Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-11-25 / nr. 254

ANUL XV No. 254 Director-Proprietar L. M. mos cu Rvdaotla 9t Administrația StradaTralan No. 30 ABONAMENTUL Pe 12 Inni..................... 700 Iei • ..................... 400 ~ . Pentru autoritati institu­irii ban­care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se inapolasfi ■X Duminici 25 Noembrie 1928 T­E­L­E­F­O­N t No. 42/3 și 85/1 — Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Ca o urmare Inevitabilă a anchete­lor în curs la Instituțiile publice, furnizorii de arme din Constanța vor face afaceri excelente. sinödarea faraonului Neamul nostru n’a fost un favorizat al soartei, pe care norocul să-l ducă de m­ână și să-l strecoare prin împrejurările grele ale is­­toriei.­­ El a luat în piept eveni­mentele cele mai mari l-au trebuit totdeauna sfâr­și­tări desnădăjduite, pentru a-și menține existența. pS’a luptat cu valurile nă­vălirilor barbare, a suferit tupilarea turcească și fa­nariotă, a dus războae a­­brige și totdeauna norocul bedea ascuns din calea lui. Și totuși neamul nostru a pătruns prin tot și a a­­tins ziua de azi, datorită unei răbdări fară margini, zvorâtă dintr'o credința ne­clintită și tare ca creme­nea.­­ Când în sufletul lui s’a aprins o credința el a slu­jit-o cu statornicie și cu răbdare, căci înțelepciunea lui i-a arătat ca după fur­tună vine strălucirea soare­lui și după noapte vine ziua. Și victoria complectă și definitivă de astâ­zi, este victoria statorniciei și răb­­dărei lui, căci ce altceva a susținut și dus d isbândă legiunile armatei noastre în marele răsboi, când s’a băut până în fund paharul sufe­rințelor din pricina unei conduceri detestabile și ce alt­ceva de­cât credința, statornicia și răbdarea nea­mului nostru, a făcut să se ridice din noaptea vremuri­lor exasperante de ori, soa­rele dreptăței și al liberta­­tei de azi. Și dacă acest soare stră­lucește limpede țară să fost stropit de sângele noi­­i­lor prefaceri, este datorita înțelepciunei acestui popor, care nu trebue, nu se poa­te prăpădi în vecii vecilor. Al. Mihail-Chirănescu avocat A dispărut și pri­goana fiscului — Nou d­e măsuri omenoase ale ministrului de finanțe — de I Sistemul de percepere și în­ca­sare a dărilor către stat, tolerat­ă de foștii guvernanți cari socoteau f Că scopul scuză mijloacele cănd a vorbi de umplerea golurilor budgetare prin fiscalitate exce­sivă, tinde să dispară, odată cu celelalte modalități de adminis­trare abuzivă — devenite din pă­cate, tradiționale. In deosebi organele de incasare si a ministerului de finanțe, nu speță perceptorii, ajunseră in timpul din urmă un fel de inchi­zitori veritabili, de vreme ce, pă­răsiseră brutalizările din trecut, spre a forța — prin amenințări cu moartea. Încasarea impozitelor vintilite. S’au Înregistrat dealtfel to mai multe centre ale țării și crime comise de agenții fiscului Tarm îndeplinirea misiunilor. Iri, sfârșit, se termină la mo­mentele de față și cu trista epo­­ptie a tobei fiscale. Intru curmarea situației de până in prezent, d. Mihail Popovici noul ministru al finanțelor a emis o circulară tuturor administrații­lor financiare din țară, în care, între altele, se spune textual: .Este știut că Îndeplinirea drep­turilor statului e una din Îndato­ririle de seamă care cade în sar­cina însăși a administratorului fi­nanciar Și deși nu rare ori s’a atras m­area aminte asupra Însem­nătății acestei îndatoriri, totuși In multe părți se pare că ea fost lăsată la Înțelegerea organelor de execuție. Așa se explică, că în multe județe, executarea e carac­terizată de o vădită lipsă de o­­menie și nu rare ori