Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)

1905-03-18 / nr. 404

J. cu 18 Martie 1905 Fapte Diverse Copil pierdut.—Un băețaș de vreo trei ani, cu părul blond și o­­ch­ii albaștri, îmbrăcat cu o flanca roșie și purtînd o căciulă neagră, a fost găsit orl rătăcit pe bulevar­­dul Carol. Neputînd să dea nici o deslușire Alegerea consiliului județean din Iași — Prin fir telegrafic — Iași, 16 Martie.— Azi s'a efec­tuat alegerea colegiului I­­ude­ Curtea cu jurați Procesul crimei din Zaivedea cu duzi­eri s'a judecat înaintea Curții cu jurați din București, procesul îndoiter crime din Livedea cu Duzi. Tînărul Petre Zmarandache era acuzat că în noaptea de 6-7 De­cembrie 1904, urmărit fiind el și cîțî­va prieteni ai lui de către o bandă de pungași în frunte cu un anume Moacă și Orangiu, ca să se apere a tras 3 gloanțe de revolver, dintre care unul a omorit pe un prieten al lui Nae Petrescu și al­tul a rănit pe unul din provoca­tori, Moacă, la mina dreaptă. Jurații, în urma pledoriei d-lui avocat Grigore Zane, au adus un verdict negativ, și Curtea a achi­­tat pe Petre Zmarandache. țean. Votanții au fost 219 , anulate 51. Au fost aleși candidații guver­namentali în frunte cu d. Mavro­­cordat. Op­oziția­ s’a abținut: Dan Starea civilă Pe ziua de 16 Martie Născuți 28. Lucreția Georgescu 72 ani, Maria Ghen, 70 ani, Ținea Paraschivescu Bosaru 56 ani, Ecaterina Kiralika 58 ani, Constantin Sultana Constantina 3 săp., Vasile Constantin S. Dumi­trescu 11 luni,­­Elena I. K. Ștefăne­­scu 36 ani, Alexandru Grigorescu 4 ani, Vasile D. Mateescu 1 an și 2 luni, Eugenia Coschelan 69 ani, E­­lisa Lina Tom­as 6 săp , Dimitre Mă­­rinescu 45 ani, Bone Dima Grădi­­naru 80 ani, Vasilica S. Constanti­­nescu 2 ani și 2 luni,­ Tănase Va­sile zis Tanăsică 33 ani, Măndica Ni­­culaie 22 ani, Ionea Brătineanu 70 ani, Ion Teodorescu 21 ani, Florea D. Tamas 18 ani. £ LDB tPtSB^NOASTfii £ Seră de flori naturale, iar surpri-­e sale de cotillon coman­dante la o c­u mare casă din Germania au și sosit. b­ Corpul universitar va face prin­­n­țesei Romîniei o strălucită primire. E .Buretele și lentele sînt obliga­­­­torii pentru membrii Uniunei. "N . Sîmbătă seara va avea loc la­­ hotel Bulevard un banchet dat de­­ absolvenții școalei de poduri și șo­­­­­ sele,­ cu ocaziunea înaintărei la gra­­j­d­ul de ingineri inspectori generali 1 «a d-lor Sergiu­ Carcalechi și Gh. I Panait, unii din primii absolvenți ai acestei școale. j «In urma rezultatelor excelențe­i ,obținute în anul precedent prin­­ participarea ofițerilor școalei de •cavalorile la cursele de la Băneasa,­­cu produșii hergheliei statului, mi­­ni isteru­l de război și a decis sa con­­sti­­tue experiențele și în acest an. Antrenările s’au început deja de­­ c m ai multe zile. Un număr de 11­­•ofițeri ai școalei de la Tirgoviște ^ ■.fac în fiecare zi exerciții pe cîm­­­­­pul curselor de la Băneasa sub­­­­ conducerea locotenentului G. Mo­­­­ruzzi. « Principele Ferdinand, care s’a întors aseară de la Pitești unde a­­ Suspectat trupele din Lealitate, va pleca azi cu automobilul la Giur­giu, spre a inspecta reg. 10 de ca­ T­ țplerie de acolo t­i. Tabloul de înaintările ce se vor f­­ace în corpul teh­nic în cursul a râului 1905, a fost definitiv întocmit. Tabloul cuprinde : 3 ingineri­șefi de cl. II la cl. I; 11 ingineri 'Ordinari de cl. I la ingineri-șefi ci­li ; 14 ingineri ordinari cl. II la •■ [UNK]«cl. I; 23 ingineri ordinari cl. III H la cl. II; 6 ingineri stagiari la in­gineri ordinari cl. III; 18 conduc­tori de cl. II la cl. I; 19 conduc ■tori de cl. III la cl. II. .«In urma avizului dat de comisia ,anume întocmită, direcția generală a serviciului sanitar a decis să le permită colorarea pastelor făinoase, i pe lângă coloranții vegetali admiși­­ de regulament, și cu coloranți sin­tetici, coloranți nevătămători, pre­­­cum sunt galbenul de naftol, gal­­ifeenul R acid, etc., cum și ntran­­s­area acestor coloranți cu alții. «S’a primit demisia d-lui căpitan ’ i Șerbănescu, comandantul compani­­­ai de jandarmi din Rîmnicu-Sărat. «Pe ziua de 12 cor., mișcarea fecalelor contagioase în Capitală a fost următoarea : 12 cazuri de scar­­ă la­tină, 7 de difterie, 3 de febră tifoidă, 3 de pojar și 4 de tuse . • «Convulsivă. «La Băneasa se vor începe în cu­­rrînd experiențe cu explosivul Pa­­liepa-Arghirovicî. . « Ragista sanitară militară va în­­­­­­c­epe să apară în curînd, sub direc­ția d-lui general dr. Demostene. «Azi, Consiliul de administrație , sal regiei monopolurilor Statului, va fiine­ședință. intre altele, consiliul va lua în­­­­ dezbatere chestiunea convențiunei «ie se va încheia cu poșta, în ve­dere ca în județele Dorohoiu, Bo­toșani, Iași și