Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)

1931-07-22 / nr. 107

Anul XVIII No. 107 Director- Proprietar L. M- MOSCU­LEI 3 EXEMPLARUL­­ APARE ZILNIC LA ORELE 12 - 1 W. Pe”u Ra?j­­ oS,5ADM^oAm­o. s^a­ I Aoneci Buciu-r...­­ Pe 12 luni.........................700 lei 1 Pentru autorități și instituțiuni bancare J_abonamentul­­ 6................. • 400 lei g________abonamentul Îndoit_________ I — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Se cunoaște situația indescriptibil de grea în care se află astăzi comerțul local. Falimentele, cererile de concordat, închiderile de magazine se succedează în­­tr-un tempo cu adevărat îngrijorător. Comerțul, acest puls real al economiei națio­nale, al țării însăși, este în primejdie astăzi mai mult decât oricând și decât orice altă ramură de activitate. Băncile dovedesc un larg spirit de înțelegere a situației fiind de o caranță ireproșabilă față de întreprinderile comerciale și industriale. O înviorare în pulsul de astăzi al comerțului este așteptată nu numai de co­mercianți ci de toată lumea, indiferent de profesiune ori de categorie socială, pen­tru motive lesne de înțeles. Această înviorare nu se poate însă obține decât lăsându-se comerțului cât mai multă libertate. Raid de care suferă comerțul este grozava criză de numerar care face ca cifra afacerilor să scadă și ajutorul pe care băncile vor să-l dea — și chiar îl dau cu o lăudabilă înțelegere a situației—să devină din ce în ce mai insuficient. Este datoria statului, ca unul ce este primul interesat, să intervină. Nu poate face altceva? Nu poate da bani? Atunci să renunțe la încasarea impozitelor până în toamnă când piața va fi ceva mai înviorată și când în adevăr comercianții vor putea achita mai ușor aceste impozite. La fel vor trebui să procedeze județele și comunele. In locul urgiei fiscale inutile și nerentabile este mai bună o păsuire înțelegă­toare și rodnică pentru stat cât și pentru comercianți. I­n fiecare săptămână se săr­bătorește căte un membru al guvernului. Fericită țară! Păsuire pentru ceremonji! S’a descoperit mor­mântul lui Ovidiu ? — Ce ne spune d. prof. universitar C. Brătescu — In numărul trecut al zia­rului nostru am relatat că pe șoseaua Traian, în fața școlii de industrie casnică, cu oca­zia unor săpături, s’a desco­perit un splendid sarcofag, îngropat la o mică distanță de suprafața solului. Desgro­­parea s’a făcut de către ser­viciul salubrității, în prezența d-lor Aurel Vulpe primarul municipiului, prim procuror N. Moiseanu, profesor uni­versitar C. Brătescu și aju­tor de primar Dan Alecu. Această descoperire a atras la fața locului un numeros public printre care și mulți intelectuali, bănuindu-se că sarcofagul ar aparține poe­tului Ovidiu, căutat de multă vreme de arheologi. Sarcofa­gul fiind așezat în partea ex­tremă a fostei cetăți Tomis, acolo unde ar fi putut exista o poartă de eșire — după cum indică știrile ce le dau vechii autori, — s’a întărit bănuiala că aci se odihnesc resturile pământești ale sen­sibilului poet roman. Această presupunere a câștigat teren în oraș, unde la un moment dat se afirma aproape cu precizie că mormântul lui Ovidiu a fost descoperit. Deoarece săpăturile s’au fă­cut în prezența d-lui profe­sor universitar Brătescu, de­canul facultății de științe din Cernăuți și unul dintre cei mai erudiți cunoscători ai Dobrogii, ne-am adresat d-sale. D. prof. Brătescu nu poate să precizeze dacă mormântul aparține poetului Ovidiu, dată fiind lipsa de inscripții și alte amănunte necesare pentru reconstituirea adevă­rului. In schimb d-sa ne-a rele­vat următoarele: Lămuririle d-lui prof. Brătescu «La Vii», în locul unde direcția porturilor face săpă­turi pentru consolidarea ma­lului, s’a desgropat în pre­zența autorităților din Con­stanța un splendid și uriaș sarcofag de marmoră