Dimineaţa, aprilie 1905 (Anul 2, nr. 418-438)
1905-04-01 / nr. 418
Vineri 1 Aprilie 1905 •561,. StiÎPAge« Șî Tache Georgescu -jrio-ŭrii în camera de meșate», arătînd meseriașilor brutarî scopul ce’l urmăresc, patronii brutari și i-au îndemnat a fi solidari și gata de luptă. In urmă s’a ales următoarea comisiuuno cari să se prezinte d-luî ministru de domenii compusă din Alu Vi , Tache Georgescu, Gh. Stă *< sif, Gh. Lăzăroiu, M. Baciu, I. l’)ord«iami, Costi Atanasiu, C. I. i Niiț*%;î) Adan Dumitrescu. (ks*ifori ș* bărbieri.—Un număr iii..r<fi:de patroni coafori și bărbieri din ișjapunbi, refiind mulțumiți de neluate de comitetul corporește repauzul Dulce propagndă printre im rr mi cîți patroni spre a se solidariza t ți pentru a nu se respecta repusul Duminical. . Corporația brutarilor.—Lucrătorii brdari ,au ținut ci întrunire la clubul meseriașilor, sub prezidenția d-lui Gh. Lăzărescu. 1 nH unirea s’a făcut cu scop de protestare contra patronilor brutari, cari se agită jkntru desființarea Corrporați'î. Au vorbit d-niî Tache Georgescu și Gh. Stănescu, arătînd că patronii lucrează împotriva intereselor lucrătorilor. In cele din urmă s’a ales o comisiune, care să meargă dinorî, 1 Aprilie, la d. ministru de domenii spre a protesta contra memoriului înaintat de către patronii brutari. Din comisiune fac parte d-nn : Tache Georgescu, Gh. Lazăroiu, Adam Dumitrescu, Mihail Baciu, Ioan Bordeanu și Anghel Grigore. Patronii brutari.Patronii brutari au ținut întrunire pe la ora 6 pm. în sila amiciția, sub preșidincția d-lui Ghiță Hanolescu. Au vorbit Manole Rădulescu și Bring, arătînd amîndoi necesitatea de a se solidariza toți patronii pentru apărarea intereselor comerțului de brutărie. Adunarea a votat moțiunea următoare : — Comercianții patroni brutari din . Cu a.antrui>indlu*se astăzi SO Martin curent, în sala localului And., țm, în urma celor discutați cu privire la situația excepțională in care se găsește astăzi comerțul de brutărie am decis următoarele : Considerând că prin legea meseriilor s’a făcut o mare eroare prin trecerea branșei brutarilor printre meseriași, pe cînd măcelarii, cîrnățarii și alte profesiuni similare, care fac obiectul comerțului de produse alimentare, continuă de a fi considerați și cu drept cuvînt ca comercianți . Considered că pe baza legei acretale a meseriilor lucrătorii brutari s’au constituit singuri în corporație, elaborînd regulamente draconice contra intereselor patronilor brutari, cari nu fac parte din corporație, și că acest fapt constitue o adevărata anomalie în comerțul de brutărie, am decis de a prezenta un nou memoriu d-luî ministru al comerțului, cu rugăciunea că, cu ocazia modificărei togei meseriilor să se scoata pe brutari din rîndul meseriașilor, brutarii fiind prin excelență un corp de comercianți, ca și oăceanul, ca și alte parcresiuni similare, pe de altă parte avînd în vedere că lucrătorii brutari, după instigația unor persoane străine de branșa noastre, au început o mișcare nedreaptă îndreptată contra intereselor noastre, susținînd menținerea branșei brutarilor printre meseriași și forțațițînd în același timp, pretenții vuî exagerate, față cu toate acestea comercianții brutari se declară solidari și gata de a'și apăra cu toată energia intercedelor și ale comerțului de brutărie în general, pe căi legale și înaintea tuturor autorităților care sunt in drept de a interveni în asemenea chestiuni, misie rogatorie de către tribunalul din Viena. Nevenind om această comisie, trib. Ilfov, secția II, a fost silit să amine pentru 2 Mai judecarea acestui proces. Incapacitate de lucru.