Vasluiu­, distribuirea­­ produselor regiei să se facă prin­­ intermediul poștei rurale. «Regia Monopolurilor Statului a ,hotărî­t că în cursul verii anului .."Curent să se facă 7.506 hectare­­ de tutun in jud. Vilcea, Romanațî, Ilfov, Dîmbovița, Vlașca, Ialomița,­­Tutova și Constanța. Numărul to­rțal al cutivatorilor înscriși a face «culturi în comptul regiei » de 17000. «Printr’o telegramă d. Ionescu, șa­lul gărei Miroși, acum în suspensiu­­ne, ne roagă să arătăm că toate a­­­cuzațiunile aduse contra d-sale sînt inexacte și că speră că ancheta a­­­­cum în curs, va dovedi pînă la sfîr­­șit că d-sa a fost victima unui es­croc.Mihail Foișoreanu, st.ud.Dav­id .drept, a fost numit impiegat la tri­­ib­unalul Ilfov, secția comerciala­­.In comitetul corporației bărbieri­­lor din Capitală au fost aieși u­nii Th. Aghelescu, R. Georgescu, C­­.­ Mih­ăescu și C. Dumitrescu. « La primăria Capitalei se vor ține lia 23 cor. două licitații: una pen­­­tru imprimarea „Monitorului comu­­nal“ pe anul 1905—1906 și alta pentru închirierea trotuarului din fața gradinei Episcopiei. In ziua de 26 cor. se va ține licitație pentru închirierea prăvă­liilor din halele comunale. «Din budgetul direcției generale a serviciului sanitar s'a redus ar­ticolul referitor la cumpărarea ș­i întreținerea vacilor pentru spitalele am­irale. Vacile cumpărate de diferitele­­ spitale în conformitate cu dispozi­­țiile anterioare se vor revinde prin licitație publică. ența industriei transporturilor. Bu­curești 1904. Sîrbu (dr. Ion), isto­ria lui Mihai-Vodă viteazul. I. Răs­­i­miritele și politica lui din afară, i București 1904. Vermont (Jean A.), Iancu Jianu. Poemă. Focșani 1904. Vlăhuță (A.), poezii, 1880 — 1904. București 1904. Zanne (Iuliu A.), Proverbele românilor,din Romînia, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Is­tria și Macedonia. București 1895— 1903, 9 volume. Premiul Eliade Rădulescu La premiul statului Eliade-Rădu­­lescu de 5.000 lei, ce este a se de­cerne unei cărți scrise în limba ro­mina, cu conținut literar, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate de la 1 Noembrie 1902 pînă la 31 Octombrie 1904, s­au prezentat următoarele publicațiuni: Bărbulescu (Ilie), Fonetica alfa­betului cirilic în textele române din veacul al XVI și XVII în le­gătură cu monumentele paleo-, sîrbo-, bulgaro­, ruso și romîno­­slave. București 1904, Coat­u (Gri­góra N.) Din viața țărănească. Bu­curești 1904, Dragomire­scu (Iuliu), Solare. București 1904, Florini A­­lexandru, Povești populare, Bucu­­curești 1904 și la marele premiu Năsturel- Itorescu, Ianculescu de Reus Eugenia, pentru o idea Că­­­­lătoria în Italia, București 1904. Spre desrobire. Roman. București 1903. Iorga (N.), Sate și mănăstiri din Romînia. București 1905. Lecca , (Haralamb G.), I. N. R. I. Poemă biblică. București 1904. Nădejde­a (Sofia), Patimi. Roman din viața­­ rominească. București 1904. Ră­dulescu-Codiu și Șt. St. Țuțue­scu, Dălii, Snoave și povești. Craiova, f­­an. Rosetti (Radu D.) Din toate, Poezii. București 1905. Sadoveanu (M), Povestirî. Buc. 1904. Silvan , (Gh.) Valea Albă, 1476. Roman. 1 Buc. 1904. Viciu (Alesiu), Limba­­ romînă poporană și dialectul sici­­­­lian. Blaj 1904. Vulcan (Petru), Armîna (Romînca) ,Constanța 1904. Mîine vom da și restul premiilor .Conferențiarul și-a încheiat in­teresantul și documentatul­­ studiu, arătînd printr’o serie lungă de pro­­ecțiuni electrice, rezultatele­ cerce­tărilor d-sale îndelungate, făcute în această privință asupra diverselor cazuri ce i s’au prezentat în cariera de medic și asupra cadavrelor. * Aplauzele cu cari a fost răsplă­tită munca și priceperea d-lui dr. Gerota, care este și unul din cei mai sîrguincioși medici ai noștri, au fost pe­ deplin meritate.—O— spre a se găsi părinții săi, copilul a fost adus la circumscripția 3-a care caută acum pe neglijenții lui părinți sau îngrijitori. *■ Un nebun la primul ministru Erl un anume Costică Aslan se prezintă la locuința d-lui Cantacu­­zino și ceru să vorbească cu d-sa. ~ CîndB dădu ochii cu primul minis­tru, individul în chestiune i ceru să­ i plătească 80 de lei ce i-ar fi datorînd. Dar repede d. Cantacuzino putu constata să se află în fața unui ne­bun care aiurează. Nenorocitul a fost trimis la po­­liție. Războiul ruso-japonez Concentrarea japonezilor la Tieling Petersburg, 16 Martie.­Agenți telegrafică rusă află din cartieru primei armate manciuriane, că ja­ponezii n’au întreprins in cursul săptămînei trecute, nici un marș înainte. Forțele lor principale vor fi concentrate lingă Tienling, iar avangarda trupelor lingă Hangen Rusia începind tratative de pace, Londra, 16 Martie,—Agenta­ Rț­uter primește o știre din Pe­tersburg după care Rusia ar fi fixat condițiunile cu care ar fi dispusă, zice-se, să înceapă ne­gocieri în vederea încheerei păcei. Acest rezultat ar fi­ obținut în urma unei intervențiuni fericite a Americei și Franței, 5000 rușî pr­edindu-se lîngă Tienling Paris, 10 Martie.