zaha­­roidă de culoare albă-vânătă, format din cutia sarcofagului și un capac în formă de a­­coperiș dreptunghiular. Sar­cofagul e ornat cu fru­moase sculpturi imitând plan­te și flori, iar în cele două laturi oferă două baso — re­liefuri, cari reprezintă un cap de femeie foarte expresiv și cu o coafură specială. Capa­cul de la origină a fost sculp­tat în două blocuri de mar­moră, așa că e format din două părți despărțite printr’o suprafață transversală, părând tăiată cu ferestrăul. Prin a­­ceastă crăpătură s’au strecu­rat în scurgerea vremii în momânt apele de ploae în­cărcate cu țărână, așa că in­teriorul mormântului s’a gă­sit plin de un strat gros de circa 4 dm. de pământ cle­ios, crăpat de uscăciune. Sub acest strat s’a găsit pământ galben până la fundul de marmoră al mormântului. Osemintele în pământul galben odih­­neau resturile celui îngropat aci, probabil un personaj bo­gat sau ilustru al vremii sale. Scheletul e într’o stare rea; oasele sunt foarte fragmen­tate așa că greu se poate face reconstituirea. Din cra­niu însă, maxilarul inferior a­rată că persoana era matură. Bărbia e de o rară frumu­sețe și arată, pe cât se pa­re, talentul elocinței. Fruntea e largă și frumos boltită. Pereții craniului însă sunt destul de groși, ceea ce ar in­dica împreună cu oasele membrelor inferioare sexul bărbătesc, deși pe sarcofag basoreliefurile arată o femeie. Lipsesc amănunte Nu s’a găsit în țărâna mormântului nici o monedă care să determine epoca, a­­fară de un mic fragment de ornament de bronz foarte coclit». * Sarcofagul a fost dat în primire direcției muzeului re­gional al Dobrogei de sub conducerea d-lui prof. Bră­­tescu, care-l va așeza în «Muzeul în aer liber» insta­lat pe locul porții măcela­rilor din zidul cetății Tomis. Scheletul și ornamentul de bronz au fost depuse în mu­zeul de la primărie, unde s-au mai adus o sumă de obiecte antice găsite cu ocazia ulti­melor săpături ca: urne, am­fore, ulcele, opaițe, sfeșnice de sticlă din epoca creștină, monede etc. Cu toate vor îmbogăți colecția muzeului Dobrogii. F. Urseanu Consfătuirea de la cercul asociației cerea­liștilor Sâmbătă d. a. a avut loc la cercul asociației cerealiștilor din localitate o consfătuire prezidată de d. senator E. Brancovici pre­ ședințele asociației generale exportatorilor de cereale din Ro­­­mânia. Au participat aproape toți cerealiștii din Constanța. D. Brancovici luând cuvântul vorbește despre legea de valori­ficare a cerealelor elaborată de trecutul guvern, modificată și vo­tată de actualul guvern. D-sa face un istoric al produc­ției de cereale dinaintea războiu­lui, arătând că deși România este astăzi atât de mare, totuși pro­duce acum atât cât producea ve­chiul regat. «Insămânțările au di­minuat mult. Totuși, nu trebue să disperăm, ci să luptăm înain­te și să cultivăm cât mai mult grâu. Ce-am face noi dacă ar dispare cultura grâului » ? Apoi, d. Brancovici vorbește de chestiunea exportului de ma­teriale industrializate. D-sa spune că această propunere este impo­sibilă deoarece se știe că la noi or­ice industrie se face pe credit și cu atât mai mult cu cât in­dustria este susținută astăzi de agricultură. Vorbitorul mai arată rezultatele rele ale sindicalizării agriculturii, după care urma ca fraudele să fie reprimate prin pe­depse. «Sindicalizarea era anti­constituțională și antieconomică. Ce comerț ar fi fost acela fără concurență condus de un func­ționar impus de politicianism».? D. Brancovici se ocupă apoi de primele de încurajare a pro­­ducției de cereale din punct de vedere calitativ. Prin aceasta— spune d-sa—se va crea o fabri­că de certificate, care în majori­tate vor fi acordate marilor pro­ducători, descurajându-se sătenii. După ce d. Brancovici se o­­cupă de morărit, termină arătând că, comerțul de cereale s’a înj­ghebat cu greutate la