Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)
1931-07-22 / nr. 107
Anul XVIII No. 107 Director- Proprietar L. M- MOSCULEI 3 EXEMPLARUL APARE ZILNIC LA ORELE 12 - 1 W. Pe”u Ra?j oS,5ADM^oAmo. s^a I Aoneci Buciu-r... Pe 12 luni.........................700 lei 1 Pentru autorități și instituțiuni bancare J_abonamentul 6................. • 400 lei g________abonamentul Îndoit_________ I — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Se cunoaște situația indescriptibil de grea în care se află astăzi comerțul local. Falimentele, cererile de concordat, închiderile de magazine se succedează într-un tempo cu adevărat îngrijorător. Comerțul, acest puls real al economiei naționale, al țării însăși, este în primejdie astăzi mai mult decât oricând și decât orice altă ramură de activitate. Băncile dovedesc un larg spirit de înțelegere a situației fiind de o caranță ireproșabilă față de întreprinderile comerciale și industriale. O înviorare în pulsul de astăzi al comerțului este așteptată nu numai de comercianți ci de toată lumea, indiferent de profesiune ori de categorie socială, pentru motive lesne de înțeles. Această înviorare nu se poate însă obține decât lăsându-se comerțului cât mai multă libertate. Raid de care suferă comerțul este grozava criză de numerar care face ca cifra afacerilor să scadă și ajutorul pe care băncile vor să-l dea — și chiar îl dau cu o lăudabilă înțelegere a situației—să devină din ce în ce mai insuficient. Este datoria statului, ca unul ce este primul interesat, să intervină. Nu poate face altceva? Nu poate da bani? Atunci să renunțe la încasarea impozitelor până în toamnă când piața va fi ceva mai înviorată și când în adevăr comercianții vor putea achita mai ușor aceste impozite. La fel vor trebui să procedeze județele și comunele. In locul urgiei fiscale inutile și nerentabile este mai bună o păsuire înțelegătoare și rodnică pentru stat cât și pentru comercianți. In fiecare săptămână se sărbătorește căte un membru al guvernului. Fericită țară! Păsuire pentru ceremonji! S’a descoperit mormântul lui Ovidiu ? — Ce ne spune d. prof. universitar C. Brătescu — In numărul trecut al ziarului nostru am relatat că pe șoseaua Traian, în fața școlii de industrie casnică, cu ocazia unor săpături, s’a descoperit un splendid sarcofag, îngropat la o mică distanță de suprafața solului. Desgroparea s’a făcut de către serviciul salubrității, în prezența d-lor Aurel Vulpe primarul municipiului, prim procuror N. Moiseanu, profesor universitar C. Brătescu și ajutor de primar Dan Alecu. Această descoperire a atras la fața locului un numeros public printre care și mulți intelectuali, bănuindu-se că sarcofagul ar aparține poetului Ovidiu, căutat de multă vreme de arheologi. Sarcofagul fiind așezat în partea extremă a fostei cetăți Tomis, acolo unde ar fi putut exista o poartă de eșire — după cum indică știrile ce le dau vechii autori, — s’a întărit bănuiala că aci se odihnesc resturile pământești ale sensibilului poet roman. Această presupunere a câștigat teren în oraș, unde la un moment dat se afirma aproape cu precizie că mormântul lui Ovidiu a fost descoperit. Deoarece săpăturile s’au făcut în prezența d-lui profesor universitar Brătescu, decanul facultății de științe din Cernăuți și unul dintre cei mai erudiți cunoscători ai Dobrogii, ne-am adresat d-sale. D. prof. Brătescu nu poate să precizeze dacă mormântul aparține poetului Ovidiu, dată fiind lipsa de inscripții și alte amănunte necesare pentru reconstituirea adevărului. In schimb d-sa ne-a relevat următoarele: Lămuririle d-lui prof. Brătescu «La Vii», în locul unde direcția porturilor face săpături pentru consolidarea malului, s’a desgropat în prezența autorităților din Constanța un splendid și uriaș sarcofag