—Ediția pa­riziană a ziarului „New-York Herald“ a primit dela corespon­dentul sau pe lîngă armatele rusești știrea­nă ar fi fost făcut prizonier de japonezi. Telegrama spune că din sul a fost făcut prizonier la’ll Martie st. n. lingă Tienling cu 5000 ruși; trupele rusești se aflau într’o vale des­ch­isă, erau împresurate de toate părțile și expuse la un foc vio­lent de șrapnele; nu le mai rămăsese decit să se predea. Călătoria escadrei baltice Londra, 16 Martie.­Agenția Reu­ter află din Durban că vaporul en­glez Dart, sosit din Rangoon, a­­duce știrea că a văzut la 19 Martie st.n. 30 vase de rasboiu și 14 va­poare cu cărbuni la nordvest de Madagascar. Flota se ducea în di­recțiunea nord­-estică. Starea armatelor rusești Petersburg, 16 Martie.­­ Statul major general telegrafiază că nici o schimbare nu s'a produs, pînă la 16, în starea armatelor rusești. Vî autorii au avut o luptă cu o Im 933/1, scris, urbane București ?g: DIMINÍEAF A Premiile Academiei la seziunea de primăvară a Aca­demiei române sunt de acordat tre premii pentru opere publicate , patru pentru lucrări cu subiect­­ date. "Premiul Nasturel N­erescu La marele premiu Năsturel-He­greacu de 12.000 lei, ce este a si­­ acorda unei cărți scrise în limba romina, cu conținut de ori­ce na­­tură, care se va judeca mai de va­­loare printre cele publicate de 1­1 Noembrie 1900 pînă la 31 Oc­tombrie 1904, s’au prezentat urmă­­to­ar­ele scrieri: Saiulescu (dr. George), Idiotera­pia medicală, București 1904. Bi­roli (Iuliu), carte de compuneri pentru școalele primare, cursul I .Oravița 1902; cursul IV. Lugoj 1902 33ÍI O. Liturghia S-lui loan gură­ de aur. Opus I. Arad 1904. Brătianu (general C. I.), cadastrul Romîniei dod. IV. București 1904. Cristescu­­(Ștefan), energia universală, elec­­tricitatea și viața. București 1904 Danielopolu (George), explicațiunei inst­ituțiunilor lui Justinian. Vol. I partea II. București *1900. Dem­­itrescu (G.), discurs cu ocazia sem­­bării cea de a 400 ani a morții lu Ștefan-cel-Mare, București 1904 fiorini (Alexandru), povești popu­lare. București 1904­­ și la premiu En­ache Radulescu). Lecca (Haralami O.), poezii (1895—1904). Bucureșt 1904. Rădulescu.Codin, o seamă di­n cuvinte din Muscel. Cîm­pulung 1901. Sava (inginer Eduard), eco­nomia industriei transporturilor ș­ievoluția agriculturii, industriei , comerțului în Romînia. 1i 69—1902 Vol. I. Istoricul căilor ferate romii) și dezvoltarea progresivă a econo­m­ii­i generale a Rominiei sale influ­ manatoriul pentru tuberculoș“ Lucrările pentru construirea sa­natoriului pentru tuberculoși de la Filaret au reînceput săptămîna tre­cută și continuă cu activitate. Ele sînt conduse de d. Călines­­cu, distinsul arhitect al ministeru­lui de interne. Pînă la 15 Aprilie zidăria de ro­șu va fi complect terminată, și tot la această dată va începe tencuiala unui corp al clădirei. Pe la finele lui Septembrie lucră­rile vor fi definitiv terminate, și în cazul cind va fi instalat și mobi­­lierul se va putea face în Octom­brie recepția definitivă și inaugu­­rea localului. Pentru mobilarea sanatoriului, ministerul de interne a prevăzut prin noul său­ buget o sumă de 100.000 lei, iar pentru întreținerea lui 25.000 lei, Primăria a prevăzut 28.000 lei pentru conductele de apă și canal. Palatul justiției Confirmare de mandat.—Sec­­ția III a tribunalului Ilfov a con­firmat erl mandatul de arestare, e­­mis contra lui Dumitru Tingu­lescu, complicele vestitului pungaș Mișu Papadopol. Arestare.—Trifu Manole, vestit pungaș, condamnat pină acum de 16 ori, a fost din nou arestat și înaintat parchetului. D. judecător Săbăreanu i-a luat un interogator. Furt de cercei.—Ilie Gheorghe locuitor din satul Bellu, com­. Du­­dești-Cioplea, reclam­ind că i s’au furat niște cercei de aur, au fost găsiți acești cercei la femeia Maria Sito, care a și fost arestată. Em. Conferința d-rului Gerota In fața unei săli pitice, în care abunda sexul frumos, d. dr. Gerota și-a dezvoltat aseară conferința sa despre îmbrăcămintea femeei. Conferențiarul a început prin a arăta cu­ sînt de dăunătoare cele mai multe din hainele cu cari se îmbracă femeile. De la ghetele în­guste, cu tocuri înalte și strînse în mod excesiv, pentru a da o așa zisă eleganță piciorului și pînă la jupoanele și trenele lungi ale ro­chiilor cari stîrnesc praful pe stra­dă, contribuind la răspîndirea ma­ladiilor și aducînd acasă microbi ai diverselor boale cari se găsesc în