noi în țară în timp de o sută de ani și as­tăzi el se vede distrus. La urmă, vorbitorul a dat di­ferite lămuriri de felul cum se va aplica noua lege. Duminică seara a avut o agapă colegială la «Regina» oferită de cerealiști în onoarea d-lui Bran­covici. Eilili ZiimlJiiin" Miercuri 22 Iulie 1931 Patronul aviației la Constanța La flotila de hidroaviație cât și la școala de tir și bombarda­ment s-a sărbătorit eri patronul aviației (Sf. Ilie). După un scurt serviciu divin oficiat în aminti­rea eroilor aerului morți în răs­­boiul mondial, la care au asistat ofițerii aviatori­ în frunte cu d. căpit. Stănculescu, flotila de hi­dro și un grup de avioane de luptă s-au înălțat făcând diferite sboruri asupra orașului. Prețuri maximale pentru bai la plaj. Primăria municipiului, luând în discuție specula la care se de­dau unii antreprenori ai băilor de mare, a hotărât în ultima șe­dință a delegației permanente fixarea de prețuri maximale la instalațiunile de băi cuprinse în­tre plajele Modern și Tataia. S’a fixat 6 lei baia cu lingeria ne­cesară și costum, din care cinci lei pentru uzul cabinei și un leu pentru fondul sanitar, cabina pu­tând fi ocupată timp de 2 ore. Intrarea pe plajă este gratuită. Or­icine se poate desbrăca pe plajă fără să plătească, vre’o taxă. In aceiași ordonanță prin care se fixează prețurile de mai sus se interzice cu desăvârșire baia fără costum, accesul animalelor și comerțul ambulant. Buretele se vor închide la orele 21. Toate acestea intră în vigoare pe ziua de astăzi. Cu necunoscut oribil mutilat de tren Duminică dimineața la orele 4 s’a întâmplat o groaznică neno­rocire în port. Pe linia ferată care duce de la depou spre atelierele c. f. r. în dreptul cantonului de sub mal, un tren de manevră a surprins un necunoscut în vârstă de 21—22 de ani. Locomotiva a mutilat oribil corpul victimei. Trunchiul a fost despărțit de membrele inferioare și arun­cat între linii. Picioarele au fost târâte câteva sute de metri. Linia pe o distanță de 200 metri a fost înroșită de sânge. La fața locului au sosit imediat d. polițai Dobrescu șeful poliției judiciare și comisarul de serviciu T. Bă­­descu. Asupra victimei nu s’au găsit acte după care să i se sta­bilească identitatea. După îmbrăcăminte pare a fi un marinar străin. Se crede că întorcându-se în zorii zilei la va­por turmentat de băutură, a fost surprins de tren și omorât. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morgă. Incendiu ia a fa­brica de halva Duminică la orele 4.35 s’a de­clarat un violent incendiu la fa­brica de halva din strada Raho­­vei 46, proprietatea d-lui B. De­­m­nezeanu. Flăcările au izbucnit dintr’o magazie a fabricii cuprin­zând sala motoarelor. A ars a­­coperișul sălii de mașini și alte depending. Focul a izbucnit dela o lampă cu benzină. Incendiul a fost lo­calizat de lucrătorii fabricii și de pompieri. La locul incendiului a sosit d. polițai Dobrescu, care având indicii că focul a fost pus, a reținut pentru cercetări pe func­ționarul Ardos Totiozan. Oradea învinge Constanța, la foot-ball Pe stadionul sportiv al muni­cipiului s’au disputat Duminică și Luni două matsc­uri intere­sante de foot-ball între C. A. O. din Oradia—cea echipa mai puternică echipă de foot-ball din țară—și echipele «Victoria» și «Elpis». Matschul cu «Victoria» s’a disputat Duminică d. a. în prezența a 2000 de spectatori. A arbitrat d. Satanăi. Rezultatul a fost 3—2 pentru Oradea. Punc­­tele au fost marcate de Ronay­ Victoria a marcat prin Chiroiu și Ivanciu. Luni echipa C. A. O. s’a în­tâlnit cu echipa «Elpis». In tot timpul jocului ambele formații au desfășurat un joc splendid. To­tuși, rezultatul a fost dezastros. C. A. O. a marcat 7 goluri și a primit unul marcat de lalin. Dela Oradia au marcat: Kocis, Bodola, Glantzman, Borbil și Co­vaci. A arbitrat d. Costea