Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)
1929-07-02 / nr. 129
r ANUL XVI No. 129 Proprietar M, L. MOSCU B®daoj!a șl Administrație* Strada Tr&tan No 3© ÂBONAMENTUt Pe 12 Iwral 700 lei É * 400 „ Pentru autoiîifiți instituțîuni ban* c*fe abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate in m tnapo&7S Marți 2 Iulie 1929 TELEFONI No. 82/2 -Apare zilnic la orele 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF - fülűit* rontieit. Poate nu este un secret că finanțele administrației municipale merg pe fiecare zi tot mai greu, aceasta ca o urmare firească a stării de criză generală ce banatié. Primăria nu are bani atât fiindcă trebue să suporte deficitele ce i le-au cauzat proastele administrațiuni liberale din trecut, cât și pentru că a fost nevoită ținând seama de conjuncturile defavorabile ale timpului să-și reducă bugetul cu peste 13 milioane lei, pe anul în curs. Și cel puțin dacă și prevederile bugetare — cari au fost reduse la minimum posibil — s’ar acoperi , dar nici puținul lor nu poate fi acoperit din sărăcia tot mai accentuată a contribuabililor, fapt care împiedecă—de bună seamă—administrațiunea municipală să purceadă la marile lucrări de edilitate. Totuși, dacă cele mai mari din aceste lucrări au fost amânate până la ivirea unor timpuri mai bune, cari să sperăm că nu vor întârzia prea mult să apară, asistăm la un efort mai mult onorabil pe care edilitatea £ l face spre a menține aspectul cuvenit de civilizație, metropolei dobrogene. Nici un oraș din țara românească nu poate rivaliza în curățenia străzilor cu Constanța, străzi nouise De asemenea, deschid și zilnic se fac și se refac pavagiile. Apa de băut și iluminatul public sunt și la noi abundente și deși costă pe administratorii municipiului mai mult, totuși prețul cu care cetățenii răspund consumul la cassa comunală nu este mai mare ca 'n alte părți. Acestea toate, plus alte multe lucrări ce nu pot fi trecute în revista unui modest articol de gazetă, dovedesc până la evidență că în Constanța destinele orașului sunt pe mâni bune, de conducători conștienți și ca1pabili. j Automobilele asasine Soldatul Flavius Iacob din regimentul 4 Vânători împreună cu femeia Aluna Țipari pe când se întorcea cu bicicleta dela Viile Noui, au fost ajunși din urmă de către automobilul cu No. 609 și trântiți în șanțul șoselei. Victimele în stare extrem de gravă au fost transportate la spitalul „Dr. Sion“. Festivități militare la Constanta In ziua de 29 Iunie core s’a sărbătorit cu un deosebit fast patronul regimentelor 9 Călărași și al Grupului de tir și bombardament. După oficierea serviciului divin de către P. S. copul militar Stroie, d. Episgeneral Butunoiu, comandantul 13 brigăzei de cavalerie a ținut o inimoasă decorând apoi pe cuvântare d-nii colonel Chiujneanu și trupa. D. general Mosoiu tot o interpelare. Despre fabricarea lor in opoziție, a anun sarmale Delimitarea zonei libere a portului Constanța Importante declarationale După cum am anunțat, d. Virgil Madgearu ministrul comunicațiilor a sosit Sâmbăta seară în localitate, în vederea delimitării zonei libere a portului Constanța. Duminică la orele 9 dimineața, d-sa însoțit de d-nii inginer Toma Gâlca secretarul general al ministerului comunicațiilor, inginer C. Toroceanu directorul conduc D. V. MADGEARU telur de petrol, inginer V. Roșu directorul serviciului hidraulic, Nicu Petru prefectul Francisc Sachetti primarul județului, municipiului, inginer Pio Brvizi directorul porturilor maritime, Leon Panaitescu prefectul poliției precum și de d-nii deputați Vasile Lepădatu, Stan, G. Mantu, Gh. Popescu, Gh. Mihail și senator I. Radovici, a plecat in port, in automobile. Acolo, oaspeții au fost întâmpinați de către d nii comandor Șt. Popescu căpitanul portului, inspector general