Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)

1930-01-14 / nr. 8

AVUL AVI W *> —­­ ... .77... Director-Proprietar I. M. MOSCU Director Politic AL. DR B © SN­ARII Redacția ți Administrația Strada Carol No. 4 CEtat­ ABONAMENTUL^ Pe 12­ luni..........................­ 700 lei 6 ................................400 . Pentru autorități și instituțiuni ban­care abonamentul îndoit j I—fc"T­E­L­E­F­O­N No. 82­2 Apare­ zilnic 2 la",ora 12 —ANUNCIURI DUPĂ TARIF­ Opoziția vrea puterea: S’a sfârșit de-acuma, mierea: Țara-i poate da­ doar fiereal Pentru sătenii jude­țului Constanța In altă parte a ziarului nostru publicăm manifestul partidului național țărănesc către plugarii județului Cons­tanța în vederea apropiate­lor alegeri pentru constitui­rea consilului județean. Re­dactat în termenii ce face cinste organizației locale a partidului — dat fiind mo­dul de a se adresa alegăto­rilor, fără ațâțări, fără minciuni și fără vorbărie goala, așa precum obișnu­­esc alte partide să compileze manifestele lor electorale. E mai mult o scrisoare adresată celor de la coarnele plugului, cărora le reamin­tește faptele pentru cari can­didații guvernului le solicită încrederea și voturile în ale­gerile județene. Le reamintește celor de la sate, prigoana liberale din trecut, stăpânire­ care a terorizat populația sătească prin jandarmi și-a jefuit pe plugari prin băncile camătă­­rești — precum și de refor­mele aduse de guvernul Maniu-Mihalache, grație că­rora țăranii în special, nu mai sunt robii de odinioară iar condițiunile de trai sunt îmbunătățite. Manifestul se ocupă de a­­semenea de ajutoarele a­­cordate plugarilor constân­­țeni, cărora li s-a împărțit în primăvara trecută 240 va­goane orz, ovăz și porumb cu cari s’a asigurat produc­ția anului trecut. Astfel ia 1­ 25 s’a­u mtrat în­ ju­dețul Constanța cu 8009 hectare mai mu­t ca în 1928, iar pentru însămân­­țările de toamnă, s’au împărțit încă 120 vagoa­ne grâu. Apoi, privitor la colonizările din acest județ, s’a soluționat problema ce­lor nedreptățiți, oprindu-se viitoarele împroprietăriri până la îndestu­area ce­lor omiși. Totdeodată, vechilor coloniști li s’a ier­tat pe jumătate din datori­ile către stat, acordându-li-se termene lungi de plată pentru rest. Administrația județeană a reparat o parte din­­ șosele, iar restul sunt p­e cale de a fi drese, piatra nece­sară fiind de-acum pregătită. Cele mai mici sate au fost legate prin fire telefonice cu centrul, iar în fruntea comunelor au fost așezați numai gopodari — și s’au trimis în fața jus­tiției trecut toți aceia cari în au dat iama sa banii publici. Situația în­floritoare a bugetului jude­țului — datorită priceputei conduceri a d~­ui prefect Nicu Petru — dovedește în­desjuns că risipa și ho­ția au încetat. Sătenii știu toate acestea și’s convinși că numai de la guvernul de acum se poate veni o îndreptare a relelor ce le-au fost lăsate moște­nire dela liberali și averes­­cani. Așa că, în alegerile dela 5 Februarie, el vor da cu toții voturile can­didaților nas­ierul țără­niști — listei No. 1 cu serabul „cercul“ ce­ are in fruntea eî pe ca de­putat Gh. Mihail, alcă­tuită dintr-un mănunchi de bani gospodari și a­­gncuttori din cuprinsul acestui județ încă o propunere S’a scris și se scrie într’una cu privire la aviație, problemă care față de situația in care ne aflăm, necesită o imperioasă ur­gentă soluționare. Statu', cu pro­­prile-i mijloace se află in dificila postură de-a nu fi în măsură a face față cerințelor impuse, astfel că s’a recurs la inițiativa privată, apelându-se la dărnicia ei. Ca o primă acțiune, s’au inti­­tuit comitete adhoc în fiece capi­tală de judîț. Acestea, conform instrucțiunilor organizației cen­trale, au instituit „Ziua Aviației” în toate centrele țării. Rezultatele