Dacia, ianuarie-iunie 1931 (Anul 18, nr. 1-96)

1931-01-14 / nr. 7

ANUL fXVtil No, 7 er**-.:,' . Director-Preprlot&r L. M. MOSCU Redaoțla șl Admir/lotraila ©trace Carol Ne. 4 (EtaD ABONAMENTUL Pe 12 Inal 700 le! 6 0 ■ «•.».« 4C0 0 Pentru autorități și Instituțiuni ban­­care abonamentul TqcSAU — TELEFON No. 82­2 —­­ Apare zilnic la om 12­­ ANUNCIU­RI DUPĂ TARIF­14 latmstrt* îmi 3 ie VIILE VECHI ILUS 1 In ziarul nostru, cititorii au putut găsi acum câteva zile memoriul înaintat d-lui pri­mar al municipiului de către un grup de cetățeni din lo­calitate, în frunte cu d. avo­cat D. Timîraș, în chestiu­nea cartierului Viile vechi. Am dat acestui memoriu loc de cinste în ziarul nos­tru și l'am însoțit din parte­­ne de câteva considerații in­troductive asupra necesității pentru orașul nostru de a avea în imediata sa vecină­tate un loc de recreație pe timpul verii. Un parc, este un lucru de elementară necesitate pentru orice oraș, fie el cât de mic. De aceea, rar poți vedea un oraș fără respectiva gra­dină publică. Sunt unele mai mici de­cât orașe, chiar cari au câte două Constanța, parcuri. De exemplu, Silistra. Necesitatea ornamentației vegetale a marilor orașe a început acum să se ia din ce în ce mai mult în conside­rare. Primarul Capitalei a reușit din acest punct de ve­dere să realizeze una dintre cele mai frumoase opere cari se pot cere unui edil, a îm­podobit toate străzile Capi­talei cu mici grădinițe — pe trotuare — lăsate în paza și în grija publicului. Orice spațiu liber este o­­cupat acum în București de câțiva pomi — arbuști — fiori. Aspectul orașului a câști­gat considerabil. Dar, mai mult, pentru re­creația populației marelui o­­raș, în afară de șoseaua Ki­­selef, Parcul Carol și Gima­­giul despre care am putea spune că este una dintre mândriile noastre, s'a ame­najat vastul parc de la Zna­­gov și lacul de acolo. Să mai vorbim de diver­sele Ștran­duri din vecinăta­tea și din cuprinsul marelui oraș ? Toate acestea răspund u­­nei foarte imperioase necesi­tăți pe care credem că nu este nevoie să o demonstrăm noi aici. Capitala, fără să fie ceea ce este Constanța, a obținut parcurile sale și băile și le-a­u creiat cu mari cheltueli. Constanța, este obligată să-și creieze parcul ei din motive identice cu acelea cari au fost luate în considerare ,la București și încă și din­­ altele. Mai întâi Constanța n’are Uîl parc. Pentru oricine ar fi suficient numai acest sin­gur argument spre a se de­monstra necesitatea pentru orașul nostru, de a se­creta acest parc. Dar pentru că se prea poa­te ca să ni se spună din cercuri al căror rost este să se facă opoziție, că acum nu e timp de așa ceva, că acum e criză și a. m. d., noi vom mai aduce aici și alte argu­mente. Constanța este stațiune bal­neară. Afluența vizitatorilor crește din an în an și chiar dacă nu crește, avem datoria să facem să crească. Pentru aceasta nu este su­ficientă propaganda singură, fie ea cât de meșteșugită: o­­mului care vine în orașul tău și-ți lasă bani aici, trebue să i dai pentru acești bani și­­ altceva de­cât Marea și pla­ja pe care la urma urmei o poate găsi și la Palat de exemplu. Băile populare de la „Trei papuci“ și cele din apropiere, de la Tăbăcărie, sunt insu­ficiente. Băile de la­ Mamaia fiind prea departe, nu pot fi accesibile tuturor, oricât de puțin ar costa trenul până acolo. In afară de această împre­jurare a insuficienții plăjilor, intervine încă una: știm cu toții ce aspect detestabil