Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)

1905-01-04 / nr. 332

Marți 4 ianuarie 1905 ROMANUL DE LA CURTEA SAXONĂ — Către cititoare.­­© stăzi loc unui număr . De­și am dat pînă foarte mare â © răspunsuri asupra acestei pal­pitante chestiuni, publicul cititor al rubricei mele continuă încă a se pasiona în jurul romanului ex-prin­­cesei Luiza. Zilnic poșta îmi aduce păreri dela cititori și cititoare din toate unghiurile țărei. A publica în întregime pe fiecare în parte ar în­semna ca ancheta aceasta să nu mai ia sfirșit, deoarece fiecare pă­rere stîrnește nouă răspunsuri și polemici. Spre a încheia cît mai curînd a­­ceastă interesanta anchetă, mă văd decî silită a rezuma, cu începeri dela numărul viitor, răspunsurile ce am primit, așe ca să pot publi­ca mai multe deodată. După ce „dez­baterile“ vor fi închise vomii clapa într’un articol special, pe cît îmi va fi cu putință, variatele păreri ex­primate de­­­ititoare, și vom­i indica numărul partizanelor și partizanilor fiecăreia din aceste păreri. ăl. D. Feni­ce și coamă In drama de la Curtea Saxoniei, ce interesează, ca drept, în mod viu­ spiritele tuturor femeilor, eu cred că se poate vedea, într'umn ca»­di­u luminos și mărit, plaga pa care o sapă, adine, în viața societății moderne, căsătoriile de conveniență. Iată o chestie într'adevăr nnc­iba­­ni­­lă. Unde se mai găsește naivul care să apere iubirea ? Și, da­r, tea­ma de ridicol ii oprește. Și totuși, zadarnic ! Iubirea stă­­pîn­­ește merit, și ina­ntea el, fie­care treb­ue Să se închine. Nu poate purpura opri bătăile inimei și, co­roana ce încinge m­ajestoasa fruntea de regină nu pune stavilă gândului ce se -­­bate dornic. O victimă a iu­birei pătimașe­ e nenorocita Luită de­­ Joburg. Poți­ să acuzi o ființa ce ți-o în­chipui ușor, sci­­ibiut și fină , cari aspiră la viață ca toate fibrele lui­­mei, care legîndu-șî firul vieței de un om pe care nu-l poate iubi, tre­­bue să renunțe la toate speranțele ei ? De-ți construești în gînd toate chinurile acestui suf­et de femee, vezi că nu poți așa de ușor acuza. Dar Luiza ca mamă ! Aici e di­ficilul. Nu simțea ea ce datorie a­­vea față de copiii ei, ca mamă și regină ? Față de aceste tinere exis­tenți ce abia se deschideau la via­ță, viața ei rămînea în umbră. A lor era calea vieții, și ea era aceia ce trebuia să-i conducă, netezin­du-­e cărarea. Ar fi suferit mult, nespus de mult și­ adine. O viață de martiră, jertfind pe altarul iubirei materne, viața ei în­treagă. Dar copiii ar fi avut o ma­mă, sfîntă prin iubirea ei, în a cărei înălțătoare apropiere, ar fi avut cel mai viu­ exemp­u de puritate și de­votament. Nenorocită ea, ar fi făcut din co­piii ei, viitoarea fericire a unei țări. Pentru asta i-a lipsit tăria de 8uij­>t ce face din femeie o eroină, iar lipsit, se poate zice, și înă­­ripa înăscută grație căreia merita allSa în capul unei țări. Oblice. Nici demnitatea dar suverană, nici iubirea adîncă de m­attră n'a fi condus-o și intărit-o în încercările triste ale vieței. Dej aceea a căzut.. Lipsită de aceste se-atrhumte, ea nu poate culege nici stațio«, nici simpatie. îm­-i cite ai vrea să te lași a fi mișcată de nenorocirea prințesei de Coburg, conștiința îți arată neclin­­tita cale a datoriei. înduioșată: chiar, nu poți d­ecît să acuzi. Ea n'are dreptul să se plîngă dacă azi nu i se îngăduește să-și îmbrățișeze copiii. Greșind, a încetat de a fi mamă, și in asprimea tatălui e dreapta is­pășire a neuitatului păcat, Banica ST., Piatra-N. dimineața Z­IUA OSZS­Un ordin do ai către armată.—Cererile comercianților.— Solea i­­uitatia sarbărei Ar­ustti Nou­.— M­area mișcare reformistă in Rusia.—Discuți­inale din Casiera franceză.—Ziarul „Zeii“ și rodinii Aia Ungaria.—Complecta predare a­­ Port- Arthurului.— Luptele din Manciuria IN ȚARA ucazul țarului. Cu prilejul Anului nou­, regele a adresat, ca în toți ani, un ordin de zi armatei. — D. Cairtacazîn­o a fost do si­nul nou­ la palat, unde a prezintat suveranilor fel citări în numele con­ 80 n!­u de miniștrii. — Azi va avea loc un consiliu de miniștrii. — La sftrșitul lunei se va inau­gura la Dorohoiu bustul lui V. A. Ureche. — D. general Manu va începe să inspecteze in curînd instituțiile militar­e din Capitală. — Comercianții din Iași vor stă­ roi, printr’o d­ligațiune specială la guvern pentru modificarea legi­lor cari apasă asupra comerțului. — O­rașul Șiștov a admis in con­venția telefonică Bulgaria-Românla, prin București-Giurgiu­. Taxa unei conversații de 5 minute e de 2.50. — Serbarea zilei de Anu, nou s’a făcut la Mitropolie, în fața su­veranilor și a înalților demnitari, cu solemnitatea obicinuită. La felici­tările aduse, regele a spus că toate preocupările trebue să fie anul a­­cesta pentru țărani. — D. general Manu a trecut în revistă la cercul militar pe to­ți o­­fițerii din garnizoana Capitalei. — Cunoscutul artist Burienescu a încetat din viață. IN STRĂINĂTATE (Diverse) Din telegramele noastre. Mișcarea liberală ia proporții mari în Rusia. La Odessa, Moscova, Ki­ev, a trebuit să se ia măsuri îm­potriva diferitelor corporațiuni cari cer reforme. La Czentoch­on, socia­liștii au făcut manifestații revoluți­onare. Consi­lul de miniștri rus