vamal Guraliva iar din partea direcțiunei portarilor de către dnii inginer Mircea Protopopescu subdirector al portului, Vergotti șeful conductei de petrol, Mocanu șeful stației de petrol și Cotovu, șef de serviciu. D. ministru Madgearu a vizitat mai întâi cele două magazii moderne din beton armat, construite de curând pe cheiul de Sud-Est și amenajate cu aparate de manipulare furnizate de uzinele Skoda, lucrare ce a costat circa 56 milioane lei. Apoi, d. Madgearu s-a transportat pe terenul din spatele imobilului vămii, situat în dreptul danelor 13 16, propus a fi transformat în zonă liberă. D-sa, studiând la fața locului posibilitățile a respins proectul, opinând că zona ar fi improprie scopului și propice activității contrabandiștilor. Asistența a trecut apoi la bazinul hnei de calaj, fiind de asemenea în proect a fi destinată zonei libere. Aci, d. ministru Madgearu, în urma unei scurte conferințe ținută la Lța locului cu persoanele competente prezente, a decis înființarea zonei libere. Zona liberă Noua zonă va fi astfel cuprinsă între malul viilor vechi și actualul bazin al halei de calaj intre danele 23 și 38. Bazinul va fi adâncit în interior pe o porține de circa 56o m. și se va construi un nou mol pe care se vor înălța viitoarele magazii. Această lucrare va necesita un minimum de 500 milioane lei și va putea fi efectuată în două campanii de lucru. Actuala stațiune de petrol din port va fi însa strămutată la Palat, deoarece terenul ce-l ocupă acum va servi zonei libere. Vor trebui efectuate și lucrări importante de dragaj, ca să se permită intrarea în bazinul zonei libere, a vaselor de mare tonaj. D. inginer P. Benzi, a prezentat apoi un proect de lărgire a portului in concordanță cu lucrările ce vor începe de îndată. Astfel se prevede o avansare a digului de larg cu un kilometru, deci strămutarea în larg a farului Carol I, și creiarea unui port de Sud cu cinci nouă bazine și cu 65 dane noui. Natural această operă nu va putea fi Înfăptuită într-o perioadă apropiată deoarece e nevoie de timp îndelungat și de cheltueli enorme. D. ministru Madgearu, a cerut d-lui inginer Benzi, să-i întocmească un soluținuitor raport amănunțit asupra adoptate spre a dispune în consecință. Dispele ministerial a vizitat apoi stațiunea de petrol a portului unde conducătorul ei, d. inginer Mocanu a dat explicațiunile necesare. despre a se studia posibilitățile strămutare a acestei stațiuni la Palat, d. ministru Madgearu a plecat spre acea localitate, fiind întâmpinat acolo de d. Inginer Vergotti, șeful conductei de petrol Aol pe terenul de 21 hectare din vecinătatea gării Palat se vor strămuta instalațiunile, adică cele 43 de rezervoare de petrol și benzină, in afară de uzina de pompe care va rămâne în port, condițiunile tehnice apanânduse la strămutarea ei la Palat. După cum suntem Informați chiar in decursul acestui an se vor începe strămutările rezervoarelor. Cu prilejul vizitei din port s'a emis ideia înființării în portul Constanța principiu, a unui șantier naval. In d. ministru Madgearu a căzut de acord asupra unei concesiuni vitoare deoarece nevoia unei astfel de instituții se resimte de pe acuma. Banchetul La orele 1 d. a. pe bordul vaporului ,Principesa Maria” al S. M. Reului a avut loc un banchet oferit de ministerul comunicațiilor. Pe lângă asistența suscitată, au mai luat parte d-nii Grigore Gafencu secretar general al ministerului de externe, I. Miga dintele Sfatului Negustoresc, preșeA. Damadian din partea Asociației comercianților de cereale, avocat G. Dobiaș, Al. Doinaru directorul politic al ziarului nostru, etc. Onorurile de gazdă au fost făcute de către d. căpitan Morâcineanu, comandantul vasului ,,Principesa Maria”. S’a servit un menit bogat, de către restaurantul vasului. Excursiune în larg La