e chiar afară .Un lege. S'au urmărit de pildă vitele și uneltele de muncă — ceace e ne­legal căci art. 25 din legea de urmărire se scoate de sub exe­­estari. In alte părți s’a ridicat îmbrăcămintea și s'a depozitat în birourile percepțiilor unde dato­rită neingrijirei s’a deteriorat — ceea ce e neomenos. Asemenea urmări, departe de a face pe contribuabili să înțeleagă că drepturile statului sunt o ne­cesitate și că ele derivă din însăși obligațiunile ce au de ln deplinit față de cetățenii săi, drepturi ce trebuesc plătite la vreme, ele nu fac decât să înăsprească raportu­rile dintre stat și cetățeni*. Ca încheiere, circulara glasuește categoric: „Veți nu* dar măsuri, ca la facerea executărilor să se observe legea și totdeodată urmărirea sa nu se facă in vremea ernei, când încetând muncile. Înce­tează și realizarea de venituri, iar acoperirea nevoilor ia tot anaone ar fi putut prisosi. Urmăririle se vor face dar cu cea mai mare luare aminte, ca­racteristica fiind nu pornirea, ci Ingâduirea, atunci când dovada neputinței de plată e vădită; și toate acestea trebuesc observate mai ales în executările populației rurale, în dosebi în regiunile bântuite de secetă. Desigur că, Vind­ă cel negru, luând cunoștință de civilizatele metode aduse de guvernarea na­țional țărănistă, va scrâșni amar­nic din măsele, rânjind sinistru, ca 'n vremea când atotputernicia sa se lăfăia pe jilțurile minist­ru­lui de finanțe, nepăsător la ge­metele mulțimii asuprite. Dir a trecut timpul palidelor fantoșe, și-a­ inginerilor clasa 1:1-a deveniți miniștri de finanțe. In istoria neamului, epoca fa­nariotă și cu cea vintilistă, cons­ume două mari pete negre, pe cari totuși, timpurile viitoare se vor șterge. cn ru : ' In jurul contra­bandei din port Am fost unicul ziar care am relat în numărul de ori despre marea contrabandă de covoare descoperită de grănicerii din port. S’a stabilit că Gh. Rață și Răgă­­lia se ocupau de mai multă vre­me cu contrabandele de covoare și că cele aduse urmau să fie vândute unor comercianți de ar­ticole orientale din str. Carol. Deasemeni, s-a stabilit de către anchetatori că cei prinși nu sunt decât o uneltă în mâna unor tra­ficanți care-i finanțiază și cari nu iau parte decât la câștig, în caz de contrabanda reușește. Astăzi ambii contrabandiști vor f înaintați parch­tului. --------♦--------Xi. Traficanți de carne vie In urma unui denunț poliția de moravuri a putut descoperi în lo­calitate o organizație ce se ocupa cu comerțul de carne vie. Minore erau adese din diferite părți ale țării și plasate de către traficanți în casele de toleranță din Cons­tanța. Astfel în „casa” lui Braia din str. Qenetsi Manu­s au fost găsite numeroase fete traficate. După semnalmentele descrise de fete, traficantul a putut fi găsit. El este un zugrav din locali­tate. D. director Rasânescu șeful biroului de moravuri continuă an­cheta și se crede că vor eși la iveală lucrări senzaționale. Jafal­lela metod­ota violetului Sinuciderea lui Mihail Mironescu, contribue la darea în vileag a interminabilei serii de potlo­gării, patronate de fostul prefect de tristă memorie, Radu Roșculeț. Ancheta care se află ’n curs, a stabilit până ’n prezent fapte senzaționale încadrate în prevederile codului penal, cari vor avea ca ur­mare aducerea imediată la baza justiției a fostului prefect și­ a celorlalți mahări ce au confundat averea publică cu buzunarele lor. Acestea 's urmările abuzurilor întronate la Constanța de veneticul vasluian Vasile P. Sassu cu concursul nepoțelului său plasat la prefectura județului. Mironescu slujbaș de peste 30 ani, nu-i decât o victimă a trecutului