—Foarte adesea ori am auzit susținîndu-se că incapacitatea de lucru cauzată prin loviri, trebue să fie de cel puțin 20 de zile, pentru ca făptul să fie judecat de tribunal. In urma unui conflict de jurisdicție iscat la Pitești între judecătorul ocol. II și trib. Argeș cu privire la judecarea faptului săvirșit de Radu B. Anghelescu, care a rănit pe C. Marinescu, cauzindu-i conform certificatului medical, o incapacitate de lucru evaluată la 6 zile. Curtea de casație, secția II, rezolvînd ori acest conflict, a dmis judecarea afacerei la tribunal. Iată deci că și 6 zile de incapacitate sunt suficiente pentru a dovedi gravitatea unui fapt. £ m. . Moartea lui Gh. Zottu — prin fir telegraîic — CONSTANȚA, 30 Martie. —■ Președintele tribunalului de aci, G. Zottu, a murit de o boală de cord. Defunctul funcționa ca președinte al trib local din anul 1895 și se bucura de simpatii unanime în localitate. Vestea morței sale a produs o impresie profundă, fiind în etate numai 46 ani. Magistrat distins și iubit de toată lumea, G. Zottu lasă regrete unanime printre Constățeni. Ni. Defunctul a fost un magistrat de carieră. De la 1880 neîntrerupt pînă astăzi a ocupat treptat toate funcțiunile începînd ca copist la Tribunalul Liov trecînd apoi ca ajutor de judecător la București, judecător la Medgidia, judecător de instrucție la Argeș și Teleorman pînă la 1895 cînd a fost numit președintele trib. Constanța. George Zottu născut în București la 1859 și a luat licența în drept tot la București, devotîndu-se după cum am văzut magistrature, pe care a servit-o aproape un pătrar de veac. Defunctul a fost decorat cu ordinele ofițer al coroanei și ofițer al stelei romine, comandor al ordinului Osmania cl. III și comandor al ordinului Francisc Iosef, Palatul justiției Succesiunea Dacoba. Se știe că defunctul A. Dumba, fost consul al Romîniei la Viena, a lăsat întreaga sa avere fiicei sale Ecaterina. In averea testată fiind și 2 moșii și anume moșiile Bragadiru și Afumați, s’au ridicat d-nele Elena colonel Mitescu, d-na colonel Holban, d. C. Mitescu și în calitate de rude de sînge ale defunctului, a cerut anularea testamentului deoarece d-ra Dumba fiind străină nu poate dobîndi proprietăți rurale situate în Romînia. La rîndul ei, d-ra Dumba a contestat reclamanților calitatea lor de rude cu defunctul. Pentru stabilirea acestui punct, s’a cerut interogarea d-rei Dumba, ® ® ® a sg trebuia să ce facă prin co- Mișcare in armată Următoarea mișcare se va face zilele acestea în armată. D. colonel Căpitanovici, din ministerul de războiu, va fi înaintat general. In locul d-sale va veni dlt. colonel Săulescu, comandantul școalei militare din Craiova care va fi avansat la gradul de colonel. D. general Vasiliu Năsturel va fi numit comandantul corpului I de armată, în locul d-lui general Popescu. D. general Macarovici comandantul diviziei a 6-a, refuzînd comandamentul corpului I de armată va rămîne la comandamentul său. D. colonel Constantinescu, șeful statului major al corpului IV de armată, va fi transferat la comandamentul brigadei de infanterie din Constanța, în locul d-lui colonel Boerescu, care va fi mutat la brigada din Giurgiu sau la cea din Craiova. D. colonel de intendență Petrovici, de la corpul III de armată, va fi numit șeful direcțiunei centrale a intendenței depozitelor, post nou creat. D. locot.-colonel Rășcanu, de la intendența corpului IV de armată, va fi avansat colonel și mutat în locul d-lui colonel Petrovici la Galați. In locul d-lui loc.-col. Rășcanu va fi mutat d. locot. col. Pandele D. colonel Gheorghiu, va fi numit comandant al pieței Capitalei, în locul d-lui colonel Hiotu care va fi avansat la gradul de genaral și numit comandant al brigadei din Capitală. D. general Anghelescu, comandantul acestei brigade, va fi mutat în provincie. Moartea colonelului Aronovici — telegramă urgentă — IAȘI 30 Martie.— Colonelul Aronovici, șeful statului major al corpului al patrulea de armată a murit acum, victimă a accidentului despre care am relatat. El moare în vîrstă de 54 ani și lasă în urma sa o soție îndurerată și doi copii. Colonelul Aronovici avea reputația unui militar distins și bun comandant. La spitalul schitului Spiridon unde încă se află corpul, e un adevărat defileu de tot ce are lașul mai distins. Dan Știri judiciare Găinari condamnați.— Secția III a tribunalului Ilfov, a condamnat ori la 7 luni închisoare pe Niculae Costea și Costache Ștefănescu pentru furt de păsări. Firme noul.