obținute, după cum suntem informați, au fost extrem de slabe» pentru că —trebue s’o recunoaștem— publicul nostru nu-i câtuși de puțin amator de conferințe ori manifestațiuni cul­turale. Sistemul v­odetei emblemelor a fost abandonat dintru început, publicul simțindu-se obosit de numeroasele diete precedente» așa ca fn momentul da față cu sumele ce s’au adunat, abia se vor putea achiziționa câteva avi­oane, deși prevederile erau, ca „Zilele Aviației” să producă cel puțin un avion de fiecare jude­ț. S’a făcut așa­dar, prea pu­țin, și cu mijloacele adaptate până acum» cam greu să se ajungă la rezultate practice. Ar fi totuși o soluție care ar putea să aibă sorți de isbândă extraordinari. De ce n’am face, imitând exem­plul Turciei, o loterie pentru s­­oluție ? Republica kemalistă, se află cu doi ani în urmă, în aceiași stare dificilă, ce persistă la noi în clipele de față. Turcii au insti­tuit o loterie națională, destinată a înzestra armata cu o aviație modernă și puternică. Grație propagandei care a’a făcut, mai fiecare cetățean luă parte la tri­­buri, iar rezultatele au fost stră­lucite . Astăzi Turcia posedă o aviație militară de prim ordin plus o linie de navigație aeri­ană, înzestrată cu avioane de călători tip „Bregnet” și toate acestea cumpărate cu bani eșiți din loterie. Ce ar putea să împiedice pe inițiatorii români de a proceda identic ? Suntem doar o țară de oameni înclinați către jocurile de noroi , iar o loterie bine organi­zată, cu câștiguri importante, va încânta pe om­ și care cetățean. Alte soluțiuni, nu se întreză­resc de nicăierea, cel puțin în ceia ce privește concursul mate­rial al publicului. Acesta își dă perfect de bine seama de ce-l așteaptă în viitor, de va fi închi­să calea aerului, iar orașele țării, vor fi­­ discreția avioanelor dișmune. Nu e timp de perdaf Comite­tul central al propagandei pentru aviație, trebuie să ia măsuri grabnice, pentru realizarea pro­gramului ce și-a impus. Orice moment de întârziere, ne poate fi fatal. Supunem propunerea noastră celor în drept, propunere ce nici o găsim ușor adaptabilă și de­ci a cărui reușită este ga­rantată. . . ■ Caz de longevi­tate In comuna Hamangia, zilele trecute, a încetat din viață, femeia Riica Gheorghe Cazanghi, în e­­tate de 113 ani. E de notat faptul — după in­­formațiunile ce le deținem — că dsfancta care s’a bucurat în tot timpul vieții de o sănătate exce­lentă, a fost până la­­ sfârșit in deplinătatea facultăților mintale, și mumera foarte mult. întrunire comu­nistă In sala cinematografului „Ma­jestic“, a avut loc, dri dimineață o întrunire a blocului muncito­resc din localitate. Printre numeroase chestiuni des­­bătute la ordinea zilei s’au enu­merat­ șomajul și alegerile co­munale, fixându-se atitudinea pe care trebuesc să adopte mem­brii, față de partidele politice. La discuții au luat parte me­seriașii Andrei Ionescu, Nicolae Jin, Prodan Ion și alții. In sensul celor discutate s’a formulat apoi un memoriu, care urmează a fi înaintat forurilor compentente. După terminarea ședinți parti­­cipanții s’au răspândit în deplină ordine, neînregistrându-se nici un incident. Noul buget al Județului Bugetul județului pe 1930 a fost întocmit. Ele ridică la suma de 63.000.000 lei și prevede,­entru Împlinirea pro­gramului de activitate al d-Iui pre­fect Nicu V. Petru, sume importante destinate îmbunătățirilor de tot felul ce se vor aduce în cuprinsul județului. Situația înfloritoare a financiei județene ce s'a reali­­zat in anul precedent grație unei gospodăriri perfect echi­­librate, ne dă dreptul de-a nădăjdui ca și în 1930, se vor fa­­ce noul Kucrusi folositoare. + Const. Pariano Sâmbătă după amiază s’a stins din viață acela care a fost­ Con­stantin Pariano. Vestea s'a răs­CONST. PARIANO pândit