regim, lipsit de orice ordine și control, care l-a târât în angrenajul fatal. Noi, aceștia dela­­ Dacia, cam­ în trista epocă de guvernare liberală, am fost opriți de către cetizară să dăm în vileag jaful din administrația județeană, deplângem gestul nefericitului Mironescu care a greșit, dar avem o deosebită satisfacție să putem înregistra astăzi în deplină libertate, fazele anchetei și apropiatele arestări ale culpabililor. Anchete urmează însă și la celelalte instituții locale și sunt de prevăzut descoperiri menite a reliefa jaful general. Cronica zilei O polemică interesantă Aplauzele au acoperit fra­zele elocvente proferate de 2­r. Cutare, in urma cărora d. Zed, in numele presei, a perorat după cum urmează: — In continuare, după cu­vintele bine simțite ale orato­rului și după ce l-am exprimat întreaga și neprecupețita recunoștință a corpului gazetă­resc, fie-ml permis să adaug cele ce urmează­ domnilor, presa nu Intr’adevăr, cântă în­totdeauna la unison și părerile ei sau concluziile pe care le trage, sunt in majoritatea ca­zurilor disparate și chiar dia­metral opuse. Dar cazul nu este specific și caracteristic exclusiv numai in exercitarea meseriei noastre; ași putea chiar să zic, din contra. Cazuri similare, domnule doctor, s’au văzut, se văd și se vor vedea în chiar sânul breslei medicate. (Senzație, murmure prelungite) Mă explic. Nu de multă vreme, într’un accident de cale ferată, un nenorocit de impiegat infe­rior, un frânar dacă nu mă­tu­șei a fost mutilat în exercițiul funcțiunii sale. I se datorau a­­cestui om despăgubir sau nu ? Medicul căilor ferate, după lungi și minuțioase constatări, a conclus că frânarul nu sufe­rise nici o mutilare gravă ; că, intr’adevăr picioarele, mânile, coastele și craniul ii erau frac­turate, dar că, după un tratament relativ scurt, își va putea relua ocupatiunile ca și înainte de catastrofă. Și, acestea pe o parte au fost declarate de­de medicul imediat interesat. Din contra, câți­va doctori in afară de serviciul feroviar, consultati in această delicată afacere, au diagnostizat și decretat com­pleta invaliditate a frânarului, care urma să fie scos la pen­sie ca perfect și complet inapt pentru serviciu. Intre aceste două concluzii, întreb, care este cea adevărată? Ași putea enumera exemple multiple, la infinit, brodate pe aceeași temă. Priviți in jurul D­vs. și veți observa că plafa este plină de contrasturi. Dacă nu ar fi ast­fel, la ce bun ar mai exista Justitia? In fața tribunalului, fiecare din păr­ți este convinsă că are dreptate. Auzind pe cei doi avocați ai părților, înclini să dai dreptate, atât primului cât și celui din urmă. Am gă­sit nimerit să evidențiez aces­tea, pentru a ridica prestigiul presei, care, dacă ar fi m­uia­­mă în toate direcțiile, nu ar mai avea nici o rațiune de a fi. Un ziar, față de alt ziar, este ceea­ ce opoziția este față de majoritate. Una nu poate dăi­nui fără cealaltă. De ce ? pen­tru că adevărul este relativ. AX. FONI Piața cerealelor 22 Noembrie 19?8 4 grâu de toamnă 570-760 132 orz 540-560 6 ovăz 580 600 78 „ porumb 400 580 2 „ in -1130 1 „ rap. primăvară -960 12 „ rap. sălbatecă 400-750 3 Răpită navetă 1130-1180 1 „ fasole -2100 25 „ doghie pae 200-330 1 grâu arnăut 850 Candidații parti­dului național țărănesc La Cameră La Senat D. VASILE LEPADATU ! D. GHEORGHE MIHAIL D. Victor Isacescu D. ION RADOVICI Modificarea legii proprietății din Cadrilater D. Ion Mihalache, ministrul a­­griulturii a dat în chestia pro­­bietății din Cadrilater următorul comunicat : Intenționez sa modi­fic legea din 1924 pe care o socot nedreaptă și să revizuesc aplica­­rea ei pe care o cunosc