praful cules de pe drum, îmbră­cămintea de azi a femeei e vătă­mătoare atit pentru ea însăși cît și pentru sănătatea publică. Chiar și pălăriile femeilor prezintă o mulțime de inconveniente prin mă­rimea și greutatea lor, lăsînd la o parte milioanele de pasări ce se ucid în fie­care an și ale căror pene, aripi, ori chiar pipeurile lor întregi, sunt purtate cu­ nepăsare la pălării de către blîndul și miro­sul sex slab. D. dr. Gerota trece apoi la che­stiunea purtarea corsetului, arătînd cu un șir nesfirșit de dovezi și ar­gumente convingătoare, cit e de primejdios acest vestmînt. D-sa combate afirmațiunile d-lui dr. Ste­­rian, producînd numeroase ilustra­­țiuni in cari se poate vedea clar că corsetul comprimă pulmonul și o provocator de nenumărate boale ale organelor respiratorii, ale sto­macului, ficatului, intestinelor, etc. Răscoale țărănești Petersburg, 16 Martie.—Dezordine țărănești au izbucnit în districtul Vorohba, în guvernămîntul Khar­kov. Trupe au fost trimise spre a restabili ordinea. Lordul Lansdowne despre chestia macedoneană Londra, 16 Martie. — Camera lor­zilor. Marchizul de Lansdowne a de­clarat că situațiunea în Macedonia deși departe de a fi absolut satisfă­cătoare, prezintă totuși o remarca­bilă îmbunătățire față de ceea ce a fost acum un an. Sunt însă nume­roase îmbunătățiri de făcut încă, căci actuala stare de lucruri din Mace­donia, este o continuă amenințare pentru pace în Europa. Lordul Lansdowne declară apoi că Anglia nu a voit să ia inițiativa unor nouă măsuri de reforme, dar, a declarat ministrul afacerilor străine, în cazul cînd măsurile actualmente întrebuințate n’ar da rezultatele aș­teptate, Anglia ar lua libertatea de a propune dînsa un program mai vast de reforme. Situațiunea în Ma­cedonia, a zis încă marchizul de Lansdowne, nu se va putea îmbu­nătăți in mod real decît după ce si­tuațiunea financiară a acestei pro­vincii va fi radical transformată. Răspunzînd unei chestiuni a lordului Lytton, care întreba dacă este exact că guvernul ar fi făcut opozițiune, în ianuarie trecut, la aplicarea planului de eforme stabilit­­ la Muerzsteg, marchizul Lansdowne apune că autorul acestei aserțiuni a tre­buit spre a o putea formula sau să asculte la ușă sau să fie în relațiune cu o persoană care a ascultat conversațiunea ce a avut-o cu ambasadorul fran­cez la Londra. Nu trebue,­­ zis ministrul afacerilor străine cu această chestiune să fie dis­cutată în public; nu mă spun însă ca vederile Angliei pentru Macedonia să fie discutate în public. Anglia nu va aproba de bun decît acel program de reforme care va asigura un sis­tem financiar normal Macedo­niei. Finanțele acestei provin­cii vor trebui să fie supuse u­nui control internațional și tre­buește să se aibă o garanție de întrebuințare a veniturilor exclusiv pentru această pro­vincie. Credem, a zis marchizul de Lansdowne încheind, că armo­nia domnește printre puteri în ceea ce privește reformele de cerut ulteriormente pentru Ma­cedonia și de aceea dorim să cooperăm în acest scop cu cele­lalte puteri. Ar fi regretabil ca o comunicare cu totul confiden­țială să devie publică dar ar fi cu mult mai regretabil dacă am face ca să se nască părerea ca Anglia, în loc de a secunda ce­­lelelalte puteri în sforțările lor, ar împedeca executarea refor­melor printr-un contra­proect și aceasta cu atît mai mult cu cît nici Austro-Ungaria nici Ru­sia n’au încercat să profite de starea de lucruri din Macedo­nia în profitul lor. Starea de asediu la Saratov Saratov, 16 Martie.­ Adunarea generală extraordinară a consiliu­­lui județean a decis să ceară mi­nistrului de interne să se ocupe imediat de situația actuală și sa admită la examinarea acestei si­tuații și pe notabili din Saraton. Deoarece însă situația începe sa se agraveze, proclamarea unicei stări de asediu e necesară. Situația în Macedonia Constantinopol, 16 Martie. — In urma intervenției repetate a agen­ților civili, inspectorul general, Hil­­mi-pașa, a adresat de curând o cir­culară guvernatorilor generali din cele trei vilante macedonene, prin care îl oprește de a face arestări în masă sau fără motive serioase. Numire Petersburg, 16 Martie.—Amira­lul Dubassow a fost numit aghio­tant al țarului. Turburărila din Win­dau Petersburg, 16 Martie.—Pe mai multe puncte ale districtului Windau s’au produs turburări. Turburări la portul Reval Reval, 16 Martie. — Numeroase proclamațiuni invită pe lucrători să se organizeze în mase compacte pentru ziua de 2 Apriliest.n. pentru a provoca dezordine. In fabrica Dorgatel tulburările au și început Reforme In Polonia rusească Petersburg, 16 Martie.