Dimineaţa, februarie 1905 (Anul 2, nr. 359-386)

1905-02-01 / nr. 359

Marți 1 Feb­rarie 19053 de Î9.857 tone și 68 kgr., din cari­­ 9.847 tone și 842 kgr. cereala și 10.000 tone și 226 kgr. diferite alte mărfuri, 9 învățătorii I. De­metr­iu și C. Han­­­auB de la școala din com. Moșna Jud­. Filciui au înființat u­n cor mixt pe două voci compus din pa­truzeci elevi. • D. Spiru C. Haret, fostul ministru d­e culte și instrucție, a reluat ad­ministrația și casieria societății Culturale „Steaua“. 9 In comuna Glodenii din județul Dîmbovița s’au pus zilele acestea bazele unei bănci populare cu nu­mele „Biruința“ din inițiativa în­vățătorilor A. Grat­ana și B. Io­noson. ® Aseară, la Atoned, d. dr. Pă­­deanu și-a dezvoltat conferința des­pre „Ocultizm și șarlatanizm. Conferențiaru­­l a făcut și citeva experiențe de hipnotism și suges­ti­un­e, experiențe care n a fi reușit decît să provoace buna dispoziție a numerosului public din sală. ” Regina a invitat era la Pa­latul regal pe d-na Elena Mîrzescu, cu care s’a întreținut de la ora 10—11 jum. a. m. Pentru astăzi la ora 4 p. m. d-na Mîrzescu a fost invitată din nou la Palat.­­ Ministrul de domeniu a nu­mit ca comisar al guvernului pr lingă corporațiunea croitorilor pe d. Lazăr Gheorghiu în locul d-ln. Clemant Popescu, care a fost înlo­cu­it.­­D. Eug. Herovanu, advocat din Iași, a fost numit profesor suplinitor la catedra de procedură civilă și drept și procedură penală de la U­­niversitatea din Iași, catedră supli­nită pînă acum de d. Al. Ganie.­­ D. silvicultor E. Montan, agent de control la regiunea IV Buzău, a fost transferat pe cale disciplinară și în interes de servicii­ la Cons­tanța. ® D. Take Ionescu a plecat ori di­mineața la Craiova. ® D. ministru Jacques Lahovari a plecat era la Focșani. @ Era regina a asistat la concertul religios de la biserica luterană, iar regele la serviciul divin de la bi­serica Pitar Moșu. sosit imediat la fața locului, în­­cepînd operațiunile de salvare. Focul a fost localizat la ora 10 noaptea. Pagubele sunt însemnate. Amănunte pin poștă. florid­or FAPTE IIVERSE Spargerea din str. Popa­ Tatu.­n str. Popa Tatu, 70 intr’o cameră Hl DIMÍNE <T' CAMPANIA _ELECTORALA întrunirile a le ers prin fir telegrafic de la corespondenții noștri — întrunirea opoziției din Iași IAȘI, 30 ianuarie. — întrunirea publică a opoziției s'a ținut astăzi după amiază in sala „Pastia“; întrunirea s’a deschis la ora 2 d. a., sub preșidenția d-lui Lepă­dații. Pe scenă sînt fruntașii libe­rali și carpiști din localitate. Discursul d-lui Teohari Ante­n­­escu D. Teoh­i­lia Anton­escu, profesor universitar ia cel dintîiu cuvîntul relevînd faptul că d. Carp, care a luptat pentru asanarea moravurilor noastre politice,o­ luptă pe care și liberalii o urmează—nu recunoaște guvernului actual calitatea de par­tid conservator. Oratorul spune că guvernul ac­tual a venit la putere prin încrede­rea regelui și bazat numai pe a­­ceastă încredere, el nu poate dăinui. 1). St. Șend­rea D. Șendrea analizează faptele li­beralilor și face apologia votului secret. Oratorul spune că acest guvern, care au programe numai ca reclame comerciale și nu va realiza făgădue­­lile făcute, o efemer. Discursurile d-lor Baltă și or. se închep, mîine se va denunța, dar va avea ca rezultat îndul­cirea relațiunilor și mărirea simpatiilor între unii și alții. D. Filipescu atacă pe d. Bă­dăran a cărui pricepere ca a­­gent electoral nu o tăgăduește, dar nici­odată iscusințele unui asemenea agent nu îndreptă­țesc calitatea de sfetnic al tro­nului. Inamovibilitatea în magistratu­ră nu o vom putea avea cită vre­me d. Bădărău, va deține por­tofoliul justiției. .Relevînd atacurile d-lui Take Ionescu d. Filipescu zice : Mă cred în drept a spune că dacă nu ași fi intervenit eu, d. Take Ionescu nu ar fi fost nici astăzi în partidul conservator. Amintește lupta ce a avut cu d. Al. Lahovary, cînd acesta se opunea la primirea lui în partid. La 1891, cînd d. Take Ionescu pretindea portofoliul justiției am fost rugat de Lascar Catar­­ca să-l conving să primească portofoliul instrucției publice. Așa era atunci curentul în contra d-lu. Take Ionescu. Și care e răsplata lui ? D-sa vine acum la Brăila să mă a­­tace și într’un mod revoltător de nedrept. D. Take Ionescu a vorbit de ambițiuni și prin aceasta a