—Următoarele noul Urme s’au înscris la trib. comere. Ilfov , N. D. Simon, mărunțișuri și articole de manufactură, calea Griviței 143. Smaranda Antonescu, coloniale, băut, spirt, și mărunțișuri en detail, corn. Roșu, jud. Ilfov. Basel T. N. David zis Filip Spiegel, tapițerii și decorațiuni, str. Italiană 20. idem la tribunalul Teleorman. Ghiță Dumitrescu, băuturi spirtoase, coloniale, manufactură și cereale, com. Alexandria. Gogu Tomescu, băuturi spirtoase, coloniale, brașovenie, etc. în com. Viișoru. Vasile Costescu, mijlocitor în tot felul de cereale, în T.Măgurele. Ilie Petrache, băuturi spirtoase, in comuna Piatra. Gheorghe Petre Dragomir, coloniale, forărărie, băcănie și băuturi spirtoase, in com. Paraschia. Idem la trib. Gorj. Sevastița V. Chilem, coloniale, manufactură și bocangerie com. Andreești. Idem, la trib. Iași Sigmund Prager blănării și pălării, str. Golia No. 50. Corpurile legiuitoare CAUERA — Ședința de la 30 Martie — Ședința se deschide la orele 2 sub președinția d lui președinte Gr. Triandafil, prezenți fiind d-nii miniștri Mihail Vlădescu, Take Ionescu și George Cantacuzino. D-l președinte al consiliului înaintează Adunarea procesul de lege prin care se modifică unele articole din legea comunală. D-l Take Ionescu depune un proect de lege prin care se autoriză guvernul a converti toate titlurile de rentă 5 la sută în rontă de 4 la sută. (Aplauze zgomotoase și prelungite). D-l președinte al biroului roagă Adunarea să treacă în secțiuni spre a studia proectele de legi în legătură cu budgetul. D-l C. Popovici atrage atenția guvernului asupra neregulatei arendări a trei moșii ale spitalului din Drăgănești (jud. Suceava) și cere acte spre a putea să anunțe o interpolare. Ședința se suspendă pentru o jumătate oră. ahi La redeschiderea sediei* se votează trei proiecte de legi pentru legitimarea a diferite credite suplimentare și extraordinare. Budgetele La ordinea zilei continuarea discuției asupra budgetului statului. Se dă cuvîntul d-lui D. Nenițescu, raportor general al budgetului. D. Nenițescu analizează legenda după care liberalii au însănătoșit finanțele statului, prin așa zisele economii cari au dezorganizat armata și școalele romîne din Macedonia. Oratorul susține că ambele partide de guverniîmînt au contribuit în proporții egale la echilibruca și însănătoșirea finanțelor, fă■cînd economii și înființîrile FinȚrozite D-l Nenițescu expune teoria balanței comerciale, și spune că oscilațiunile acestei balanțe trebue să preocupe atenția celor cari au sarcina de a călăuzi starea economică a unei națiuni. D-l Nenițescu învinovățește pe liberali că au lisat armata fără instrucție și fără echipament spre a face cheltueli de milioane cu gara de la Obor, care nu prezintă nici un interes urgent (aplauze) Vorbind despre marile măsuri financiare luate de conservatori, d-l Nenițescu aduce laudă deosebită creditului județean și comunal, precum și proectului de a se înființa fondul de rezervă al tezaurului public. D-l Nenițescu termină exprimînd convingerea că budgetul va fi votat cu deplină încredere în foloasele pe cari le va aduce. (Aplauze). D. Take Ionescu, lutnd cuvîntul, observă lipsa opozițiunei de la discuția bugetului, căci, dacă a vorbit d. Ionel Brătianu, hotărît că nu se poate discuta serios cu d-sa, care este prea tînăr, prea nou și fără prea mare importanță în țară. D. Take Ionescu spune că toată discuția liberalilor se rezumă în cîteva acuzațiuni: a) pentru trecut, tot ce este bun de liberali a fost făcut și de conservatori tot ce este rău ; b) pentru prezent, tot ce se face are de scop interesul electoral iar pentru viitor al liberalilor e viitorul pe temeiul legendelor copilăroase din trecut. (Aplauze). D. Take Ionescu afirmă că liberalii au guvernat mai mult timp decit conservatorii astfel încît, dacă multe vor fi fiind lipsurile stărei noastre finanțare, negreșit că libeberalilor le va reveni cea mai mare parte din răspundere. In această privință, urmează d. Take Ionescu, pină acolo ajunsese destrăbălarea încît miniștrii Ionel Brătianu și Spiru Haret, cu autorizația consiliului de miniștri, făceau cheltuel fără credite prevăzute pentru acele