orele 3 și jumătate d. a. d. ministru Madgearu impreună cu ceilalți oaspeți și asistenți, a plecat intr’o excursiune pe mare, pe bordul remorcherului ,,Amaritus” al serviciului S. P. M. Au fost vizitate cheiurile silozurilor, ale bazinelor de cherestea și petrol și interiorul portului trecându-se apoi in largul mării, până in dreptul Cazinoului. Excursiunea a durat timp de când oaspeții au înapoiat oră, in oraș, ca automobilele. Recepția dela Camera de Comerț La orele patru și jumătate a avut loc o recepție la palatul Camerei de comerț și industrie din bulevardul Elisabeta. Aci d. ministru Madgearu a fost primit de către d. Valentin Popescu președintele Camerei și de întregul consiliu de administrație. D. Valentin Popescu, cuvântul spune că ziua de luând azi e o sărbătoare pentru comerțul și industria din Constanța, dat fiind că d. ministru Madgearu a venit să realizeze unul dintre cele mai mari deziderate, zona liberă. Vorbitorul face un istoric al evoluției portului Constanța, în legătură cu curentele de penetrațiune in Orient. Realizarea zonei libere este menită a salva portul Constanța, condamnat până acum a trăi numai cu amintirea unei activități din trecut, in timp ce toate porturile vecine caută o cât mai perfectă modernizare, încheie mulțumind d-lui ministru Madgearu pentru nestrămutata d-sale hotărâre de-a scoate portul Constanța din lâncezeală. D. Marcu Sternberg, vicepreședintele Camerei se referă la importanța zonei libere pentru portul nostru a cărui situație era precară până ’n prezent. Zona liberă c o realizare de ordin vital pentru Constanța, de aceia vorbitorul își exprimă nădejdea că d. ministru Madgearu va acorda sprijin nelimitat portului Constanța, făcând astfel să dispară legenda încurajării porturilor danubiene în detrimentul unicului port maritim al țării. D. Ion Miga președintele Sfatului Negustoresc din spune că prin creiarea Constanța zonei libere un vechiu deziderat al comerțului local a fost îndeplinit. In numele comercianților d-sa mulțumește d-l ui ministru și acelaș timp il roagă să împrinunească cele trei deziderate ale negustorimei: abolirea legii speculei, reducerea dobânzilor și desființarea actualului sistem fiscal, revenindu-se la sistemul patentar din trecut. Importantele declarații ale d-lui V. Madgearu In aplauzele generale a luat apoi cuvântul de ministru Virgil Madgearu. D-sa a spus următoarele : „Suntem pe punctul culminant al unei crize de depresiune ce ține de zece ani. Cunoașteți cauzele, dar ca oameni vă dați seama că dacă ea s’a prelungit atâta de grav, aceasta nu se dorește numai împrejurărilor, daci și unei greșite politice economice practicată în trecut. Nu trebue să se uite, că nu se pot schimba consecințele dintr’o zi în cealaltă. E nevoe nu numai de măsurilor ci și de mersul aplicarea normal al lucrurilor. Primul punct pentru a se schimba macazul politicei noastre a fost stabilizarea. Ea s’a făcut însă prea târziu, căci de se făcea in 1927, când am preconizat-o, nu era nevoie de marile sacrificii financiare. Dacă ea se făcea atunci, astăzi era o normalizare in toată acceptibilitatea cuvântului. Era nevoe pe atunci în mod exclusiv de un singur mic împrumut destinat numai stabilizării. fost combătuți pe atunci de Am guvernul liberal, cu toate că acesta, în opoziție se raliase pe chestia stabilizării, cu partidul naționalțărănesc. Nu facem proces de ordin politic, ci explicăm o situațiune. Am făcut stabilizarea, când criza se apropia de punctul culminant, când deficitul bugetului statului și al bugetului căilor ferate ajunseseră prăpăstioase, după ce am au fost prezentate lumii, dea rândul excedente imaginare. Am facut stabilizarea așteptând ca prin aducerea banilor din străinătate, să se fructifice economia națională. S’a Întâmplat insă că