de marmoră zaharoidă de culoare albă-vânătă, format din cutia sarcofagului și un capac în formă de acoperiș dreptunghiular. Sarcofagul e ornat cu frumoase sculpturi imitând plante și flori, iar în cele două laturi oferă două baso — reliefuri, cari reprezintă un cap de femeie foarte expresiv și cu o coafură specială. Capacul de la origină a fost sculptat în două blocuri de marmoră, așa că e format din două părți despărțite printr’o suprafață transversală, părând tăiată cu ferestrăul. Prin această crăpătură s’au strecurat în scurgerea vremii în momânt apele de ploae încărcate cu țărână, așa că interiorul mormântului s’a găsit plin de un strat gros de circa 4 dm. de pământ cleios, crăpat de uscăciune. Sub acest strat s’a găsit pământ galben până la fundul de marmoră al mormântului. Osemintele în pământul galben odihneau resturile celui îngropat aci, probabil un personaj bogat sau ilustru al vremii sale. Scheletul e într’o stare rea; oasele sunt foarte fragmentate așa că greu se poate face reconstituirea. Din craniu însă, maxilarul inferior arată că persoana era matură. Bărbia e de o rară frumusețe și arată, pe cât se pare, talentul elocinței. Fruntea e largă și frumos boltită. Pereții craniului însă sunt destul de groși, ceea ce ar indica împreună cu oasele membrelor inferioare sexul bărbătesc, deși pe sarcofag basoreliefurile arată o femeie. Lipsesc amănunte Nu s’a găsit în țărâna mormântului nici o monedă care să determine epoca, afară de un mic fragment de ornament de bronz foarte coclit». * Sarcofagul a fost dat în primire direcției muzeului regional al Dobrogei de sub conducerea d-lui prof. Brătescu, care-l va așeza în «Muzeul în aer liber» instalat pe locul porții măcelarilor din zidul cetății Tomis. Scheletul și ornamentul de bronz au fost depuse în muzeul de la primărie, unde s-au mai adus o sumă de obiecte antice găsite cu ocazia ultimelor săpături ca: urne, amfore, ulcele, opaițe, sfeșnice de sticlă din epoca creștină, monede etc. Cu toate vor îmbogăți colecția muzeului Dobrogii. F. Urseanu Consfătuirea de la cercul asociației cerealiștilor Sâmbătă d. a. a avut loc la cercul asociației cerealiștilor din localitate o consfătuire prezidată de d. senator E. Brancovici pre ședințele asociației generale exportatorilor de cereale din România. Au participat aproape toți cerealiștii din Constanța. D. Brancovici luând cuvântul vorbește despre legea de valorificare a cerealelor elaborată de trecutul guvern, modificată și votată de actualul guvern. D-sa face un istoric al producției de cereale dinaintea războiului, arătând că deși România este astăzi atât de mare, totuși produce acum atât cât producea vechiul regat. «Insămânțările au diminuat mult. Totuși, nu trebue să disperăm, ci să luptăm înainte și să cultivăm cât mai mult grâu. Ce-am face noi dacă ar dispare cultura grâului » ? Apoi, d. Brancovici vorbește de chestiunea exportului de materiale industrializate. D-sa spune că această propunere este imposibilă deoarece se știe că la noi orice industrie se face pe credit și cu atât mai mult cu cât industria este susținută astăzi de agricultură. Vorbitorul mai arată rezultatele rele ale sindicalizării agriculturii, după care urma ca fraudele să fie reprimate prin pedepse. «Sindicalizarea era anticonstituțională și antieconomică. Ce comerț ar fi fost acela fără concurență condus de un funcționar impus de politicianism».? D. Brancovici se ocupă apoi de primele de încurajare a producției de cereale din punct de vedere calitativ. Prin aceasta— spune d-sa—se va crea o fabrică de certificate, care în majoritate vor fi acordate marilor producători, descurajându-se sătenii. După ce d. Brancovici se ocupă de morărit, termină arătând că, comerțul de cereale s’a înjghebat cu greutate la noi