Dimineaţa Copiilor, 1934 (Anul 11, nr. 517-552)

1934-01-03 / nr. 517

Lămuriri despre „Anul Nou“ și „Bobotează" O chestiune despre care am mai scris C­hestiunea despre care am scris, este aceea pri­vitoare la „Anul Nou”. De ce, adică, data de 1 Ianuarie este începutul unui an nou? Ce se în­tâmplă cu pământul, ca ziua de 31 Decembrie să fie ultima zi a unui an și ziua de 1 Ianuarie prima zi a anului care începe? Acestor întrebări am răspuns destul de amănunţit în revistă. Cu toate acestea, o cititoare ne -­ntrebându­­se despre aceleaşi lucruri. Răspun­­ii, din nou, mai ales când ne gândim că „Dim lor” câştigă mereu noui cititori, care acum în ea citi. Ce este un an ? Răspunsul la această întrebare ne ajută, ca să răs­­pundem mai lămurit întrebărilor de mai sus. Când spunem un an, înţelegem timpul în care pă­­nântul se învârteşte o dată în jurul soarelui. Ştim că acest tmp este de 365 de zile, 6 ore şi mai multe minute şi se­­■unde. Un an deci ar trbui să fie exact tot atâta timp. Insă, în practică, lucrul nu e cu putinţă. Trebue ca un an, după socoteala noastră, să cuprindă zile întregi. Nu putem socoti ca o parte a unei zile să intre într’un an şi partea cealaltă în anul care urmează. Totodată însă, trebue ca şi anul, aşa cum îl socotim toi, să se potrivească cu timpul cât pământul se învâr­­eşte în jurul soarelui. Dar dacă toţi anii ar fi de 365 de ile, ei ar fi cu câteva ore mai mici, decât ceea ce am pus că este un an. Aşa fiind, s’a stabilit ca trei ani la rând să fie de 365 de zile fiecare, iar anul al patrulea — numit an bisext — ă fie de 366 de zile. De ce anul începe la 1 ianuarie ? La această întrebare, dăm un răspuns foarte scurt, dar și foarte adevărat. Răspundem spunând că trebuia să aceapă la o dată oarecare. Este, oare, indiferent la ce dată ar fi început? ne-ar ntreba, poate, vreun cititor. Răspundem: da, este absolut ndiferent. Putea să înceapă la 10, la 15, la 20, 21 ale lui­anuarie, după cum putea să înceapă în orişice zi a orică­­ei alte luni din cele 12, câte sunt într’un an. Pentru ceea ce înţelegem prin cuvântul „an”, adică, pentru timpul cât pământul se învârteşte în jurul soare­­ui, data la care punem noi începutul unui an, n’are abso­nt nicio importanţă. Vorba ceea: pământul îşi vede înainte de treabă şi nici nu vrea să ştie de socotelile ce facem noi, oamenii. Dar când începe pământul să se învârtească? Şi răspunsul la această întrebare nu este greu de dat. Pământul se învârteşte în jurul soarelui încă de la înce­­ptul începuturilor, adică, de când există el. Se învârteşte f­ără să se oprească măcar o clipă, nici un sfert din sfertul unei secunde. De aceea, în mişcarea sa în jurul soarelui nu există nici un început şi, prin urmare, nici un punct de pornire î­n ajunul Anului Nou, pământul se învârteşte cu aceeaş­uţeală şi fără vreo clipă de oprire, precum se învârteşte­­ orice altă zi sau noapte din cursul anului. După aceste explicaţiuni, suntem încredinţaţi că toţi tiitorii au înţeles foarte bine de ce am avut dreptate, când a spus mai sus că anul, după socoteala noastră, putea începe la orişice zi şi în orişice lună. Data de 1 Ianuarie a fost aleasă, pentru că aşa a fost luată de la Romani. La început, anul la Romani începea în ziua de 1 Martie. Mai târziu, 1 Ianuarie a devenit înce­putul unui an nou. Ce este „Bobotează ‘*? Bobotează este una din cele mai mari sărbători creş­tine. Ca vechime, ea este chiar mai veche decât Crăciunul Ba chiar multă vreme, Crăciunul, adică naşterea lui Iisus se sărbătorea în aceeaş zi cu Bobotează. Obiceiul acesta a rămas până în ziua de astăzi la Armenii de ritul gre­gorian. Sărbătoarea Bobotezei înseamnă cinstirea şi pomeni­rea zilei în care Domnul nostru Iisus Cristos a fost bote­zat în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. A­­tunci s’a întâmplat minunea cea mare şi Dumnezeiască: arătarea în acelaş timp a Sfintei Treimi. In adevăr, pe când Iisus intrase în apa Iordanului, ca să fie botezat, s’a auzit glasul Tatălui Ceresc, care zicea despre Iisus: „Acesta este fiul meu iubit!” In acelaş timp, Sfântul Duh s’a pogorît, în forma de porumbel, asupra lui Iisus, adică asupra Fiului lui Dumnezeu. De unde vine cuvântul „Bobotează" ? Spunem mai întâi că în limba franceză, pentru Bobotează este cuvântul Epiphanie. „Epiphanie” este un cuvânt grecesc, însemnând arătare, adică „Arătarea Sfintei Treimi”. Cuvântul nostru „Bobotează” vine de la „botez”, „a boteza”. S’a repetat însă silaba dela început şi aşa s’a a­­juns la cuvântul „Bobotează”. Serbările „Dimineţii Copiilor". Au trecut sărbătorile de Crăciun, iar „Dimineaţa Co­piilor” n’a dat frumoasele ei serbări şi şezători, aşteptate şi gustate aşa de mult de iubiţii noştri cititori. Cauza nu este alta, decât că n’am putut găsi o sală potrivită. Insă, în palatul „Adevărului”, adică în palatul în care este şi redacţia şi administraţia „Dimineţii Copiilor”, s’a făcut o sală frumoasă şi foarte încăpătoare. îndată ce sala va fi gata ca mobilier şi scenă, vom începe din nou seria şezătorilor noastre. Cititorii sunt, prin urmare, rugaţi să mai aibă puţină răbdare. De vorbă cu cititorii P. F.­Loco. — „Dumnezeu ne vede”. Ţi-am publicat, ca încurajare, bucata adusă mai înainte de d-ta la redac­ţie. Acum însă ne trimiţi o traducere. Traducerea e luată dintr’o carte de şcoală, aşa că este cunoscută de mulţi din cititorii noştri. Al doilea. E frumos scrisă la maşină, însă lasă de dorit ca punctuaţie, despărţirea dialogului, etc. Te sfătuim să continui a fi drăguţa noastră cititoare. _ S. AIZ.­I.eco. — „Mărgeanul de aur”. Dragul meu, lasă pe An­ Baba, pe V­asile Stănoiu, pe Dinu Pivniceru şi Pe ceilalţi vechi colaboratori ai noştri să scrie poveşti, fiindcă se pricep mai bine şi sunt oameni mai în vârstă şi cu experienţă. Povestea trimisă de d-ta este slăbuţă. OL­­DER-Chişinău. — Din cele trei poezii trimise de d-ta, îţi publicăm la rubrica începătorilor poezia „Izvorul”. ŞTEF. M.-Loco. — Ne pare rău, dar cele două poezii trimise de d-ta sunt slăbuţe, iar poezii ni se trimit aşa de multe, că n’avem loc nici pentru cele bune de publicat. N. BL.-Loco. — „întâlnirea”. Drăguţă cititoare, eşti încă prea mică, pentru a deveni de pe acum scriitoare. Aşteap­tă să mai creşti şi să înveţi mai multă carte.

Next