făcut aluzie la mine. Da dacă am vreo ambițiune e aceea de a apăra steagul par­tidului conservator pentru ca sa nu fie întinat de inimile acestui aventurier politic. D. Aurelian în discursul său atinge între caitele casa rurală, dar, zice d-sa, nu­ î aci locul pentru desvoltarea ei. Vorbești apoi de muntele de pietate des­pre care zice că constitue o u­­milință pentru cetățeanul român. D. Sturdza atacă pe minis­trul justiției, care în întrunirea de la Brăila și-a bătut joc de magistrați. Mai atacă apoi pe d. Take Ionescu care nu a spus nimic în ce privește budgetul viitor. D. Constantin Alessiu, declară că întrunirea guvernului a făcut impresia unui spectacol de circ. D. Ionel Brătianu relevă fap­tul că d. Tache Ionescu nu găsit nimic de reproșat fostului guvern liberal și arată necesi­tatea cartelului, care a fost re­clamat de împrejurarea că la cîrma statului se află un guvern nelegiuit. D-sa atacă apoi pe d.Bădărău D. Nicolae Ionescu atacă pe prefectul Varlam. D. Barbu Delavrancea, laudă ultimul guvern liberal, care a a­doptat sistemul de economii și zice că Nicu Filipescu e atacat de acei pe cari i-a ridicat și cărora le-a creat situațiuni. D-sa a fost călduros felicitat de d-niu Sturdza și Ionel Bră­­tianu. D. Djuvara zice că între ge­neralul Lahovari și țăranul ro­mân nu poate fi legătură; enu­mără actele mari ale partidului liberal. Amănunte prin poștă. Boia întrunirea conservatoare de la Dorohoiu DOROHOIU, 30 Ianuarie. — In Sala Segal s’a ținut o întrunire con­servatoare, prezidată de d. căpitan Ștefan­ovici. Vorbește d. N. Verona despr casa rurală.­­ D. Nicu Gherghel anunță can­didatura sa, promițînd stabilitatea funcționarilor, protecția muneeî. La urmă vorbește d. Vojen. Sala a fost arhi­plină. Cosmovici D. Baltă, avocat, atacă cu vehe­mență pe­­ I. Bădărăui, numind pe acest guvern o adunare de flămînzi. Spune că e o datorie de cinste ce­tățenească a nu-1 lăsa la putere. I­. dr. Cosmovici laudă opera li­beralilor și cere cetățenilor de a vota pe candidații opoziției. Discursul d-lu. Tom­a Stelian. 1>. Toma Stelian, primit cu apla­uzii entuziaste, tăgăduește guver­nului actual dreptul de a dicta ati­tudinea liberalilor, de­oarece acest guvern a preferat, în 1901, să răs­toarne guvernul conservator de a­­tunci, in interes personal, deși țara era in primejdie. I. Stelian laudă economiile cari au­ salvat țara și cere încrederea ce­tățenilor pentru a veghea ca să nu se zdruncine opera partidului liberal. Oratorul termină cerînd cetățeni­lor să se folosească de armă votului secret împotriva guvernului, asigu­­rîndu-l că vor face prin aceasta o o­­perî­ morală de înaltă însemnătate Discursul d-lui Matei Cantacu­­­zino 1). Matei Cantacuzino primit cu a­­plauze frenetice, spune în treacăt că se putea da șefului agenției electo­rale guvernamentale ori ce, afară de demnitatea ministerială-Oratorul crede că e un non­sens afirmarea unora că vor democratiza partidul conservator, de­oarece azi în partidele noastre democrația exis­­tă, compunîndu-se din munca mo­rală și intelectuală pentru binele țărei. D. Cantacuzino analizează pro­misiunile făcute de guvern și deja călcate și afirmă că în curind drep­tatea va triumfa prin îndepărtarea acelora ce nu au­ dreptul de a vorbi în numele conservatorilor. Oratorii au fost des aplaudați de o sală bine populată. D. Sterea D. G. Sterea, luînd cel din urmă cuvîntul, descrie starea gravă din Austria și Rusia în urma cărora Romînia e amenințată de o furtună și numai un guvern tare va putea evita primejdia, iar nu clientela gu­­guvernamentală. întrunirea s’a terminat la ora 1> seara. Dan, întrunirea din Craiova 30 Ianuar. Astăzi în sala Bellevue a avut loc întrunirea corpului profesoral pentru susținerea candidaților pro­fesorilor, Cantuniari și Costescu. Președinte a fost proclamat profe­sorul Ionașcu. Au vorbit profesorii Cantuniar, Anastase Georgescu, Bănescu, Cos­­tescu, Ștefan Constantin, Fortunes­­cu, Gherghel și meseriașul Șerbă­­nescu, tratind despre necesitatea alegerei din parlament și din mem­bri corpului didactic, căci ei sin­guri cunosc interesele clasei și pu­­tîndu-le apăra. Lume multă, mai ales profesori, întrunirea s’a terminat în liniște Scîntee Ultima întrunire a opoziției la Brăila Brăila, 30 ianuarie.