Dacia, ianuarie-iunie 1929 (Anul 16, nr. 1-128)
1929-01-03 / nr. 1
NUL XVI No. Í Director-Proprietar M. NOS CU redao|la șl Administrația 8tradaTraian No. 30 .v ABONAMENTUL 12 lunii 700 lei • n • •••••••• 400 pentru autorități institutiuni bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu sa înapoiază Joi 3 Ianuarie 1929 TELEFONi No. 82/2 Apare zilnic la orele 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Ce ne-a adus Anul Nou? Un an de muncă și de jertfă pe altarul binelui obștesc. n pragul noului an Anul 1928 a pășit în ernitate, cu toate mizeriile și și nenorocirile de tot feil pe cari le-a revărsat din marnic belșug pe capul ărmanei nații române. De ’ar fi fost actul de repanțiune sociala cu care răusatul an și-a încheiat renatul, apoi cu siguranță că a fi rămas de pomina în itorie, drept epoca cea mai ezastruoasa din viața petrului român, drept anul 1 mai bestemat din câții fost până la el. Aruncând o privire rez ósciva asupra celor 366 zile de chin (căci prin U fatal al sorții, defuocan a fost mai mare cu i și ceva decât anii noiamintindu-ne urăjilea* ca oameni, ni le-am rui în pragul ivirei sale. Uici de voie un ridus ne dlorește — dacă se poate ține astfel— în colțul cucâte nădejdi, câte ranțe înșelate, câte ideali îngropate în neantul neo -'cizii generale deslănțuită de arivismul porcilor și pa nată’ de vitregia parcel L. Dar, in sfârșit, tot este bs că sfârșitul a fost fru 1S» în opoziție crâncenă u restul, ca și când d.v> . . ■4 ’ontimie od ad a mai lî zicâtoarea ostefíor abutiști: „piinop^iUi este a sfârși glorică“. Și îndevăr, gloria adevăului , triumfat asupra întuneriții minciunei, copleșește i strălucire păcătoșeniatei de calvar, parte de a socoti greul t și cu mulțumirea pros că totuși s’au schmmulte în biata noastră ,, să ne împânzim —acum —fie rost aprig de , amai mult cu cât au sp!) sub cari se proclamă o orânduire a lucrurilor, u ca o garanție sigura a agresului obștesc. Ce bine și dacă pașnica revoluției a schimbat atât de profund fața lucrurilor, ar fi operat o cât de mică medii, care și-n spiritul nostru, si 1nti1 r ora 1.. Sa ajungem să i o înțeleși asupra rostului vieții, in sensul că buna stare generală depinde de aportul de muncă al fiecăruia; că, bunăoară* trebue să așteptăm buna stare a noastră dela propriile noastre resurse și de a nu ne crela resurse*» oricât de ademenitoare ar fi el decât în ceea ce fiecare an demns și am învățat a stima >, scop și mijloc, onest, în ață. Și pi ar cu senă de « nu părtini nici spijini ascensiunea pe căi piezișe altora, pe; de * apropiați ne-ar fi aceștia, și nici de a stăvili ridicarea acelora, cari pr propriile l or mijloace și pe căi juste, aspiră la situațiuni întemeiate pe buna și sfântă dreptate. Aceasta ar trebui să fie evanghelia fiecărui om care cinstește speța și care înțelege rostul vremurilor prin cari poartă ursita. Om culicj în pragul noului an care beneficiază de privilegiul ranțe justificate, urăm, tuturor prietinilor și neprietenilor, binețe. Al. Demetriad ■K88K*—»“•*— Cronica zilei Ioiiidei Sunt câteva zeci de mii de ani, când moda nudului câmpiei făcea furori prin high-tife-ul pădurilor, văgăunilor, peșterilor și altor centre de mișcare mondenă. Să nu se creadă nici o singură clipă că pudoarea a prezidat ideea imensiunii îmbrăcăminilor. Nicidecum și niciodata un astfel de gând josnic n’a fulgerat prin mintea omenească. Sunt ferm convins că tot moda a primat gustul și confortul animalului biped. Bănuiesc așa, că, într’o bună dimineața, într'un luminiș frecventat numai de lume bună, și-a făcut aparița sofia unui important personagiu, purtând petrecută peste cap, blana unui urs. Prietenele au prins a scoate fipete subțiri de admirație : — Vai l superb I.. Ce idee admiabilă. A trecut fără îndoială câtăva vreme la mijloc, până ce un crator genial a practicat două găuri laterale pentru scoaterea n afară a furajelor. Apoi altul care a îmbrăcat picioarele până -n glesne și in fine adus