Mihai. înfrângerea celor două echipe de frunte ale Constanței era de așteptat, deoarece fără printre ei cinci orădenii nu­internațio­nali : Czinezer, Glantzman, Kocis, Bordola și Covaci. Ședința Corpo­rației „Ovidiu“ Duminică s’a ținut la palatul muncii din str. Ștefan cel Mare, o ședință a corporației «Ovidiu». S’a propus să se facă un me­moriu către ministerul muncii, cerându-se scutirea amenzilor a­­plicate fără nici un rost pe spi­narea meseriașilor. Aceștia nu pot face față astăzi nici măcar cheltuelilor strict necesare, și este neuman să fie forțați să plăteas­că amenzi. Se mai propune ca inspecto­ratul muncii să se mute în loca­lul corporației. Au mai vorbit d-nii : Simiono­­vici, Drăgan, Naidu, Tăbăcaru, Arieșanu, și Stoicliu formulând diverse și numeroase doleanțe ale meseriașilor. Consiliul a hotărât ca un pre­ședinte de breaslă să facă zilnic de serviciu la corporație spre a supraveghea activitatea serviciu­lui sanitar, de care mulți mese­riași se plâng. Pentru revendicarea unor do­leanțe s-a numit o comisiune compusă din d-nii Simon Covaci, Zaharia Naidu și Drăgan care va pleca la București, spre a lua contact cu d. ministru al muncii. Cine finanțează S.C.E.C.-ui O lămurire a reprezentantului grupului francez Din partea d-lui inginer Pierre Domette reprezentantul grupului financiar francez, pe lângă so­cietatea S. C. Ej C. și președin­tele consiliului de administrație al acestei societăți, primim ur­mătoarea scrisoare explicativă căreia îi facem loc atât în ori­ginal cât și în traducere pentru lămurirea opiniei publice. Monsieur le Directeur, Etant donné qu’ â la suite de l’incendie de la centrale electrique de votre viile des insinuations désobligeantes ont été faites â l’égard du Groupe financier franțais qui assure le finance­­ment de la S. C. E. C. je me permets de vous donner quel­ques precisions.­Le Groupe denommé «Con­sortium Financier G. Loustau & C-ie» compte parmi les so­­ciétés qui lui sont affiliées les principales suivantes : «Omnium industriei et rurale d’electricite», capital 124.000.000 frs., «Union electrique rurale» capital 120.000.000 frs., «Electri­fication industrielle» capital 20.000. 000 frs., «Union electrique coloniale» capital 20.000.000 frs., «Compagnie grand ducale d’e­lectricite» Luxemburg capital 75.000. 000 frs., «Societe hydroe­­lectique de la reunion» capital 10.000. 000 frs., «Compagnie ge­nerale d’applications electriques et hydrauliques» capital 10.000. 000 frs., «Electrique des bois eteiments» capital 15.000.000 frs., «Compagnie financiere d’e­­tudes» capital 2.000.000 frs., «Etablissements iliyne Berline» capital 3.000.000 frs. II eut été facile aux personnes qui s’interessaient â la capacité financiere de ce groupe de s’a­­dreșser aux attaches commer­­ciaux francais et roumain de Bucarest et de Paris pour oBte­­nir tous renseignements. Recevez monsieur le directeur l’assurance de ma parfaite con­sideration. PIERRE DOMETTE Ingénieur Civil des mines President du Conseil d’Administration de la S.C.E.C. Domnule Director, întrucât în urma incendiului dela centrala electrică din orașul dvs. s’au făcut diverse insinua­­țiuni dezagreabile privitor la grupul financiar francez care a­­sigură finanțarea societății S. C. E. C, îmi permit a vă remite mai jos oareșcari preciziuni: Grupul denumit «Consortium financiar G. Loustau & Co.» numără printre societățile ce-i sunt afiliate pe următoarele din­tre cele mai principale: «Omnium industriei et rurale d’electricite» 12o.ooo.ooo fr., «Union electrique rurale» 120.000. 000 fr., «Electrification industrielle» 2o.ooo.ooo fr., «U- nion electrique coloniale» 20.000. 000 fr., «Compagnie grand ducale d’electricite» Lu­xembourg 75.ooo.ooo fr., «So­ciete hydroelectrique nion» 1 o.ooo.ooo fr., de la reu­«Compa­gnie generale d’applications e­­lectriques et 1 o.ooo.ooo fr. hydrauliques» bois et ciments» «Electrique des 15.ooo.ooo fr. «Compagnie financiere d’etudes» 2.000. 