Dimineaţa, aprilie 1905 (Anul 2, nr. 418-438)

1905-04-01 / nr. 418

Vineri 1 Aprilie 1905 •561,. StiÎPAge« Șî Tache Georgescu -jrio­­-ŭrii în camera de meșate», a­­rătînd meseriașilor brutarî scopul ce’l urmăresc, patronii brutari și i-au­ îndemnat a fi solidari și gata de luptă. In urmă s’a ales următoarea co­­misi­uun­o cari să se prezinte d-luî ministru de domenii compusă din Al­u Vi , Tache Georgescu, Gh­. Stă­­­ *< s­if­, Gh. Lăzăroiu­, M. Baciu, I. l’)ord«iami, Costi Atanasiu, C. I. i Niiț*%;î) Adan Dumitrescu. (ks*ifori ș* bărbieri.—Un număr iii..r<fi:de patroni coafori și bărbieri di­n ișjapunbi, r­efiin­d mulțumiți de n­­­e­luate de comitetul corpo­rește repauzul Du­lce propag­­ndă printre im r­r mi c­­î­ți patroni spre a se solidariza t ți pentru a nu se respecta re­p­usul Duminical. . Corporația brutarilor.—Lucră­torii br­dari ,au ținut ci­ întrunire la clubul meseriașilor, sub prezi­denția d-lu­i Gh. Lăzărescu. 1 n­H­ unirea s’a făcut cu scop de protestare contra patronilor brutari, cari se­­ agită jk­n­tru desființarea Corrporați'î. Au­­­ vorbit d-niî Tach­e Georgescu și Gh. Stănescu, arătînd­­ că patronii lucrează împ­o­triva intereselor lu­crătorilor. In cele din urmă s’a ales o co­misiune, care să meargă dinorî, 1 Aprilie, la d. ministru de domenii spr­e a protesta contra memoriului înaintat de către patronii brutari. Din comisiune fac parte d-nn­ : Tach­e Georgescu, Gh. Lazăroiu, Adam Dumitrescu, Mihail Baciu, Ioan Bordeanu și Anghel Grigore. Patronii brutari.­Patronii bru­tari au ținut întrunire pe la ora 6 p­m. în sila amiciția, sub preși­­dincția d-lui Ghiță Hanolescu. Au vorbit Manole Rădulescu și B­ring, arătînd amîndoi necesita­tea de a se solidariza toți patronii pentru apărarea intereselor comer­țului de brutărie. Adunarea a votat moțiunea ur­mătoare : — Co­mercianții patroni brutari din . Cu a.a­­ntrui>in­dlu*se astăzi SO Martin curent, în sala localului And., țm, în urma celor discuta­ți cu privire la situația excepțională in care se găsește astăzi comerțul de br­utărie am decis următoarele : Considerând că prin legea mese­riilor s’a făcut o mare eroare prin trecerea branșei brutarilor printre meseriași, pe cînd măcelarii, cîrnă­­țarii și alte profesiuni similare, care fac obiectul comerțului de produse alimentare, continuă de a fi con­siderați și cu drept cuvînt ca co­mercianți . Considered că pe baza legei ac­­retale a meseriilor lucrătorii bru­tari s’au constituit singuri în cor­­porație, elaborînd regulamente dra­conice contra intereselor patronilor brutari, cari nu fac parte din cor­porație, și că acest fapt constitue o adevărata anomalie în comerțul de brutărie, am decis de a pre­zenta un nou memoriu d-luî mi­nistru al comerțului, cu rugăciunea că, cu ocazia modificărei togei me­seriilor să se scoata pe brutari din rîndul meseriașilor, brutarii fiind prin excelență un corp de comer­cianți, ca și o­ăce­anul, ca și alte parcresiuni similare, pe de altă parte avînd în ve­dere că lucrătorii brutari, după in­­stigația unor persoane străine de branșa noastre, au început o miș­­care nedreaptă îndreptată contra intereselor noastre, susținînd men­ținerea branșei brutarilor printre meseriași și forțațițînd în același timp, pretenții vuî exagerate, față cu toate acestea comercianții bru­tari se declară solidari și gata de a'și apăra cu toată energia interc­ede­lor și ale comerțului de bru­tărie în general, pe căi legale și înaintea tuturor autorităților care sunt in drept de a interveni în a­­semene­a chestiuni, misie rogatorie de către tribunalul din Vie­na. Nevenind om­ această comisie, trib. Ilfov, secția II, a fost silit să amine pentru 2 Mai judecarea a­­cestui proces. Incapacitate de lucru.—­Foarte adesea ori am auzit susținîndu-se că incapacitatea de lucru cauzată prin loviri, trebue să fie de cel puțin 20 de zile, pentru ca făptul să fie judecat de tribunal. In urma unui conflict de juris­dicție iscat la Pitești între judecă­torul ocol. II și trib. Argeș cu pri­vire la judecarea faptului săvirșit de Radu B. Anghelescu, care a ră­nit pe C. Marinescu, cauzindu-i conform certificatului medical, o incapacitate de lucru evaluată la 6 zile. Curtea de casație, secția II, rezolvînd ori acest conflict, a d­mis judecarea afacerei la tribunal. Iată deci că și 6 zile de incapa­citate sunt suficiente pentru a do­vedi gravitatea unui fapt. £ m. . Moartea lui Gh. Zottu — prin fir telegr­aîic — CONSTANȚA, 30 Martie. —■ Pre­ședi­ntele tribunalului de aci, G. Zottu, a murit de o boală de cord. Defunctul funcționa ca pre­ședinte al trib­ local din anul 1895 și se bucura