carJi-a încălțat și labele. A foJttunu -i cârti ’ ’ddaos-di ' și reduceri, ling’zi și scurte in realitate nu au absolut nici o importanți, jin-iu! rămânând acelaș. Iată, după modesta mea părere, origina acoperirii trupului. Natural și frigul va fi ajutat la aceasta, dar cred că nu aveți nevoe de multe demonstrații pentru a vă convinge că moda prezidează tuturor intemperiilor. Mă rog, priviți in jurul domniilor voastre, acum când gerul crapă pietrele și observați că doamnele nici nu și-au lungit poalele, nici nu și-au lepădat ciorapii arahnoizi de mătase. Este deci mai mult evident, că, dacă moda decât fi cerut să umble goale, le-ar ele s’ar fi supus orbește ordinelor sale sfinte, care sunt adevărate legi. Nihil est terrenorum quod non sítterae AX. pONl Autotai 11 impuscat de o santinelă in comuna Acadânlar, în dreptul sediului companiei a 9-a de infanterie, se află un post de sentinelă cu consemnul să oprească orice mașină ar trece și să raporteze cine a trecut. Aseară trecea pe acolo mașina cu No. 161, proprietatea d-lui Ismail Ahmed din Silstra. Santinela anume Pisică Ion, a somat pe șofer să oprească. Acesta nevoind să se supună, a dat viteză mașinei. Santinela a slobozit un foc de armă rănind mortal pe pasagerul Tair Ahmed din comuna Caralar. Tariful de mărfuri C. F. R. și S. M. R. Ministerul Comunicațiilor aduce la cunoștința generală că de la 1 ianuarie 1929, intră în vigoare tariful de mărfuri pentru între stațiile Căilor Ferate traficul Române de o parte și agențiile serviciului maritim român : Constantinopol, Pireu, Alexandria, Hdfa și Jaffa de altă parte. Expedierea transporturlor pe baza acestui tarif se face cu scrisoare de trăsură, condament și în conformitate cu reglementare și tarifare dispozițiile publicate în tarif. Ramburse și debursa nu se admit. Antrepozite In portul nostru — Un succes al d-lui deputat V. Lepădatu — D. Vasile Lepădatu, deputat de Constanta, făcând parte din comisiunea bugetară a parlamentului, a reușit sa de fină un credit de 1.500.080 Ieî, destinat funcționării unor antrepozite în portul nostru. Pentru comerțul constântean înființarea antrepozitelor echivalează cu un reviriment ce-și va răsfrânge efectele salutare asupra traficului de mărfuri general, datorita avantajelor pe cari le prezintă. Mărfurile sosite, vor putea fi de aci înainte vamuîte în parte, după necesitate dând astfel posibivrtute comercianților a nu investi capitaluri enorme în achitarea totală a taxelor vamale. E de așteptat deci, că noul regim va aduce progresul de mult dorit, al portului nostru. Musulmanii dobrogeni și legea actelor de stare civilă Se știe că legea pentru unificarea actelor de stare civilă ce urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 1929 produsese — prin lacunele ei — mari agitațiuni în sânul populațiunei musulmne dobrogene. Prin urmare, suspendarea aplicării acestei legi este binevenită și în provincia noastră unde ar fi produs o vestă perturbare. Cu fielst prii» j menționăm că numai în urma stăruințelor domnilor depuați Vasie Lepădatu, Gh. Popescu și Gh. Mihail, sa ajuns la amânarea până ,1 scaunu* 1.936 a apV*. dwYiiîfegii neutlicăre wactetor de starea civilă. in ajutorul fimilarEor Crucea Roșie Filiala Constanța în urma apelului făcut răria membrii Crucii Roșii a Tinerimii, a adunat suma de mai jos, pentru a se veni în ajutorul copiilor înfometați, din regiunle bântuite de secetă din Basarabia. Au contribuit următoarele grupări: Gruparea Secțiunei Crucii Roșii a Tinerimei de la școala primară de băui No. 1 lei 88, idem, idem No. 2 lei 60, idem, idem No. 3 lei 25, idem, idem No. 5 lei 75, idem, idem școala primară de fete No 1 lei 1900, idem, idem, idem No. 2 lei 1520, idem, idem, idem No. 5 lei 200, idem, idem mixtă C. F. R. Palasiei 235, școala comercială superioară și elementară de fete Id 270, Profesională de fete Iei 2oo, Normala de Invățâtoare lei 405, Institutul D-nei Anghne lei ioo, Externatul Secundar de fete Nr. 11 lei 