de îndată în tot cuprin­sul orașului, iar la locuința de­functului a fost <’n adevărat pe­lerinaj. Un om de frunte — un reprezentativ al veritabilei aris­tocrații românești, acesta era Const. Pariano. S’a născut în județul Vlașca și era în vârstă de aproape 10 ani. Cariera politică și a înce­­put-o în partidul conservator în timpul lui Lascăr Catargiu. A urmat apoi pe Tache Ionescu, iar în urmă, a fost alături de partidul național din Ardeal de sub conducerea d­lui Iuliu Ma­­niu. In Vlașca a fost în două rân­duri prefect­ și senator al jude­țului Constanța, în care calitate a sprijinit drepturile politice ale dobrogenilor, luptând pe calea presei, alături de d. Ion N. Ro­man — în coloanele ziarului „Drapelul“ — pentru acordarea acestor drepturi, ceia ce i-a dat dreptul la st­ma și recunoștința cetățenilor acestei provincii, pen­­tru că legea de încetățenire din 1910 poate fi considerată ca re­zultat al acțiunei întreprinsă de către defunctul Pariano. Liberalilor li­ era un adeversar real, dar feroce. Moartea sa» lasă regrete una­nime. Numeroase jerbe și coroa­ne au fost depuse la catafalc, înmormântarea va avea loc mâine Marți 14 Ianuarie a c. la orele 3 d. a. Testamentul încă n’a fost deschis, așteptându-se sosirea dela Londra a fiicei re­gretatului dispărut. Alături de toți aceia cari l-au cunoscut, ziarul „Dacia“ depune o lacrimă la mormântul ce se deschide, cu un pios ..requiescat in pace“. Vapor in pri­mejdie pe mare și se relatează de către navi­­gdorii sosiți azi dimineață la portul nostru, că la drum spre Constanța, au recepționat In cursul nopții, disperate semnale de S. O. S. Vaporul care se afla în pri­mejdie, se îndreptă spre Batum și un incendiu s’a de­clarat la bordul lui. Cum radiograme­ defineau punctul nenorocirei in apropierea coastei turcești, deci ’a mare depărtare, nu i s’a putut veni in ajutor. Vasul despre care este vorba pare a fi un tine petrolifer sub pavilion german și care se crede că ar fi fost distras de flăcări. Ceată pe mare In ultimele 24 ore, o ceață groasă, s’a lăsat pe întreg litora­­lului Mării N­gre. Ca o urmare a acestui fapt, val­­oarele au avut de înregistra mari întârzieri în rută. Până în prezent, nu s’a sem­nalat nici un accident maritim. Plata "esraaialer ^ în Ianuarie 1629 76 orz 330-335 17 o­­fiz 240-245 58 porumb 280-340 1 Mein 290-1 Rap. sălbatică 500-1 Fasole 1300-11 P. dughie 200-250 5 P. orz 90-100 Paznicii dl«» port autori de furturi la incinta portului s’a produs ori dimineață» un fapt de o extre­mă gravitate, din care se eviden­țiază în mod concret o stare de lucrări intolerabilă. Este vorba de un font comis de acei ce se incumbă datoria de a păzi magaziile din port și cari surprinși asupra faptului de către funcționari vamali, au avu îndrăz­neala să-i atace. Iată în câteva rânduri faptele întâmplate. La magaziile de beton ,,Watson Youeh­“ a fărut supraveghere, o avea funcționarul vamal Ch. Gri­­gorescu, s’au înregistrat nume­roase tentat­ve de furturi, într’un in­terval relativ scurt. Vama fiind înștiințată a luat măsurile de circumstanță, cerând pichetului de grăniceri și casei comerciale respective» ex­tinderea pazei, pentru asigurarea mărfuri­lor. Dri dimineață, la deschiderea acestei magazii, un manipulant vamal a observat pe paznicii a­­celui sector, în număr de 4, de­valizând conținutul unei lăzi. Funcționare. Gh. Grigorescu fiind încunoștiințat i-a surprins asupra faptului și a dat ordin grăniceru­lui să-l aresteze. Hoții au sărit atunci asupra tuturor vameșilor, insuftândui-i și lovindu-i. S’a pro­dus o înc­erare, după cari agre­sorii au fost legați și tri­miși la pi­chet. A urmat o anchetă luând­ me depoziția tuturor culpabililor,, o­.