de simpatii unanime în localitate. Vestea morței sale a produs o impresie profundă, fiind în etate numai 46 ani. Magistrat distins și iubit de toată lumea, G. Zottu lasă re­grete unanime printre Constă­­țeni. Ni­. Defunctul a fost un magistrat de carieră. De la 1880 neîntrerupt pînă astăzi a ocupat treptat toate funcțiunile începînd ca copist la Tribunalul Liov trecînd apoi ca ajutor de judecător la București, judecător la Medgidia, judecător de instrucție la Argeș și Teleorman pînă la 1895 cînd a fost numit pre­ședintele trib. Constanța. George Zottu născut în Bucu­rești la 1859 și a luat licența în drept tot la București, devotîn­­du-se după cum am văzut magis­­trature, pe care a servit-o aproape un pătrar de veac. Defunctul a fost decorat cu or­­dinele ofițer al coroanei și ofițer al stelei romine, comandor al ordinu­lui Osmania cl. III și comandor al ordinului Francisc­ Iosef, Palatul justiției Succesiunea Dacoba.­ Se știe că defunctul A. Dumba, fost con­sul al Romîniei la Viena, a lăsat întreaga sa avere fiicei sale Eca­­terina. In averea testată fiind și 2 moșii și anume moșiile Bragadiru și A­­fumați, s’au ridicat d-nele Elena colonel Mitescu, d-na colonel Hol­ban, d. C. Mitescu și în calitate de rude de sînge ale defunctului, a cerut anularea testamentului de­oarece d-ra Dumba fiind străină nu poate dobîndi proprietăți rurale si­tuate în Romînia. La rîndul ei, d-ra Dumba a con­testat reclamanților calitatea lor de rude cu defunctul. Pentru stabilirea acestui punct, s’a cerut interogarea d-rei Dumba, ® ® ® a sg trebuia să ce facă prin co- Mișcare in armată Următoarea mișcare se va face zilele acestea în armată. D. colonel Căpitanovici, din mi­nisterul de războiu, va fi înaintat general. In locul d-sale va veni d­lt. colonel Săulescu, comandantul școalei militare din Craiova care va fi avansat la gradul de colonel. D. general Vasiliu Năsturel va fi numit comandantul corpului I de armată, în locul d-lui general Po­­pescu. D. general Macarovici coman­dantul diviziei a 6-a, refuzînd co­mandamentul corpului I de armată va rămîne la comandamentul său. D. colonel Constantinescu, șeful statului major al corpului IV de armată, va fi transferat la coman­damentul brigadei de infanterie din Constanța, în locul d-lui colonel Boerescu, care va fi mutat la bri­gada din Giurgiu sau la cea din Craiova. D. colonel de intendență Petro­­vici, de la corpul III de armată, va fi numit șeful direcțiunei cen­trale a intendenței depozitelor, post nou creat. D. locot.-colonel Rășcanu, de la intendența corpului IV de armată, va fi avansat colonel și mutat în locul d-lui colonel Petrovici la Ga­lați. In locul d-lui loc.-col. Rășcanu va fi mutat d. locot. col. Pandele D. colonel Gheorghiu, va fi nu­mit comandant al pieței Capitale­i, în locul d-lui colonel Hiotu care va fi avansat la gradul de genaral și numit comandant al brigadei din Capitală. D. general Anghelescu, comandantul acestei brigade, va fi mutat în provincie. Moartea colonelului Aronovici — telegramă urgentă — IAȘI 30 Martie.— Colonelul Aronovici, șeful statului major al corpului al patrulea de ar­mată a murit acum, victimă a accidentului despre care am re­latat. El moare în vîrstă de 54 ani și lasă în urma sa o soție în­durerată și doi copii. Colonelul Aronovici avea re­putația unui militar distins și bun comandant. La spitalul schitului Spiridon unde încă se află corpul, e un adevărat defileu de tot ce are la­șul mai distins. Dan Știri judiciare Găinari condamnați.— Secția III a tribunalului Ilfov, a condam­nat ori la 7 luni închisoare pe Ni­­culae Costea și Costache Ștefă­­nescu pentru furt de păsări. Firme noul.—Următoarele noul Urme s’au înscris la trib. comere. Ilfov , N. D. Simon, mărunțișuri și ar­ticole de manufactură, calea Gri­­viței 143. Smaranda Antonescu, coloniale, băut, spirt, și mărunțișuri en de­tail, corn. Roșu, jud. Ilfov. Basel T. N. David zis Filip Spie­gel, tapițerii și decorațiuni, str. Italiană 20. idem la tribunalul Teleorman. Ghiță Dumitrescu, băuturi spir­toase, coloniale, manufactură și ce­reale, com. Alexandria. Gogu Tomescu, băuturi spirtoase, coloniale, brașovenie, etc. în­­ com. Viișoru. Vasile Costescu, mijlocitor în tot felul de cereale, în T.