în țară în timp de o sută de ani și astăzi el se vede distrus. La urmă, vorbitorul a dat diferite lămuriri de felul cum se va aplica noua lege. Duminică seara a avut o agapă colegială la «Regina» oferită de cerealiști în onoarea d-lui Brancovici. Eilili ZiimlJiiin" Miercuri 22 Iulie 1931 Patronul aviației la Constanța La flotila de hidroaviație cât și la școala de tir și bombardament s-a sărbătorit eri patronul aviației (Sf. Ilie). După un scurt serviciu divin oficiat în amintirea eroilor aerului morți în răsboiul mondial, la care au asistat ofițerii aviatori în frunte cu d. căpit. Stănculescu, flotila de hidro și un grup de avioane de luptă s-au înălțat făcând diferite sboruri asupra orașului. Prețuri maximale pentru bai la plaj. Primăria municipiului, luând în discuție specula la care se dedau unii antreprenori ai băilor de mare, a hotărât în ultima ședință a delegației permanente fixarea de prețuri maximale la instalațiunile de băi cuprinse între plajele Modern și Tataia. S’a fixat 6 lei baia cu lingeria necesară și costum, din care cinci lei pentru uzul cabinei și un leu pentru fondul sanitar, cabina putând fi ocupată timp de 2 ore. Intrarea pe plajă este gratuită. Oricine se poate desbrăca pe plajă fără să plătească, vre’o taxă. In aceiași ordonanță prin care se fixează prețurile de mai sus se interzice cu desăvârșire baia fără costum, accesul animalelor și comerțul ambulant. Buretele se vor închide la orele 21. Toate acestea intră în vigoare pe ziua de astăzi. Cu necunoscut oribil mutilat de tren Duminică dimineața la orele 4 s’a întâmplat o groaznică nenorocire în port. Pe linia ferată care duce de la depou spre atelierele c. f. r. în dreptul cantonului de sub mal, un tren de manevră a surprins un necunoscut în vârstă de 21—22 de ani. Locomotiva a mutilat oribil corpul victimei. Trunchiul a fost despărțit de membrele inferioare și aruncat între linii. Picioarele au fost târâte câteva sute de metri. Linia pe o distanță de 200 metri a fost înroșită de sânge. La fața locului au sosit imediat d. polițai Dobrescu șeful poliției judiciare și comisarul de serviciu T. Bădescu. Asupra victimei nu s’au găsit acte după care să i se stabilească identitatea. După îmbrăcăminte pare a fi un marinar străin. Se crede că întorcându-se în zorii zilei la vapor turmentat de băutură, a fost surprins de tren și omorât. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morgă. Incendiu ia a fabrica de halva Duminică la orele 4.35 s’a declarat un violent incendiu la fabrica de halva din strada Rahovei 46, proprietatea d-lui B. Demnezeanu. Flăcările au izbucnit dintr’o magazie a fabricii cuprinzând sala motoarelor. A ars acoperișul sălii de mașini și alte depending. Focul a izbucnit dela o lampă cu benzină. Incendiul a fost localizat de lucrătorii fabricii și de pompieri. La locul incendiului a sosit d. polițai Dobrescu, care având indicii că focul a fost pus, a reținut pentru cercetări pe funcționarul Ardos Totiozan. Oradea învinge Constanța, la foot-ball Pe stadionul sportiv al municipiului s’au disputat Duminică și Luni două matscuri interesante de foot-ball între C. A. O. din Oradia—cea echipa mai puternică echipă de foot-ball din țară—și echipele «Victoria» și «Elpis». Matschul cu «Victoria» s’a disputat Duminică d. a. în prezența a 2000 de spectatori. A arbitrat d. Satanăi. Rezultatul a fost 3—2 pentru Oradea. Punctele au fost marcate de Ronay Victoria a marcat prin Chiroiu și Ivanciu. Luni echipa C. A. O. s’a întâlnit cu echipa «Elpis». In tot timpul jocului ambele formații au desfășurat un joc splendid. Totuși, rezultatul a fost dezastros. C. A. O. a marcat 7 goluri și a primit unul marcat de lalin. Dela Oradia au marcat: Kocis, Bodola, Glantzman, Borbil și Covaci. A arbitrat d. Costea