* ri în parte au declarat ca au fost pr­ovocați la birne­­ de către va­­­­meși. Paznicii necinstiți se nu­mesc I. Canazinsky K. Pătrașcu I. Bejenaru și I. Karticky care a dispărut. Concomitent Cu această anche­tă, se fac cercetări și de către căpitănia de port, spre a se sta­bili, toate învinuirile ce se aduc celor arestați, cari s’ar spune că se îndeletniceau ca astfel de o­­perațiuni de mai mult timp, pre­judiced enorm casele de comerț și statu!. O captură a po­liției In timpul rarziei de astănoap­­te, poliția a arestat într’o cafenea de pe strada Ștefan cel Mare, pe cunoscuții spărgători Constantin Msriuță și Gheorghe Bornean. Numiții erau urmăriți de mai mult timp, întrucât asupra lor plana vinovăția mai multor farturi și spargeri comise în acest oreș. Sub o puternică pază ei au fost înaintați spre cercetare biroului de penale, de pe lângă chestură. Furt misterios Agenția de transporturi „Shen­­kot“ din localitate a anunțat că­pitănia de port, că de pe cheul danei No. 16 i s’a sustras din lăzi o cantitate considerabilă de bronz și aramă, provenită din demontarea vaporului „CFunto“. Portul a fost descoperit ori des­coperit ori dimineață, când aces­te materiale urmau sa fie încăr­cate pe vaporul „Achaia“ pentru Germania. MM %-tt Accident grav Automobilul cu No. 912 con­dus de șoferul Niculae Dinescu s-a ciocnit cu o căruță a locuito­rului Nicolae Dușcu din suburbia Anadolchioi. Am­­bele vehicule au fost com­plect deteriorate, iar coducătorii lor au fost răniți. Isprava unor brute La poliția locală s’a prezentat astă noapte, meseriașul Gheorghe Rh­ose din cartierul M. Coiciu, într’un hal de nedescris, fiind bă­tut în mod barbar la cârciuma „Parcul Zorilor”. Autorii acestui atac bandit sunt muncitorii Sile Bărbatu, N­i­culae Cog’nișteanu și FanIor­u. —sex—­ mM . De la partidul național-țărănesc Constituirea co­mitetului comu­nal Sâmbătă seara la casa parti­dului naț­-țărănesc a avut loc constituirea noului comitet comu­nal ales acum două săptămâni, de către congresul municipiului Con­stanța. La ședinți au participat și d-nii V. Lepădatu președintele partidului, Nicu V. Petru, pre­fectul județului; G. Popescu și G. Mihail deputați. D. Victor Biacescu deschide ședința. D-sa dă cuvântul d-lui V. Lepădatu» care în câteva cu­vinte schițează frumoasa activitate a vechiului comitet, aducând mulțumiri d-lui V. Fiacestu pen­tru modul cum d-sa a știut să îndrumeze sectoarele și să organi­zeze cadrele partidului în locali­tate. D-sa recomandă în noua demnitate de președinte pe d. deputat Ghiță S. Popescu, pri­marul municipiului. Comitetul în aclamațiuni entu­ziaste proclamă ales ca președinte și organizațiuni municipiale pe d. Ghiță Popescu. Dr G. Popescu într'o fru­moasă cuvântare îndeamnă pe toți membrii partidului la solida­ritate deplină pentru a putea aduce la bun sfârșit lupta cea mare împotriva adversarilor în alegerile ce se apropie. Se alege apoi cu unanimitate de voturi ca vice­președinte d. V. Fiscescu iar ca secretar și casier d-on­ Virgi Vasiotti și Constantin Lascarid. D. avocat Grigore Petrescu a ținut o conferință dând expli­­cațiuni ample despre noile legi fiscale votate recent de parlament combătând punct cu punct acu­­zațiunile injuste aduse de parti­dul liberal, legilor d-l ui Virgil Madgearu. D. Gh. POPESCU | g||| ii |m Din sursă oficială deținem ști­rea că, actualii pretori din județ cari nu au îndelinit condițiunile legii, vor deține de acum înainte această calitate, fără însă a fi încadrați, ca prim pretori.