­Măgurele. Ilie Petrache, băuturi spirtoase, in comuna Piatra. Gheorghe Petre Dragomir, co­loniale, forărărie, băcănie și bău­turi spirtoase, in com. Paraschia. Idem la trib. Gorj. Sevastița V. Chilem, coloniale, manufactură și bocangerie com. Andreești. Idem, la trib. Iași Sigmund Pra­ger blănării și pălării, str. Golia No. 50. Corpurile legiuitoare CAUERA — Ședința de la 30 Martie — Ședința se deschide la orele 2 sub președinția d lui președinte Gr. Triandafil, prezenți fiind d-nii mi­niștri Mihail Vlădescu, Take Io­­nescu și George Cantacuzino. D-l președinte al consiliului îna­intează Adunarea procesul de lege prin care se modifică unele articole din legea comunală. D-l Take Ionescu depune un pro­­ect de lege prin care se autoriză guvernul a converti toate titlurile de rentă 5 la sută în rontă­ de 4 la sută. (Aplauze zgomotoase și pre­lungite). D-l președinte al biroului roagă Adunarea să treacă în secțiuni spre a studia proectele de legi în legă­tură cu budgetul. D-l C. Popovici atrage atenția guvernului asupra neregulatei aren­dări a trei moșii ale spitalului din Drăgănești (jud. Suceava) și cere acte spre a putea să anunțe o in­terpolare. Ședința se suspendă pentru o ju­mătate oră. a­hi La redeschiderea sediei­*­ se vo­tează trei proiecte de legi pentru legitimarea a diferite credite supli­­mentare și extraordinare. Budgetele La ordinea zilei continuarea dis­­cuției asupra budgetului statului. Se dă­ cuvîntul d-lui D. Nenițescu, raportor general al budgetului. D. Nenițescu analizează legenda după care liberalii au însănătoșit finanțele statului, prin așa zisele economii cari au dezorganizat ar­mata și școalele romîn­e din Mace­donia. Oratorul susține că ambele partide de gu­verniîmînt au contri­buit în­ proporții egale la echili­bru­­ca și însănătoșirea finanțelor, fă­­■cînd economii și înființîrile FinȚrozite D-l Nenițescu expune teoria balan­ței comerciale, și spune că oscila­­țiunile acestei balanțe tre­bue să preocupe atenția celor cari au sar­cina de a călăuzi starea economică a unei națiuni. D-l Nenițescu învinovățește pe liberali că au li­sat arm­ata fără in­strucție și fără echipament spre a face cheltueli de milioane cu­ gara de la Obor, care nu prezintă nici un interes urgent (aplauze) Vorbind despre marile măsuri financiare luate de conservatori, d-l Nenițescu aduce laudă­­ deosebită creditului județean și comunal, precum și pro­­ectului de a se înființa fondul de rezervă al tezaurului public. D-l Nenițescu termină exprimînd con­vingerea că budgetul va fi votat cu deplină încredere în foloasele pe cari le va aduce. (Aplauze). D. Take Ionescu, lutnd cuvîntul, observă lipsa opozițiunei de la dis­cuția bugetului, căci, dacă a vor­bit d. Ionel Brătianu, hotărît că nu se poate discuta serios cu d-sa, care este prea tînăr, prea nou și fără prea mare importanță în țară. D. Take Ionescu spune că toată discuția liberalilor se rezumă în cîte­va acuzațiuni: a) pentru trecut, tot ce este bun de liberali a fost făcut și de conservatori tot ce este rău ; b) pentru prezent, tot ce se face are de scop interesul electoral iar pentru viitor al liberalilor e vii­torul pe temeiul legendelor copilă­roase din trecut. (Aplauze). D. Take Ionescu afirmă că liberalii au guvernat mai mult timp decit conservatorii astfel în­cît, dacă multe vor fi fiind lipsurile stărei noastre finan­țare, negreșit că libe­­beralilor le va reveni cea mai mare parte din răspundere. In această privință, urmează d. Take Ionescu, pină acolo ajunsese destrăbălarea în­cît miniștrii Ionel Brătianu și Spiru Haret, cu autorizația consi­­liului de miniștri, făceau cheltuel fără credite prevăzute pentru acele cheltueli. (Aplauze). Perfectă inconștiență au­ avut liberalii despre gravitatea situației financiare a statului înt­oarcem­ l momente și aceasta se dovedi ști­­deplin, zice domnul Take Ionescu, prin atitudinea domnului Sturdz față de legea clerului, așa numitul popărit“. Vorbind despre criza dela 1901, d. Take Ionescu spune că nu stă in puterea în puterea nimănui să remedieze într’un singur an grava stare a budgetului nostru învede­rată prin evenimentul crizei. D. Take Ionescu spune că punctele cardinale ale politicei noastre finan­ciare sînt patru : întîiu­l să nu se mai facă împrumuturi, al doilea încetarea sporirilor budgetare și al treilea sporirea resurselor econo­mice ale țărei, prin toate mijloacele posibile, chiar prin importarea ca­pitalurilor străine (aplauze). Conti­­nuînd, d. Take Ionescu arată că a­­ceste 4 puncte cardinale ale unor înțelepte politici financiare au fost urmate cu strictețe în toate împre­jurările, pe cînd tînărul domn Ionel Brătianu făcea pentru căile ferate bugete exagerate pe cari alții trebuiau să le suporte. Mer­­gînd mai departe, d. Take Ionescu se întreabă cari sunt meritele libe­ralilor în chestiunea financiară și spune că nu vede nici o măsură luată, provenind de la fruntașii li­berali. Oratorul socotește primitivă concepția care atribue unui