se ocupă cu reformele anunțate prin — Uarne­a franceza a d­ezvarat cu multă animație politica ge­nerală a cabinetului. Adversarii d-lu­­ Combos au atacat cu o extra­ordinară îndîrjire politica guvernu­lui, cerînd retragerea lui­ D. Com­bos, într’un lung discurs, a arătat, ce a făcut în timpul guvernării sale, și a anunțat că va proceda i­­mediat la reforme. —• Contele ungur Esterhazy a a­­dresat o scrisoare deschisă contelui Tisza, prin care-l acuză că pr­cti­sează cu­ rominii. — Se semnalează scufundarea a două vapoare ; au fost mulți morți. — Contele antisemit Pueckler a fost condamnat la 6 luni închisoare și la 3 zile închisoare grea pentru ultragiu adus magistraților. — Mitropolitul din Monastir a excomunicat pe toți preoții români și întreaga comunitate românească care vroia să asculte liturghia în limba romina. — In comitetul clubului ofițeresc din Belgrad s’au­ ales regicizi și ne­­regicizi. — Ziarul „Zeii“ se ocupă de participarea romînilor transilvăneni la alegeri, spunînd că eî pot deveni o primejdie pentru ungurime. (Razboiu). Predarea Port-Arthu­­rului s’a terminat. Rușii au predat 59 fortificații permanente, 546 tu­nuri, 35.252 puști, 4 cuirasate, 2 crucișătoare, 14 canoniere, 10 va­poare și 35 vase cari vor putea fi întrebuințate. —­Japonezii au intrat în ziua a­­nului nou în mod solemn în Port- Arthur. — Pe frontul manciurian au avut loc mai multe lupte­­ mici dar în­verșunate; rușii au fost respinși cu pierderi. Omul cel mai bogat din lume Unul care are BOOOO chiriași și care încasează două milioane lei chirie pe lună Dacă John Jacob Astor din New- York ar auzi de pildă numind mare proprietar, așa cum înțelegem noi aoi in Europa pe marii proprietari, acei cari au 50—70 de case în o­­rașe, de­sigur că ar surîde. Colonelul John Iacob Astor po­sedă în Statele­ Unite o avere imo­biliară de 5 miliarde lei, avere re­prezentată între altele, prin 39 ho­teluri și 50 case „zgirie norii“ așe­zate în chiar centrul New-York­­ului și care au nu mai puțin ca 50000 de chiriași. Ca locuințe personale colonelul Astor posedă un palat de vară, u­­nul de toamnă, unul de iarnă și un al patrulea de primăvară; el mai are numeroase ferme princiare aran­jate și pavilioane de vînătoare răs­­pîndite aproape peste tot teritorul Statelor­ Unite. Un rîu întreg din provincia Flo­rida, cu întreg ținutul ce-l încon­joară, ii aparține lui dela izvor, pînă la confluență. Rîul udă o Întindere de 1000 arii.­­ Toate aceste propietăți aduc co­lonelului un venit de peste 24 mi­lioane lei anual. Cum o lesne de imaginat, nu colonelul Astor e acela care încasează chiriile. Pentru func­țiunea aceasta există o întreagă ad­ministrație, cu centrala în New-York administrație împărțită în departa­mente, secțiuni și direcțiuni : este departamentul tinichigeriei, al zidă­riei, al electricității al mecanicei etc. Proprietățile lui Astor nu sunt a­­sigurate contra incendiului, pentru că ingeniosul miliardar și-a făcut socoteala că e mai economic ca să­ i se arză pe fiecce an cîte o casă două de cit să plătească asigurări pen­tru toate proprietățile sale. Modul cum își încasează chiriile și laconic: după 30 de zile de neplată locatarul dat afară fără milă. Nu se poate cita de­cît un singur caz în care intransigentul miliardar calcă regula aceasta. O văduvă săr­mană își plătise chiria timp de trei ani în modul cel mai punctual, dar căzînd bolnavă, ea nu mai putea să urmeze regulat cu plata. Colonelul Astor, solicitat în favoarea văduvei consimți să se lase a fi înduioșat, dar, pentru a nu călca principiul său, recurse la următoarea strata­gemă. Se duse la propriul său birou, plăti chiria pentru văduvă, scoase o chitanță și i-o trimise acasă. Curiozități Carnotarul după urechi O ureche subțire și unghiulară a­rată aproape în­totdeauna un ca­racter rău­ și chiar un temperament crud. Dacă lobalii sunt subțiri și mici e probabil că avem a face eu un spirit delicat și rafinat in gusturile sale. Acei cari au dispozițiuni muzi­cale au de obicei­ urechile larg dezvoltate și proeminente. Urechi de o grosime anormală arată instincte grosiere și senzuale. S-a remarcat că aproape toți cu­ge­tătorii mari, filozofii, diplomații și artiștii erau dotați cu urechi bine deschise, cu labeie bine des­chise. Urechile lui Napoleon nu erau prea mari, lobulii erau bine for­mați și corect îndoiți. La femei s-a remarcat că o u­­reche care se colorează ușor în roz, arat o natură iubitoare, dulce , modestă. O ureche cu lobulul fin, bine ro­­tunjit și de o a beată constantă, este semnul unui caracter pasionat și dominator. Se spune că urechile prea mult depărtate de cap, dau dovada nor tendințe sanguinare. In realitate însă, forma aceasta indică în general că fiind mic ca­pul, a fost foarte­ rău­ învelit­, așa că urechile s’au depărtat. In orice caz, înainte de a vă a­­lege logodnicele, uitați-vă bina la urechile lor. Știri din străinătate Marele comitet de acțiune sio­nist din Viena a hotărît să se ție­n luna Iulie sau August, în ziua morții lui Herzl, două congrese, cari să se urmeze unul altuia ime­diat: primul, în care să se decidă asupra organizațiunei mișcării și asupra noului șef și al doilea care să hotărască definitiv în chestiunea colonizarea Ugandei.