3985. Afară de aceste școli din localitate a căror elevi sunt membri ai Crucei Roșii a Tinerimei, s’a mai adunat din vânzarea a 270 insigne de la Liceul de Bălți, Mircea cel Bătrân suma de lei 1355. Școala din Cavaclar .maior chiriacescu* jod. Constanța lei 4ov. d. Isac Qolman 2 cuii cu lapte condensat și lei 5oo, cheia dela biserica Dulgară lei 350, Finala Crucei Roșii :onstanța*lei 5 ).ooo. Total lei 6336. Pentru acest ajutor comitetul Filialei aduce mulțumiri și recunoștință tuturor acelora care au contribuit pentru ajutoarea fraților basarabeni, ---------XZOXX——*m , Spargere D. D. Giacomatu a reclamat poliției, că hoții au pătruns în biroul depozitului d sale de vinuri din bulevardul Ferdinand 17. Aci au răscolit sertarele și dulapurile în căutare de bani. Negăsind ce căutau, hoți s’au retras devalizând bioul. -JUCOXX Hani criminali D. Ghimica a anunțat poliția, că pe un teren viran din cartierul marinarilor a găsit cadavrul unui copil nou născut, de sex masculin. Se fac cercetări penru găsirea mamei denaturată. 1 J Ravagiile furtuniței Neagră Vaspor*** .Dacia întâlnește un vas grecesc avariat, In intarea In Bosfor. Cu toate că prin părțile noastre marea s’a menținut calmă, în ultimle zile, totuși navigatorii sosiți de la Constantinopol aduc șirea că în partea orientală a bântuit o furtună violentă, care a pus viste mai ușoare în stuațiuni foarte grele. Astfel, in jurnalul de bord al vaporului S. M. R. ,Dacia a sosit de la Constantinopol, se găsește no t event meciul următor : La eșirea din Bosfor, în plină mare, la o bună distanță de coastă, vasul românesc a întâlnit un cargobot sub pavilion grec, care făcea sforțări disperate spre a-și contr.ua dr-m ‘ către stâmtori, navigâ ;d cu foarte mare anevoință. Vasul rra ini-5o mare neo- Iânc? îiar trad :* ■ -te catargui rupte !’ încât"sfura de cherestea asvârpă peste bord, din dei“, vasul Semnalizare r.:i" "V ze vi.v.:aanu-1.urri, c> ■' rcrrj ; 3 și f #; pe >■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] de semnalizare, vapore. grec a comunicat că venea u.L Galați și că fiind surprins de furtună a fost avariat. Se crede că ar fi fost vaporul .Vestris”. «“*■«*sansaH*“«« ? ■ Spargerea din cartierul Văraru Hoțh, rămași până în prezent necunoscuți, spălând un geam s’au introdus în casa locuitorului Tudor Borș din cartierul Văraru de unde au furat o sumă importantă de bani și diferite obiecte casnice. Se fac cercetări pritre vecini. Accident de automobil Automobilul cu Nodus de șoferul Popescu 671 conVictor, proprietatea dlui Ilie Mărgineanu, a călcat pe tânărul Dumitru Militară. Victima având grave leziuni, a fost internată la spitalul comunal. XXOXX Revizuire a listelor @â@dt«?feie Din partea primăriei municipiului, primimrmătoarei : PUBLICAȚIUNE No. 10616-17 Decembrie 1923 Noi, primarul municipiului Constanța, nile ia conformitate cu dispozițiaart. 158 din legea pentru unificarea Acttivă, urmâd ca în cursul lunei Ianuarie 1929, să se facă revizuirea listelor Electorate Comunale, aducem la cunoștința tuturor celor cari au dreptul de a fi alegători și nu sunt înscriși, să se Ianuarie prezinte în cursul lunei 1929 la oficiu Primăriei - Biuroul Electoral -, pentru a cere înscrierea, care pot dovedi cu altul prin cetățenia română. tă au vâsta de 21 ani, precum și dovada că at domiciliul real de cel puțin un an în acest municipiu. Funcționarii publici sunt dispensați de acest stagiu. Primar girant, D. G. RIZESCU Secretar G-ral, ION FOCȘA -------— roșu și negru Sinucigașul este inginerul 0. Rusu din București Astăzi dimineață s-a aflat că sinucigașul de pe dig este inginerul Octavian Rusu din București, fost domiciliat în acel oraș, Calea Victoriei 86. Nu se cunosc precis cauzele actului disperat. In localitate a sosit lt. Rusu, fratele sinuciggașului. — «crr——— Raportul asumupra fraudelor de la prefectura Județului D, inspector administrativ P. Petrescu, terminând verificarea scriptelor fostului secretar al prefecturei, a înaintat raportul anchetei, ministerului de interne.