abuzivă Voi numi cât de cu­rând o comisie care să examineze de aproape această problemă. Nu voiu deposeda pe coloniști; din voiu lua măsuri potrivă pentru îmbunătățirea soartei lor atât în Cadrilater ca și pretutindeni. » ai.i.1.. — TBS W5Z. Convoaie de ve­hicule jefuite Aseară la orele 5 și jumătate, un automobil plecat din Manga­lia, în care se aflau mai multe persoane între cari și d. Marin Stavraca, cerea­lst din Constanța, în dreptul plantației Comorova, a găsit alte două automobile, pre­cum și zece care cu săteni, o­­prite de patru tâhari înarmați. Mașin din Mangalia voind să treacă înainte, bandiții au tras trei focuri de armă rănind pe d. D.I Weiiu fost comisar al oborulu­i Mangalia, ceea ce a silit pe șofer să oprească mașina. Bandiții au jefuit pe toți călătorii, dispărând apoi în de­sișul plantației. -------------» In jurul sinuci­derii lui M. Mi­ronescu Vestea încercării de sinucidere a secretarului consiliului județean M. Mironescu, a produs o pro­fundă impresie în toate cercurile locale. In cursul dimineții cât și a du­pă amiezii de o zi până târziu seara, d-nii Inspectori adminis­trativi Rădulescu Dobrogea și Pe­trescu în prezența d-lui prim­­procuror Moiseanu au procedat la verificarea scriptelor. Din veri­­ficarea banilor din cassă s’a sta­bilit deocamdată o lipsă de 600 mii lei sumă pe care Mironescu și-a însușit-o și care a fost obi­ectul gestului său disperat. Starea lui Mironescu se men­­ține aceeaș. Gloanțele trase nu și-au nimerit ținta ci au intrat într’un strat de grăsime unde s’au oprit. Astăzi urmează să i se facă o intervenție t­ing cală. mm otorpDizarea polii din CONSTANTA Ce ne spune d. Leon Panaitescu noul prefect al poliției ? Odată cu venirea în fruntea prefecturii de poliție a d-lui avo­cat Leon Panaitescu s’a început reorganizarea complectă a acestei instituții. St area de plâns în care se gă­seau până în prezent organele de supraveghere ale orașului va dis­pare, organizându-se o poliție ca­re să satisfacă nevoile nu numai acelora din centrul orașului, ci și ale locuitorilor de la periferii. Paza In suburbii Suburbiile au fost lăsate până în prezent în părăsire, intr’un cartier întreg n’a fost măcar un singur post de pază ziua cât și noaptea. Această stare de lucruri a prilegiuit o serie întreagă de jafuri. Îndată după instalarea d-sale, pentru a pune capăt acestei si­­tua­ț­i, care contribuia ca avutul și viața cetățeanului să fie la dis­­­­creția pungașilor, d. prefect L. I Panaitescu a luat măsurile dictate­­ de împrejurări, înființând postări de sergenți permanente in cartie­rele : Anadorchioi, M. Coicin, Pia­ța Chiliei (Țiganie) și Bratianu iar un post nou urmează să se înființeze la viile vechi. Lipsa de personal Efectivul sergenților fiind ex­trem de redus față de necesită­țile de supraveghere a munici­piului Constanța, d. Leon Panai­­tescu va interveni la ministerul de interne pentru majorarea nu­merică a personalului de pază. Astfel, va cere mărirea efecti­vului sergenților ca facă o sală de oameni și punerea în cadre încă a șase subcomisari, numărul acestora din urmă fiind in pre­zent extrem de redus. Odată toa­te acestea realizate, se vor fofila­tă și câte o circumscripție poli­țienească la Bratianu și Anadol­­chioi. Circulația Biroul de circulație a fost sub con­ducerea d-lor polițai Nuțescu și comisar Cristea. S-a desființat ve­chiul sistem prin care sergenții așezați la puncte principale să fie și agenți ai circulației, începând de două zile circulația este diri­­glată de către agenți civili, iar sergenții mobilizați până în pre­zent la aceste puncte au fost dis­tribuiți în diferite posturi, acolo