­­ Pare sigur, spune „Le Courrier Européen“, că starea sultanului s’a agravat mult. Sultanul suferă de mult de o boală dureroasă a șirei spinărei și a refuzat pînă acum orice intervenție chirurgicală. De trei săptămini Abdul-Hamid este foarte suferind; a ajuns acum că aproape nu aude. In timpul ulti­melor sărbători mahomedane, sul­tanul a leșinat de trei ori în gea­mie. Populația așteaptă cu nerăbdare moartea sultanului. Succesorul lui, Beehad Efendi, va urma fratelui shifi pe tron sub numele de Maho­med V.• înainte încă de a se proceda la dise­nsiunea interpelării, asupra po­­liticii guvernului Combes, s'a știut că acesta o să cară oricare ar fi fost rezultatul votului. Aceasta pen­tru că în întrunirea partidelor din stînga, adică a majoritățea, chiar ce­i mai fervenți susțiitori ai lui Combes au­ cerut retragerea lui ; între aceștia sunt: Briand, din par­tea socialiștilor; Brisson, fostul președinte, din partea radicalilor­­socialiști și Cruppi din partea ra­dicalilor. Asemenea și Clemenceau cerea prin ziarul său retragerea guvernului pe care î l acuză că a introdus spionagiul și delațiunea chiar față de deputați. După socoteala făcută de un spe­cialist rus, escadra din Port-Arthur a costat pe Rusia peste 110 mi­lioane ruble, bani cari au fost cu desăvîrșire perduțî. Asemenea s-au perdut sumele gigantice cheltuite cu fortificarea cetăței și cu con­strui­ea portului Dalny. Insula Canto, în ar­hipelagul Azores, este de vînzare. Insula nu de turme mari de actual caută un ca ea anunțuri or, să-și croiască... un decit să cumpere o locuită decît oî. Proprietarul cumpărător pe Cine vrea deci imperiu nu are insula Canto. Golitel­ Pückler, care a fost con­damnat de tribunalul din Berlin, la 6 luni închisoare pentru agita­ție antisemită, a susținut înaintea magistraților că el o trimes de D­roit pentru a goni pe evreii din Germania. Cînd președintele • ii a­­nunță sentința, el îi spuse că con­sideră condamnarea ca o insultă personală și-i ceru să se bată ime­diat în duel, cu dînsul. Aceasta făcu pe magistrați sar acorde un supliment de trei zile închisoare grea. Noul timbru poștal sîrbesc In ilustrația după prima pagină a numărului de­ față reproduce un nou timbru poștal sîrbesc, care a fost atras din circulație și al cărui is­toric e foarte interesant. Intr’adevăr, cul puțin mai ina­­nte de a fi fost asasinat Ale­xandru Obrenovici, se­­ tipărise marcă foarte frumoasă, purtind efigia ultimului rege din dinastia Obre­novicilor. Imediat după asa­sinarea acestuia și puțin după ur­carea pe tron a lui Petru I, măr­cile cele­­ nouă fiind tipărite dintr’un stoc considerabil, au fost menținute, însă cu o schimbare: pe efigia regelui asasinat s’au gravat cu cerneală neagră compactă, armele Serbiei. Cum s’a terminat stocul de mărci, s'a dispus tipărirea mărci­or a că­ror copie o dăm în ilustrația nu­mărului de față. Dar puțin după ce au fost tipărite și puse în vînzare aceste mărci, au început să circule prin Belgrad, tot felul de zvonuri, cari de cari mai stranii. Se zicea că dacă întorci marca în jos, în locul celor două capete in figie, vezi capul unui om asasinat. Intr’adevăr, așa era chiar. Ceti­torii noștri­ se pot convinge ușor despre aceasta. Zvonurile despre cari vorbirăm mai sus se lău­ră în toate părțile și în cele din urmă ajunseră și la urechile regelui Petru.­­Acesta fu foarte înspăimîntat de observațiu­­nea făcută și dădu ordin ca să se retragă din circulație emisiunea de timbre. Intr’adevăr, guvernul sîrbesc a­­nunță că, în curînd se va pune circulație o nouă emisiune de tim­bre. Baluri și Serbări(1) De la balul societăței „Munca“.­­ La balul societăței „Munca“, dat în sala Eforiei sub patronajul d-lui Con St. Mille, a asistat un public atît de nu­meros cum nu s'a văzut încă la ba­lurile din carnavalul acesta. La orele 3 și jumătate dimineața, procedîn­­du-se la alegerea reginei balului, a fost proclamată regină d-ra Didina Georgescu din strada Țărani 168, care a întrunit 20 de voturi, d-șoara Steluța Mezicescu, din str. Carol Da­vila 18 a întrunit 17 voturi, iar d-na Rozalia Frimu din str. Justinian 10, a întrunit 12 voturi, d-na Sofia Mi­­hăescu și d-rele Victoria Christescu, Aneta Iliescu, Aneta Stănescu, Elena Dăncescu, Stanica Mihăescu, Mița A­­nagnoste, etc. au întrunit cîte mai puține voturi. Dintre dansatoare s’-a distins dom­nișoarele Puica Rădulescu, Maria Staul, Steluța Mericescu,Lăli Kostsch, Otilie Gestenberg, Anicuța Rădule­scu, etc. Iar dintre dansatori s’au distins d-nii: elevul Kiralian, Barbu *­ La această rubrică se anunță gratuit toate balurile și serbările cu scopuri filantropice. „Dimineața cu începere de la 1 Ianuarie 1905 deschide primul său abonament cu premii și anume : In bani J­­iul premiu 2000 lei 2- lea premiu 1000 lei (una mie) In obiecte 1) UN MARE DICȚIONAR en­ciclopedic universal ilustrat, de Ju­­les Trousset, 7 volume mari elegant egate, în valoare de Lei 180 de la cunoscuta librărie Leon Alcalay Calea Victoriei 37. 2)­0 HARMONICA mare fină marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de metal, 10 clape, tonuri tipic, orghel, de la magazinul ge­neral de muzică „La Harpa“, Str. Colțea No. 5. 