Mihai. înfrângerea celor două echipe de frunte ale Constanței era de așteptat, deoarece fără printre ei cinci orădenii nuinternaționali : Czinezer, Glantzman, Kocis, Bordola și Covaci. Ședința Corporației „Ovidiu“ Duminică s’a ținut la palatul muncii din str. Ștefan cel Mare, o ședință a corporației «Ovidiu». S’a propus să se facă un memoriu către ministerul muncii, cerându-se scutirea amenzilor aplicate fără nici un rost pe spinarea meseriașilor. Aceștia nu pot face față astăzi nici măcar cheltuelilor strict necesare, și este neuman să fie forțați să plătească amenzi. Se mai propune ca inspectoratul muncii să se mute în localul corporației. Au mai vorbit d-nii : Simionovici, Drăgan, Naidu, Tăbăcaru, Arieșanu, și Stoicliu formulând diverse și numeroase doleanțe ale meseriașilor. Consiliul a hotărât ca un președinte de breaslă să facă zilnic de serviciu la corporație spre a supraveghea activitatea serviciului sanitar, de care mulți meseriași se plâng. Pentru revendicarea unor doleanțe s-a numit o comisiune compusă din d-nii Simon Covaci, Zaharia Naidu și Drăgan care va pleca la București, spre a lua contact cu d. ministru al muncii. Cine finanțează S.C.E.C.-ui O lămurire a reprezentantului grupului francez Din partea d-lui inginer Pierre Domette reprezentantul grupului financiar francez, pe lângă societatea S. C. Ej C. și președintele consiliului de administrație al acestei societăți, primim următoarea scrisoare explicativă căreia îi facem loc atât în original cât și în traducere pentru lămurirea opiniei publice. Monsieur le Directeur, Etant donné qu’ â la suite de l’incendie de la centrale electrique de votre viile des insinuations désobligeantes ont été faites â l’égard du Groupe financier franțais qui assure le financement de la S. C. E. C. je me permets de vous donner quelques precisions.Le Groupe denommé «Consortium Financier G. Loustau & C-ie» compte parmi les sociétés qui lui sont affiliées les principales suivantes : «Omnium industriei et rurale d’electricite», capital 124.000.000 frs., «Union electrique rurale» capital 120.000.000 frs., «Electrification industrielle» capital 20.000. 000 frs., «Union electrique coloniale» capital 20.000.000 frs., «Compagnie grand ducale d’electricite» Luxemburg capital 75.000. 000 frs., «Societe hydroelectique de la reunion» capital 10.000. 000 frs., «Compagnie generale d’applications electriques et hydrauliques» capital 10.000. 000 frs., «Electrique des bois eteiments» capital 15.000.000 frs., «Compagnie financiere d’etudes» capital 2.000.000 frs., «Etablissements iliyne Berline» capital 3.000.000 frs. II eut été facile aux personnes qui s’interessaient â la capacité financiere de ce groupe de s’adreșser aux attaches commerciaux francais et roumain de Bucarest et de Paris pour oBtenir tous renseignements. Recevez monsieur le directeur l’assurance de ma parfaite consideration. PIERRE DOMETTE Ingénieur Civil des mines President du Conseil d’Administration de la S.C.E.C. Domnule Director, întrucât în urma incendiului dela centrala electrică din orașul dvs. s’au făcut diverse insinuațiuni dezagreabile privitor la grupul financiar francez care asigură finanțarea societății S. C. E. C, îmi permit a vă remite mai jos oareșcari preciziuni: Grupul denumit «Consortium financiar G. Loustau & Co.» numără printre societățile ce-i sunt afiliate pe următoarele dintre cele mai principale: «Omnium industriei et rurale d’electricite» 12o.ooo.ooo fr., «Union electrique rurale» 120.000. 000 fr., «Electrification industrielle» 2o.ooo.ooo fr., «U- nion electrique coloniale» 20.000. 000 fr., «Compagnie grand ducale d’electricite» Luxembourg 75.ooo.ooo fr., «Societe hydroelectrique nion» 1 o.ooo.ooo fr., de la reu«Compagnie generale d’applications electriques et 1 o.ooo.ooo fr. hydrauliques» bois et ciments» «Electrique des 15.ooo.ooo fr. «Compagnie financiere d’etudes» 2.000. 