Scarlat a crezut că dărâmând mi­cul imobil ce cuprindea doar’ administrația noastră, va clinti și edificiul pe care l’am ridicat prin muncă de ani de zie. S’a înșelat amarnic și ca­nalia și stăpânul­ ex minis­­terial. Gestul nesăbuit n’a făcut altceva decât să ne îndârjească, să ne determine a-i urmări pas cu pas, pe orice căi, până’n pânzele albe. Scarlat Huhulescu nu va scăpă atât de lesne pre­cum crede. Vor trece poate ani, dar nu-l vom uita, iar la mo­mentul propice, fie sigur că-i vom da o lovitură ca­valerească, dar de graf­e. Deocamdată, îl vom lua frumos de urechi, și-l vom conduce prin toate cluburi­le pe unde a trecut șugu­­beața-i personalitate. Lașul își va primi pe­deapsa meritată. Puțină răb­dare și făptura insalubră care astăzi rânjește, se va dărâma cu tot alaiul. insolație edilitară !» Constanța Sub titlul de mai sus, distinsul nostru confrate bucureștean „Cuvântul** publică următoarele: Căldurile, în adevăr, au început să facă ra­vagii în țară. „Valul de căldură“ nu pare a fi in­timidat nici de valurile Mărei Negre. Dovadă că la Constanța s’a întâmplat cel mai alarmant simptom de efectele periculoase ale caniculei. Astfel corespondentul nostru ne a telefonat— știrea se găsește în altă parte a ziarului, — că locțiitorul de primar al orașului un oarecare domn Scarlat Huhulescu s’a dedat la o manifes­tație care nu poate fi interpretată în cazul cel mai avantajos pentru pacient, decât drept un e­­fect de insolație. O „lovitură de soare“ i-a pricinuit edilului un curios fenomen de abuliție cerebrală. Trebue să fi copiat subit d. Huhulescu, ca să pue oamenii primăriei să dărâme localul redac­ției ziarului »Dacia“, fiindcă în acea gazetă se scrisese despre cei de la primărie lucruri neplă­cute lor. Acest fel de cenzură represivă întrece tot ce s’a putut imagina până acum. Și credem că d. Duca ministru de interne, va lua urgente măsuri pentru izolarea periculo­­sului primar, ale cărui deslănțuiri primejduesc ordinea și avutul public. Asemenea acte de aberațiune dacă __ nu sunt imediat reprimate de autoritățile superioare, ju­stifica intervenția cetățenească, de­oarece lumea nu se poate lăsa expusă pandaliilor unui apucat. -----xxoxx----- f JUf Agresiune Intre muncitori de port­ uri s’a produs o încăerare în­tre muncitorii din port: Nicolae Chirea, Aron Chirea și Costică .Șoferii. S’au rănit cu cuțitele. Gazul se cercetează de căpitănia portului. ■ i-HOMw-w Crimă sau sinu­cidere . Jandarmii au găsit pe câmp corpul neînsuflețit al locuitorului Marin Văd­ucu din Hasidaluc în vârstă de 72 ani. Urmează să se facă autopsia spre a se cunoaște cauza morții, Trei călăreți cad intr-o groapă Aseară, în str. g-ral Manu colț cu Decebal unde există o groa­pă de 4 metri, au căzut înăun­tru trei călăreți cu caii lor. Ei au putut fi scoși cu mare greutate de trecători. —­S3WXS­—Ju­ll 1 Faptele zilei FURT. — M­hail Teodorescu a fost arestat în urma unor rec­lamații depuse de Nestor Ion pentru furt. TENTIVA DE SPARGERE.­­ D-l Petre Țințu inspector jude­cătoresc a predat prefecturei de poliție pe Gh. Pinu pe care l-a prins pe când încerca să-i jefu­iască casa. ‘o Jfi­­xva­­ Noul pacifism —Un comentariu al pactului lui Kellog: înlăturarea războaielor — Toți acei, cari ca și scriitorul acestor rânduri au urmărit sau au luat parte mulți ani din sfer­tul de secol trecut, la tendințele de altă dată de limitarea răz­boaielor, simt un amestec ciudat de impresii, când vor să comen­teze adevăratul înțeles al proec­­tului Kellog. Speranța —oarecum îndreptățită prin sentimentul că e „prea frumos pentru a fi adevă­rat“ ■— oarecare teamă și multă șovăială în analiza critică fac, ca proectul să fie primit rece, ba se observă chiar un curent contra lui ceea ce ar fi fatal. Opinia publică este lovită de pactul Kellog mai ales din ur­mătoarele cauze : Proectul pen­tru renunțarea completă și defi­nitivă la război,făcut popoarelor care își datoresc existența țării lor tocmai războiului sau cari prin război au căpătat puterea, a popoarelor, a căror întreaga istorie este o lungă enumerare de războaie, este — pentru a întrebuința cuvintele în iteresul lor obișnuit — extrem de radi­cal și în principiu chiar revoluți­onar. Un asemenea proect ar fi fost acum 15 ani primit cu zîm­­bete ironice și dispreț de către acei cari astăzi îi discuta ca cinste, și ar fi fost într’o bună zi desigur dat uitării; acest pro­ect este prezentat de un guvern despre care nimeni nu ar fi spus că e radical sau revoluționar, în ce privește metodele sale obișnu­ite și părerile lui de un guvern care a refuzat să conlucreze la proecte pe o bază mult mai pu­țin radicală și care înainte de a propune renunțarea la război, a accelerat construirea de nouă cru­cișătoare și și-a mărit flota sa. Oare în ultimii 15 ani, sau în ultimele săptămâni s-a produs o schimbare atât de importantă în mentalitatea oamenilor și a po­poarelor? Nimeni nu crede