—Țarul a adresat un rescript guvernatorului general al Varșoviei relevind că pe teritoriul Vistul­ei au apărut o serie de nevoi de vre-o 40 de ani, de care se ocupă acum guvernul. Încercările vrăjmașilor imperiului de a provoca turburări, au împedi­­cat pînă acum discutarea în liniști a acestor nevoi. In acelaș timp unii au formulat cereri exagerate în pri vinta întreb­ăin­tăr eî Umbel de stat care trebue să fie asigurată, din nalte considerațiuni în tot impe­riul, fără a se duce însă vre­ o a­­tingere nedreaptă limbei locale. îm­păratul însărcinează pe guvernato­rul general să reprimeze cu blîn­dețe tulburări­le și să elaboreze proectul de reforme necesare pros­perității teritoriului inseparabil de cele­l­alte ținuturi ale imperiului rusesc. Ciocniri intre bandele macedo­nene Sofia, 16 Martie.­ Neînțelegerea care domnește de multă vreme prin­tre șefii organizației interne a înce­put să exercite o reacțiune simțitoa­re asupra bandelor grecești și sîr­­bești din Macedonia care să năpus­tesc asupra elementului bulgăresc. După rapoartele­­ din Macedonia o ciocnire s'a produs acum două săp­­tămîni între două bande bulgare lîngă Crnovac. O parte a presei în­deamnă pe șefi să întreprindă o ac­țiune comună. Criza ministerială din Ungaria Budapesta, 16 Martie. — Intr’o conferință a partidului liberal s’a adoptat cu unanimitate, o hotărîre propusă și motivată de d. Tisza, zicind că partidul liberal menține programul sau complect. Fixarea insă a limbei în comanda armatei aparține numa­j suveranului. Partidul liberal ar vedea cu mul­țumire orice concesiune făcută de majestatea sa în această privință, dar vestește că desigențele prea mari în această ordine de idei ar zdruncina ar­monia deplină­ care există între rege și națiune. In ceea ce privește chestiunea unui teritoriu vamal separat, acest drept al Ungariei e garantat prin lege și separațiunea teritoriului va fi făcută cînd interesele economice ale Ungariei le vor cere. Azi însă e necesar a se menține teritoriul vamal comun nu numai în intere­sul agricultorilor dar și al comer­­cialui și al industriei. De aceea partidul dorește ca chestiunea com­promisului cu Austria să fie lămu­rită fără întîrziere, deoarece cores­punde în totul intereselor Unga­riei. O rezoluție a mareșalilor nobili­mei ruse Moskova, 16 Martie. — Mareșalii nobilimei din 20 guvernăminte au a­­doptat o rezoluție spunind că auto­crația este nestrămuattă și că tre­­bue să se constitue o reprezentanță națională care să pue pe țar în cu­noștință cu nevoile poporului, dar au pentru a restrînge autocrația Deputații să aibă dreptul să discute bugetul și chestiunile legislative. Anexarea Cretei la Grecia Constantinopole, 16 Martie. Nemulțumiții Cretani s-au­ în­trunit lângă Theresaa și au pro­clamat la ,13 anexarea Cretei cu Grecia, informînd în acelaș timp corpurile consulare că a­­nexarea nu se întinde și asupra lo­curilor ocupate de trupele in­ternaționale și zonei neutre fi­xate în 1897, de amirali. Ne­mulțumiți­ declară de asemenea că nu vor lăsa să funcționeze administrația actuală decît pînă la constituirea noului guvern, și că va sprijini această adminis­trație pentru menținerea liniș­tei. In alte localități e liniște. Sultanul și criza patriarhală Constantinopol, 16 Martie«—Pa­triarhul a primit erl o notă a mi­nistrului cultelor care ii comunică că Sultanul a dat o­iradea func­­ționînd decisiunea consiliului de mi­niștri după care soluția crizei pa­­triarh­atului în privința schimbă­­rii din Sinod a fost primită pen­tru că patriarh­ul asigura că va respecta în viitor legile și piatra că membrii opoziției din Sinod au procedat ilegal față cu patriarh , colaborarea cu dînșii a devenit imposibilă. SERVICIUL PARTICULAR Marele duce Alexis la Paris Petersburg, 16 Martie.­ Marele duce Alexis se află actualmente la Paris, un­de trăește sub cel mai strict incognito. Asupra cauzelor acestei vizite se fac pronosticurile cele mai senzaționale. Se afirmă că el are mi­siunea secretă de a trata, cu ambasadorii din Lon­dra și Paris, preliminări­le păcei. Q­N ST­INATATE Gorki foarte grav bolnav i Petersburg, 16 Martie.— 1 Starea sânătăței lui Ma­­c­sim Gorki s'a agravat e­­­­norm. * Marele scriitor scuipă d singe. s Medicii i-au ordonat ca­­ să plece imediat intr'o cli­mă mai călduroasă, în Crimeia, dar el n'are voe c­ă părăsească orașul Miga­­c Petersburg, 16 Martie.— Marele duce Vladimir n'a mai eșit de două luni din palatul său­. EL e stăpinit de o groază nespusă. Are viziuni fan­tastice și se teme de a nu fi asasinat de revoluția­«M/■»­*»­. Moștenirea regilor Milan și Alexandru Viena, 16 Martie.—In toam­na acestui an, va avea loc în j .,Dorothura“ din Viena vinde­­r­­ea prin licitație publică a mo­­­­bilelor, obiectelor de artă și co- c­voarelor râmase moștenire dela­­ regii Milan și Alexandru al Ser­­­­biei. — Noul șef al polițler din Warșovia , Lemberg, 16 Martie.