3)­­UN­GRAPHOPHON din re­numita fabrică „Coumbia“, cîntă 5 cilindre cu’n singur remontagiu, din Marele magazin de muzică Jean Feder Calea Victoriei 54. 4) 1 CASSETA DE OȚEL în valoare de L< i 150 din fabrica de­asse de bani George Price Limited Londra, de la d. Carol Kitschen, depozit de casso de bani și mașine de acris „Fay-Scholes". 5)­0 BICICLETA SPORT mo­del popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în­­valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. Zis­man din Calea Victoriei No. 44 6) 2 VASE DE BRONZ „sece­ssion“ pentru fiori, cu diferite or­namente și 2 îngerași, de la renu­mitul magazin de bijut^h^ Th. Ru­divon B-dul Elisabeta *Plois. 7) 0 ETAGERA de o execuție artistică de la bazarul­­ de cadouri din Calea Victoriei 70. 8) UNA VANTURATOARE sis­tematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Ni­colae Feher et Cie, societate în comandită, din București, str. Smîr­­dan No. 10, reprezentanți gener. pentru Romînia a mașinilor Căilor ferate Regale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate ma­șini de treptat. 9) M­A­LADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru di­n vin­ Principelui Barbu Știrbey de la ma­gazinul desfacere! produselor Știr­bey, Ca­sa Victoriei 121. La aceste premii iau parte tot abonații noul cu începere de la Ianuarie 1905. Abonamentul la ziarul Dimineața costă : Pe an 18 lei. Pe șase luni 9 lei. P 3 luni 4.5­0. Lunar 1.30 — In străinătate îndoit — A se trimite costul în mărci cu­ mandate poștale pe adresa adm­ini­­trației ziarului Dimineața. Abonații din Capitală primesc foaia prin­ serviciul albstru spectaii între orele 6—7 dimineața: Șerbănescu, plutonierul Ștefan Chris­tescu, Mitică Dumitrescu, etc. Cotilionul, care era splendid prin frumusețea figurilor noi ce s’au fă­cut, a fost condus de cunoscuții: profesor de dans, d. Gestenberg-Bubi directorul școalei de dans de la șo­sea (salonul Hugo). Succesul material al serbarei a fost cît se poate de satisfăcător, deși cheltuielile au întrecut, suma de lei 1500. De la balul societăței „Unirea“ La balul dat în sala Eforiei de soc .Unirea“ a lucrătorilor de la mași­nele tip­­ grafice, sub patronagiul d-lui Emil I. V. Socec, au azistat d-nii E­ mil Socec, M. Ganianu, Meyer, Jean Weiss, familiile Nae Rizescu, G. Pe­­trescu, T. Constandinescu, Nae Voi­­culescu, S. Frantz, C. A. Ionescu, Dattelbaum, G. Georgescu, Niță Io­­nescu-Bumbu, I. S. Rădulescu, Iancu­ Ionescu, Gh. Lăzuroiu, G. G. Nico­­lescu, V. Crișan, Alex. Ionescu, Va­sile Armeanu, G. S. Georgescu, Otto Riesenfeld, Chr. Fulga, Niță Racoci, Constantin Mocanescu, etc. S’au distins dintre dansatoare, d-șoarele: Marioara Vasilescu din ca­lea Plevnei 202, Teodora și Alexan­drina Nestorescu din str. Bărăției 33, Zoe Paveliu din șoseaua Doamnei 16, etc. La orele 12 noaptea d. Emil So­cec împreună cu comitetul societă­ței și mai mulți președinți de cor­porații s’au retras în bufet, unde s’a servit punș și s’au ținut entuziaste cuvîntări. Petrecerea s’a terminat in ziuă. De la balul soc. „Voința“.— Sîm­­bătă seara, 1 ianuarie 1905. Anul nou, soc. „Voința“, a dat un mare bal în saloanele Liedertafel. La orele 8 jum. seara, a început dansul, sala fiind literalmente plină, iar la orele 12 jum. s’a reprezentat piesa „Femeea Dracului“, comedie într’un act tradusă din franțuzește, după care s’au jucat diferite dan­suri naționale. Apoi s'a reînceput iarăși dansul, care a durat pînă la 4 lun. dimineața, cînd s’au citit bule­tinele de vot pentru alegerea regi­nei balului. Au obținut voturi următoarele d­re: Mira Georgescu 21 voturi, Flo­­rica Paraschivescu 18 voturi, Fănica Mihăilescu 4 voturi, Didina Cris­­tescu 13 voturi și au obținut cîte un număr de voturi mai mic d-rele: Elena Prodanovici, Ecaterina Dumi­­trescu, Fănica Niculescu, Tudorița Rădulescu, Elena Ionescu și Elena Georgescu. D-ra Mira Georgescu,­ calea Du­­dești No. 175 bis, obținînd cel mai mare număr de voturi, a fost pro­clamată regina balului, iar d. Căli­nescu, președintele societăței, i-a o­­ferit premiul acordat de 30 lei, în numerar, însă d-ra Georgescu adu­­cînd v­e­mulțumiri societăței, a do­nat cei 30 lei pentru sporirea fon­dului societăței. Aplauze Vii au sub­liniat spusele d-rei Georgescu. De la balul soc. „T. T. Malbim“. In seara de 1 Ianuarie a avut loc în salonul „Edison“ frumosul bal or­ganizat de numita soc. care are drept scop întreținerea unei școli primare în str. Anton Pan. Succesul gran­dios și numeroasa azistență se da­­toresc președintelui sec. d. Samy Zend­er, care, dimpreună cu d-na au primit să patroneze balul. Au avut loc 2 cotidioane, ambele perfect reu­șite, primul condus­­ de d. Lempart jun. , al doilea de către d. Popper. Din numeroasa asistența, am no­tat pe d-na și d. Samy Zend­er, d-na și d. Kapralik, d-na și d. B. Sachter, d-na și d. H. R. Bercovici, d-na și d. R. Manașcu, d-na și d. S. Lu­pescu, d l-na și d. G. Lupescu, d-na Balul societăței „Protecția”.