000 fr., «Etablissements iliyne Berline» 3.ooo.ooo fr. Spre a obține toate aceste in­­formațiuni, persoanele pe cari le-ar fi interesat capacitatea fi­nanciară a grupului sus citat, s’ar fi putut adresa foarte ușor atașaților comercial român din București francez sau și din Pa­ris de unde ar fi putut obține lămuririle necesare. Primiți, vă rugăm, etc. Gh­istiunea iluminatului electric Considerațiuni logice asupra incen­diului de la uzina Sunt două săptămâni de când uzina electrică a municipiului a luat foc, fără ca ziarul nostru, care de la început a susținut teza regiei mixte pentru iluminatul electric al municipiului, să-și spună cuvântul, găsind necesar să lase justiției sarcina de a stabili dacă la mijloc a fost o mână criminală sau un accident nenorocit. Astăzi când instrucția este pe terminate și când încă adminis­tratorul delegat al societății, d. inginer Virgil Stark împreună cu doi funcționari și cu doi me­canici— justificat ori nejustificat —se află arestați, suntem datori să dăm unele lămuriri cu pri­vire la această nenorocită afa­cere pentru ca opinia publică să fie pe deplin lămurită. * Uzina de electricitate a mu­nicipiului a fost preluată de sec. S. C. E. C. în luna Septembrie anul trecut, municipiul fiind în imposibilitate de a o mai con­duce, pentru a îndeplini servi­ciul public al iluminatului. Dacă în caerul de sarcini nu ar fi fost prevăzută clauza prin care societatea se vedea obli­gată de a prelua iluminatul pu­blic din chiar momentul consti­tuirii ei, cu siguranță că orașul Constanța ar fi rămas complect în întuneric încă din ianuarie anul acesta când dezastrul pro­dus prin deslănțuirea forțelor naturii distrusese întreaga rețea a iluminatului electric Se cunosc sacrificiile pe care societatea de electricitate le-a făcut atunci pentru restabilirea acestei rețele. Se cunoaște de a­­semenea modul cum orașul a fost iluminat în tot acest inter­val de timp și celaș timp toate se cunosc în a­­intrigile și ca­lomniile cari, de către anumite persoane interesate, au fost de­bitate pe seama și în detrimen­tul soc. S. C. E. C. Arzând uzina, primele și sin­gurele investigațiuni ale poliției represive s’au făcut numai într’o direcțiune și anume pornind de la premiza că focul ar fi fost pus de direcțiunea societății și în special de inginerul V. Stark. Întreaga opinie publică se în­treabă și nu vede mobilul care să fi condus la această hotă­râre dezastruoasă pentru socie­tate și este în­deobște cunoscut faptul că numai nebunii săvâr­șesc crime fără mobil. Se cunosc condițiile în care sec. S. C. E. C. a luat ființă și anume atunci când municipiul nu vedea nici un semn de în­dreptare, când epavele uzinei de abia mai funcționau, când din bugetul deficitar al comunei nu se putea da nici un ban pentru reparațiuni urgente și necesare iar combustibilul se procura așa cum și l’ar fi procurat orice ne­voiaș. In aceste condițiuni de fapt, societatea «l’Union électrique ru­rale» din Paris primește aceste epave ca reprezentând o va­loare de 15 mii. 5oo.poo­lei și se obligă ca aducând mașinile trebuincioase și investind un aport de 94 mii. 5oo.poo­lei să se asocieze cu primăria la o ex­ploatare în comun a serviciului de iluminat pe timp de 30 de ani. Soc. S. C. E. C. s’a obligat să dea municipiului in fiecare an, și chiar în caz de pierdere, o redevență de minimum 2 mil. jum. lei reducând costul ilumi­natului dela 15 lei kilovatul cât încasa municipiul, la 11 lei. Din informațiunile pe cari le-am putut culege am constatat că S. C. E. C. a învestit până acum în nouăle lucrări circa 60 milioane lei. Mergând spre Mamaia, se vede palatul masiv al nouei u­­zine, tot în beton armat, așezat pe piloți de peste 8 m. lungime