000 fr., «Etablissements iliyne Berline» 3.ooo.ooo fr. Spre a obține toate aceste informațiuni, persoanele pe cari le-ar fi interesat capacitatea financiară a grupului sus citat, s’ar fi putut adresa foarte ușor atașaților comercial român din București francez sau și din Paris de unde ar fi putut obține lămuririle necesare. Primiți, vă rugăm, etc. Ghistiunea iluminatului electric Considerațiuni logice asupra incendiului de la uzina Sunt două săptămâni de când uzina electrică a municipiului a luat foc, fără ca ziarul nostru, care de la început a susținut teza regiei mixte pentru iluminatul electric al municipiului, să-și spună cuvântul, găsind necesar să lase justiției sarcina de a stabili dacă la mijloc a fost o mână criminală sau un accident nenorocit. Astăzi când instrucția este pe terminate și când încă administratorul delegat al societății, d. inginer Virgil Stark împreună cu doi funcționari și cu doi mecanici— justificat ori nejustificat —se află arestați, suntem datori să dăm unele lămuriri cu privire la această nenorocită afacere pentru ca opinia publică să fie pe deplin lămurită. * Uzina de electricitate a municipiului a fost preluată de sec. S. C. E. C. în luna Septembrie anul trecut, municipiul fiind în imposibilitate de a o mai conduce, pentru a îndeplini serviciul public al iluminatului. Dacă în caerul de sarcini nu ar fi fost prevăzută clauza prin care societatea se vedea obligată de a prelua iluminatul public din chiar momentul constituirii ei, cu siguranță că orașul Constanța ar fi rămas complect în întuneric încă din ianuarie anul acesta când dezastrul produs prin deslănțuirea forțelor naturii distrusese întreaga rețea a iluminatului electric Se cunosc sacrificiile pe care societatea de electricitate le-a făcut atunci pentru restabilirea acestei rețele. Se cunoaște de asemenea modul cum orașul a fost iluminat în tot acest interval de timp și celaș timp toate se cunosc în aintrigile și calomniile cari, de către anumite persoane interesate, au fost debitate pe seama și în detrimentul soc. S. C. E. C. Arzând uzina, primele și singurele investigațiuni ale poliției represive s’au făcut numai într’o direcțiune și anume pornind de la premiza că focul ar fi fost pus de direcțiunea societății și în special de inginerul V. Stark. Întreaga opinie publică se întreabă și nu vede mobilul care să fi condus la această hotărâre dezastruoasă pentru societate și este îndeobște cunoscut faptul că numai nebunii săvârșesc crime fără mobil. Se cunosc condițiile în care sec. S. C. E. C. a luat ființă și anume atunci când municipiul nu vedea nici un semn de îndreptare, când epavele uzinei de abia mai funcționau, când din bugetul deficitar al comunei nu se putea da nici un ban pentru reparațiuni urgente și necesare iar combustibilul se procura așa cum și l’ar fi procurat orice nevoiaș. In aceste condițiuni de fapt, societatea «l’Union électrique rurale» din Paris primește aceste epave ca reprezentând o valoare de 15 mii. 5oo.poolei și se obligă ca aducând mașinile trebuincioase și investind un aport de 94 mii. 5oo.poolei să se asocieze cu primăria la o exploatare în comun a serviciului de iluminat pe timp de 30 de ani. Soc. S. C. E. C. s’a obligat să dea municipiului in fiecare an, și chiar în caz de pierdere, o redevență de minimum 2 mil. jum. lei reducând costul iluminatului dela 15 lei kilovatul cât încasa municipiul, la 11 lei. Din informațiunile pe cari le-am putut culege am constatat că S. C. E. C. a învestit până acum în nouăle lucrări circa 60 milioane lei. Mergând spre Mamaia, se vede palatul masiv al nouei uzine, tot în beton armat, așezat pe piloți de