­­ Astăzi, la orele 2 p. m. a avut loc în sala Paradis ultima întrunire publică a opoziției în vederea a­­legerilor legislative, întrunirea a fost prezidată de d. P. S. Aurelian,. Au vorbit d-niî Diva. Stur­­dza, Const. Alessiu, Ionel Bră­­tianu, Nicu Filipescu, Dela­­vrancea și Alex. Djuvara. D. Nicu Filipescu luînd cu­vântul zice că se simte obligat a răspunde la atacurile oratori­lor guvernului. Vorbind de pactul între li­berali și junimiști d-sa afirmă că fiecare își va păstra trecu­tul său neatins : astăzi pactul protesta contra acestor ingerințe. O asemenea întrunire a partidu­lui liberal s’a ținut era și la Alexan­dria și a fost tot așa de reușită. Const. întrunirea conservatoare din Focșani FOCȘANI, 30 ianuarie. — Azi a sosit aci­d. Ioan Lahovary, minis­trul domeniilor, pentru a lua parte la întrunirea conservatoare din sala Ciurea. Intîmpinat la g­ară de fruntașii conservatori, d-sa a mers apoi la întrunire însoțit de numeroși cetă­țeni, cu muzica în frunte. D. Negri, proclamat președinte a întrunirea, dă imediat cuvîntul oratorilor înscriși. D Vlmnao, arată că d. Lahovary a venit să vadă nevoile cetățeni­lor și că va scăpa județul de filo­xeră, iar cetățenii de filoxeră să vio­­nească. D. Lahovary, luînd apoi­­ cuvîn­­tul, acuză pe d. Sturdza de a fi trădător de neam și critică car­telul. Cinstiți în fapte zice, d. Laho­vary, încercăm să vindecăm răul provocat de odioșii predecesori. Cerem votul cetățenilor în pute­rea conștiinței și ne vom întîlni măi tîrziu ca sa ne judecați fap­tele. D. Nicolescu­, zice: La 1 Februa­rie începe timpul să dați sentința asupra oamenilor cari vin să înalțe țara scoțind-o din răul în care au coborît-o colectiviștii. D. Xenopol, zice că conservatorii au șef, număr și program. Șeful lor se blind, împăciuitor, pe cînd Sturdza e un burduf de venin. Foi sintem­ în număr mare, co­lectiviștii au o codiță. O vom tăia. Ar fi o crimă, încheie d. Xeno­­pol, să nu votați cu guvernul. D. Barbu Păltineanu, critică pe liberali și califică pe d. Sturdza de hiena Moldovei. Lib­eralii, zice d-sa, cît n’a fost boală, au avut doctor cu anul,cînd a venit boala au demisionat. D. Păltineanu sfîrșește prin a declara că programul expus la Iași se va îndeplini. D. Brătescu, protestează în con­tra acelora cari își însușesc titlul de liberali. Conservatorii îngrijind poporul și țara sînt adevărații liberali. D-sa promite modificarea legii meseriașilor, explică apoi legea e­­lectorală și cere concursul alegăto­rilor. D. Teodoreanu, compară pe juni­miști ca o damă între doi domni, cerînd sprijinul unuia și al altuia. Joanrico întrunirea conservatoare din Galați GALAȚI, 30 Ianuarie.­La ora trei a avut loc întrunirea conser­vatoare in sala Alcazar. A asistat un public numeros Președinta a fost proclamat d.Gh. Robescu, care spune că fiind bol­nav dă cuvîntul d-lui Costache Plesnilă, șeful conservatorilor. Acesta expune programul local, promițînd a lupta pentru ridicarea portului, declarînd zonă liberă, de a face îmbunătățiri în docuri, tu­nelul Bărboși și numeroase antre­prize, deasemenea desființarea re­giei pescăriilor, terminarea palatu­lui administrativ și clădirea cate­dralei. D. Ioan Tanoviceanu, profesor u­­niversitar, ține un lung­­ discurs și mulțumește d-lui Neculescu care a renunțat la candidatura sa făcîndu foc, deasemenea d-lui Robescu, care îl sprijinește. D-sa atacă cu violență cartelul spunâind că conservatorii trebue să lupte pentru dispariția junimiș­tilor cari au adus partidului mari greutăți. Astfel junimiștii au băgat pe Reșu în mormînt și pe Robei­cu la pușcărie. Conservatorii aveau de gînd a face ei economie, dar au fost împiedicați de d. Carp. Atacă apoi cu violență pe d. Sturdza, spunînd că a făcut pun­gășii în 78 cu liniile ferate și cu administrația tutunurilor. Sturdza e un imoral, căci a călătorit pe uni­cul sau fiu cu verișoara sa, e necin­stit, căci a ținut cel mai mult timp în minister pe necinstitul Stoicescu. Atacă violent pe d. Atanasiă și laudă pe d. Cantacuzino care a fă­cut legea timbrelor, asigurînd sta­tului din partea sa un milion ca taxă de succesiune atunci cînd d. Cantacuzino va muri. Vorbind de program, în general spune că punctul principal e de­ a stabili succesiunea a două partide tari, desființind pe junimiști. Institutorul Plăpănescu, citește lista candidaților, după care întra­­irea se sfîrșește. Sylvina Pen­sionarul din Iași și ale­gerile IAȘI, 30 ianuarie.