Dacia, ianuarie-iunie 1932 (Anul 19, nr. 1-66)
1932-01-01 / nr. 1
Anul XIX No. 1 4 pagini Leî 2 Fondator, C. IRIMESCU APARE ZILNIC LA ORELE 12 I — I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA | | Str. Petru Rareș No. 3 — TELEFON No. 82|2 Director-proprietar, S. M. MOSCU : „„„ . . Pentru autorități și insti-ABONAMENTUL $ P« « luni........................«|22 s tuțiuni bancare abonă 6.........................2820 - mentul îndoit -ANUNCIURI DUPĂ — TARI — „Dacia“ ura azi cititorilor săi, ca în 1932, belșugul și veselia să izgonească necazurile și sărăcia din 1931. Amnistia în Bulgaria In Bulgaria, parlamentul a votat ori o lege care este menită să aducă peste stările de lucruri din regatul vecin, peste învrăjbirea ce a adus atâta rău, împăcarea oamenilor și uitarea greșelilor și dușmăniilor. Parlamentul bulgar, cu o impresionantă majoritate a votat amnistia pentru toate delictele de ordin politic. In urma frământărilor ce au durat mai mulți ani, în țara de peste Dunăre, mulți oameni cumsecade, însuflețiți pentru o idee și luptând pentru un ideal al colectivității au putut deveni la un moment dat infractori la diferite legi cari statuiază într’un anume fel ordinea publică, deși poate acești «infractori» nu țintiseră în bunea lor, câtuș de puțin vă’rea ordinei publice și nici măriseră păgubirea țării, ba îimpotrivă, r dacă n’ar fi fost tocatul parlamentului bulă o dovadă de matpolitică pentru simntrrile , pe acordarea le dintre immot ce se nemulstuițiînturînde ate nî DATORIA CEASULUI DE FAȚA Intr’altă parte a ziarului înregistram știrea neliniștitoare a unei isprăvi anarhice, pe care versiunea oficială o pune in sarcina unor cetățeni, dar pe care ne refuzăm s’o socotim drept alta, decât acținea vreunor briganzi iresponsabili, pornită din intențiunea de a jefui. Și cum am putea crede cu atâta ușurință în vina presupusă a țăranilor din Dunărea, când cunoaștem atât de bine puterea de stăpânire, dreapta chibzuință și înțeleaptă judecată a rumânilor noștri, virtuți așa de prețioase și de specifice nației căreia aparținem și prin puterea cărora neamul nostru a învins toate vicisitudinele vremurilor? Niciodată românul, element de ordine și disciplină morală, nu s’a făcut agentul pescuitorilor în ape tulburi, spre a zădărnici măreața operă realizată de generațiunile trecute, de a căror jertfă fiecare ins din țara aceasta liberă, beneficiază. Cu atât mai puțin nemulțumirile de o clipă și greutățile destul de mari ale timpurilor prin cari străbatem, pot hotărî pe luminatul cetățean al României și în special pe săteanul păstrător al atâtor virtuți strămoșești, să se dedea la acte de vandalism. Repetăm, aceasta e credința noastră cea mai sinceră. Dacă însă relațiunea oficioasă privitoare la întâmplarea de la Dunărea va fi adevărată, în tot cuprinsul ei, trebue să ne simțim zguduiți de imensitatea prăbușirii morale ce se anunță, ca un fatidic semn de înmormântare al idealurilor noastre și al speranțelor în vremuri mai bune. Și, să ne străduim toți aceia cari mai putem crede în viitor, să îndreptăm păcatele cari roci la rădăcina sufletelor rătăcite, pentru că omenirea poate să abată cursul fatalității și să-i stăvilească, să-i înfrângă chiar, efectele. Pentru aceasta se cere numai să ne amintim cât mai des — și nouă și altora— că suntem patrioți și că mântuirea noastră, a tuturora, stă numai în apărarea ordinei. DAC Ultima filă de calendar Lil atl Ö 30JccSî Une de zile bune și rele. Când zilele rele sunt mai multe decât cele bune, anul este rău după cum în caz invers, este an bun. De veacuri, de când s’a statornicit calendaristic începutul anului alături de marea sărbătoare a nașterii mântuitorului, ceva din misticismul religios al sărbătorii acesteia a trecut și asupra zilei celei dintâi a anului ce vine. Și alături de misticism a venit ezia și optimismul, speța, marea virtute a văm bine, tocmai acum în ziua "Manifestăm mai pu' de mai bine, nuri peste ' nimic '* mente ' 4-asupra anuliiie la "«..ax " Un bilanț al anului încheiat ? La ce oare a tât de deosebit, Austel aals ce variat de la zi 'a zi încât să fie necesar, și interesantă o recapitulație ? Și