— La 24 ianuarie 1905 (Unirea Principate­lor) va avea loc în sala Edison (fosta Hugo) un mare și splendid bal dat de către societatea filantropică „Pro­­­tecția" pentru subvenționarea copii­lor săraci cu cărți de studiu și re­quisite scolastice. Comisiunea însărcinată pentru or­ganizarea acestui bal își dă multă silință ca publicul să se amuzeze în acea seară cît se poate mai plăcut. Se prepar surprize frumoase. Bătae de fiori, serpentine și confetti. Poșta ambulantă va funcționa în tot tim­pul balului. La ora 12 noapte un frumos cotilion condus de un renu­mit maestru de dans. Muzica militară a regimentului d-in geniu. Prețul intrărei: loja de jos lei 20, loja de sus lei 10, pentru o persoană lei 2, pentru o familie (1 domn și 2 dame) lei 4. Garderoba începutul la 9 ore seara. Balul funcționarilor de bancă.— Joi 6 ianuarie 1905 soc. funcționa­rilor de bancă din București va da un mare bal în sala Grand Etablisse­ment Edison. Una din atracțiunile acestui bal,­­care promite a fi cel mai strălucitor din carnavalul acesta, va fi marele cotidion ce se aranjează cu obiecte, aduse direct de la renumita casă „Choumara“ din Paris. Balul funcționarilor comerciali e­­vrei.—Joi 6 Ianuarie (Bobotează) so­cietatea funcționarilor comerciali evrei va dain saloanele Liedertafel un bal grandios. Prețul intrărel: pentru o persoană lei 2, o familie lei 4, bilet le onoare lei 10. Bal costumat.— In seara de Joi 6 Ianuarie are loc în sala Ovidiu (ca­­sa Moșilor) un bal costumat și ne­­costumat organizat de un comitet de domnișoare. Trei muzici. Diferite con­cursuri. Balul societăței „Transilvania“.­­Societatea „Transilvania“, înființata la 1867 pentru ajutorarea studenți­lor și a meseriașilor romîni de peste nunți, va da Marți 1 Februarie 1905 > serată în sala „Liedertafel“ pentru sporirea fondurilor ei. Corul socie­nției Carmen și mai mulți artiști distt­inși ai Teatrului Național vor da concursul lor. După producțiunea reclamatorie-muzicală se va dansa intrarea iei 2.50 de persoană. Bile­ele de intrare se găsesc la membrii comitetului și la „Librăria Naționa­­ă“ din calea Victoriei 47, iar în seara balului la casă. Serbarea societăței „Aurora“.­­ Valoroasa societate de scrimă, gim­nastică și lectură „Aurora“ va da în seara de 23 Ianuarie o serată, sala Băilor Eforiei. Programul acestei serate cuprinde: Production­ de gimnastică și scrimă, executate de membrii societăței. ,,Domnul director“, farsă într'un act d apoi dans, îndemnăm pe cititorii noștri să l­ipsească de a asista la această ser­bare care promite să fie foarte amu­zant șt dat fiind, talentul și priceperea pe cari de atîtea ori le au dovedi membrii societăței „Aurora“ în or­ganizarea petrecerilor, după asiduitate la teatrul­ național în ve­­­derea reprezentărei comediei Mimi­­nică (L'Enfant du miracle) ale cărei­ prim­e trei reprezentațiuni sînt fixate pentru zilele de Marți 11, Joi 13 și Duminică 16 Ianuarie, Brezeanu, Toneanu, Liciu, Nicu­lescu, Soreamu, Caț­opol, Caru­­ssy, d-nele Titi Gh­eorghiu, Lcvanda, Mihăilescu, Lucrezzia Brezeanu vor­ asigura interpretare! un succes stră­lucit. Amatorii de seri hazul opresc de pe acum locurile la Teatrul Na­țional.­­A apărut No. 85, anul IV-a, din Adevărul la sate, cu data de 1 Ianuarie 1905, și avînd următorul sumar: Către alegătorii mei din Teleor­man de Const. Mille , Schimbarea guvernului, Noua lege asupra alege­rilor , Faptele deputatului Const. Mille, Pentru țărănimea din Vlașca.­­Inspectoratul gen. al serviciului veterinar a cerut privtr-o circulară medicilor veterinari de judi­țe și zone să-l telegrafieze în fiecare Vi­­neri dimineață despre starea gene­rală a vitelor din punct de vedere higienic și a nutrețurilor. D. P. N. Constantinescu a fost numit șef de biaron la oficiul stă­­rei civile din Ploești.­­ Mitropolitul Moldovei a oferit lo­­uitorilor din comuna sa natală Jiricelol jud. Ilfov, cu ocazia săr­bătorilor Crăciunului cîte un dublu­­lecalitru de făină de porumb.­­ D. Gh. Christescu a fost numit Administrator al băilor municipale din Pitești.­­ A apărut No. 1 din „Buletinul veterinar“, publicație lunară a ser­viciului veterinar din ministerul de interne.­­D-nii Corsfa, grefierul tribuna­­ului Constanța și A. Șerbănescu, ajutor de grefier, au fost delegați primul la Constanța și secundul la Silistra Nouă, ca să îndeplinească rolul de secretar la alegerile jude­țene din Constanța, ce urmează să aibă loc în ziua de 20 Ianuarie a.­­ D. Dim. I. Ștefănescu a fost numit advocat al comunei Ploești.­­ Spre a se pune capăt furturilor și sustragerilor de la unele taxa co­munale,serviciul veterinar din minis­terul de interna a dat un ordin circular către medicii veterinari prin care le pune în vedere să nu mai libereze certificate sanitare de ît pe numele acelori care voi- do­vedi cu bilete de proprietate că­unt proprietarii animalelor pentru ari cer certificatul. @ D. avocat Emil D. lefter va f numit prim procuror pe lingă tri­bunalul Iași, în locul d-niil Ghinea Ionescu. ® Săptămîna aceasta se vor face mai multe numiri și transferări de medici veteriori de județe, zone și orașe. © D. căpitan Cujbă, raportor a :onsiliului de război, de pe lângă corpul IV de armată, va fi numit­omandant al companiei de jan­darm­i pedeștri din Iași, în locul­­-lui căpitan Enăchescu.