au râpile pe cari trebue să le trecem, pentru a ajunge la aceste locuri de lac. Firește, nu vom contesta că s'au făcut multe eforturi pentru amenajarea plajei de la Trei papuci și a celor­lalte. Dar oricum, un țărm lip­sit de vegetație rămâne ceva foarte dezagreabil. Un parc la Trei papuci, este ceva a­­proape imposibil, necesitând cheltueli considerabile pe cari acum nu și le poate permite orașul nostru. Singurul loc care întru­nește toate calitățile, este porțiunea de plaje din drep­tul Viilor vechi. Alături, resturile vechilor plantațiuni ale viilor distruse de filoxeră dar în parte re­­plantate, pot forma bazele pe cari s'ar putea cre­a un parc vast și frumos. Bulevardul Principesa Maria ar putea deveni foarte câțiva ani — o repede — in adevărată „Șosea Kiselef" a Constan­ței. Viile noui și multe s'ar ridica dealungul acestui bu­levard care are — în aceste condiții — toți sorții să de­vină cea mai frumoasă arte­ră a Constanței. Alături, în imediata veci­nătate, plaja de la Viile ve­chi ar atrage atunci foarte mulți vizitatori și prin aceas­ta s’ar degreva plăjile cele­lalte, venindu-se astfel în oa­recare măsură și în sprijinul moralității, înlăturându-se pro­miscuitatea ce bântue la pla­ja „Trei papuci“. Pe urmă, s'ar ridica eco­nomic, un întreg cartier, cel de Sud-Vest al Constanței și firește și edilitar. Propunerea cetățenilor în frunte cu d. avocat Dumitru Timiraș, este de cea mai mare importanță. De aceea am îmbrățișat-o cu toată căldura și o vom susține din toate puterile noastre. . —«­XIOXX— De la consiliul de histană Ju­dețean In palatul prefecturii de județ, a avut loc in seară, ședința con­siliului de hîgienă și salubritate al județului, sub președinția d lui Victor Fincescu, președintele de­­legațiunii permanente județene. Intrându-se în dezbaterea ches­tiunilor de la ordinea de zi, s’au prezentat spre rezolvare nume­roase cereri de construcțiuni, în­ființări de depozite de petrol, cârciumi etc. Consiliul a dat cuvenita apro­bare următoarelor cereri: Iancu I. Dianu, din satul Baia, Hie­rlad din satul Moreni, Constantin M. Ariciu din satul Dulcești, Gheor­­ghe I. Mihalcea din satul Al­bești, Vasile Poșoarcă din satul Valul lui Traian, Sandu Nan din satul Plopeni și Bucur Cioconea din satul Cumpăna. S’a luat apoi act de ordinul Direcțiunii sanitare privitor la au­torizațiile pentru măcelării, ho­­târându se totdeodată expedierea către toate serviciile sanitare din județ, a unei copii după ordinul inspectoratului sanitar, relativ la funcționarea depozitelor de petrol. Alegerea de la primărie Aseară a avut loc la primăria municipiului alegerea ajutorilor de primari. După cum se vede din darea de seamă pe care o facem în corpul ziarului, din partea organizației locale a partidului național țărănesc au candidat și au fost aleși trei dintre cei mai de valoare membri ai tineretului acestui partid. Alegerea aceasta este o dovadă mai mult că partidul national țărănesc este o alcătuire democratica in sânul căreia nu vechimea în partid constitue singurul criteriu după care se dau însărcinările ci valoarea personală, energia și aptitudi­­­nile de cari dispun membrii săi. De­ asem­ena faptul că tineretul nu este pus la index așa cum se petrecea la liberali, arată ca partidul de la cârma In-ferege să folosească energiile tinere, să le dea posibilitatea de activare spre folosul obștesc. Noi nu putem avea decât cuvinte de satisfacție față de asemenea dovezi. Lugubra