Dimineaţa Copiilor, 1933 (Anul 10, nr. 464-516)
1933-01-01 / nr. 464
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI. — Str. CONST. MILLE (Sărindar), 12. — TELEFON 6/67. IN STRĂINĂTATE DUBLU UN NUMĂR 5 LEI REPRODUCEREA BUCĂŢILOR ESTE STRICT INTERZISA Abonamente : 1 AN 200 LEI 6 LUNI 100 „ 1 Ianuarie 1933 Nr. 464 Director: N. BATZARIA Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază CINE SUNT? Vreţi să ştiţi eu, cine sunt Şi ce rost am pe pământ? Eu sunt Timpul— Timpul care început, sfârşit nu are. Veşnic sunt ş’aşa rămân, Nici mai tânăr, nici bătrân. „Timpul trece” spuneţi des, Vorba e făr’ de înţeles. Eu nu trec şi nici nu mor, Nu-s născut ca muritor. Ce greşit vă’nchipuiţi! Treceţi voi şi voi muriţi. Şi mi-e dat de Domnul Sfânt, Ce să pun eu pe pământ Rânduială întru toate, Eu dau fructe şi bucate, Eu fac iarna, primăvara, Grâne, fructe coc eu vara. Eu sunt Timpul — Timpul care început, sfârşit nu are. Moş Nicoară Imn pentru Anul Nou Din zările albastre, coborâtor din soare, — Un copilandru doară, sglobiu şi plin de viaţă Din marginile lumii începe să coboare „An Nou", speranţă nouă în astă dimineaţă. In dangăte de clopot şi cânt de veselie Aşterne peste lume belşugul de lumini, Căci neamurile toate şi'ndreaptă către tine „An Nou’’ — durerea tantă şi-ţi cere s’o alini. Mai luminos ca anii trecuţi prin astă lume, Mai dornic şi cuminte, mai bine tu să ne fii, — Mai iubitor de oameni, de cântece şi glume Şi toată viaţa noastră „An Nou" te vom slăvi! Iar când sfârşită fi-va solia ta divină, Când pe-aripele vremii departe vei sbura, — Vom şti din bogăţia de viaţă şi lumină, Să-fi ridicăm altare spre a nu te mai uita. D. C. Mereanu hmhuhh