creditorii căilor ferate erau debitorii caselor streine, astfel că banii au trecut peste frontieră, sub formă de devize. La aceasta se mai adaugă faptul că banca de emisiune a călcat regatele ei, iar creditele acordate, au imobilizat miliarde. Iată de ce a fost nevoe de urcarea scoutului Băncii ceia ce nu îndreptățește Naționale, băncile particulare a urcaree scoutul in aceiași măsură. Acum, am intrat in perioada de convalescență financiară. Industria și-a plătit cea mai mare parte din datorii iar sumele ce se va realiza nu vor mai merge în străinătate. Începând nouă lucrări de refacere la c. f. r. și datorită lor se va produce o ameliorare a creditului nostru, prin sumele ce le va realiza industria internă. Putem să ne așteptăm până la toamnă, la o ușurare a situației și mai trebue să ne așteptăm la un curent important de capituluri streine. Au și fast ființă prinderi de buncă streine, întrecari sunt binevenite. Apoi, nutrim speranța unei recolte bune ce va produce un efect salutar în mersul nostru spre normalizare. Din punctul de vedere al menținerii stabilizării, guvernul are datoria de-a echilibra bugetul Statului prin micșorarea deficitelor și economii. Avem convingerea că normalizarea comerțului nu se poate face pe baza actualului tarif al protecționismului neutil și sălbatec. Dacă in această sesiune se va produce votarea noului proect al tarifului vamal. Noul tratate tile comert Tariful da până acum, înlătura posibilitățile convențiunilor de comerț. Voi îndepărta criterile trecute și voi avea grije să încheia o serie de importante convențiuni cu diferite state. Iar reorganizarea căilor ferate se face ținându-se seama de raportul nevoilor economice, pentrucă deși au trecut zece ani de la unire, incă nu posedăm rețele feroviare suficiente. In ce privește Constanța, această desvoltare a comunicațiilor își va face efecte mai curând. Nu uitați ca am prevăzut sumele destinate dublării liniei Cernavodă - Constanța și terminării liniei Tulcea - Constanța, lucrări ce vor începe in curând. Cât despre situația porturilor, ele decad încontinu de zece ani. Am studiat măsurile pentru activarea portarilor și în acest scop am prezentat legea autonomiei lor ce prevede o regie autonomă de conducere cu participarea delegaților oamenilor de comerț și ai autorităților din porturi. A doua măsură pe care am luat-o, este formarea zonelor libere. Chestiunea se discută de câteva decenii, dar proectele anterioare erau puerile. Acum problema a fost studiată și cred că reforma va fi realizată proectul urmând a fi votat până la sfârșitul săptămânii viitoare. Suntem deci în ajunul realizărilor. De la ele mântuire ci nu aștept complecta ușurare, înfăptuirea unui comerț de tranzit, șantiere navale și uzine In porturi. dele agriculturii și cinstea Reacomercianților vor da viată portarilor. Constanța, fostul port al exportului de cereale s’a desvoltat greșit ca port de petrol. Se va incepe aplicarea unui întreg program pentru ridicarea agriculturii — în această direcție d. Mihalache depune toate eforturile — și suntem convinși că vom depăși repede chiar nivelul de export antebelic. Portul Constanța De la aceste măsuri, așteptăm un început de nouă politică economică și ca portul Constanța să atingă o nouă perioadă de înflorire* Noi o dorim și o așteptăm. Avem viața noastră minunea — marea — iar noi trebue să contribuim la trezirea noului port, începem cu zona liberă. Vom face apoi planuri pentru lărgirea portului Constanța» astel ca cel mai târziu la 5 ani, această operă să fie înfăptuită, mai ales că pericolul concurenții rusești este de temut, la cinci ori zece ani ori facem Constanța cei dintâiu port ai Mării Negre, ori nu-1 mai ridicăm. Sunt convins că chiar aceia cari vor veni după noi la cârma țării, vor înțelege această