desco­perire de fier la tribunal din cadavru de­capitat Pe linia ferată din spa­tele tribunalului local s'a găsit cadavrul decapitat al învățătorului Ilie Dincă, din satul Negru Vodă. Din ancheta deschisă de autoritățile polițienești se deduce că la mijloc ar fi vorba de o crimă, al cărei mobil ar fi jaful. Din ordinul parchetului, astăzi urmează a se face autopsia cadavrului. Crima din suburbia Anadolchioi Indivizii M Porumbăceanu, N. Jigorîe și D­râstae dîn d­rifciia Um­it­rului au atacat si rănit cu cu­țitele pe Constantin M sîris, din suburbia Ana­dlechioi. Victima a fost transportata la sp­talul d Dr. Stor» unde i s'au dat vng ij n­e necesare. Cauza acestu­i atentat criminal pare a fi răzbunarea. Banditismele de lingă Federală Un atac banditesc identic ce­lui semnf­fcit acum câteva zile, s’a produs ori noapte în apro­pierea băncii federale „C­ons­­tanța*1. De data aceasta, tâlharii ce erau în număr de 4, printre cari unul îmbrăcat fem­ei­ște, au ata­cat pe gardianul public Nicolae Savulescu. Aresta­tă crnd uz de revolver, a intimidat pe bandiți, cari au dispărut în întunericul nopții —-----♦-------­ Expertiza ava- liier vasúiéi „Lonkta” In penultima escală făcută în portul nostru, vaporul «Lonkia» sub pavili­n elen, a suferit în­semnate avarii, fapt care a de­terminat înaintarea unui raport căpităniei de port, prin care se cerea stabilirea răspunderilor. Cum vasul nu putea suporta o întârziere în rută, nnapoindu-se ori în port, s’a procedat la face­rea expertizei legale. După estimarea pagubelor, s-a constatat că accidentul a fost provocat din cauza neglijenții echipajului vasului avariat. Starea atmosferică in schimbare Poleiul a cauzat asccidente In ultimii­ 48 de ore, poleiul ce format pe toate stră­ile orașului, a făcut ca circulația vehiculelor și a pietonilor să fie extrem de dificilă. S-au înregistrat astfel nume­roase accidente, ale căror victime au fost transportate la spital După toate probabilitățile tim­pul se va schimba din nou pre­vestindu-se furtună pe mare. Barometrul a indicat astăzi 780*, cu tendința de urcare. Deraerea din sUt la Ovidiu De la trenul petrolifer No. 9311 au deraiat în stația Ovidiu 3 vagoane cisterne, încărcate cu benzină, din cauză că acarul Sto­ca Mihail a întors acul sub un vagon. Circulația a fost întreruptă scurt t­ip. Pagubele trec de 1OO008 Ieî, y D. Mihalache in­formează pe Su­veran Ministrul de interne, d. I. Mihalache s’a prezentat ori în audiență de serviciu Regelui la Sinaia. Cu această ocaziune, d. d. I. MI­HALACH E. Mihalache a făcut Suve­ranului un lung raport, asupra situației generale din țară și mai ales a re­latat cele descoperite de autorități, cu ocazia des­cinderilor ce s’a­u făcut la Asociațiile extremiste. Cf"PS'liul de mi­­niștri de astăzi Un consiliu de miniștri a fost convocat pentru astăzi după a­­miază. In acest consiliu se va discuta și probabil hotărî, cine urmează să fie numit director general al căilor ferate Consiliul se va mai ocupa a­­poi de programul conferinței experților statelor agricole și va stabili punctul de vedere pe care delegații României îl vor susține la Geneva. Un­ vapor scos la licitație După cum am relatat, vaporul «Gilda Ambatuli» sub pavilion elen, sechestrat în portul nostru, pe urma unei însemnate sume, ce o datora armatorul­­ui, unei societăți londoneze, a fost ancorat la dana No. 8. Aflăm că acest vapor va fi scos la licitație chiar în cursul săptămânei acestea, întrucât