­Membrii clu­bului pensionarilor s’au întrunit as­tăzi și au adoptat in unanimitate propunerea maiorului Mladian, sus­ținută de colonelul Botez și gene­ralul Scheletti, de a vota prin se­­lecțiune, alegând candidați din am­­bele liste, plus candidații indepen­denți Ghica și Cuza. Dan. Stor, întrunirea liberală de la Roșiori ROȘIORI, 30 Ian. — Azi s'a ți­nut în orașul nostru o mare întru­nire publică a partidului libera, în sala Albina, peste 600 de alegători au luat parte la întrunire, la care au vorbit d-ni: Take Dragomires­cu, Constantin Pietraru, Victor An­­tonescu, Ion Procopiu și George Consta­ntineanu. Oratorii au fost aplaudați și li s’au făcut ovațiuni cînd au promis să ridice prin subscripție un bust regretatului Mihail Manci­ulescu. Agenții și funcționarii primăriei cutreerau stradele pentru a împie­dica venirea cetațenilor­ la întrunire. Cetățenii din Roșiori, însă, obici­nuiți cu Independența voinței lor, au­ vonu­ în număr mare pentru a Sosirea generalului Lahovary la Călărași — prin fir­i elegante — CALARAȘI, 30 Ian.—Cu trenul special de 11 ore a sosit genera­lul Lahovary.­ Două sute de cetățeni în frunte cu d-ni. Mihail Cantacuzino, D. Nenițescu și prefect Rădulescu au așteptat la gară unde a vorbit d. avocat Nonișoru. D. Lahovary a răspuns și apoi a plecat în oraș unde a descins la d. Ghiță Dumitrescu. Mîine la 8 jum. seara va avea loc o întrunire în sala Curței cu jurați. Newton Mare incendiu la Roman — prin fir telegrafic — ROMAN, 30 ianuarie. — Un mare incendiu a izbucnit la ora 6 jum. seara în strada Suceava, distrugînd un șir de case, ma­gazii și cîrciume, proprietatea d-lui Herșon Loscer. Autoritățile și pompierii au Cutremur de pămînt Florența 30 ianuarie. — Instru­mentele sismice au semnalat azi la ora 9,29 dimineața un cutremur de pămînt. Schimb de telegrame între Franz Osef și regele Italiei • Roma, 30 ianuarie.—împăratul Francisc Josef a trimis regelui Vic­tor Emanuel depeșa următoare: Mă grăbesc a felicita pe Majesta­­tea voastră pentru inițiativa ce a luat-o de a creia un institut inter­național de agricultură și nu mă indorie că această inițiativă va găsi un ecou simpatic în toate ță­rile. Regele Victor Emanuel a răspuns Mă grăbesc de a mulțumi Majes­­tății voastre pentru încurajarea ce binevoește a o da inițiativei mele. Am speranța că noua instituțiune Va putea deveni un factor prețios pentru progresul economic al po­poarelor. Audiența lui Kossuth la Franz Josef Viena, 30 Ianuarie.— împă­ratul a primit azi la ora NI in audiență pe Francisc Kossuth. Audiența a durat trei sferturi de oră și a fost foarte cordială. D. Kossuth s-a înapopiat după armiză la Budapesta. Vizita prințului Bulgariei în Germania Schwerin, 30 ianuarie.— Princi­pele Ferdinand al Bulgariei a sosit la castelul Willegrand să facă vizită ducelui von Albrecht de Wur­­ttemberg. El va rămîne aci două zile și se va înapoia apoi la Berlin. Tratata de arbitraj Washington, 3­0 ianuarie.­Senatul a ratificat toate tratatele de arbitraj încheiate de Statele­ Unite cu statele străine. Serbare republicană Madrid, 30 Ianuarie. — Ani­versarea proclamarea Republicei în 1873 a fost celebrată ieri prin nu­meroase banchete. Nu se semna­lează nici un incident. S­oart­a lui Hartleben Berlin, 30 Ianuarie.—Scriitorul Otto Enrich de Hertleben a murit la Sloa, pe lacul Garda. Incăerare la o conferință publică Paris, 31 ianuarie.—­La eșirea conferinței profesorului Thalamas o acăptare a avut loc care a nece­sitat intervențiunea poliției. Vre-o 15 persoane au fost rănite. S’au făcut trei arestări. Greva din Tiflis Tiflis, 30 Ian.— Din ordinul di­rectorului administrației civile de­legații municipali s’au Întrunit în ședință extraordinară pentru a dis­cuta măsurile pentru regularea chestiunea lucrătorilor din Tiflis, dar cînd a sosit ordinul că dezba­terile trebue să fie secrete, dele­gații au declarat că nu pot, în­semenea condițiuni, liniști spiritele și-ai­ părăsit sala. Serviciul particular la Audiența lui Kossuth Frantz-losef Viena, 30 Ian.