­­ Medicul veterinar al județului Iași a des­chis o listă de subs­crip­­i­i printre locuitorii cătunului Scob­­inți din acel județ cu scop de a a­bona sumele necesare cu care să se poată procura o mașină sistem american pentru tăiarea slujenilor în lung și transformarea lor în fu­raj necesar vitelor, locuitorilor din acel cătun. © D. Ștefan Graur, advocat al statului pe lîngă instanțele judecă­torești din Putea, și-a înaintat de­misia ministerului de interne.­­S'a primit demisia din învăță­mint a d-lor N. D. Spin­­ari, ins­titutor la școala No. 2 de băuțî din T.­Severin și M. Stănescu în­vățător la școala din Pireu (Mehe­dinți). D. dr. N. I. Anghelescu și-a dat demisia din calitatea de președinta al comisiei farmaceutice de pe lin­gă ministerul de interne. In lunile Noembrie și Decembrie sau ținut conferințe asupra ani­­malelor de către toți medici vete­rinari de județe în diferite comune din țară.­­Asociația absolvenților școalelor de arte și meserii va ține adunare­enerală pentru alegerea celor șapte membrii in descărcarea ges­tiunei anului 1904 în ziua de 9 Ia­nuarie.­­Toți medicii veterinari din țară au fost invitați ca de este ori vor avea organe sau produse pa­tologice cari ar necesita cercetări materiologice și istologice în scopul confirmării diagnosticului să se a­­dreseze direcției școalei superioare de medicină veterinară de unde vor primi rezultatul cercetărilor fă­­cute de către d-nii profesori Rie­gier și Motaș însărcinați cu aceas­ta de minister. © S’au mai înființat turnătoarele bănci populare sătești : „Lumina“ în comuna Aninoasa din județul Muscel, „Viziru“ în Viziru (Brăila), „Mihai Bravul“ în Mihai Bravul (Brăila), „Bărăganul“ în Rosețî, „Volnași“ (Ialomița), „Păstorul“ în Voideenî (Vile­a), „Ianca“ în Ian­­ca (Brăila), „Coroana de oțel” în Popești-Bîcu (Ilfov), „Peri“ în Peri (Mehedinți) și „Fericirea“ in Fin­­tîna­ Domnească (Mehedinți).­­Zăpada care a căzut era în Ca­pitală a fost­­ aproape generală în țară. Din cauza înzepezirea liniilor fe­rate, trenurile spre Brăila și Ga­lați au fost împotmolite și circula­ția întreruptă. E probabil că pînă azi dimineață circulația pe linia Călărași va fi și ea întreruptă.­­ Repetițiunile urmează cu mare Următorii studenți ai trecut exa­menul anului intîiu de drept din seziunea de toamnă : A­exandrescu C. I., Adamindr C-tin, Anghelescu D., Alizanti A., Avrămescu P., Agraru M. Anghe­lescu D. A., Antomiovici Gr, Bor­­cescu S. L, Bărbulescu M., Brăi­­lor N., Breji M., Beres M., Boca Ion, Căpraru N., Chirițescu I., Cri­văț B.,.,Gob­inescu I. V., Cioara M. , Cristian V. M., Cristescu C., Crăileleanu A.­ Covilier A., Cosin Det., Cioiță G., Condeescu G. Cercel pz, Cărbuneanu I. Cutzănică I., Constantinescu Gr., Dumitrescu C-tin, Dumitrescu Pavel, Dumi­­trescu C-tin, Dociu N., Dumitrescu St., Dim­escu dein, Djuvara M., Dumitrescu Florea, Dumitrescu M., Dumitopricu Alexandru, Dumitrescu Ștefan, ,Ufuiraiu C., Fințescu, C., Georgescu C. Ghica Șerban, Geor­gescu G., Grigorescu Gr. Gheor­­ghiu I., Grigorescu S, Greculescu I. Găzdaru N„ Georoceanu Vi et., Galați G. Georgescu Florea, Iorgu G., Ionescu Vas., Ionescu Mihaiu Ionescu P. P., Iacovescu A. Io­nescu Gr., Ionescu Sergiu, Ionescu C-tin, Iliescu Florea Lăzărescu N, Lorentz A., Mareș V, Mihail G., Munteanu P., Mihăescu Gr., Mar­deri D., Mihăescu Aurel, Mihuleț A, Mazîlu G., Mihăescu Gr. Aur, Moman H., Manescu Em., Negreanu N. , Napoleon A., Nam­oloiu G. I., Nicolescu A., Olăran Gr., Oprescu St., Oprescu Gr., Olteanu Gh. Pompilian V., Pandoleacu G., Pe­­trescu Viet., Popescu C-tin, Po­pescu Mihaiu, Preda I., Penescu Vas., Popescu St., Protopopescu Gr., Popescu Ant., Petrescu D. I., Rădulescu Mircea, Rudinescu C Rădulescu Ion, Rădulescu St. Ratz, Roguski Filomela, Ștefănescu A C., Secrețeanu Gr., Stavri G., Stoi­­cescu G., Stănescu V., I. Stănulescu Stoenescu V., Steinbruch I., Stoi­­ciu V., Teodorescu T. G., Tomescu I., Urbeanu D. Velcescu G., Vasi­lescu D. G., Văcăre­anu Em., Vasi­loiu D. &., Vrana C. Vasile, Va­­siliu Gr. Varzanu I., Wentrale I. Vișan Gh, Zaharia P., Stănescu I In Capitală anul nou s’a serbat­­ cu ceremonialul obișnuit. * La orele 10 regele și principele ‘ Ferdinand s’au dus la Mitropolie. , unde au fost întîmpinațî de mitro­­­­polit și primar și cler, de toți d-nii­­ miniștri, de d-uiî membri aî com­­­­i­siei interimare, de d-nii prefecți Moruzzi și Sfetescu, precum și de­­ generalii și ofițerii superiori din­­ garnizoană. Mitropolitul a prezentat regelui, la intrarea în Mitropolie, crucea și evanghelia. Serviciul religios a fost oficiat­­ de arhiereul Nifon, vicarul Mitro­­­poliei. Mitropolitul primat a stat­­ în scaun în dreapta regelui, iar­­ principele Ferdinand în stingă. Părintele Humuescu a rostit o­­ predică pentru Sf. Vasile. După servicul divin, regele a primit defilarea trupei din paradă, și Suveranul, principele, d-nii mi­­niștrii și toți înalții demnitari au trecut apoi în saloanele palatului metropolitan. Acolo mitropolitul primat a rostit o cuvîntare în numele clerului, u­­rînd regelul și dinastiei sale, ani mulți D. G. Gr. Carliucuzino președin­tele consiliului, a ținut apoi o lun­gă cuvîntare plină de elogii pentru rege. „Primul ministru a afirmat că țara noastră a făcut enorme progrese sub domnia regelui Carol și că acest suveran, prin eroizmul și priceperea sa, a reu­șit să întemeeze la noi o di­nastie dintre cele mai puternice, al cărei șef se egalează în fapte cu marii eroi naționali Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul“. D. C. Schina, primul președinte al Casației a urat viață lungă su­veranului, în numele magistraturai. Regele a răspuns că se simte viu­, mișcat de dovezile de dra­goste pe cari clerul, guvernul, ma­gistratura și întreaga țară, le dau pentru dinastie. Adn­sindu-se guvernului, re­gele a spus că din cauza anului trecut, care a fost secetos, se im­pune ca toți să-șî îndoiască pu­terile de muncă pentru a face ca țărănimea să nu sufere din ca­uza lipsei de hrană.