—In lo­­­­cul baronului Neiken, care după­­ cum se știe a fost grav rănit cu prilejul atentatului din War­­­­șowia, a fost numit șef al poli­­­­ției, colonelul Balko.­­ Starea șefului­ poliției din War­­s șowia Kracovia, 16 Mar­tie.­Starea șefului de poliție din Warșo­wia, Neiken, s’a înrăutățit. Bomba a avut forma unei cutii de sardele și era umplută cu cuie și bucățele de sîrmă. Sfărîmăturile bombei au­ dis­trus trăsura lui Neiken, iar pe acesta l-a rănit grav la gură. Șeful poliției a pierdut mai toți dinții. Afară de aceasta Neiken mai are numeroase alte răni în di­ferite părți ale trupului. Vizitiul lui Neiken, din cauza detunăturei cu prilejul explo­ziei a pierdut auzul și uzagiul vorbitei. Presa grecească și omorul kuro­­vlahilor din Negovan Viena, 16 Martie.—Se anunță din Atena ziarului „Politische Correspondenz“ că presa grecea­scă nu crede că autorii omoru­lui cuțovlahilor din Negovan ar fi greci. Comentînd toate eventualită­țile ziarul „Neon Asty“ spune : „Cu cîțiva ani în urmă, rela­■­țiile dintre poporul român și cel ■ grecesc s'au îmbunătățit în mo­­­­dul cel mai îmbucurător și au­­ condus chiar la înfrățirea de la­­ Atena. „Asemenea relații ar putea • să existe iar, numai dacă ar • vroi-o romîniî. „Faptele sîngeroase de la 1 Negovan trebue, firește, să fie­­ adînc deplînse ca niște crime I demne de dispreț, dar ele își­­ găsesc explicația în ura dintre ■ naționalități provocată în Mace­­­donia nu din partea grecilor“. Criza din Ungaria Budapesta, 16 Martie.—Criza ministerială n'a luat nici o în­­­torsătura decizivâ. Se asigură totuși că din actualul cabinet vor eși primul ministru " Tisza și ministrul Khuen He­­dervary și în fruntea cabinetu­­l­lui va veni Lukacs. 1 E problematic dacă această­­ combinație va reuși.­­ Puterile și reformele în Macedonia Viena, 16 Martie. — Chestia macedoneană va intra in curînd intr'o nouă fază. Anume, pute­­­rile—și nu mai puțin Rusia și­­ Austro-Ungaria — au ajuns la convingerea că în lărgirea pro­­­­gramului de la Muerzsteg trebuie­­ să intre principiul introducerea controlului internațional, la care­­ să nu ia parte numai Rusia și Austro-Ungaria, ci și alte puteri. . Aceasta s'ar fi și hotărît ire­­­­vocabil și dacă, împotriva tuturor­­ așteptărilor, Turcia nesocotind propriile-i interese, ar opune iarăși puterilor o rezistență pa­­­­sivă, atunci se vor găsi mijloa­cele de a face pe Poartă să ce­deze. Bandă internațională de pungași Triest, 16 Martie.—La Nizza a fost arestată o bandă italiană de tîlharî care are ramificații­­ in toate capitalele Europei.­­ Șeful bandei e un anume­­, Caesare Werita din Triest, care împreună cu mai mulți tovarăși , a fost prins în momentul cînd­­ se introdusese prin spargere în­­f­tr’o vilă. Conflict între țar ș: marii duci * Viena, 16 Martie.—In cer­cu­rile cari se află în de­aproape legătură cu ambasada rusească de aci se povestește în mod po­zitiv că între țăr și marii duci ar fi izbucnit un conflict din cauza generalului Kuropaticin. Marii duci au cerut rechema­­rea lui Kuropaticin, pe cînd ța­rul a refuzat această categorie. Palatul imperial din Livadia in­cendiat Londra, 16 Martie.­­­ Ziarul „Daily Chronicle“ anunță că pá­ntul imperial rus din Livadia, a fost incendiat Luni noaptea da o mare mulțime revoltată. Ciocniri între bande bulgare și trupe turcești Salonic, 16 Martie.­O bandă bulgară compusă din 60 de oa­meni a pătruns în satul Zervn din districtul Vodena, unde a avut o luptă violentă cu un de­tașament de trupe. Trei soldați, 3 jandarm­ , mai mulți din oameni­ bande au fost răniți. Banda a reușit să dispară a­poi grație întunerecului nopții după ca au dat foc satului. O altă bandă de bulgari com­­pusă din 50 de oameni, sub co­manda lui Sandalesky a avut de asemenea o ciocnire cu tru­pele turcești. Banda s’a retrăs in urmă, profitînd de o ceați deasă, luînd cu sine pe răniți săî­­domîniî transilvăneni și criza din Ungaria Budapesta, 16 Martie. — Ii cercurile opoziției unite se în­cepe a se da o mai mare aten­ție atitudine­ presei romîneșt din Ungaria. Pe cînd pînă acuma ziaru „Tribuna“ din Arad a fost a­proape singur port-paro la cauze romînești în­potriva cererile maghiarilor de vre-o cît­va timp se asociază la acesta și cele­ l’alte organe romînești și în specia­l cele din Transilvania, pentu a lua poziție din punctul d vedere național-romîn față d chestia cererilor ungurilor . Așa, „Gazeta Transilvaniei“ din Kronstadt, constată că con­flictul între Coroană și majori­tate nu poate rămînea fără în­­rîurire și asupra raporturilor ro­­mînilor cu ungurii și « Telegra­ful român» din Sibiu consideră origina și evoluția crizei ca o continuare a tendințelor de ma­ghiarizare față de cele­lalte na­ționalități, care acum vor fi ma­ghiarizate și în armată. Trebue să știe însă domnii că împlini­rea dorinților lor în această pri­vință vor trebui să provoace ce­reri identice din partea r­o­mâni­lor“. Reîntoarcerea lui Vladan Georgevici în Serbia Viena, 16 Martie.