—Lumea poli­tică din Austro-Ungaria se află sub strașnica impresie provocată de audiența de azi a lui Kossuth la împăratul Frantz-losef și pe care întreaga lume o consideră ca pe un eveniment istoric,'. Am­ vorbit cu Kossuth i­­mediat după audiență­ care a durat o oră. Acesta era extra­ordi­­nar de mișcat de­­ latitudi­nea împăratului Frantz Josef, care a înaintat pe Kossuth prin buna sa gra­ție. Deși distinsul bărbat de stat n’a vrut să trădeze nimic asupra amănuntelor conferinței sale de o oră cu Franz Josef, totuși din dispozițiunea absolut fericită a lui Kossuth am putut conchide că regele și Kossuth s’au înțeles și că împăratul Franz Josef nu păstrează nici o dușmănie fiu­lui revoluționarului Lajos Kos­suth. Faptul stabilis­e că Kossuth a părăsit Hofburgul din Viena ca servitor credincios al lui Franz Josef și că în Ungaria începe o nouă eră. Kossuth a plecat imediat­ după audiență, îndărăt la Budapesta, unde a fost primit în mod festiv. Cînd Kossuth a părăsit Hof­­burgul din Viena, au răsunat, pentru prima oară în locul a­­cesta, sute de strigăte de­ eljen. Ungurii din Viena au­­ făcut ovații regelui și lui Kossuth. Director de școală aruncat pe fereastră Lublin, 30 ianuarie.­Elevii polonezi al gimnaziului local au aruncat pe directorul lor din etajul al 3-lea In strada, de­oarece acesta era în­potriva po­lonezilor. Ziarist atacat cu cuțitul Laibach, 30 Ianuarie.­­ In Krainburg, redactorul unui ziar slav de acolo, Franz Reizmann, a fost atacat de către propriul sau expeditor și rănit mortal prin 15 lovituri de cuțit. Pri­cina acestei sălbateca a­­gresiun­ e răzbunarea, cu­ mor­avul” s­a ® ° Limor, locuită de o femei Ușoare a mim­a Roza comis era o spargere. Niște indiv­ii rămași necunoscuți profiting­ de lipsa ocatarei, au spart un geam și întroducindu-se în casă, au forțat un șifonier și au cotro­băit întreaga locuință. Pînă lemn nu se știe ce anume obiecte au fost furate. Furtul din calea Criviței. — Stan Mărgărit de fel din Ciocănești Grecia și măcelurile din Petersburg Atena, 30 Ian.— Guverna a in­terzis ca să se oficieze un serviciu funebru pentru sufletele victimelor dezordinelor din Petersburg. Ini­țiativa oficiere! unui astfel de ser­viciu divin a fost luată de două ziare. S’a intezis preoților de a ’sluji requiemul. Grava electricianilor din Paris Paris, 30 Ianuarie.—Grava lucrăto­rilor electriciani s’a sfîrșit. Greva din Lodz Lodz, 30 Ianuarie.—Fabricanții au acordat lucrătorilor ca durata mun­­cei să fie de 60 de ore pe săptămînă. Ei au primit de asemenea ca să spo­rească salar­ile lucrătorilor precum li s’a cerut, dar cu condițiunea ca mun­ca să fie reluată Luni, căci în cazul contrariu fabricile ar fi închise sine die. Sfoul dezordine anunțate la Pe­tersburg Petersburg, 30 Ianuarie.— Ieri s’a răspîndit zgomotul că nouă dezor­dini se vor produce azi. Acest zgo­mot n’a fost întemeiat. Liniștea de­plină a domnit în oraș ; stradele au aspectul lor obișnuit; fabricile sunt de asemenea liniștite. Mișcarea reformistă din Rusia Petersburg, 30 ianuarie.­­ Aduna­rea generală a societății Imperiale tehnice a adoptat o rezoluțiune zi­­cînd că față de comoțiunea primită de industria rusă actualmente, în urma tulburărilor politice în Rusia precum și prin lipsa de drepturi a lucrătorului rus, spre cea mai mare pagubă pentru desvoltarea normală și sănătoasă a tehnicei și industriei societatea Tehnică consideră că da­toria sa este de a da fără întîrziere o soluțiune chestiunei lucrătorilor. Un remediu eficace în această ches­tiune este, după părerea societăței Tehnice, convocațiunea unui con­gres pan-rus care să fie chemat a discuta chestiunea lucrătorilor, cu colaborarea reprezentanților muncei, capitalului și științei Adunarea cre­de încă că este absolut necesar ca să se acorde imediat o largă liber­tate a cuvântului in chestiunea lu­crătorilor permițîndu-se și presei a da concursul său­ liber în această chestiune, și în al doilea rind să se acorde garanțiile cerute din diferite părți. Agitațiile socialiste prin cazăr­mile ruse Opotcka, (guvernămîntul Pskov), 30 Ianuarie. — In cazarma bata­lionului de rezervă a­ a distribuit un număr de proclamațiuni, care poartă ștampila comitetului socialist din Riga, și care condamnă fapta gu­vernului, îndemnînd pe soldați să se opună la trimiterea trupele pe teatrul de război. Reformele în Rusia Samara, 30 ianuarie. — Nobi­limea din Samara a votat o adresă către Țar prin care stăruie asupra faptului că autocrația este temelia statului, că încredințează