‘Din 21322* tapAft( IABullăr IS <),313 sustras fondurile asociațiilor comunale pentru construiri de dispensare, sumele destinate achiziționării de uniforme pentru guarzii comunali, banii rezultați din vânzarea carnetelor biroului populației, a diferitelor liste de subscripții, a sinistraților din Murfatlar, a comitetelor școlare și bisericești, diurnele consilierilor județeni, etc. Totalul fraudelor este de 1.201.290 lei. Alt atac banditesc un județ — Un Intendent jefuit și maltratat — Pe șoseaua Seimeni, într’o vale, doi bandiți înarmați au atacat pe Dumitru N. Ion intendentul fermei Marculescu din Secureni jud. Ialomița. Bandiții au legat pe intendent de roata căruții maltratându-l și jefuindu-l de suma de 22 mii lei. Siguranța din Cernavoda a deschis o andită, luând măsuri pentru urmărirea și prinderea autorilor acestei îndrăznețe tâlhării. Se crede că este vorba de o bandă organizată care a comis și ultimile banditisme pe șoseaua Hasidulucului, atacuri pe cari ziarul nostru le-a înregistrat la timp. €?îstîn s»i»âiî pădurar Pădurarul Păun Pătranu din Cavargic, prinzând in pădure pe locuitorul Seim Ahmet din Paza’lia, care încerca să fure lemne a tras asupra lui un foc de pușcă. Amet a fost rănit grav în piept și transportat în igonie la spitalul din Medgidia. Pentru neplata chiriei Poliția a fost încunoștiețată că d. Niculae Filip din str. Ion Vodă 17 a fst maltratat de către proprietarul său Iordache Oțeleanu pentru neplata la limp a chirie. Victima în stare gravă a fost internată la spitalul comunal.—tout»”"» ; , Fee pus In noaptea de 28 Detmbrie, riifăcători râmași necunoscuți până în prezent, su pus foc unor șire de oae proprietatea d-lui Mandai din Muslubei. Pagubele sunt de locoop Zei. Reiau șirul acestor umile însemnări, după o absență destul de îndelungată tocmai când s’au scurs zilele închinate mai mult Sf. Ignat decât bunului laus. Perzând oarecum „rutina" cotidiană a scrisului, cerertate cititorilor de vor găsi în aceste rânduri fraze cocoloșite care să nu alunece sub ochiul cititorului, ca mămăliga cu unt, din amintirile lui Ion Creangă. Citeam nu demult într’o gazetă — într’o convorbire a unui scriitor — de faptul destul de interesant și mai cu seamă practic al unui gazetar umoristic din Capitală d. V. R., care cu ocazia Crăciunului și a zilelor pascale are în fiecare an aceleaș articole și munca confratelui se rezuma doar că trebue să rețină articolul până la revenirea acestor sărbători și alunei d. V. R. este primul care aduce secretarului de redacție articolul cerut. Niciodată trucul său nu este demascat. De unde să știe cititorul în noianul de griji ce se perindă timp de un an, de farsa d-lui V. R. De aceea fiți atenți și rețineți cu luare aminte articolele de sărbători. Ele se supun principiului „nimic nu se pierde ci totul se transformă". Și poate la anul veți găsi în aceasta gazetă — poate cu titlul modilicat — chiar această însemnare! Este o indiscreție gazetărească pe care v’o divulg pentru că sunt sigur că nimeni nu va ține seamă de ea. Cine e acela care va spune că în momentul de față, gazetarul nu informează în modul cel mai exact opinia publică ? Dar să revenim în făgașul subiectului nostru. Cu ocazia Crăciunului care trebuia să fie zile de intensă rememorare creștinească și o legătură cât de neînsemnată cu divinitatea — cum ar spune un moralist din paginile unei cărți clasice — am văzut cu totul o altă legătură, însă cu două divinități cunoscute și apreciate nu numai în massele orășenești dar și în pătura intelectualilor, acelea ale lui Bachus și Sf. Ignat. Cel puțin la noi acest cult s'a accentuat din ce in ce mai puternic în aceste timpuri de materialism feroce. Numai în timpuri de mari desnadejdi omul mai face o cruce înaintea icoanei. Chiar vasta literatură religioasă apărută în ziare cu ocazia acestei zile este trecută repede cu privirea, pentru a ajunge mai grabnic la pagina așa zisă — „umoristică“. Nici nu mai vrem să ne închipuim cel puțin, că există undeva în România oameni care năpădită de Goilavi, să citească Biblia această masivă capod’operă care a drumuit vețile marilor inspirați. In van să amintim paginile lui Renan și la noi ale lui Mihail Sadoveanu și Pătrășcanu („Viețile Sfinților"). Dacă aceasta e starea de lucruri la orașe, nu tot așa se întâmplă la sate unde ssus e icoana sfântă, așa cum a fost cânată de preoții Nichifor Crainic și Ion Pillat. Sunt în țara noastră două noroade deosebite: unul de păgâni și altul de buni creștini. Florin Andrei însemnări de-o zi OAMENI Cârciuma devastată * Riza Bei din Mangalia și Matei Grigore din Limanul, luânduse la bătie în cârciuma lui Emanoil Comino din Mangalia au dat foc la un mare scandal. Cu această ocazie cârciuma a fost complect devastată. Nici un singur geam n’a rămas întreg. --------XXOXS———TM Descoperirea unui furt D. Costică D. Vlădescu din Limanul a încunoștiințat autoritățile că la moara »Frăția* din Mangalia a descoperit un număr de saci furați nu de multă vreme de la magazia sale de cereale. ——și«**—*—• 1 O excrocherie In timp ce maistrul de marină Gheorghe Gheorghe de pe distrugătorul „Murășești” era plecat la Sulina, s’a prezentat la locuința sa un anume Constantin Nițescu, care s’a dat drept rudă. Soția maistrului crezându-l, l-a înprumutat cu bani, iar Nițescu spre surprinderea ei, a dispărut luând cu sine și diferite lucruri casnice. ------Faptele silei PUNGAȘI ARESTAȚI. — Poliția a arestat pe pungașii Giubo agă Gh. și Râpă Gh, ambii căutați pentru diferite furturi și pungășii comise la periferiie orașului nostru. 1. FURT.— Doi inși s’au introdus de anul nou la depozitul de vinuri Funogea din str.j Ștefan cel Mare și într’un moment de neatenție a stăpânului au furat mai multe obiecte de valoare din birou. HOȚI... CINSTIȚI. — Necunoscuți s’au introdus prin spargerea unui Nicolae geam în băcănia d-lui E. din strada Carol 115. După ce au răscolit mârfurile, s’au retras fără a fura ceva. FURT. — Haii s’au introdus în casa femeii Ecaterina Turceanu din strada Cuza Vodă 32 furându-i 25 plăci de patefon, bijuterii și diferite lucruri de îmbrăcăminte. Doctorul Rossetti, s’a mutat în str. Cuza-Vodă 38. Consultații. 1*7 junn —9 e. m., 2 junn.—6. p. m. irt Roșu și Negru munneni UMii Uliu D. Nicu Petru, prefectul județului, care se afla suferind de câtva timp la București, s’a înapoiat în localitate, reluându-și ocupați aniie la prefectura județului. a'feft+JWWW. Pentru mâine, 3 Ianuarie, a fost convocat consiliul județean spre a vota budgetul județului pe anul 1929. Sindicatul automobilist constănțean roagă pe această cale autoritățile în drept ca la diferite orânduiri ce se fac în legătură cu circulația, să fie consulat, spre a se evita încurcături și neajunsuri atât organelor administrative cât și automobiliștilor. Societatea ocrotirea orfanilor de război a regiunea 7-a Constanța aduce la cunoștința generală în ziua de 31 Ianuarie 1929 orele 11 în biroul regiunei de la prefectura județului Constanța se va ține licitație publică cu oferte închise conform legei art. 72-83 din legea contabilitaței publice pentru furnizarea cărței necesară orfelinatului „Gr. Mușat” C-ța și carnea și pâinea pentru sanatoriul Olga M. Sturza din Manglia, de furnizarea alimentelor preum și pentru furnizarea cărților și rechizitelor școlare, ne ostire acestor instituțni pe întru anul 1929. Caelul de sarcini care cuprinde modul și cordițumiea stației se poate vedea la biroul regiunei. Supra oferte nu se vor admite. tmțijr j "•"* ii— »"a I Serviciul sanitar al județului a înregistrat 56 cazuri de tuse convulsivă și 11 de scarlatină. Epidemia de scarlatină se află în descreștere. „Flora” Societate Anonimă de Uleiuri și Grăsimi Vegetale, Bălți, începând fabricațiunea a predat reprezentarea generală pentru Dobrogea și Cadrilater, Firmei Albert Herșcovici, strada Traian No. 4, Constanța, fesa F**TM ist ‘-Gău K@§a fi Negra Jr