nu s-a putut ajunge la un acord tranzacțional între debitor și cre­ditor Pentru această licitație au so­sit în localitate mai mulți repre­zentanți ai societăților de navi­gație străină și română. Harta batimetrică a por­tului este e ouată Comandantul vaporului «Gol­­ dmOUth# u u. m v,fipncuim de port, un raport în care se arată că la eșirea din portul Constanța, vasul a atins landul In dreptul geamandurei dela far, poziția S. 70 E« și N. 27 E. Făcându-se sondagii s’a cons­tatat în acel loc o adâncime de 24,60 °, pe când harta indica acea pozițiune ca fiind de 26 °. Spre a se evite pe viitor acci­dente de asemenea natură care ar putea avea urmări grave, este necesară o revizuire a hărții în cauză, după ce se vor face nouă sondagii. Se va stabili astfel dacă lucrările de dragaj efectuate re­cent au fost conform p­anurilor S. P. M. ­rsenam Coloniale, Delicatese, Brân­zeturi fine, târguiți mai bine ca ori­unde La DRAPEL Carol 32 [lirele Inierii- IMMilina Din doi în doi ani, în cursul lunei Iunie, se țin în diferite ca­pitale, obicinuitele Congrese In­ternaționale de Agricultură, în sco­pul de a cimenta relațiile din­tre țările agricole, de a desbate și lămuri toate chestiunile agrare, având ca obiect principal: rațio­nalizarea agriculturii prin știință și te­hnică. Ultimul congres — cel de al XIV La — s’a ținut în București între 8-10 iunie 1929 când țara noastră a avut fericitul prilej sa găzduiască cele mai distinse personalități agricole internațio­nale. Li s’a dat străinilor p­si­bilitatea să ne cunoască mai bine să ne aprecieze în lumina ade­vărată a faptelor și să cunoasc­­bogățiile naturale ale României Articolele elogioase scrise în presa mondi­lă, după sfâ­și­ul co­ngresu uii sunt dovezile palpa­bile că participanții au avut ce vedea în excursiile educative , bine pregătte de Comitetul Na­țional Român. C el­e­ct XV ha congres va avea loc la H­aga între 5-8 iu­­nie acest an. El va înlesni ce­lor ce vor avea fericita ocazie­­să participe prilejul să ob­serve de aproape progresul rea­lizat în ultimii ani de agricultura Cehoslovaciei, care fiind influen­țată de agricultura germană - considerată ca profesoara tutu­ror celorlalte țări agricole — poate prezenta un interes deo­sebit. Ca să sco­tă și mai mult în evidență acest interes, vecinii noștri e­i fac sacrificii enorme pentru a înlesni participarea a câtor mai mulți straw. Vor cu tot dinadinsul — ca răspuns la excelenta ospital­tate românea­scă — să pună la îndemâna doritorilor cele mai mari și atră­gătoare înlesniri- Sunt oameni practici și trebue să ne mândrim că vor să ne întreacă. Le-am dat prilejul unei emulații și sun­tem siguri că vor fi la înălțimea sarcinii ce s­-au luat. Pentru înlesnirea unei adeziuni cât mai bogate de participanți români la acest congres, precum și documentarea lor pentru înâl­țarea prestigiului internațional al țârii noastre, Comitetul național Român al acestui congres — în urma rugăminții vecinilor voș­­trii — a de­cs înființarea de sec­țiuni reg­onale, cu depl­nă liber­tate de acțiune. Președinția regionalei Constanța a fost rugat s-o primească d-l De­putat Vasile Lepădatu­. D-sa a fost rugit sâ ia contact cu toate personalitățile din Dobrogea pen­tru a constitui biroul secțiunii. Importanța ce se dă acestor congrese este prea evidentă pen­­a încerca să mai stăruim. Cre­dem numai că particpanții ro­mâni vor dobândi multe cunoș­tințe și vor trage destule foloase pentru o mai rațională