pe Țar de sentimentele de devotament ce-i poartă și exprimă speranța că mo­narh­ul va convoca pe nobili să ia parte la elaborarea reformelor ne­­cesare pentru luminarea imperiului. Ancheta asupra nemulțumirilor lucrătorilor ruși Petersburg, 30 ianuarie. Un u­­kaz imperial ordonă instituirea u­­nei comisiuni, sub preșidenția d-lui Chidlowsky, membru în consiliul imperiului, pentru a cerceta cau­zele nemulțumirilor lucrătorilor din Petersburg și din împrejurimi și pentru a stabili măsurile necesare în îndreptarea acestei stări de tu­­ruri. Comisiunea trebue să fie compusă din reprezentanții indus­triei și de către două delegați de dînșii. Comisiunea are dreptul să raporteze personal împăratului “și să ceară concursul altor personali­tați pentru regularea acestei ches­tiuni. Greve din Kutais Kutais, 30 Ianuarie.—­La 1 Februarie st. n. s'a declarat aci greva. Greviștii au făcut mani­festațiuni spărgînd geamurile prăvăliilor. In cursul turburări­lor un agent de poliție a fost rănit cu o lovitură de revolver. 40 persoane, dintre care 10 studente au fost arestate. Ma­ni­festațiunile turbulente s-au re­petat la 7 Februarie, st. n. dar ele au fost repede reprimate. SERVICIUL PARTICULAR Prusia luînd măsuri la granița poloneză Breslau, 30 Ian. — Guvernul prusian ia măsuri întinse la gra­nița rusească, temîndu-se de întindere a mișcărei revoluțio­nare în Polonia Germană. Agitațiile printre școlarii po­lonezi Varșovia, 30 Ianuarie.— La redeschiderea liceului de fete, eleva Johanna Rzewuska a îna­int­at către director și a decla­rat acestuia că polonezele cer punerea pe același picior de e­­galitate a lim­bei poloneze cu cea rusă. La acestea directorul a deve­nit brusc cu eleva și a telefonat să vie armata. Aceasta a sosit în pas gimnas­tic, cu baioneta la armă și a pă­truns in școală, unde s’a iscat o­­ „ Emmă impusă.. a venit aseară în Capitală și a tras la cîrciumanul Christu Haritopol, din calea Griviței 203, lăsînd în curte doui boi pe care ii adusese. Puțin timp după aceasta, Măr­gărit constată dispariția vitelor. Reclamînd circumscripției 20, a­­ceasta a început cercetările cuvenite. Multe eleve­ au fost rănite, al­tele au căzut leșinate. Școala a fost închisă. Războiul ruso-japonez Plecarea escadrei a 3-a ruse Liban, 30 ianuarie.­ Amiralul ge­neral marele duce Alexis este aștep­­ta ad­ mîine. Escadra a primit or­dinul să fie gata de plecare pentru mîine. Vas capturat de Japonezi Tokio, 30 Ianuarie. — Agenția Reuter află că vasul „Păros“ care se ducea la Vladivostok încărcat cu material pentru construcțiunea de vapoare și previziuni, a fost capturat de japonezi în largul in­sulei Jesso. In țară O înmormîntare. — Numire la Universitate.—Alegerea de la colegiul I.—Un manifest. IAȘI, 30 Ianuarie.—Azi la orele 2 a avut loc înmormîntarea tînăru­­lui Leon Marcovici, fiul fostului an­treprenor Manea Marcovici. Tristul cortegiu a fost urmat de multă lume. — D. Eug. Donici, membru la Curtea de apel, a fost numit la catedra de drept civil, pe care a suplinit-o pînă azi d. Gh. Mărzescu. — Reamintim că alegerea cole­giului I da Cameră, se face numai într’un singur local, la primărie. Alegerea va fi prezidată de d. Buz­dugan, membru la Curtea de apel. — Candidații guvernului la cel. al 2-lea de Cameră, au­ scos un manifest aparte, prin care solicită voturile alegătorilor. Dan Itinerariul consiliului Se revi­zia.—Fort.-Rânire mortală. — CRAIOVA, 30 ianuarie. — Con­siliul de revizie al clasei anului 1906 va lucra anul acesta după următorul itineranți: In comuna Filiași, la 15 și 16 Februarie pentru comuna Mierea Birnicei, la 17 și 18 Februarie pen­­tru Bulzești și Scăești, la 19 și 20 Februarie pentru Filiași, în Cra­iova la 21, 22 și 23 Februarie pen­tru Mălăești și Mischii, la 24 și 25 Februarie pentru Bucovăț, la 26 Februarie pentru Coșoveni, la 27 28 Februarie și 1 Martie pen­tru Vela, la 2, 3 și 4 Martie pen­tru Brabova, la 4, 5, 6, 7 și 8 Martie pentru Craiova și anume : la 4 și 5 Martie fosta coloare de roșu, la 6, 7 și 8 fostele colori de galben și albastru, la 9, 10, 11, 12 și 13 în Calafat pentru Calafat, la 14, 15 și 16 pentru Cetatea și Pienița; în Băileștî: la 17 și 18 pentru Afumați, la 19, 20 și 21 pentru Băile­ști; în Segarcea: la 22, 23 și 24 pentru Segarcea și Gorgea ; în Bîrza: la 25, 26 și 27 pentru Rojiștea și Bechet, la 27, 28, 29 și 30 pentru Bîrza. Termenele de contestația se pot face în zilele de 81 Martie, 1, 2, 3 și 4 Aprilie la Craiova. —• Ion Florea Șchiopu a furat astă noapte mai multe obiecte, de la comerciantul Stoenică Marinescu. Astăzi de dimineață hoțul a fost prins. Luindu-se la ceartă cu un necu­noscut, chelnerul Niță Vasilescu s'a ales astă noapte grav rănit de către cel dintîi fi, care i-a spart ca­pul cu un baston plumbuit. Rănitul a fost transportat la spital. Nu cumva o fi fost la mijloc tot politica ? Sem­­nele Patronul seminarului.