partid politic toate progresele țărei și a­­runcă asupra celuilalt toate neno­rocirile ei, cind evident este că în amindouă partidele, cei mai buni și mai capabili țin frinele (aplauze zgomotoase). Vorbind despre pretinsa lichi­dare a regatului, d-l Take Ionescu că nu e binevenit d l Ionel Bră­tianu, cel mai autorizat reprezin­­tant în Cameră al Băncii Națio­nale ca să se plîngă de măsură cari le-au fost specialmente profitabile (aplauze) Venind la discuția bud­getului actuală, d-l Take Ionescu se miră că d-l Bră­tianu nu e mul­țumit cu evaluările budgetului cînd ele sunt opera d-lul Costinescu. In privința resurselor, d. minis­tru de finanțe spune că ori­ce im­pozit nou trebuie să atingă pe pro­ducătorul agricol, căci n’avem altă materie impozabilă. Răspunzînd la acuzațiunea d-lui Brătianu că bu­getul este electoral d. Take Io­­nescu spune că cea mai complectă dezmințire o aduce d-lui Brătianu faptul suprimării marelui număr de subprefecți (aplauze). Vorbind despre armată, d. Take Ionescu spune că armata nu este făcută pentru timp de pace ci pen­tru timp de razboiu și armata tre­­bue instruită și echipată, ca sa poată răspunde la orice chemare, căci nici un vrăjmaș nu ne ar da răgaz de luni pentru ca să eșim la luptă. „Sacrificiile făcute astăzi pentru armată, adaogă d. Take Io­nescu, nu sunt suficiente și negre­șit că vor fi sporite și complectate anul viitor. Vorbind despre așezarea situației financiare a țărei, d. Take Ionescu spune că scăderea sarcinelor datoriei publice era indicată și de aceea a a­­dus azi de la conversiunea împrumu­turilor de cinci la sută, care aduce statului o disponibilitate anuală de 5 milioane lei. „Dar remedierea nu se mărginește aci, urmează d. Take Ionescu, ci ea consistă într’un întreg sistem care are în vedere mai intțiü tariful vamal și care se va desfășura apoi treptat*. D. Take Ionescu ter­mină expunînd încrederea că țara îî va recunoaște că bine a lucrat și Îi va ajunge această răsplată. (Aplauze zgomotoase și prelungite). Se cere închiderea discuției și se admite. Se dă citire articolelor citul de 1««£ și so sculare și ședere. din pro­­votează prin Budgetul general se ia în con­­­sider.'iți­une cu mare majoritate. Se pune la vot budgetul minis­terului de interne și se adoptă cu 65 voturi pentru din 73 votanți. D-l Ghibănescu dă citire proec­­­­­ului de lege prin care se modifică unele articole din legea comunală. Proectul se adoptă fără discuție cu unanimitatea voturilor exprimate. Se dă citire și se adoptă, fără discuție, legea pentru organizarea ministerului cultelor. Fără discuție se mai admite proi­ectul de lege prin care se înființează noul catedre pe lingă universitățile din Iași și București. Se pune la vot bugetul ministe­rului de războiu­ și se admite cu­ u­­nanimitatea voturilor exprimate. Se dă citire bugetului lucrărilor publice. ■ D. Spire­a nu cere o explicație a­­supra șantierului de la T.­Sev­erin. D. ministru I. Grădișteanu dă ex­plicațiile cerute. Budgetul se ia în considerație. Neluind nimeni cuvîntul asupra budgetului ministerului de finanțe, budgetul se iea în considerație. D. ministru Take Ionescu propune Trupe internaționale în Creta Canea, 30 Martie.— Agenția Reuter află că crucișătorul en­glez Juno a sosit aseară avînd pe bord trupe internaționale jandarmi și 12 prizonieri din Kandanos. Mulțimea adunată pe clică a aclamat pe prizonieri însoțindu-i pînă la biroul de po­liție. Mulțimea nu s'a împrăș­tiat decît cînd ofițerul italian, comandantul carabinerilor, a or­donat să încarce armele. Clopo­tele bisericelor au­ început să sune îndemnînd poporul să se adune. Maxim Gorki în Crimeea Yalta. 30 Martie— Scriitorul Gorki și Andrieș au sosit din Riga. Tulburările din Caucazia FifliSi 30 Martie — După rapoartele oficiale ordinea com­­plectă a fost restabilită la Ga­lta. Explozia într o mină, 7 morți Motis, 30 Martie.—In­mina Nur­­ham s'a produs erî o explozii șapte mineri au fost uciși și unul 1 1 huit. î Mișcările flotelor internațio­nale Londra. 30 Martie.— „Daily Telegraph“ află din Singapur că numai vasul Sissoe Veliki <■ trecut Sîmbătă pe acolo. Crucișă­torul englez Thetis a sosit ci seară cu ordin urgent din Pe­nang pentru a aștepta detașa­mentul escadrei engleze trimes din Honkong. „Daily Mail‘‘ afla din Honkong că vasul de război american Wisconsin va pleca în curând cu patru contratorpilor­ spre Manilla. Cenzura rimă Petersburg, 30 Aprilie.