îndrumare a agriculturii românești. Lucrările științifice care ur­mează să fie pregăt­te de sec­țiunile române sunt următ­orele: Politica agrară și Economică rurală, învă­­mânt și propagandă agricolă, cooperație agricolă, pro­ducție vegetală, producție ani­mală, industrii agr­cole și femeia la țară. Sergiu Viscol M. S. Regele Și-a dat pe buletinul de recensământ, agricultura ca ocupație principală. Este cel mai potrivit răspuns care se poate da pnltikii „industriale” pe care liberalii au făcut - o jumătate de veac: ........................ . „j. ..­«ă—— Mintii [tuiului uniil «Alegerea a trei ajutori de primari. Con­sll­ul mu­nci­pal s’a întru­nit aseară, sub președinția d lui pr­mar Gh. I. Popescu A parti­cipat la ședi­nță și d-l Nicu Pe­tru, prefectul județului. După aprobarea procesului ver­bal al ședinței preceden­e, se fac di­ferite comunicări. Răspunzând interpelării d-lui dr. M Mărgărit în chestiunea școalei de meseni, d. primar su­bliniază faptul că achiziționarea actualului imobil, unde funcțio­nează școala și care s’a consta­tat a nu fi propriu scopului pre­văzut, este efe­tuată de către comitetul școlar respectiv și or­ganele ministerului instruct­unii, primăria limitându-se la acor­darea unei subvenții la suma de 400 000 lei. D. Căpitan Nic. Ștefan pro­testează contra concurenții dău­nătoare ce o face comerțul am­bulant și intervine pentru sus­pendarea autorizațiunilor de ase­menea natură. In acelaș sens iau cuvântul d-nii D Gh. Rizescu și P. Șa­­pira, cari^ cer categoric des-D­VH b. Hv.bEbvU ființarea anumitor barăci, precum și a magazi­ilor or­entale, unde comerțul propriu zis se exercită 3 luni, pe t­ipul sezonului de vară în defavoarrea comerțului stabil și al primăriei, care se găsește în imposibilitate de a-și reclama drepturile sale. D. Fr. Sacheti opiniază pentru dărâmarea de urgență a imobi­lelor insalubre, ai uror proprie­tari nu s-au conformat angaja­mentelor luate față de primărie, la obținerea termenului de pre­lungire al menținerii lor. Consiliul aprobă dezideratul exprimat de d. avocat Strat, pentru punerea chestiunii acordă­rii de gratificație funcționarilor primăriei la ordinea de zi a șe­dinței viitoare. Intrându se apoi în dezbaterea punctelor de la ordinea de zi, se pune în discuție caetul de sar­cini pentru darea în antrepriză a jocurilor de noroc și a moder­nizar­i plajei M maia. Au loc numeroase discuțiuni pro și contra, la cari iau parte d-nii consilieri D. Gh. Răescu, deputat Vasile Lepădatu, I. Teo­­dorescu-Valahu, Fr. Sacheti, Pa­­nait Teodoru, I. Gh­nsberg, Tr. Berberianu și I. Madeleanu. Conchizându-se pentru modi­ficarea legii actuale a jocurilor de noroc, se decide a se amâna această chestiune pentru ședința viitoare Se admite apoi amânarea pen­tru o ședință viitoare a problemei iluminatului, urmând ca la acea dată să se prezinte și regulamen­tul concesiunei, ce se află în studiul serviciului teh­nic Se dă citire a două oferte din partea d nei general S. Popescu și d. general Vlădescu, pentru vânzarea imobilelor, ce trebuesc creerii unui dispensar. Cum a doua ofertă nu a fost verificată, se hotărăște ca serviciul teh­nic să procedeze la evaluarea imo­bilului și în urmă să se recurgă la aceea mai avantajoasă. Relat­ă la exproprierea imobi­lului proprietatea d-lui consl­ier Oprescu, din B dul Ferdinand, nascându-se divergența de păreri, se pune la vot și se admite dis­cutar­ea ei într’o ședința viitoare, când se va cunoaște