—Rană a­niversări___Falsificatori de monede.—Monstru. IAȘI, 30 ianuarie. — Astăzi s’a serbat patronul seminarului Venia­min. După oficiarea unlui Te-Deum a urmat o recepțiune la mitropolie. Profesorul Oiaga a rostit o con­ferință asupra creștinizmului. La șampanie a toastat mitropoli­tul Parthenie, d. Al. Al. Bädärän, ministru de justiție și părintele Sa­vin, directorul seminarului. — La ora 2 d. a., a avut loc la școala profesională serbarea în o­­noarea directoarei acestor școli, d-na Stamate, care împlinește 30 ani de profesorat. Elevele î-au­ oferit un frumos cadou­. — La școala normală Vasile Lupu s'a serbat­ a 77-a aniversare a fun­­dărei acestor școala. — In comuna Holboca s’a des­coperit o bandă de falsificatori de monede. — La parchet s’a primit o plî­n­­gere împotriva unui lucrător care ar fi violat pe o copilă de șease aur. Bau Candidații la colegiul III R.­Sărat, 30 Ian.— Pe­­ngă cei 8 candidați înscriși în cole­giul 3, de deputați s’au mai în­scris încă d­in­­ N. Mironescu și Gr. Vulcan. In total sunt 10 candidați pentru un loc de de­putat. Nouă opozanți contra u­­nul guvernamental. Harpag. Accident pe Dunăre CERNA-VODA, 30 ianuarie.­­­­Aai după amieză comerciantul Ion Paschilă venind de la Alamlău, cu sania pe Dunăre, în dreptul mort! Mîrieanu s’a rupt ghiața și caii împreună cu sania s’au înecat. Stăpîni­i și o slugă au scăpat ca prin minune. Voia reveni cu amănunte. Dunăreană. D11­ A.B­AB, ASCH ă­ o la facultatea din Paria Fost elev al prof. Fournier ■ficialist pentru kale de piele și Siphylis — MOALELE PARULUI —• Va MCI­AX în Calea Victoriei 120 (lîng­ 8, Biserua albă) Consult da la 8—10 a. m. și a—5 p. Olimpei și Vind Bijuterii nouă și uzata de aur, argint, briliante, diamante, rubine, smaragde și perle fine. Hă­­tesc prețuri cele mai mari. Chemat prin scrisoare venim la domiciliu.­­ Ceasornicăria Max Weissmann Str. Carol 20 (vis-a-vis Vama Poște © MODA Rampă de Vinuri s’a înființat vis-a-vis «1a rampa „SECVAU“, Str. Petru Haret, de către mai mulți angrosiști, unde se găsesc Vinuri de toate calitățile cu prețurile cele mai convenabile Domnii cumpărători sunt deci fu­giți de a nu cumpăra Vin, pănă ce mai întîi nu vor visita Noua Ettanigă spre a se convinge. Societatea „Vinicultura“. Rheumatismul învechit, Gatta, Aschiatica, Nevral­­giele, Exsndatele se vindecă prin apia­raie­ speciale iaIr. Itsing ț­rossman Consultațiunî de la 2—4­72, St.*. Mircea-Vodă, 72 Ciorgh­e­lii Miami fost Procuror și judecător de instruc­ție pe lingă Trib. Ilfov Alexandra Enea licențius în drept; avocat orele de consultație 0—11 a. m. și 6­— 8 p­m. Ștrada C1.Ibbîsk5î S.© (lingă grădina Icoanei) Doctorul I­. Jfernasm fost asist, al Prof. Dr. B. Baginstas din Berlin «specialist tu ístico și operațiuni de Nas Gât și U­r­e­c­hi I Consultațiuni de la 1—5 p. m­. p. m DABKSOVKA­S, 18­8949» kJ> <3 vi­rx ac «tir* o Grîă, Orz, Orzoaica, Ovăz li­­govo canar și triumf, Masare, Linte, Năimi, Fasole oneșare și d­oaga, Mazăre verde și victoria imperială, Meia paringa, Se­­mînță de in etc., etc. Specialitate de semințe pentru O­ntî Agricultori A se adresa la birout â. Sctosller Fi­ București, Str. Academiei ș­i Telefon No. Q9S De asemenea la centrala biroului din Italla și­ sucursala din Brăila. „STELLA“I PEIMA FABRICA CU VAPOR ' de *A3*a ST. l».t KPIMKER1 și fie STEA SS« RA BUCURESCI si h­atta, î Tot felul de SAPTM­ de TOR­ 5 LISTA și de PA­RFUMERIE. Spe­­­­­­cialități de SĂPUN de COCOS, j ,i SĂPUN transparent, EAU de CO­­LOGNE, etc. LUMINĂRI de STE­­ARM­A albe și colorate de o cali­­­­tate superioară. PREMIATA l­ A PARIS­ISO ®. j J)o vînzare la principalele maga­­­­zine de coloniale și manufactură­­ din țară. [ IV Botiera! S. N­id Nr. 3S7i Cal­ea Moșilor, SO. SSI?’ (colț cu str. Fariseului) Boale saîcrie fie femei, fîe fM copii și sifilitice (secrete), pansamente, cu PREȚURI MODERATE 5 SCHIMB SI SCOMPI M. FINKELS $ o S îr, noul Falai Daeis-si omEntaíia? Lipscani ia fața Palatal«! fiăacej. Naționale ConpstrA și vinde pe sv*s public« Iaca ori­ce schimb 4o monezi Cursul pe sin. di 29 Ian. 19Qr» gu­id m Rentă amortibna. F Fe'251' TI ’% n , i 10215, 102 T5­­ °/C Obl. jud. Comun. 9s f>0 99 — 4% O­bl. Com. Bucur­­ 86 - SQ 51 3 °/J Scris. Pune. Itur­­i 101 50 102 — '°/d » , » K­î­ S3 50 % n n o- a 98 25 93 75 VI, „■ „ „ Iașii 88 5.0 89 25 Acțiuni B.Kapón 18460'— 25®)— „ „ Agric.1 283.— 290 — » Scomp.Bu j 110 - 115 — Cor. val. austriac.'­ 106.— 107 — Mărci germana ` 124’— 126 — Bancnote franc, j 101­— 102 — , italiei»» || 100 — 101 — » robi. hîrjcilfi 265|- 272 — Carul cu Bere —Proprietari Frați MU­­GER— Cel mai frumos și bine ame­­najat locul de berărie Bere specială din fabrica BRAGADIRU putând rivaliza cu beri la cele mai superioare străine, lăncări reci și m­ezeluri delicioase Serviciu și emfeme neîntrecute. Dr. M. Hirsch No. 1, ft Str­. Bradul­u (colț Văcărești 105) a instalat, pe lingă cabinetul d-sala medical, un cabinet de­­ rî­n­ti­­ ft 4 î îi A în care se executat UtîIlti.Sl­ iLttrozî­ce lucrări, ca: extracții fără durere, enr&țice« tlinților', si 3»«n­aiaj'j­a­in «'nanii, jiä.’ian­ui și aur, danturi în a can­eäane și aur. POLICLINICA ,Grivița, Str. NJuzești 2 (Maladie Măcelărit Mo tratează t­oite boalele Tratament special al celor sifilitice h­ame^sc Dilviri 8» scot: K« pan și).« piombe»fi Jo îs consultații gratuite. Di toate zilele de la­­ 12 și 2­4 d.t Cor.smtaîia UM la U. Of.George FIO­ER specialist în Bale de Ochi și TJrecM Consult, de la 11—12, a. m. și 4 — 6 p. m­. «trada IMIAHWEI «ro. îî? (Casa Alimanisteanu­’.'. (se­nete) și pri­me femei umeci­t D-rul E. Manolescu De la Facultatea din Paris Con­su­ltațiunil: de la orele 2—5 p. m­. Calea Roșilor Ao. 370 Corespondează cu provincia. Vechiul specialist în 5»® 3trele 9ăo- Bico-rupinere și Sifilitice D-rul I. Solomon V-d­ul Domniței No. 1 (colț cu str. Sfinți) vinde ca perderife involuntare ale udului, spermei, etc. Masod spe­cial pentru expulzarea viermilor, 'panglica', etc. Consultații dotai P> a. mi-6—Sn. m. Br.&adi Sterian Veckitl­in­ em și medic al Eforiei Spitalelor Chite Specialist în BOA­LE INTERNE și SIFILITICE (piept, stomac, rinichi) Consulii),timp pentru bărbați, femei și copii de lit 10-L7 și L—? 33, STB. BIBESCO-VODA, îî» (colț Șerban-Vodă). C. EAMAMi­r fost Prin­-Procuror la Trib. Ilfov A­vex:.­vr Consultații de la 9 — 11 a. m. il­tecr. Domnim Anastasia I­ (Brezoianu) mu Revoluția din Rusia Era foarte insemnat num­a r de Preed­» Fi­ofeâWi și Cet[fe» Alegători An 1 cl © 12 &g»jpui­sa11. db­59 llelfi­ta Propun ca candidat IMK­ES^ELJfeEMT l­ Colegiul­­ de Cameră. efect cea mai serioasa și se poate face cu Unt tie pește» copii mii adulți e acea cu: U­R A penii’' M de pește Notat simplu fi Oii­ de pește Miferal cu fosfor preparate de Farmacistul S.­WILMMEDil din Iași Seie aceste preparate sunt APROBATE de Consiliul sanitar Ia­­și PREMIATE la expoziția științifică cu medalia de argint. pește pur medicinal leierste simplu est sunt­ plăcute cu sut-pes reco­ Ambele perior­ate sunt compuse din unt de­ la luat. „Untul­­ le pește la mandat contra: Anemiei, Scroftapeel, Insimnațiuni osoase, gânduri, inclinitiva swe tuberculosa, gută și Reumatism . Este un puternic nutritiv pentru persoane slăbite, precum și un bun tainic la recanvale semn. sffilUM. Mai e un puternic m­ilitar pentru copii de școală slăbiți din mama ■intelectuală. „Ess.nul fie !««!ofea*.ît" ». un medicament epegistomhu eopa­rahitici, spre a tătări oasele, e un tonic prin excelentă în pe­­rtoaua creșterii copiilor în stările­ limfatice și a simțulti pubertă bă î­ie­care sticlă e însoțită de modul de administrat. Sticla originală de Unt de pește, lacto ferat simplu de 1 Klar. 6 Lei far acel cu fosfor de jumătate. Klar, Lei 3,75 deosebit transportul. Deposit­ general Farmacia Centrală ionn WefntV, furnisorul _ . Curții Regu­la la LpM. Depositu pentru BUCUREȘTI la Drogueria­ medicinală I. Strada Lipscani No. 35, 18, STRADA pe l>­m­î KIST. G. STIMM Fost Consilier Comimal Alegerea va avea loc în ziua de 1 Februarie­rofesor 1905

Next