peste 8 m. lungime și în număr de circa cinci sute. Nu mai vorbim de mașinăriile, turbinele, cazanele, rețelele aeriene și subterane branșamentele efectuate precum și și cari sunt de natură a dovedi că municipiul a contractat cu o societate a cărei seriozitate nu poate fi pusă sub nici un cuvânt la îndoială. Se pretinde de către unii că întrucât personalul acestei societăți ar fi adus oarecari jigniri în exercitarea atribuțiilor lor față de unii abonați, bine și se face că au putut fi arestați. Socotim această argumentare ca greșită. Nu poate fi distrusă o întreprindere pentru asemenea motive și nici nu se poate tăia avântul unui întreprinzător. Noi credem că nu poate fi acesta mijlocul prin care participarea capitalului francez și în genere a acelui străin să fie câștigată pentru oropsitul nostru oraș, cari se știe că are atâtea nevoi ce nu pot fi satisfăcute decât prin contribuția acestui capital. De asemenea, ni se pare neverosimil ca la o crimă de incendiu să se asocieze cuci inși și mai toți cu situații diferite dar cu aceiași totală lipsă de interes, când uzina—o știu toți constănțenii—a mai ars în alte două rânduri, iar motoarele erau mai toate cârpite. Se face mult caz de sumele ce S. C. E. C. le primește ca despăgubiri de la societățile de asigurare pentru uzina care a ars. Dar arzând uzina, S. C. E. C. putea să obțină contravaloarea ei prin asigurare? Noi credem că nu, deoarece această asigurare era din obligația municipiului, prevăzută în caetul de sarcini ca pentru orice inventar și numai pe valoarea reală. Dar asigurătorii au putut stabili că focul a fost pus ? Nu. De aceia, noi credem că lumina va eși la iveală societatea S. C. E. C. mai ales că pierde în mod evident prin acest incendiu, curentul cumpărat de la uzina portului fiind cu mult mai scump decât cel produs de uzina orașului, iar pe de altă parte încasările vor scădea prin reducerea numărului de abonați alimentați, cheltuelile mărindu-se prin adăugirea inevitabilă a sumelor necesare pentru racordarea rețelei orașului cu uzina portului. Se spune că cu banii luați de la asigurare s’ar putea plăti aceste lucrări. Oare cu cele câteva milioane cât reprezintă aceste asigurări cari se vor plăti nu se știe când și cum, se poate acoperi cele cincizeci de milioane lei pe cari societatea trebue să le investească până la terminarea lucrărilor ? Iată prin urmare, logica ne arată că trebue să fie cineva nebun ca neavând acțiuni de la societate—cazul Stark—să facă un asemenea act pentru o societate franceză cu un capital de 800 mii franci francezi care garantează terminarea lucrărilor. Această nedreptate trebue să înceteze. Este nelogic ca oameni cari n’au avut absolut nici zol să cauzeze dezastrul, mintesă fie ținuți sub învinuirea de a-i fi provocat, în stare de arest. Credem că justiția va constata cât de curând cel puțin că detențiunea nu este necesară și va elibera pe conducătorii S. C. E. C-ului pentru ca lucrările începute să poată continua și această nenorocită chestiune a iluminatului să nu se tergiverseze la infinit făcând ca să sufere un oraș de 60 mii de locuitori, mai acum când s’a adoptat totcea mai fericită formulă pentru rezolvarea problemei și anume acea a unei regii mixte cum este cu sec. S. C. E. C. luci © victimă a W H ■mani D. Jak Panici ceasornicar pe str. Ștefan cel Mare, a adus la cunoștința chesturii de poliție că băiatul său de serviciu Radu Vlaicu s’a înecat. Faptul i-a fost adus la cunoștință de un prieten al victimei, care a adus la ceasornicărie hainele celui înecat. S’a deschis o anchetă de către poliție. Faptele gliei FURT — Gh. T. Neacșu din Carachioi (Pelinul) a reclamat autorităților pe Vasile Ignat, care i-a furat o bicicletă cu No. 865.790, haine și 400 lei, dispărând spre Constanța.