­­ După aceste cuvâtări regele și principele Ferdinand au primit u­­rări de la toți cei prezenți, cu cari s'au întreținut, pînă la orele 12, cînd s’au înapoiat la palat. _____ D. Tragerea loteriei Buna-Vestire din Buzău In ziua de 31 Decembrie s’a fă­cut, la Buzău, tragerea loteriei Bu­­na-vestire din acel oraș. No. US 639 a cîștigat 2500 lei * 277.528 a cîș­tig­at XQ-30 „ -4m cîștigat 100 lei, următoarele două­zeci numere: 129572, 109286, 147646, 171221 „Duminica“ cu următorul sumar: Către cititori.—An­­en (poezie).—­ Răzbunarea lui Mirai sau Contele ucigaș (l­­iman).—Ultima modă (cu duatrățiî). — Meritele soacre­lor.­— Sfaturi practice. — Plebiscit.­­— O taină groaznică (nuve­l). Di­verse. — Grădinarul ca bătrîn. — Jocuri pentru copii, șarade, etc.—• Anul Nou (rimă veselă).— Mimi la­băl (roman humoristic.— Teatru.— Arte.—Anecdote.­­Apel entusiast­.— Premiile noastre, etc. — 5 bani numărul — Primul număr se dă gratuit tuturor cititorilor Adevărului si Dimineața: 36552, 109697, 65561, 114045, 67403, 118298, 80518­, 124641, Loturi a 100 155346 198198, 165706, 222556, 168746, 229993, 171067, 272700, lei 29572 36552 65561 67403 80518 171067 147646 171221 118298 109697 109286 272700 229993 124641 223556 114045 168746 155346 165706 198198. Loturi a 50 lei 4512 5601 25715 38761 58452 71664 131628 192052 251684 265839 210838 288437 236661 285079 221424 100562 296660 253602 103350 174331 275174 220380 221079 203315 181014 253023 081824 068914 054545 053738. Loturi a 20 lei­­ 071505 226664 052338, 251694 153341 054582 280458 151119 085277 161781. 083296 144498 154161 061072 232106 020779 201814 029526 218206 114325 218916 115533 210974 163087 230771 043048­ 240963 043042 240014 043072 247014 140107 200594 002246 002299 253583 154730 232856 155479 283023 243059 072512­ 223640 047082 123930 029402 285440 182715 164635 095978 198941 069416 298810 287552 009666 155678 228491 159844 082678 298461 042457 100006 006­­46' 102756, 049676, 270945, 075019/ 270396,059920, 259319, 256601, 091533­ 124786, 220658, 013763, 229399,282682­0<5715, 180377, 061313, 195377,03180, 111949, 010812, 216650, 201386,140113 273592, 150544,254260, 072491, 135953 , 292321, 124804,160492, 259619,130720 034288,135631, 011897, 219622, 055011 231349,244564,065816, 269982, 042678 ,39802, 001524, 204457, 010184, 210490, 069114, 000253, 206194, 38608, 096679, 032519, 144529/ 044193, 299351, 288776, 197069,­ 088718 163271 067145 134750 229065 093426 185094 034830 1­284601 071510 118329 465811­1­191935 170535 005307 121718 ■ 232602 257827 145988 118062 ■ 230320 067741 011676 282865 , 060574 296205 204671 223785 , 150896 202207 068618 123568­­ 014856 059271 066808 209242 , 071916 263824 149071 017511 • 106256 002913 000067 296176 1­085072 213525 236375 127975­­ 296672 024125 060562 0343H 065731 186093 232171 224344­­ 101192 037295 060572 058925 , 193894 221144 097608 010798 • 227913 110591 274742 1,19543 058432 234092 196149 274­950 258499 102535 087116 046776 121744 220405 183047 061099 1­296928 110267 040507 228590 128471 297137 065376 157246­­ 231881 203697 132758 113660 226348 175450 223704 161445 1­064030 369761 188328 274798 1 046173 082083 151780 147107 , 268267 250013 231963 076515­­ 121735 296211 118669 096521 , 216692 116302 025544 252592 i Ö51466 227613 150573 139330 234691 026272 198234 221643 194414 036757 205078 009641 i 121915 282797 009516 222329 174657 097773 260301 081059­­ 259285 130624 071581 041952 299523 070048 285423 052877 1 274181 061371 245078 048790 ,­ 252778 163399 194323 230952 145595 232758. - - - ,­­ - " - - " ....... Teatru Lyric: Opereta vieneză: Jung-Heidelberg, operetă în 3 acte de Miliîiker. D. director Ze­lei* ne-a adus din nou o trupă de operetă vieneză cu ultimele noutăți. Aseară, ea a debutat fericit cu Jung-Heidelberg, o operetă care are poate prea multe valsuri, dar care, în genere, are o muzică veselă ,­ agreabilă și libretul nu o anost. Steaua trupei e liliputana d-na Henry Wildner, care în rolul unul­ocotenent a avut mult haz și chie. D. Steinberger, o veche cunoștință e un comic grotesc plin de humor. D. Pagin și d-ra Augustin sunt bune elemente și ansambul e bine studiat și violă. Succesul a fost consacrat prin a­­plauze și bisări. De la galerie Fapte diverse Spargerea din str. Șoimului. Era noaptea niște pungași, spărgînd o fereastră, 3’au introdus în locu­ința d-lui Moscovicî din str. Șoi­mului 14 și au furat diverse rufe. Hoții au dispărut fără a lăsă vreo urmă.­­ Scandalul de la sf. Gheorghe.