— A­­genția telegrafică rusă spune ca, cri s’a întrunit conferința presei sub președinția d-lui Kobeko ș­­a hotărit după lungi desbateri cu 17 voturi contra 2, desfiin­țarea cenzurei pentru telegramele private adresate ziarelor. Iniția­tiva acestei desființări a fost dată directorului agenției tele­grafice din Petersburg. Mișcarea reformistă din Rusia Petersburg, 26 Martie.—Con­gresul profesorilor pan-rușî, în trimit încă de la 7 Aprilie, și n. a adoptat o rezoluție de la rînd necesitatea proclamarea unei instituțiuni democratice. Vizita împăratului Wil­helm la Corfu Corfu, 30 Martie.­­ Era după a­­miază împăratul Wilhelm și fami­lia regală a făcut o pr­cumb­are in trăsură și au fost aclamați cu en­­tuziazm de mulțime. Scara împă­ratul a prinzit la palat. In timpul mesei regale George a ridicat un toast în sănătatea împă­ratului mulțumindu-I pentru vizita făcută și pentru numirea sa ca a­­m­i­al în suită, împăratul a mulțu­mit pentru primirea călduroasă ce-i s-a făcut. Seara împăratul a plecat, Rusia cerînd un port Chine Londra. 30 Martie. — „Daily Telegraph“ află din Kobe (Japo­nia) că după știri primite din Pe­king ministrul Rusiei ar fi cerut Chinei să închirieze Rusiei un port, dar China ar fi refuzat categoric. Congresul avocaților ruși Petersburg, 30 Martie. — A­­laltă erî s’a ținut congresul a­­vocaților; au luat parte ISO de avocați. Poliția amenințînd să dizolve adunarea, avocații s’au întrunit seara la un coleg al lor și au hotărit să for­meze un birou care să supravegheze a­­gitațiunea politică din Peters­burg, să elaboreze un proect de Constituție democratică. In cursul ședinței un comisar de poliție însoțit de doi agenți s’au­ prezentat și au luat nu­mele tuturor persoanelor pre­­zente. Președintele a comunicat a­­poi colegilor săi că generalul Trepow ar fi cerut o asemenea listă pentru a expulza pe avo­cații veniți la congres. In șe­dința de erî adunarea a hotărît că datoria asociației avocaților este să lupte pentru răsturnarea­­ regimului autocrat și pentru­­ proclamarea unei constituții în­­­­temeiată pe dreptul general de vot. Í Conflict franco-marocan Londra, 30 Martie.­­— Corespon­­­­den­tul ziarului „Times“ comunică] din Tanger că Maghzenul are in­­­­tențiunea să invite mis­unea fran­ceză să se m­apteze de la Fez la Tanger unde refuzul sultanului de a adopta reformele propuse va fi comunicat guvernului francez. Sul­tanul dorește ca­­ Germania să tri­mită cît mai repede o misiune spe­cială la Fez pentru a negocia un nou tratat de comerț și a discuta mijloacele prin care s’ar putea par­veni la o conferință europeană în privința chestiunei marocane și a garanțiilor internaționale pentru menținerea integrităței statului. Vizita prințului Bulgariei li­ Roma Roma, 30 ^Martie.­Regele s’a dus azi dimineață la otel Bristol pentru a lua pe prințul Bulgariei cu care a făcut o lungă plimbare a oraș. Ministrul Tittoni s-a dus la 11 și 30 la etaj pentru a îna­poia vizita prințului, pe care prin­țul o făcuse aseară. Regele a dat astă-seară un prînz în onoarea prințului Bulgariei care va pleca probabil miine. Prințul Bulgariei a vizitat azi dimin­eață pe regina Margareta și apoi s-a dus la Pan­theon unde a depus o coroană pe monumentul regelui Umberto. Budgetul m­ari Htei franceze Paris. 30 Martie.— Senatul.—D. Thomson, ministrul­­ marinei, a sta­bilit­ necesitatea de a se continua, după îndeplinirea programului din 1900, construirea de nouă vase de räzboiu, căci flotele engleză și a­­mericană sunt superioare flotei fran­­ceze, iar flota germană aproape e­­gală. D. Thomson a spus că nouile instrucțiuni sunt înscrise în bud ."••tur pe 1905 pentru suma de 121 milioane. Numai astfel se va putea nlocui vechile unități. D. Destour­­nelles a protestat contra sporire­­i cheltuililor navale Discuția generală a fost închisă. Complotul monarh­ist din Paris Paris, 30 Martie,—Căpitanul Vol­­epert a fost arestat ori, el face p arte din armata colonială Volepert este un om exaltat care a procedat in m­ai multe rîn­duri diferite ex­­pedițiuni. El a vrut spre pildă în timpul răz­boiului sud african să anneze cu p­ropria sa cheltuială, mai multe îm părtiî franci­ze și să lupte în fruntea lor alături de buri, în 1904 s-a adresat mai multor ofițeri pi­ntru a urzi u­n complot în contra guvernului republican, dar toți o­­fițerii au refuzat. Serviciul particular Comandă de arme pentru armata greacă Athena, 30 Martie.—Im­ hee­­rea comandei de arme Manli­­cher pentru armata grecească va avea loc zilele acestea. Criza din Ungaria Budapesta, 30 Martie.—Pro­punerea de blam prezintată azi de opoziția unită a arătat gro­solănia și indisciplina noilor stăpîni ai Ungariei și ceea ce poate să rezerve viitorul. Multe elemente conștiente fac acum front în­potriva agitații­lor elementelor exaltate: împăratul Franz Iosef va veni iar la Budapesta, după sărbătorile Paștelui. O solie germană la Curtea marocană Londra, 30 Martie.