­­­­ .. sp Conform dispozițiunilor legii pentru reprimarea speculei, po­liția comunală a înaintat un ra­port primăriei municipiului, In vederea fixări de noui prețuri maximale, la alimentele de prima necesitate : pâine și carne. osga­rlEi La sediul școalei musulmane­ din strada Cuza Vodă, a avut loc ori după amiază adunarea comitetului școlar al comunității, sub președinția d-lui avocat Se­lim Abdulachim. La ordinea zilei au fost rati­ficarea bugetului pe anul 1929 și aprobarea pe anul curent. S’au discutat apoi diferite ches­tiuni d in legătură cu bunul mers al școalei. Primim următoare: Apreciind munca depusă de d-l Jarques Laister, directorul ziarului „Neamul Evreesc” timp de două decenii, un grup de fruntași compus din d­oi. Dr. W. Fildermann, inginer S. Gross etc. a luat inițativa de a sărbă­tori atât pe luptător cât și jubi­leul gazetei, organizând un mare Festival Artistic, urmat de o se­rată de gală, în ziua de 22 Februarie 1930, ora 10 seara, în salonul Cercului „Libertatea” din Str. C. A. Rosetti. La această festivitate, vor par­ticipa reprez­­tanții tuturor institu­­țiunilor din capitală. Propaganda liberali­ ei se ascunde în dosul ei Sub acest titlu, d. senator Spi­­­­ridon Popescu scrie în „Țărănis­mul“ următoarele: Dreptul de vot, pentru obștea țării» s’a dat de frică. Liberalii tot cârcâise și câtcodăcise» zeci de ani, în preajma alegerilor» că vor da pământ și drept de vot țărănimei. După alegeri însă nu se mai luau de vorbă de aceste făgăduinți și treaba pământului și a votului obștesc rămăsese baltă. In timpul războiului, după re­voluția rușilor și după „sloboda“ de la dânșii, stăpânirea noastră, ca să nu se întindă și la noi tul­burarea din țara rusească» a tre­buit să dea dreptul de vot tutu­ror bărbaților de la vârsta de 21 de ani în sus. După războiu, liberalii tot se codeau și tot amânau­­ alegerile. Se temeau că votul obștesc o să le rupă gâtul. S’au gândit o bucată de vreme ca să ia înapoi acest drept dar n’au mai putut. Se făcuse România Mare. In trupul țării de după războiu in­trase și Transilvania și Bucovina, unde lumea avea dreptul de vot obștesc; de asemenea și Basara­bia își căpătase acest drept o­­dată cu cârmuirea republicană și intrase cea dintâi în trupul țării, cu dreptul ei de vot obștesc. Mai putea îndrăzni liberalii din România Mare să strice dreptul de vot cu care venise ținuturile alipite ? Au fost nevoiți să înghită ca­pul și să facă alegeri cu votul obștesc Când s’a numărat nsă voturile și au pus mâna în capi La cele dintâi alegeri au eșit numai câțiva liberali. Tulburarea lor sufletească, ura în contra mulțimii, care i-a în­tors spatele» i-au făcut să tur­beze. Iarăși s’au gândit să dărâme legea votului obștesc? dar iarăși s’au izbit cu capul’de toți pe­reții, când au înțeles că dărâ­marea votului obștesc, din care se înfruptase mulțimea, acum după războiu, ar fi fost o treabă cu mari primejdii. Ce era de făcut? După mult sbucium» au ajuns la încredința­rea că nu i asta de făcut, decât să răstoarne guvernul ieșit din alegeri. Și s’au jurat că, în vecii ve­cilor, nici țărăniștii domnului Mi­­halache — oricâte voturi ar a­­vea să nu poată veni la putere, nici națonalii d-lui Maniu — a­­legându­se ei cât ar pofti — să nu poată veni la putere. Și au curs anii — zece ani in șir — și au eșit lucrurile întoc­mai cum au voit liberalii. In vechiul regat și în Basa­rabia lumea vota pe țărăniști, iar din urne ieșiau liberalii, ori slugile lor averescanii în Tran­silvania de asemenea, toată lumea vota pe naționali, iar din urnă ieșiau tot liberalii, ori aceleași slugi ale lor, averescanii La putere, în toată vremea furturilor de urne, adică a fal­­sificărei alegerilor, erau liberalii și, câteodată, pentru scurtă vre­­m­e, erau miluiții lor averescanii. Și ar fi curs multă apă pe Dunăre, și ar fi urmat fără sfâr­șit săcătuirea și sleirea a toată agonisita țărei, dacă nu s’ar fi întâmplat o mare și în veci ne- uitată minune. Acea minune a fost unirea partidului național și a celui ță­rănesc într’un singur partid. Altă vlagă în partidul cel nou în partidul