în prealabil și avizul serviciului teh­nic. Se procedează următor led la alegerea a doi cenzori și de supleanți, fiind proclamați aleș d-nii V. Dumbrăveanu, C­­as­­caedis , Abibula și M. Șovăilă. La deschiderea ședinței, care se suspendase timp de 5 minute, se anunța al­gerea a trei ajutori de primari. Din partea majorității sunt pro­puși d­nii Panait Teodoru, Virgil Vasiotti și Dan Alecu, iar din partea minorității d. Scarlat Hu* hulescu Candidează independent, pro­pus fiind de d. Fr. Sacheti­ și d. I Madeleanu. Alegerea se face prin vot se­cret, la despuerea scrutinului sta­­bilindu-se că au obținut d-nii Panait Teodoru 21 voturi, Virgil Vasiotti 22 votul Dan Alecu 19 voturi, Scarlat Huhulescu 23 voturi și I. Madeleanu 16 voturi. Rezultatul votului neintrunind două treimi spre a fi proclamat ales vre­unul din cei cinci can­didați, urmează ca minister­i să confirme ca ajutori de primari trei din aceștia. Cum pentru cele 3 locuri va­cante de ajutori de primari au fost desemnați de organizația na­­țion­l-taranistă, d-nii P­ mail Teo­doru, Dan Alecu și Virgil Va­­șioti se da c a sigură confirmarea lor în acele demn tați. Cu acestea, ordinea de zi fiind epuizată, ședi­nța se declară în­chisă la oi­ele 0 seara. ápir*re contra f*?ze or Sub­ auspiciile ateneului *Cen­­tral* în sala cinematografului «Regina Maria» Duminică di­mineață, s’a ținut o interesantă conferință, de către d. locote­nent Albeanu, din artilerie. Su­biectul «Apărarea contra gaze­lor’ tratat în mod amplu și documentat, a fost audiat cu o deosebită atenție de u­n pu­blic numeros. Asemenea conferințe cu ca­racter educativ în majoritate, suntem informați că au fost prevăzute în programul ate­neului „Central” de sub condu­cerea d-lui profesor N.Zăgoicea, a cărui activitate fecundă pe tărâmul cultural, este suficient cunoscută. Piața cerealelor 12 Ianuarie 1931 1 Grâu de toamnă 250-60 Orz 220-225 18 Ovăz 235 250 28 Porumb 215-220 1 Rapiță primăvară­­ 400 3 Rapiță sălbatică 245-250 25 Pae dughie 100-130 •9>­­ii*. Cont­abilitatea d-bia Ea ii stitui tJ»fie statului Pentru o perfectă administrare a instituțiilor de stat, pe ziua de 1 Ianuarie, se știe că guver­nul a dispus introducerea unui nou sistem de contabilitate. In acest scop au fost convo­cați Dum­nică la administrația financiară, ș­eii de serviciu și perceptorii circumscripțiilor din municipiu, când d sub adminis­trator M. Flangea le-a dat in­strucțiuni de modul cum trebue să procedeze în viitor După terminarea conferiței, șefi percepțiilor au fost întruniți de către d. M Ionescu Crunțiu, administra­tor­ul financiar în ca­binetul d-sale. Li s’au indicat noaste norme pentru că statul să intre in posesia drepturilor sale, fari ca însă să se prejudicieze inte­resele contribuiabilor. i­trib­uii In conformitate cu art 16 și 17 din regulamentul comitetelor școlare, domnii membri, cari al­­cătuesc comunitatea școlară a liceului „Mircea cel Bătrân” sunt convocaț în adunare generală. Duminică 18 ianuarie 1931, ora 16, în sala de festivități a liceu­lui, (localul vechiu, str. Traian) la ordinea zilei fiind : Luarea în discuție și votarea bugetului pe anul 1931 și coim­­plectarea comite­tului. In cazul când nu se va 1n­­truni cel puțin jumătate din nu­mărul total al membrilor, adu­narea se va convoca din nou în ziua de Duminică 25 Ianuarie. In acelaș loc și la aceeeș oră, când se vor lua hotărîri valabile, ori care va fi numărul membrilor presanți, (art 16),

Next