problemă de existență națională. Sunt convins că autonomia porturilor și zonele libere vor da un impuls porturilor și urea ca portul Constanța să devină primul port al Mării Negre. * • * Recepția s’a terminat la orele șase iar la orele șase și jumătate, d. ministru Madgearu însoțit de ceilalalți oaspeți a plecat spre Capitală, ministru V. Madgearu Piața pereaiforr 27 Iunie 1929 I orz 460-480 16 ovăz 450 490 29 porumb 600 660 4 fân 100-160 Atențiune ! BIROUL DE VOIAJ „VAGONSLITS“ aduce la cunoștința generală că, a pus la dispoziția onor public un număr de 7 automobile de prim rang, spre a face curse în orice direcție și pe orice distanțe. Preurile lor vor fi conform tarifului contul. D-nn amatori se pot adresa la biroul nostru din piața independenții (in fata primăriei) si prin telefonul No. 6911 in orice zi până la orele 9 seara banani muffin din Tekirghiol-Sat — Cum a decurs solemnitatea Inaugurării — Sâmbătă a avut loc la Tekirghiol-Sat, inaugurarea unei noui aripi a sanatoriului „Clement Popescu“, aparținând Casei Centrale a asigurărilor muncitorești din ministerul muncii. Solemnitatea s’a ficat in prezența d-lui I. Raducanu ministrul maurii și asigurărilor sociale, sosit în acest scop la Constanța Sâmbătă dimineață. D-sa a plecat cu automobilul la orele 8 dimineața spre Carmen-Sylva, de unde împreună cu asistența locală S’a îmbarcat în șalupa societății de navigație „Serenesima“. Debarcând la Tchirghiol-Sat la sediul numitei societăți, d. ministru Răducanu a luat parte la inaugurarea serviciului de navigație a anului acesta, festivitate cu ocazia căreia s’a oficiat un scurt serviciu religios. Oaspeții s’au îndreptat apoi către sanatoriul „Clement Popescu“ unde urma să aibe loc inaugurarea noului local- fiind întâmpinați de către Zamfirescu primarul d. Mircea comunei, care’n câteva cuvinte le-a urat bun venit. Solemnitatea Inaugurării Solemnitatea inaugurării a avut loc la orele 10 și jumătate. Erau de față d-nii I. Râducanu ministrul muncii și asigurărilor sociale, deputat N. Vlădescu- Albești și din partea ministerului muncii, d-nii N. Dumitrescu secretar general, Gr. Grigoriu inspector general, profesor dr. Em. Gheorghiu directorul serviciului medical, Argeșeanu subdirector general, avocat Alexandrescu, directorul contenciosului, Crăciun Tomescu directorul asigurărilor, V. Dobrotă directorul personalului, subdirector Mitoșera Savei, subdirector Gh. Stănescu, farmacist Roma șeful depoului de medicamente, subdirectorul serviciului băilor Filipescu Pompiliu, șef de serviciu Gănescu etc. Autoritățile din Constanța erau reprezentate prin d-nii Nicu Petru prefectul județului, Francisc Sachetti primarul municipiului, Valentin Popescu președintele Camerei de Comerț, preot Popescu protoereul județului, An. T. Niță revizorul școlar al județului, dr. Isăcescu medic primar județean, M. Sternberg vicepreședintele Camerei de Comerț, etc. Mai erau prezenți d-nii deputați Vasile Lepădatu președintele partidului național-țărănesc din orașul și județul Constanța, Gheorghe Popescu și Gheorghe Mihail, d-nii avocat G. Dobiaș, inginer Cochino, Suliman A. Hamid iar delegați din partea breslelor muncitorești din Constanța, d-nii I. Ghimpețeanu, C. Nițescu, V. Făgăraș, Badea Constantinescu, Z. Naidu și Al. Florescu. Serviciul divin. Cuvântările Serviciul religios a fost oficia în sala de mese a sanatoriului de către preotul An. Popescu protopopul județului, asistat de preotul paroh Antohie. După sfințirea noului local, a început seria cuvântărilor. Primul a luat cuvântul d. C. Argeșeanu subdirector general în ministerul muncii. D-sa a vorbit despre primele începuturi ale sanatoriului „Clement Popescu“, care tinde să se întregească, cu noua construcție ce se inaugurează. D-sa mulțumește tuturor acelora cari au