­­ Ziarul „Standard“ anunță că o amba­sadă germană specială va pleca zilele acestea la Tanger de unde se va duce să viziteze Curtea marocană din Fez. Scopul acestei vizite e lesne de închipuit. O nuntă în lumea mare { 60 mi­lioane zestre Viena, 30 Martie. — In tem­plul israelit de aci a avut loc căsătoria religioasă a baronesei Maria Springer, fiica baronului Gustav Springer, cu d. Eugen Fould, cunoscutul arabi milio­nar din Paris, întreaga aristocrație din lo­calitate a asistat la ceremonie. Mireasa a primit ca zestre suma de 60 de milioane fr. Mare scandal într’un teatru Viena, 30 Martie. — Intr’un teatru de varietăți din împre­jurimi, două societăți se luară la ceartă în timpul reprezenta­tei și începu să se bombar­deze reciproc cu pahare de bere. In cele din urmă, se traseră și focuri de revolver. Publicul, cuprins de panică­­ a fugit din teatru.­­ Mai multe persoane au fost j [unite. 6i du-s^, cea viitoare po inline la orele obicinuite. — Ședința de la 3S Martie — Ședința se deschide la orele 2 și 30 m., sub preșidinția d-lui C.­­ Boerescu. Pe banca ministerială d-l gene­ral Lahovary. La ordinea zilei sînt indigena­tele. Se recunoaște calitatea de ce­tățean român d-lor C. Șerbu și D. Constantin Conetti. Se votează împămîntenirea d-lui Jacques Löwin, publicist, cu 69 bil pentru și 9 contra. D. Al. Badâran­ depune un pro­­ect de lege pentru­: “cedarea unu teren de către Epitropia Sf. Spiri­don, Casei școalelor. Se mai recunoaște ca­itatea de cetățean român d-lor George Pana­­itopol și Constantin Panaitopol. e votează împământenirea d-lui Iosif Țanfal, student în medicină. Ședința se ridică la orele 3.30 m. DIN STRIlNMK­­ 1 Explozie într-o mină Mons. 30 Martie. — In mina belgiană a avut loc o explozie de grison. Șapte mineri au fost uciși. O crimă monstruoasă Hanovra, 30 Martie.—Poliția a arestat pe un conductor de poștă Buether, care a ademe­nit la el pe o copiliță de 5 ani, pe care în urmă a tăiat o­ lite­­ralmente în bucățele, aruncînd unele părți ale cadavrului în pivnița locuinței fetiței, iar al­tele pe o rampă a drumului de fier. Tulburările din Varșovia Varșovia. 30 Martie—La casa de economie i de aci domnește o mare panică , o mare mulțimi de depozitare surtrite să li se restitue fondurile depuse. Un medic care își omoară soție München, 30 Martie. —D-rul Braunstein, bănuit de a fi o­­morît pe soția sa, a fost osîndit la șapte ani închisoare și pier­derea drepturilor civice pe timp de zece ani. Rechemarea atașatului militar român din Viena Viena, 30 Martie.—Atașatul militar român de pînă acum pe lîngă ambasada din Viena loco­tenentul Exarcu, a fost atașat la regimentul 8 de artilerie din Roman. Arestările din Petersburg Breslau. 30 Martie — Ziarul „Schlesische Zeitung“ anunță din Petersburg, că acolo au fost a­­restați și tatăl și cei doi frați ai studentei Leontieiv, arestată zi­lele acestea. In casa acestei familii s’a gă­sit o mare cantitate de materii explosibile. Explozie Hamburg, 30 Martie.­­ La hotelul „Hamburger Hof“ a a­­vut loc o explozie a unui cazan. Doi fochiștî au fost omorîți. Renta romînă 4 la sută Berlin, 30 Martie.­Noua renta romînă 4 la sută a fost preluata de un sindicat compus din „Dis­kontogesellschaft“, casa de banca Bleichroeder, un grup de bănci franceze în frunte cu „Comp­toir National de l’Escompte"­­p­recum și din Banca Național a Romîniei și „Banca general romînă“. Războiul ruso-japonez A treia escadră rusă BJibuti. 30­­ Martie. — A treia flotă a Balticei a fost sărită lungă­ Soliția. Escadra rusă la Singapur Londra. 30 Martie. — „Daily Mail” află din Singapur că va­sele de războiu­ rusești cari au trecut Sîmbătă ciaii, după con­statarea autorităților marinei en­gleze, împăratul Alexandru III, Boem III, Borodno,Kneaz Su­­vorov, Orel, Oslyabja, Navatin și Sissoe Veliki. Prima luptă între cele două escadre Amsterdam, 30 Martie.­ Ziarul „Mandelsblad“ pu­blică o telegramă a cores­pondentului să­u­ din Ba­tavia după care o luptă navală între flota japone­ză și rusă sar fi dat lin­gă insulele Anam­bas. Ar­mamin­tele lipsesc. Viit ci vase de războiu­ olandeze se aflau prezente la acea luptă. Flota japoneză Manila. 30 Martie —Vaporul englez sosit din Australia ra­portează că a văzut un mare crucișător japonez crucișînd în strivitoarea Basilan, între Min­danao și Borneo. Vasele franceze în apele chineze Saigon, 30 Martie.