unde paza este necesară. Poliția d­e mora­vuri Poliția de moravuri pusă la Conducerea d-lui Rusănescu va fi pe viitor preocupată cu triarea prostituatelor. Această poliție de moravuri care până acum din lipsă de efectiv n’a putut depune activitate, va fi înzestrată cu cele necesare și sperăm că va fi com­plect reorganizată în așa mod încât orașul nostru să nu mai fie centrul de atracție al tuturor fe­meilor ușoare. Din­­ activitatea d-lui prefect imediat după instalare, noul prefect de poliție d. Leon Pana­itescu a dat dovadă că este un bun gospodar și că sub condu­cerea d-sale această institute se va ridica la un nivel moral, nea­tins in trecut. Camerele de serviciu ale pre­fecturii de poliție cari până acum au fost un focar de infecție, sunt refăcute și zugrăvite astfel că o­­feră un aspect impunător. Pentru a cunoaște îndeaproape stadiul lucrărilor­ din oficiile po­liției, de prefect a făcut un con­trol tuturor birourilor impunând ca cererile și anchetele să fie re­zolvate la timp. Deasemeni, pentru cercetările importante și anchetele parchetu­lui a fost instituit un birou de cercetări penale, pus sub condu­cerea d lor polițai Gurgu și di­rector C. Ștefanescu. P. Urs. D. Prefen­ LEON PANA­TESCU Partidul național țirănesc din județul Constanța a fixat urmă­­toarele lotruniri publice, în județ cu care ocazie fruntașii partidului vor expune mulțimii programe de activitate al noului guvern. Duminică 25 Noembrie, Medgidia, orele 10 dimineața și Cernavoda orele 3 după amiază. Marți 27 Noembrie: Cogealac. Vineri 30 Noembrie: Dimineața Adam-Clisi și după amiază Cuzgun. Duminică 2 Decembrie: Dimineața Mangalia, după amiază Topraisar. joi 6 Decembrie: Dimineața Caraomer, după amiază Baeramdede. Sâmbătă 8 Decembrie Hârșova și Duminică 9 Decembrie, dimineața va avea loc la Constanța o mare întrunire publică iar după amiază, La Caramurat. m F D. I. Mihalache, mi­nistrul agriculturii, a de­­cis să deschidă un cre­țit de 20 milioane, ca prim fond pentru ajuto­rarea regiunilor bântuite de secetă. Indiferent de amânarea marilor serbări jubiliare ale unirii, a» gu­vernul prepara sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. In vederea intocmirii progra­­mului, d. Iuliu Maniu, președin­tele consiliului, a lucrat ori după amiază, la Președinție, cu secre­tarii generali ai ministerelor de interne, război instrucție și culte. “’** IS D. D. fi. Ioanițescu, subsecre­tar de Stat la interne, a avut o conferință cu d. general Const­an­­tinescu și cu ceilalți ofițeri supe­riori din corpul jandarmeriei, în vederea alcătuirii unei noni legi de organizare a acestui corp, con­form instituțiilor similare din stră­inătate, stabilindu­se în viitor ro­lul jandarmului de a face numai poliție ruralâ, fiind scos fn totul din fuptele politice. D. general de divizie Samsonovici Nicolae, a fost numit prin decret regal, șef al Marelui stat major al armatei. D-sa a condus și până in prezent această instituție, ca subșef. # USS SOT D. Vaida-VoeVod, minis­tru de interne, s’a întors ?7­ dimineață în București.­­ 1 Bafa HNa­mu Cu vaporul «Louis Fraissinet] a sosit din Franța un transport­­ de bancnote ale Bancei Naționale.­­H/b; —fi TM O vie mulțumire domnește prin­tre funcționarii percepțiilor din localitate, cari au fost satisfăcuți de d. primar F. Sacheti prin achi­tarea remizelor ce li se cuveneau pe anul 1927. Această sumă deși prevăzută tn budgetul anului 1927, ordo­nată și trecută la cheltueli incă de la 1 Iulie 1928, totuși n’a fost distribuită până în prezent. Cre­dem că și spoturile funcționarilor reținute arbitrar în trecut, vor fi achitate. mmi ’minuffîWimti

Next