național-țărănesc. Par­tidul cel nou, nu era numai de două ori mai tare, ci de mii de ori mai zdravăn decât cele două partide răzlețe! Se chema că toată țara e una! Cine mai putea acum îndrăzni să spună așa și pe dincolo de partidul cel nou! Partidul liberal nu avea acum două partide de opoziție, care trăgeau până a­­tunci una cea și altul hăisa, ci avea în față însăși dorința de viața liberă a țărei întreg"» în­fățișată prin partidul național țără­nesc. Numai­decât a început parti­dul cel nou să se miște» că libe­ralii au și sfeclit-o. Și nici nu se putea astfell Ion I. C. Brătianu, cât era el de îndrăzneț, tot a simțit nevoia să se gândească la aceia că nu poate ținea prea multă vreme coarda prea întinsă. A cumpă­rat pe doctorul Lupu dela par­tidul cel nou și a pus la cale „ofensiva culturală“. Ofensiva culturală era o șmecherie urzită de Brătianu, și vopsită de dom­nul Duca, o pânză gata de în­tins pentru vremea când nu s’ar mai fi putut fura urnele în ale­geri. La moartea lui I. I. C. Bră­tianu, s’a băgat de seamă însă că pânza ofensivei culturale era spartă rău. Domnul Vintilă Bră­tianu s’a apucat să o cârpească dar, cu stângăcia d-sale cunos­cută, a rupt-o și mai rău. ■pi mi T­n.r .n­.r.» 5Bsl­* i * * * 5*yS' Maris, John și Jeana Snoyd, fică, ginere și nepoată, Maria Stăncescu, Gheorghe, Viorica și Victoria Turlea, Mihai Tsilea, ne­poți și familia, au durerea a vi a­­duce la cunoștință moartea scum­pului lor [»Ilii Oliil, fost prefect, Senator, etc, al jude­țelor Vlașca și Constanța, decorat cu mai multe ordine Române și Străine, a cărui înmormântare va avea loc Marți 14 cor., ora 3 p­­m., la cimitirul orașului Cons­tanța. Corpul Portăreilor Tribun­­ului — Constanța— Purificațiuni de vânare No. 154 din 8 Ianuarie 1939 In baza jarsaturii No. 7441 1 928 al Trib. C-țâ. S. I Se publică spre cunoștința ge­nerală că în ziua de 18 Ianua­rie 1930 începând de la orele 10 dimineața înainte se va vinde prin licitații publice care se va ține la localitate în satul Omar­­cea Csm. Valul Trăim jud. C-la averea mobilă urmărită a de­bitorului Josef Juster din satul 0- marcea compusă din: 700 kgr. mizire boabe» 250 kg. linte» una căruță pentru doi cai, una căruță pentru un csm» u­­na putinică» una mașină de bă­tut porumb, un plug, una rariță ana­rotativă, un camion, avere ,nume specificată și des­crisă în procesul verbal de urmă­rire dresat în cauză pentru des­păgubirea creditoarei Banca Con­stanța din C-it­ca sumele de bani ce are a lua de la numitul debitor în­ baza sentinței corn No. 109»928 Licitația sa va ține pa bani gata . Amatorii de a concura vor ve­ni la locul în ziua și ora mai sus arătate Șef Portărel S. Tom­i Dos. No. 2033(923 -fâSâ No. 153 din 8 Ianuarie 1930 In baza jurnalului Trib, C-la S. I No. 74411928 Sa publică spre cunoștința ge­nerală că In ziua de 18 Ianuarie 1930 începând da la orele 10 di­mineața înainta se va vinde prin licitație publică care se va ține la localitate în satul Omurcea corn. Valul lui Traian jad­e­ la averea mobilă urmărită a debito­­rului Iosif Juster din satul Omurcea compusă din: Recolta de rapiță de pe 3 1­ 2 Hectar. Recolta de meri de pe 3 1­ 2 Hect Recolta de porumb de pe un Hect. Recolta de ovăz de pe S hect: avere anume descrisă și specificată în procesul verbal de urmărire dre­sat în cauză pentru despăgubirea creditoarei Banca Constanța din Constanța cu suma de bani ce are a lua deja numitul debitor în baza sentinței corn No. 109/928. Licitația se va țină la bani ga­ta. Amatorii da a concura vor ve­ni la locul In ziua și era mai sus arătate. Șef Portărel S. Tom­a Dos. No. 2033[928 SÜSÜ Banca Centrali de Comerț S. A. Constanța — Str. Petru Rareș . Face toate OPERAȚIUNILE de Baracă INCASSO -ÎMPRUMUTURI - SCONT ------ Qarantii in efecte de Stat ——

Next