— Doctorul Vladan Georgevici, fost prim ministru al Serbiei, părăsește mîine Viena întorcîndu-se în patrie pe care a părăsit o ca exilat în Octombre 1900, cu prilejul logodirei regelui Ale­xandru cu Draga. Revoluționarul bulgar Apostol în viață Viena. 16 Martie.— „Politis­che Corespondenz” afirmă că știrea morții șefului de bandă bulgară Apostol s’a dovedit a fi falsă. Apostol se află adăpostit în­tr’un loc sigur. De asemenea e nefondată ves­tea morții șefului de bandă Luca. Revoluție în insula Sahhalin Petersburg, 16 Martie.— Cir­culă știrea că și în insula Sa­hhalin ar fi izbucnit o revoluție panno de infanterie japoneză și cu un escadron de artilerie. Generalul Linevici a inspectat armata cor­pului 2 care are o înfățișare exce­lentă. Negocieri de pace Petersburg. 16 Martie.­Agenția telegrafică din Petersburg declară neexactă știrea dată de Agenția Reuter, după care Rusia ar fi gata să înceapă negocieri de pace cu toată tendința generală de a se lupta pînă la sfirșitul războiului. Rusia nu a propus nici o condițiune. Serviciul particular O senzațională apreciare asupra armatei ruse Petersburg, 16 Martie.— Zia­rul „Rusky Invalid” publică o senzațională și zdrobitoare a­­preciare asupra situației arma­tei ruse. ,,Infanteria noastră, zice zia­rul, nu e instruită, cavaleria noastră nu e mai iute ca infan­teria, generalii noștri nu fac altceva decît să se certe mereu între ei. La ce, deci, să mai că­utăm a descoperi alte cauze ale nfrîngerilor noastre ?l­‘ Călătoria escadrei Baltice Petersburg, 16 Martie. — In cercurile militare de aci se crede că călătoria flotei amira­lului Rojdestvensky nu e în­dreptată spre insulele Sunda și strîmtorile de acolo, ci are ca obiectiv unirea acestei flote cu treia escadră rusă în­ golfu, Aden, lîngă Djibuti. Sosirea prizonierilor ruși în Japonia Berlin. 16 Martie.—Prizonie­rii ruși de la Mukden sosesc a­­cum în Japonia. Cu uniformele lor zdrențuite prizonierii fac o impresie de­plorabilă. Numărul lor e evaluat la 65.000; 18.000 prizonieri au dispărut în zăpăceala din tim­pul bătăliei. Numărul total al rușilor in­ternați în Japonia se urcă la 86.000. Zvon de negocieri de pace Paris, 16 Martie.—Zia­rul „Echo de Paris“ a­­nunță că Statele­ Unite ar fi reușit să pue in legătură puterile beligerante în ve­derea încheierei păcei. ța­rul s’a declarat pentru pace Manifestul privitor la aceasta va apare mîine Ziarul „Petit Parisien“ declară însă știrea aceasta ca falsă. In țară Tragica sinucidere din Brăila Brăila, 16 Martie.—Vestea u­­nei zguduitoare drame a mișcat profund întreg orașul azi de dimineață. Carol Silberștein, fiul răposa­tului O. Silberștein, fost pe vremuri mare exportator, fiind dezgustat de viață, și-a slobo­zit un foc de revolver în tîm­pla dreaptă. Glonțul a perforat creerii, producînd o hemoragie internă. Starea nenorocitului sinucigaș e foarte gravă și sînt excluse orice speranțe de scăpare. Nefericitul e în virstă de 44 de ani și aparținea unei familii cunoscute. Un om de o cultură aleasă și întinsă în cunoștințele comerțu­lui de grîne, afabil, se bucura peste tot de numeroase sim­patii. Neînsurat, Carol Silberstein, a găsit mîngîerea în dragostea credincioșilor săi amici de care nu s’a despărțit nici odată. Amănunte asupra sinucidere! din Brăila 13 R­A­I­L­A 16 Martie —= Asupra sinucidere! Iui Carol Silberstein mai afla următoarele amănunte complimentare : sinu­ciderea a avut loc la orele 11 dimineața, alături de pat si a găsit un bilet cu următoarea cuprindere : „mi-am dat singur moartea, Carol. Pînă la orele 1 și jumătate noaptea Silberman se afla în societatea mai multor amici și n’a manifestat nici o intenție lugubră. Impresia in oraș o profundă Rola 17> <=» 15 Marti­e In Capitală .­^­Cursurile se men­țin, dar o lipsă complectă de afa­ceri se manifestă. Iată cursurile pe ziua de azi: f­enta amort. 5 la sută 1881—1888, lei IGS3/1. Renta 5% din 1892—93 lei 1021/2; 1894 int.­împrum. de 185 mii. 104; împr. de 321/3 mii. lei 90:s; îm­prumutul de 50 mii. lei 913/4; împr de 274 milioane lei 944/4; împrumutul de 45 și 120­ milioane lei 92—­ împr. de 90 și 180 mii. lei 93. Obligațiuni: Com. București 1898 conv.