— Așeară mai mulți indivizi eștmi din berăria Brătianu de la sf. Ghir­or­gile în stare de beție s’au luat la ceartă și apoi la bătae, învălmășeala a luat proporțiuni foarte mari atrăgînd numeroși tre­cători. i­­ Beligeranții au fost duși la Cir­cumscripția respectivă.­­ Sinuciderea de la poștă.—Am anunțat acum cîteva zile despre în­cercar­ea de sinucidere a unui func­ționar anume Frateș de la vama poștei centrale.­­ Cauza acestei și mici dori nu rsta agostea, după cum s’a spus, ci faptul că nefericitul Frateș a fost de cîteva ori trecut pe tabloul de avansare, fără a fi însă avansat. Desperat, Srateș și-a pus capăt vieței. WWW D­l profesor dr. N. Mitu­ cifescu­ re­­trăgîndu-se de la direcția serviciului sanitar își reia orele de­ consultație de la 3—5 p. m­. pentru boalele da ochi și urechi. Sfer /M­­­ v No. 32. Prem­ii! Premii! Premii 05* G^denberg’ dunil WA ® Go‘d:i în drept, c. a (adică două mit­­ stein, Lempart, Popper, Jacques dispozițiunile art, 77 din zisa )e«v Fuhn, Samy Weiss, Ay. Schwartz- dacă părțile eolisimt prin aet S(Trl; mann, H. Hirșcovici, Jacoby Kan­­ners, B. Stein, frații Stern, frații A­­muday, Săt. SeyiHa, Zucker, Moritz Sanft, frații Duțescu, Georges Gutt­­mann, Dulceag Nie., Simon Rosen, Micu Samuil, Sol. Mandel, Bercovici, Carlo Carpini (C. Sidoli), M. Schoen­berg, Bassa, etc., etc, d-rele Mathilda și Eliza Herman, Manașcu, surorile Samuil, Toni Weissm­an, surorile Brauner, Goldenberg, Marcovici, Na­thansohn, Abramovici, etc., etc. a se supune judecăț­i comisiunei de arbitri renunțînd la orice alt mijloc de a ataca hotărîrea ce se va pronunța, acea hotarira va fi, irevocabilă și executorie. Considerînd că, în speță, se con­stată că apelantul a declarat în­scris în ziua de 13 Iulie 1904 că consimte a fi judecat de comisia de arbitri de pe lingă Corporația artelor grafice, renunțind la orice drept de a ataca sentința comisiu­­nea de arbitri, considerînd-o defi­nitivă și executorie. Că astfel fiind, față cu cele mai sus constate, incidentul ridicat de intimat devine fondat și ca conse­cință, apelul de față urmează a fi espins ca inadmisibil. * Din această sentință putem tra­ge următoarea importantă juris­prudență: După dispozițiile art. 77, din le­gea pentru organizarea meseriilor, dacă în caz de litigiu, părțile con­simt, prin act scris, a se supune judecății comisiunea de arbitri, re­nunțînd la orice alt mijloc de a ataca hotărîrea ce se va pronunța, ea hotărire va fi definitivă, irevo­cabilă și executorie. Prin urmare, apelul făcut la tri­bunal de una din părți contra n­­ei asemenea hotărîri, este nead­­misibil. Em. Ultime informații obligatoare. Rezultatul examenului de drept Serbarea Anului nou A apărut populară numărul 1 din revista Știri Teatrale Astă seară 3 Ianuarie, societate­ de cultură macedo-rom­î­nă, va da un concert muzical la Ateneu, cu binevoitorul concurs al d-rei Elvir.­llevare, soprano­le gură de la Opera ,din Viana și al d-lor Spirescu și M. Dimitriu. D-uiî C. Nottara și P Liciu de la teatrul Național vor re­cita diferite monoloage. Indemnăn .G onor. public a contribui cu o­colul d­­oi, spre a veni in ajutorul fraților de la Pind. Patroni și lucrători — Un proces interesant­­— Legea meseriilor. — Patroni. — Meseriași.—Conflict între pa­troni și lucrători.— Judecata. Învoirea părților prin act scris, da a se supune judecă­ții comisiunea de arbitrii. — Hotărîrea eomisiuneî­. Hotă­rîrea definitivă, irevocabilă ș­­executorie. — Apel la contra ei.— Neadmisibilitate.— (Art. 77 din legea meseriilor). Noua le­ge a meseriilor, pînă va­i înțăleasă de toți, va da foc la multe procese. Un proces interesant, cu privire a conflictele dintre patroni și lu­crător, a avut loc înaintea tribuna­­ului Ilfov secția IV. Iată obiectul acestui proces, cît și importanta sentință a tribunalu­lui, care a curmat conflictul pe care ’1 luăm după revista juridică Curierul judiciar“ apărut erl, Lucrătorul tipograf Ștefan Ion­es­­cu II reclamă Corporației artelor grafice din București contra, pa­tronului său M. S. Niculescu, ne­plata unor sume. Corporația trimite afacerea în cercetarea și judecarea comisiune de arbitrii ce funcționează pe lingă acea corporație care, citînd pe părți, încearcă a’l împăca și ne­reușind, atît reclamantul cit și pî­­ritul semnează o declarație că se supun judecăței comisiunea de arbi­tri și că, dau mulțumire pe hotârî­­rea ce va pronunța declarînd-o exe­cutoare. Pîrîtul fiind condamnat, face a­­pel la tribunei contra hotărîrei pro­nunțate de comisia de arbitri. La tribunal d. avocat Gr. Maniu ridică din partea reclamantului in rimat, incidentul de inadmisibili­­tate a apelului, iar d. avocat Nicu­lescu din partea pirotului apelant, susține că apelul trebue primit, întru­cît hotărîrea este izbită de un­itate pentru mai multe vicii de formă. Tribunalul. Asupra apelului făcut de M. S. Niculescu contra sentin­ței arbitrare a corporațiunei arte­lor grafica . Avînd în vedere susținerile păr­ților și actele din dosar ; Avînd în vedere că intimatul prin avocatul sau susține că față cu dispozițiuni o art. 77 din legea pentru organizarea meseriilor, ape­lul de față este inadmisibil întru­cît părțile au consimțit să fie ju­decata de comisia de arbitri.

Next