­­Crucișătorul „Descartes" și cinci torpiloare sta­ționează în apropiere de capul Saint Jacques, canonierele Ache­ron și Styx ar părăsi Saigon în u­­nicul scop de a garanta neutralita­tea apelor franceze. Descartes care are un aparat Hertzicu, a primit mai multe depeșe redactate după codurile străine, dar intraductibile. Bastimentele japoneze crucișează pe coastele Cochinchinei pentru a împedica pe ruși să ia cărbuni. O joacă chineză sosită la 5 Aprilie t. a. aduce știrea că două vase o modificare la art. 2 și se admite. la orele 10 și 50 minute, anunțîn­ Budgetul ministerului de justiție :.... i . —,i„ se ia în considerație prin sculare și Ședere. La orele 6 ședința se suspendă pentru 3 ore-Ședința «le noapte Ședința se redeschide la orele 9 și 35 minute, sub prezidenția d-lui Gr. Triandafilj în prezența d-lor miniștri J. Lahovari, I. La­­hovari, Take Ionescu, Al­. Bădărău și G. Cantacuzino. Re dă citire bugetului ministeru­lui afacerilor străine și, nefiind nici o discuție,­­se ia în considerațiune prin sculare și ședere. “ Bugetul Datoriei publice se ia în considerație fără nici o discuțiune. In mijlocul inatențiunei generale, se votează fară discu­țiuni bugetele diferitelor ministere, introducîndu­­se modificări în bugetul ministe­rului de interne; se adaugă un post de inspector administrativ și 25 posturi de inspectori comunali. Se votează apoi bugetele spe­ciale ale diferitelor instituțiuni de­pendințe de stat; se ridică ședința in fAH.NIîJATA japoneze ar fi cumpărat provision!. Pentru /i,znii cînd s’ar da o r­utu navală su «proph­ro de­l cijisto'o Cock­ho­hmi', singura corsociuțît pentru colonie ar­ fi să aducă 1 Saigon vasele beligerante avariate. Crucișător englez la Sin­gapur Singapur. 30 Martie. — Crucișă­torul englez Sulez sosit aci a vă­zut ori, în revărsatul zorilor, flota rusească împreună cu șapte basti­mente indre­ptîndu-se spre cord. î­talia și ră­boiul ruso-japonez Rosi­a, 30 Martie.—D. Fu­s­uato, sub secretarul de stat pentru afa­­ce­rile străine, respunzînd, la Ca­meră, nn I întrebări a d-lor Rqț­uzi și Sa­ Ji­n­ asupra intenții unei guver­­n dar față cu cererile plebiscitare ale cetățenilor italieni care invoa­că inițiativa Italiei în mediațiunea pacif­ică intre Rusia și Japonia, a de­­clarat că guvernul recunoaște ci­­e Je iubită mișcarea care se mani­festă în Italia pentru încheorea pă­­cei între Rusia și Japonia, dar că guvernul nu poate asuma o ase­menea inițiativă dacă ea n’are pro­babilitatea unui succes. Dacă sar prezintă o ocazie favorabilă, guver­­nul n’ar lipsi să facă datoria sa de umanitate. SERVICIUL PARTICULAR începerea luptei navale He Fîin, 30 Martie (sarg­en­tă).—IMm Am­­stei’ilam se teleg’fa* lîa-asi» că dou­ă știri sosite acolo lupta navală n­atre flota lua da of I­lestwensdky și es­­cadra japoneză a în­­cepmt lîng­ă insulele Anam­ba. (Insulele Anamba se află în­tre Sumatra și Borneo, pe dru­mul dela Singapore spre Anam (Indochina), 107 grade la Est de meridianul Grumvich și 7 de­asupra equatorului). Lupta de la insulele Anamba Londra, 30 Martie-----Lupta navală dela insulele Anamba nu pare a fi luptă decisivă. In­­tră Noua școală izraelita romina de foto BOTOȘANI, 30 Martie.=^Ma­­reșalul curței, d. general Pri­­boianu a adresat d-lui Berisch Moscovieî, președintele comite­tului școlar, următoarea tele­gramă : Majestatea sa regele a primit lepeșa prin care exprimați în numele obștei izraelite din Bo­toșani omagiile d-voastre de iu­bire și devotament cu ocazia solemnităței punere! pietrei fun­damentale a clădire! școalei iz­­raelito-romînâ de Îrte. Majestatea sa m’a însărcinat a vă transmite atît d-voastre, cît și întregului comitet școlar opresiunile înaltelor sale mul­țumiri, precum și urările ce le face pentru propășirea școalei. Coresp. Procesul Juster-Fischer IAȘI, 30 Martie. — Procesul Juster-Fisch­er s’a terminat Curtea a amînat pronunțarea entinței pentru ziua de 6 A­­prilie. Dan Starea civilă Pe ziua de 30 Martie Născuți 16. Marți: Cristei Ion Florescu 10 ani, •trn Ivanacim 1 an și 6 luni, Maria Georgescu 2 luni, Ghiță Ion 22 ani, Dan Marinescu 8 luni, Alixandrina 1. Tudori I 1. 19 zile, Marinca Na­­ț­oia 31 ani, Atica Simion 3 luni,­­­miorița D-tru Niculae 14 ani, Mar­­.■avita O. Adrian 2 luni, Anghel Ilie­­­ani, Anton Răulescu­ fopil găsit, Ion Ivan Nicu 8 ani, Manolle Gheor­­ghe 62 ani, Friderick­ Haita 50 ani, Ovanes Manuel 50 ani, Mantia GR Drăgănescu 2 ani, Ghiță Gheorghe 77 ani, Ion Niculae Negulescu 10 luni, Lina Niculescu 30 ani, Elena Stoiana Niculescu 2 ani, Ștefan Ion Vladi 10 zile, Elena D Florescu Nicolau 24 ani, Elena Ștefan Bo­­bescu 1 an și jum. Ion Simionescu 28 ani, Sofia Erh. Luther 54 ani. <»0 30 Martie In Capitală.