chiar de vom face această recapitulare, găsi-vom în ea suportul moral pentru acțiunile viitorului. Poate, învățăminte. Acestea întotdeauna de mult în pățaniile găsesc mai rele decât în exemplele bune. Și cum anul ce a trecut a fost un an plin de cele mai neplăcute întâmplări, s’ar cădea să fie și învățămintele tot atât de multe și se pare că și sunt. Iată un exemplu : cine mai spune astăzi că salvarea țării stă în guverne de mână forte, în cabinete de tehnicieni, specialiști etc . că acum un an, Ne amintim pe vremea asta, erau pline cafenelele de asemenea baliverne. Guvern de tehnicieni a fost prin necazurile cari au capul țării. Hifică astăzi toată bineînțeles de câștigat direct desimnului. remo Este ade zi laînvățământ "ămână în nțe poiipiiuiK' "și al imaginației al cafenea. Iar dacă mai e nevoie de un alt exemplu, să ne gândim puțin la potopul de prăbușiri bancare Ce să scoatem de aici ? Că viața noastră financiară are nevoe de o altă organizare, că aceea din trecut era defectuasă etc... Mai departe, dacă teoretic se demonstra mai înainte că industriile românești nu sunt viabile, în timpul anului ce a trecut, realitatea a verificat teoriile arătând că s’a făcut o enormă greșală investindu-se energiile unei țări bogate în industrii fără rost Dacă mai trebuia un argument în contra acestei industrii, anul trecut a adus destule și definitive. Și câte încă nu s’ar putea spune. Iar nădejdile pentru anul ce începe? Sunt tot atât de multe ca și deziluziile anului încheiat Ele constituesc un de optimism care este fond bine să nu se distrame. Cu acest mare capital, cu acest element indispensabil oricărei acțiuni omenești, cu răbdare și curaj, cu experiența tristelor vremi în care trăim, putem pregăti ziua de mâine pe care dacă o vrem altfel, o putem avea așa cum 2022 Vineri 1 Ianuarie 1W2 Datine cari degeneraigj Nu știm cum și cari ar fi — la alte popoare — datinele respective colindelor noastre, pentru că asemenea cercetări nu ne-au preocupat și nici nu țin de specialitatea noastră; dar întrucât ne privește pe noi românii, credem că aceste datine cari aparțin tezaurului spiritual al neamului moldo-valah, se deosebesc prin latura lor mistică, de similarele manifestări de aiurea. Caracterul mistic care se degajă din colindele rumenești, contrastează evident cu firea poporului nostru care, deși st a născut odată cu ivirea creștinismului printr'această parte a lumei, și s’a dezvoltat In sinul acestei religiuni, totuși n’a manifestat prea intens sentimentul și practica adorafiunii supranaturalului. Deci la baza desipi Cărci Citist:a trecut și presupunem ceremonialul îndepărtat, în care străbunii noștri — primii rumâni și creștini — invocai dumnezeirea, In ofiZiti&Ligiir,ne o slSgș * Această particularitate a dolinelor și colindelor noastre, firește nu poate fi identificată decât în satele pur rumânești, de dincolo de Dunăre, unde s'au putut păstra neatinse și, poate chim și ai unei e ^irji din Dobrogea, unde sunt așezări compacte de coloniști din vechiul regat. In asemenea locuri, cât mai puțin întinate de amestecuri streine, colindul e aproape un oficiu divin, iar colindătorul se socotește în împlinirea unui sacerdoțiu; și nu este gospodărie, cât de modestă, în care colindătorul să nu fie primit cu toată dragostea și ascultat cu o adevărată religiositate. O analogie cu colindele noastre, sub raportul misticismului, am găsi poate în faimoasele reprezentări ale patimilor cari au loc din 10 în 10 ani, în preajma sărbătorilor Paștilor, la Obergmergau în Germania. Dar origina acestor manifestări este cu totul alta și de mai recentă dată, decât a colindelor românești. Într’un cuvânt, pentru a înțelege frumoasele și mișcător de simplele colinde, pentru a te putea pătrunde în taina lor profund mistică, trebue să se fi auzit în cea mai fragedă copilărie, atunci când omul ce se formează trăește prin sentimente și percepe mai mult prin instinct. Să le fi auzit cuibărit lângă soba *oarbă* din tinda scundă, în atmosfera căreia ar fi plutit mirosul de grâu copt al clăcilor rumenii și calzi, unși cu miere, cari adăstați — întinși pe o pânză *s1UX ~~ t-r-sl — S-Z î**»