----; Comuna București 1905 lei 884­ 2. Credit com. și jud. 994/é. Sensuri rurale lei 10_23/8 idem. lei 943/1 . urbane Iași lei 91*/; Acțiuni : Banca Naț­ională a Ro­­mîniei----; Banca agric. — ; Ban­ca de scont —; Societ. de asig. Da­cia ——; idem Naționala . ;Letea fundator —; Letea prioritate — ; Letea purtător — Devize : Londra 25.583A; Londra luni —.—; Paris cek 101.65; Paris 3 luni Berlin cek 124.95 Cek traî luni —.—; Viena cek 106.60; Bel­­gia cek 101.55— Belgia 3 luni —.— Monede: Napoleon 20.25; Cor. germ .— Cor. austriacă de hârtie 1.OV­L. Rubla de hirtie 2.70. Din străinătate.—Viena (des­chiderea): Napoleon 19.09 ; Rubla 2.52VS ; Anstalt 677 ; Cred. f. a. 1028; Cred. func. ung. 791.—­ C. f. austr. 660.50; Lombarde 90.50; Al­pine 521.20; Lozuri turcești 142; Renta hirt. austr. 100.35 ; renta austr. arg. 100.30—; renta austr. aur 120.—­ renta aur ungară 118.65; Schimb Londra 240.—­ Schimb Paris 95.40; Schimb Berlin 117.22; Schimb Amsterdam 198.60; Schimb Belgia 95.30; Schimb Italia 98.40. Tendința fermă. Rebeca N­osenzweig Elias lîloi H­eiss Logodiți București Bîrlad In Jocul oricărei alte înștiințări 50 Pogoane Zarzavat — în total sau în parte — La Fabrica de spirt Andrei Popo­­vici, București, în prelungirea casei Dorobanților lângă Bordeiu și grftdina Herestrau, se dau cu clime 50 pogoa­ne teren arabil bun pentru cultura de zarzavat, gunoiul necesar se află La abundență și gratis de la grajdun la fabrice­. La marginea locului se află lacul Plăcinta. In­formațiuni la fabrica de spirt sau­ a moara Andrei Popovici din Ovar ((ViOl­ani Moșilor), București. 1S3S CASA DE SCHIMB FINKELS București, Strada Lipscani, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 16 Martie 1905 Cu­fix făr VAK& Vio­lentă amortibolăȚl 91 25 91­ 75­­ °/c „ „ I 103 25 103 75 3/0 Obl. jud. Comun. 98 75 993l. ..% Obl. Com. Bucur .8 — S8 5­3 >% Scria. Func. Itur. 102 Vs 102 50 % . . „ 93 25 94 75 % „ „ Urb. I 94] 95 — W. „ „ „ Iașii 91 25 91 50 Acțiuni B.Rațion ,26701— 2660 — „ Agric.[ 3241— 330 — „ Scomp.Bus 116;— ISO— Cor. val. austriac. 106!— 1071 — Mărci germane 1241— 126 * Bancnote franc. 101;—­­­ 102 — „ italiene 100— 101 — „ rubl. hîrtil” 265”— 272 — N. B. Plătim fără nici un scăză­­mint cupoanele de 1 April și 1 Maia a. c. de la Kentele 5 °­ u și 4 °­ C Ex­terne Zarafia la Bancnotta din Strada Ilegală No. 5 (sub Hotel Regal) de la 31 Martie a. c. re trăd­îndu-și din afacerile de cumpărări și vin­­zări de bijuterii cum și de ori­ca alte afaceri. Cine va fi avind afaceri la numi­ta Zarafie să se prezinte pînă la sus zisa dată de cînd magazinul va fi fes­ti in tat. Act de Mulțumire Sub­semnalul fiind transportat la București într’o stare deplorabilă și a proape pe moarte, din cauza unei boli de Erisipel ce am suferit și din mre mi s'a infectat sîngele și fiind ilternat în sanatoriul D-lui Dr Chi­­riac mă simt datora mulțumi cu re­­cunoștință D-lui Profesor Dr.. G. Ma­­rinescu care a depus toată osteneala pentru salvarea mea, D-lui Profesor Dr. Cantacuzino, care m’a injectat cu serul compus de D-sa și D lul Dr. Chiriac care m’a primit în sanata­­toriul D-sale în starea în care eram, dîndu'șî toată osteneala în unire ca D-nii Profesori sus citați, care ’mi­au salvat viața. Asemenea mulțu­mesc și D lui Doctorant D. G. Ghio­­­lalescu pentru buna­­ îngrijire ce 'mi a dat în tot timpul boalei mele. Recomand tuturor sut­rinzi sana­toriul D-lui Dr. Chiriac, care din toate punctele de vedere rivalizează cu sa­ i^țojiile m­oderne d­in străi­nătate: __ _ _ *1. A. I’encisivă. Comerciant, com­. Cetata VXm«Î8» cunoscînd perfect wh­hI comptabilitatea dublă și posedând capital caută post com­­ptabil, casier, voiajor, agent, co­misionar sau tovarăș la afacere. A se adresa sub „Pax“ la Agen­ția de publicitate C. Schiider, Co. București, str. Karageorge­­viii 18, Telefon 301.­­ 1819 De închiriat în str. Biserica Enei No. 1O O prăvălie mare, cu 2 camera în dos, o casă luxoasă în fun­dul curtei cu antreu, 6 camera și 2 la mansarda, cu dependințe. Un apartament în curte com­pus din antreu, 3 camere și de­pendințe. Pentru informațiine a se a­­dresa la Creditul Belgo-Romîn. 5 str. Stavropoleos. 1774 Goalele terase și Silice se tratez și vindec radical cu Noul Ser ntvrostelnic și noul Ser spe elfie. ’ IBr« € 4reti›feM &■];, Str. Cantacuzîno (Dolonăț (Intrare prin Strada Clemenței) Orele de consult, 10­­ 11 a. m. și «S—5 a. m. Groaza marelui duce dhimir Wla­ CEREȚI Numai Adevăratul 1 orvte k Borszék | ssraeEBUBaaBsa rku&bi ^ waawm&wBmssasm Singura apă minerală naturală bogată în acid carbonic și dife­rite săruri de fer, lu­hină, magnesiű, etc. foarte necesare organismului omenesc. Băutura cea mai plăcută și recoritoare. Feriți-vă de contrafaceri și ape artificiale CONCESIONAR IOSEF MÁTYÁS BRAȘOV Reprezentant General pentru Rominia MAX STEINHART - București

Next