acest lucru. Este așa­dar această iniți­ativă, pe care toți am primit-o tu bucurie și o aprobăm, lipsită de însemnătate și va rămâne și după tratativele propuse de Kel­­log, totul ca mai înainte ? Nu cred acest lucru. Fără în­doia­l tratativele vor lăsa în afară multe chestiuni, care vor trebui apoi soluț­onate ; dacă tratativele nu vor aduce însă nimic pozitiv atunci în adevăr ele nu vor avea rezultate practice. Sunt însă de părere că dacă proectul devine tratat și e iscălit de popoarele interesate, în mod necesar vor urma și rezolvarea altor chestiuni extrem de importante. Să privim situația: Proectul nu definește cuvintele pe care se întrebuințează ca de ex.: „re­nunțarea la război”. Știm din a­­numite cazuri că acest cuvânt nu însemnează ca popoarele să re­nunțe la dreptul de apărare. In­dividual ar trebui să căutăm în mod cinstit ca niciodată să nu întrebuințăm forța în aranjarea fricțiunilor ca vecinii și să avem Încredere în legile­ făcute pentru apărarea drepturilor noastre. Tre­­bue să ne apărăm contra hoților de noapte și niciodată nu vom spune că prin aceasta am călcat principiul de a nu întrebuința forța sau obligația de a soluționa diferendele noastre numai pe ca­lea legală. Acest principiu cuprinde în si­ne încă ceva: când una din păr­ți calcă pactul, atunci nici a doua nu mai e obligată să-1 res­pecte. De aceea „renunțarea ne­definitivă la război“, nu este chiar atât de nedefinită. Putem duce un război de apărare sau atunci când el a fost început de cei­lalți. Dacă considerăm Societatea na­țiunilor ca un tot politic, ca federație născândă, atunci și So­o­cietatea Națiunilor are dreptul de a reclama și a cere autoapărarea de a declara că atacul contra u­­nui membru al ei — dacă e fă­cut de un alt membru — e un atac contra tuturor, contra între­gii societăți, care în asemenea împrejurări e îndreptățită să se apere. Dacă fiecare am ști lămu­rit ce însemnează apărarea atunci obligația solemnă de a duce nu­mai război de apărare, ar fi de foarte mare valoare. Când ni­meni nu atacă nici un popor nu trebuie să se apere și războiul de Norman Angel ar dispare. Una din multele inexactități, a­­pârute în atmosfera răsboiului, este și acea care e de obiceiu in legătură cu cuvântul ,apăra­rea“. Noi înțelegem prin aceasta apărarea teritoriului, apărarea ca­sei și căminului nostru. In mod sincer însă, când e vorba de statele mari și perfect organizate, ,apărarea" însemnează — și sunt destule exemple de acest lucru— mult mai mult de­cât simpla a­­părare a teritoriului național față de atacurile străine, a căror lă­muriri se lasă cu greu înglobate în acest cuvânt. In ul­im­ele 6 sau 7 secole, singura țara în care armata nu a trebuit să lupte contra dușmanului străin, a fost Anglia. De asemenea Statele Unite deja căpătarea independenței lor, din toatele râzboaiele din Statele Unite le-au dus sau la cari au participat, în nici un caz n'a fost vorba de vre-o invazie străină. Primul război al Statelor Unite independente a avut loc în Ma­rea Mediterană, în al doilea a luptat pentru dreptul la mare, în al treilea s-a răsboit cu Mexicul și ca urmare a anexat teritorii întinse la domeniul național. Al patrulea răsboi contra Spaniei nu a fost provocat de invazia unei armate străine, de asemenea nici lungul răsboi din Filipine, nici răsboiul cu Germania și nici acel contra republicei Nicaragua. |------xxoxx-----­ (va urma) Mișcarea portului Joi 19 Iulie Vapoare intrate — „Jacques Fisisinett“ francez, „Galícia“ ita­lian, „Rachid“ englez. Vapoare elite — „Mazur“ e­­giptean și „Le Rhone” militar francez. nu n IXOX3C — HB Piața cerealelor 20 Iulie 1928 22 „ fân 170-230 ■ nm JMHS loialii Mașina cu No. 772 circulând cu viteză a avariat trăsura cu No. 15. La Sarighiol a fost găsit îm­pușcat în cap locuitorul Amet Memet.** r-B­ = mm b Șeful de post din Sarighiol a prins o periculoasă bandă de hoți de cai. or-*­? mm %m­m Asociațiunea [profesorilor pentru cursul pregătitor de ci. Vill­a și de bacalaureat, alcătu­ită din E:­on. Iulian Constanti­­nescu, Ianculescu, Gr. Roșu, C. Blum, Gheorghe Petre­scu, M. Papastopol,­­­ Rizescu, N. Negulescu, Dr. Velescu și Gh. Carp, invită pe top candidații acestor examene să fie pre­zenți la liceul Mircea Luni, 23 Iulie, ora 8 dimi­neață, când dacă numărul candidaților va fi îndestulător să acopere chel­­tuelile, cu taxa fixată, se va începe cursul. Informațiuni zilnic la liceu, între 8 10 dimineari. La institutul Anghena str. Tomis No. 13 și primesc zil­nic înscrieri pentru eleve in­terne și externe. Curs primar și facultativ. *.*““ 1 a £•■ IM­M Regina-Hotel Constanța complect renovat cu tot confortul modern, băi, instalațiuni de apă caldă și rece în fiecare ca­meră. Calorifer, electricitate, telefon. Se închiriază camere fără pensiune...... 215 „ orz 510-570 16 „ ovăz 450-520 8 „ rap. navetă 1090-140 1 „ „ muștar­­ 680 1 „ „ primăv.­­700 2 » „ sălbatecă 600-900

Next