contribuit la Înălțarea acestui cămin muncitoresc. A vorbit apoi de profesor dr. E. Gheorghiu directorul serviciul medical și ministerului muncii, despre noul locaș, destinat menținerii sănătății muncitorimei asigurate și despre opera asigurărilor sociale. D-sa, în concluzie a solicitat concursul d-lui ministru al muncii pentru a se putea clădi , ca o complectare — un nou sanatoriu pe țărmul mării, destinat tratamentului tuberculozei osoase. D. Bâdescu membru al casei centrale a asigurările, la numele acesteia a ținut o cuvântare ocazională referindu-se la sacrificiile bănești ale muncitorilor și meseriașilor, spre a putea înălța noul edificiu. Tot din partea Casei Centrale a vorbit d. Popovici care a mulțumit d-lai ministru Răducanu care a luat măsuri de natură a înfrâna jaful ce se întronase în trecut, la Casa Centrală meseriilor. D-sa constată că problemele muncitorești la noi în țară tind spre soluționare grație nouilor legiuiri, dar pentru ca in realitate să să ajungă la bune rezultate, e nevoe ca nouile norme sociale să nu fie numai legiferate ci și aplicate. D. Gănescu din partea Consiliului de administrație a Casei centrale, relevă marele număr de muncitori bolnavi de la noi și cere de asemenea ridicarea sanatorului maritim al muncii. D. Mircea Zamfirescu primarul din Techirghiol-Sat, aduce salutul său oaspețlor și mulțumiri acelora ce, prin acțiunea lor contribue la propășirea comunei. Cuvântarea d-lui ministru I.Raducanu D. I. Râducanu ministrul muncii ia cuvântul și exprimă mulțumirea d-sale fiindu-i dat să deschidă porțile sanatorului. „Acest sanatoriu, spre d sa, nu este opera Casei centrale a muncii... ci un simbol minunat de ceace poate face o mulțime ce ține să se îngrijească. La fiece cărămidă este întrupat banul muncitorului, astfel că sanatoriul este un adevărat templu al muncii. Casa centrală a meseriilor este datoare a face ca banii să fie întrebuințați numai pentru muncitori, ca fiece ban muncitoresc să revină tot muncitorului, ca ajutor. Csiace facem astăzi este un imbold pentru ce trebue să facem de acum înainte. Cu cât vom căuta să prevenim bolile, sarcina va fi mai ușoară. Trebue să fim călăuziți de două gânduri: să raționalizăm administrația și să afirmăm mai mult latura medicinei sociale, pentru prevenirea bolilor”. Continuând d-sa spune : „Ca ministru al muncii, vă asigur că vreau să fiu la contact permanent cu breslele muncitorești, pentru că ministerul muncii se leagă de cel mai mare bun al țării, de omul însăși. Acesta de-i pus la adăpost de boli, societatea nu poate avea decât câștig.” In încheiere, d. ministru Raducanu spune că-i fericit că poate deschide acest adăpost muncitoresc și declară câ-i pătruns de importanța necesității sanatorului maritim, promițând la timp sprijinul ministerial. Din partea d-sa mulțumește inițiativei și colaboratorilor ce-au pus mână cu mână pentru Înălțarea sanatoriului. După d. ministru Răducanu a vorbit bătrânul meseriaș d. Clement Popescu donatorul sanatoriului ce-i poartă numele. Banchetul La orele 13, la sala nouă sanatoriului a avut loc un banchet in cinstea d-lui ministru al muncii. Autoastat d-ni secretar general N. Dumitrescu al ministerului muncii, I. Alexandrescu directorul contenciosului, etc. La orele 3 și jumătate, asistența plecat spre Constanța. In localiatate ministrul a vizitat „Federala Băncilor Populare*, cantina muncitorească și portul* Seara, oaspeții bucureșteni au părăsit orașul nostru. Demierea directorului sanatoriului Sesizat de numeroasele plângeri ale asiguraților aflați internați în sanatoriul "„Clement Popescu“ cât și a muncitorilor din Constanța împotriva directorului acestui sanatoriu d. St. Popovici, d. ministru Răducanu l-a demis din acea calitate, dând delsgație de-a conduce la(continuarea in pag. 2)