— La unele cursuri de rentă se observă o ușoară ur­care. S’au încheiat rente 4 la sută la 92, județene la 99 și rurale 5 la sută la 102.65. Iată cursurile pe ziua de azi: l­enta amort. 5 la sută 1881—1888, lei 10-I­4. Renta 5% din 1892—93 lei 1023/4; 1894 int.­împrum. de 185 mii. 104; împr. de 32‘/s mii. lei 92/ 4; îm­prumutul de 50 mii. lei 923/4; împr de 274 milioane lei 94­2; împrumutul de 45 și 120 milioane lei 93—; împr. de 90 și 180 mii. lei 94. Obligațiuni: Com. București 1898 conv. ——­ Comuna București 1903 lei 883/4; Credit com. și jud. 99­4; Sensuri rurale 5 ° 10 lei 102% idem. 4 ° 0 lei 94%; scris, urbane București lei 95% ; urbane Iași lei 91% Acțiuni : Banca Naț­ională a Ro­­mîniei 2590 ; Banca agric. 339 ; Ban­ca de scont 117; Societ­ de asig.Da­­­.iți .­u2; ici iuti Naționala 650. Letea nim­ator S7. beten pr­oritute 87 ; '-te:! purtător 87 J­­^evize : Londra 20,358­.• 3 luni Berlin luni —Viena din cek 101.20 Belgia 3 lunî — Monede­. Napoleon 20.30. Cor, germ austriacă de h­îrtie 1.07. —.— Cor. ...... ^ Rubla de hîrtie 2.70. Din străinătate":-Viena­­ des-0 S7Ä b­apoleon 19.08 ; Rubla o SÎ8 ‘ 664.50 ; Cred. f. a. ,1047; Griul. innp. urg. 771.— C f austr. 660.00; Lombarde 89.50- Al­pine 523.20; Lozuri turcești 142 50* R­enta b­rt. austr. 100.45 ; renta’­­uvre urg. 100.35­; renta austr. aur­e ur ungară 118.69; ^ndra 239.97; Schimb 1 aus 91.60; Schimb Berlin 117 20 Schimb Amsterdam 198.77; Schimb Belgia 96.40; Schimb Italia 95.45. -tendința calmă Cola cerealelor în străinătate (­telegramele noastre particulare) Budc­pesta, 29 Martie Sărbătoare. n . „ Berlin, 29 Martie Gnn per Mai 173;- scăd. 25 Secară „ „ 143.50 g5 Porumb „ Mai 118.25 —— Paris. 29 Martie Grmpor Mal-Aug. 23.90 scădere G rr,1?1­ ” ^al » 30.7ă neschimb. U ei „ Aprilie 50.—scădere 50 U ”, per Mai 48.75 neschimb. 17­ » Mai-Aug. 49.25 scăd. 25 Ulei „ Sept.-Dec. 49.25 neschimb. New York, 29 Martie Grin­­dispon. JOSBa scădere l­a Gr­u de Mal 107 scădere 1 la Gru de Iulie 9P/s scădere 5/ Porumb disp 52 neschimbat Porumb de Mal 53% scădere­­ Vs Chicago, 29 Martie Grin per Mal 1145/s urcare V/s „ Iulie 872/s „ 13/­ Grînt de Sept S2Vg urcare V, Porumb de Mal 483/g urcare­­ Cota „Agenției Române“. New-York: Grin (bushel) 108.50. Porumb (bushel) A­A­I >­M­M­A<ft, A ,5 it. ,t>, Matilda hazur «oll Issei* Logodiți Asău * Bacă« In loc de altă înștiințare CASA ____W80VW DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada Lipscani No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Martie 1905 Dumfăr ViKd­entă amortiboolă..­ 92 — „ „­­| 103 76 10425 Obl. jud. Comun.ii 99 — 99 60 O­bl. Corn. Bucur 1 88 25 S8 75 Scris. Func. Rur.| 102 % 102 75 . . . 94— 94 5p . „ Urb. (I 95 25 95 7­5 I­­. . n Iașii) 91 25 91 7R Acțiuni B.Națion 1 85 30 - 26a0 — „ „ Agric.­ 835­— 340 — „ Scump.Bu I II71— 122 — Cor. val. austriac. 106"— 107_ Mărci germane 1241— 125 — Bancnote franc, j 101 —­­ 101 50­0 italiene 1­99 — • 01 — at ., robl-hîrtilj 267­— 270­­ N. B. Plătim fără nici un scăzui­­mmt cupoanele de 1 April sil Maitt a. c. do la­gentele 5 °/­ 40­0 in­terne ♦ /W * STIME isi CasiellB © pentru Autorități, Birouri, Socie­tăți, etc. efectuează tipografia „Victoria“ București, Str. Carol 38. Pentru Agenți din Provincie, Catalogul Ilustrat, cu prețuri gratis și franco, 1868 DaA.BARASCH de la facilitatea­ din Paris I f­ost el­ev al prof, Fournier s’pleiaíist ju­timi boule de picto și Sipliju­s — HO­A­LULL PARULUI— V# «l l ti în Calea Victoriei 10 ~ ‘ (lîngă Biserica albă/ De vânzare O fabrică cințific­ă de elie** reslea în bună stare compusă din: * !­­enzan tubular Babkok­s Wil­­koks complect cu cosiu. llira m­așină SO cai putere . 5 first Salin'scl­c Uascriinen Sa, Brill Stlansko. Un gatter Fini & Kay 30 Un gatter Top­han „ 24. Un retezător Toph­an ; 2 circulare mașină pentru ascuțit ferestrae etc. De văzut în funcțiune pistil J» SO Aprilie a c. Adresa: Thoiler, De vinzare FCn presat Pau presate de grîu­, de ovăz și de orz. Orz și 0­văz pentru nutreț și sămânță, Sâmînță de meri păsăresc (du­­gh­ie sau Parisul) toate acestea de calitette superioară predabile in ori­ce stațiune din țară cu vagonul complect sau în canti­tăți mai mari Amatorii sunt rugați a se adresa la Alexe foldloreanus »tiefen 38S ä bis Șoseaua raiitcîim«ii 2 bis (Bariera Moșilor) 1877 Londra ‘K 161.35; Paris oek 13'.50. Cek trei <’<-k 100.30; Bel. GRANDS MAGASTNS DU P RINTEMPS SAT4LOGTJS il"Mrat pentru sezonul de si *"«• ii D-lorí JÜLES JALVZ0T & C*ie fa PABÍ8 CASA DE REEXPEDIȚIE în BüCIJälE A­O. 104, CAI­ EA VICI’CăîI Ea M ®. 1041, Qîngt Caii -S' s Sî n­ A 1894 îcj

Next