și în număr de circa cinci sute. Nu mai vorbim de mașinăriile, turbinele, cazanele, rețelele ae­riene și subterane branșamentele efectuate precum și și cari sunt de natură a dovedi că mu­nicipiul a contractat cu o socie­tate a cărei seriozitate nu poate fi pusă sub nici un cuvânt la îndoială. Se pretinde de către unii că întrucât personalul acestei soci­etăți ar fi adus oarecari jigniri în exercitarea atribuțiilor lor față de unii abonați, bine și se face că au putut fi arestați. Socotim această argumentare ca greșită. Nu poate fi distrusă o întreprindere pentru asemenea motive și nici nu se poate tăia avântul unui întreprinzător. Noi credem că nu poate fi a­­cesta mijlocul prin care partici­parea capitalului francez și în ge­nere a acelui străin să fie câști­gată pentru oropsitul nostru oraș­, cari se știe că are atâtea nevoi ce nu pot fi satisfăcute decât prin contribuția acestui capital. De asemenea, ni se pare ne­verosimil ca la o crimă de in­cendiu să se asocieze cuci inși și mai toți cu situații diferite dar cu aceiași totală lipsă de interes, când uzina—o știu toți constăn­­țenii—a mai ars în alte două rânduri, iar motoarele erau mai toate cârpite. Se face mult caz de sumele ce S. C. E. C. le primește ca des­păgubiri de la societățile de asi­gurare pentru uzina care a ars. Dar arzând uzina, S. C. E. C. putea să obțină contravaloarea ei prin asigurare? Noi credem că nu, deoarece această asigurare era din obliga­ția municipiului, prevăzută în ca­­etul de sarcini ca pentru orice in­ventar și numai pe valoarea re­ală. Dar asigurătorii au putut sta­bili că focul a fost pus ? Nu. De aceia, noi credem că lumi­na va eși la iveală societatea S. C. E. C. mai ales că pierde în mod evident prin acest incendiu, curentul cumpărat de la uzina por­tului fiind cu mult mai scump decât cel produs de uzina o­­rașului, iar pe de altă parte în­casările vor scădea prin reduce­rea numărului de abonați alimen­tați, cheltuelile mărindu-se prin adăugirea inevitabilă a sumelor necesare pentru racordarea rețe­lei orașului cu uzina portului. Se spune că cu banii luați de la asigurare s’ar putea plăti a­­ceste lucrări. Oare cu cele câteva milioane cât reprezintă aceste a­­sigurări cari se vor plăti nu se știe când și cum, se poate aco­peri cele cincizeci de milioane lei pe cari societatea trebue să le investească până la terminarea lucrărilor ? Iată prin urmare, logica ne a­­rată că trebue să fie cineva ne­bun ca neavând acțiuni de la so­cietate—cazul Stark—să facă un asemenea act pentru o societate franceză cu un capital de 800 mii­ franci francezi care ga­rantează terminarea lucrărilor. Această nedreptate trebue să înceteze. Este nelogic ca oameni cari n’au avut absolut nici zol să cauzeze dezastrul, m­­inte­să fie ținuți sub învinuirea de a-i fi provocat, în stare de arest. Credem că justiția va consta­ta cât de curând cel puțin că de­tențiunea nu este necesară și va elibera pe conducătorii S. C. E. C-ului pentru ca lucrările înce­pute să poată continua și aceas­tă nenorocită chestiune a ilumi­natului să nu se tergiverseze la infinit făcând ca să sufere un o­­raș de 60 mii de locuitori, mai acum când s’a adoptat tot­cea mai fericită formulă pentru rezol­varea problemei și anume acea a unei regii mixte cum este cu sec. S. C. E. C. luci © victimă a W H ■­m­ani D. Jak Panici ceasornicar pe str. Ștefan cel Mare, a adus la cunoștința chesturii de poliție că băiatul său de serviciu Radu Vlaicu s’a îne­cat. Faptul i-a fost adus la cunoștință de un prieten al victimei, care a adus la cea­sornicărie hainele celui înecat. S’a deschis o anchetă de către poliție. Faptele gliei FURT — Gh. T. Neacșu din Carachioi (Pelinul) a reclamat autorităților pe Vasile Ignat, care i-a furat o bicicletă cu No. 865.790, haine și 400 lei, dispă­rând spre Constanța.

Next