cheltueli. (Aplauze). Perfectă inconștiență au avut liberalii despre gravitatea situației financiare a statului întoarcem l momente și aceasta se dovedi ștideplin, zice domnul Take Ionescu, prin atitudinea domnului Sturdz față de legea clerului, așa numitul popărit“. Vorbind despre criza dela 1901, d. Take Ionescu spune că nu stă in puterea în puterea nimănui să remedieze într’un singur an grava stare a budgetului nostru învederată prin evenimentul crizei. D. Take Ionescu spune că punctele cardinale ale politicei noastre financiare sînt patru : întîiul să nu se mai facă împrumuturi, al doilea încetarea sporirilor budgetare și al treilea sporirea resurselor economice ale țărei, prin toate mijloacele posibile, chiar prin importarea capitalurilor străine (aplauze). Continuînd, d. Take Ionescu arată că aceste 4 puncte cardinale ale unor înțelepte politici financiare au fost urmate cu strictețe în toate împrejurările, pe cînd tînărul domn Ionel Brătianu făcea pentru căile ferate bugete exagerate pe cari alții trebuiau să le suporte. Mergînd mai departe, d. Take Ionescu se întreabă cari sunt meritele liberalilor în chestiunea financiară și spune că nu vede nici o măsură luată, provenind de la fruntașii liberali. Oratorul socotește primitivă concepția care atribue unui partid politic toate progresele țărei și aruncă asupra celuilalt toate nenorocirile ei, cind evident este că în amindouă partidele, cei mai buni și mai capabili țin frinele (aplauze zgomotoase). Vorbind despre pretinsa lichidare a regatului, d-l Take Ionescu că nu e binevenit d l Ionel Brătianu, cel mai autorizat reprezintant în Cameră al Băncii Naționale ca să se plîngă de măsură cari le-au fost specialmente profitabile (aplauze) Venind la discuția budgetului actuală, d-l Take Ionescu se miră că d-l Brătianu nu e mulțumit cu evaluările budgetului cînd ele sunt opera d-lul Costinescu. In privința resurselor, d. ministru de finanțe spune că orice impozit nou trebuie să atingă pe producătorul agricol, căci n’avem altă materie impozabilă. Răspunzînd la acuzațiunea d-lui Brătianu că bugetul este electoral d. Take Ionescu spune că cea mai complectă dezmințire o aduce d-lui Brătianu faptul suprimării marelui număr de subprefecți (aplauze). Vorbind despre armată, d. Take Ionescu spune că armata nu este făcută pentru timp de pace ci pentru timp de razboiu și armata trebue instruită și echipată, ca sa poată răspunde la orice chemare, căci nici un vrăjmaș nu ne ar da răgaz de luni pentru ca să eșim la luptă. „Sacrificiile făcute astăzi pentru armată, adaogă d. Take Ionescu, nu sunt suficiente și negreșit că vor fi sporite și complectate anul viitor. Vorbind despre așezarea situației financiare a țărei, d. Take Ionescu spune că scăderea sarcinelor datoriei publice era indicată și de aceea a adus azi de la conversiunea împrumuturilor de cinci la sută, care aduce statului o disponibilitate anuală de 5 milioane lei. „Dar remedierea nu se mărginește aci, urmează d. Take Ionescu, ci ea consistă într’un întreg sistem care are în vedere mai intțiü tariful vamal și care se va desfășura apoi treptat*. D. Take Ionescu termină expunînd încrederea că țara îî va recunoaște că bine a lucrat și Îi va ajunge această răsplată. (Aplauze zgomotoase și prelungite). Se cere închiderea discuției și se admite. Se dă citire articolelor citul de 1««£ și so sculare și ședere. din provotează prin Budgetul general se ia în consider.'ițiune cu mare majoritate. Se pune la vot budgetul ministerului de interne și se adoptă cu 65 voturi pentru din 73 votanți. D-l Ghibănescu dă citire proecului de lege prin care se modifică unele articole din legea comunală. Proectul se adoptă fără discuție cu unanimitatea voturilor exprimate. Se dă citire și se adoptă, fără discuție, legea pentru organizarea ministerului cultelor. Fără discuție se mai admite proiectul de lege prin care se înființează noul catedre pe lingă universitățile din Iași și București. Se pune la vot bugetul ministerului de războiu și se admite cu unanimitatea voturilor exprimate. Se dă citire bugetului lucrărilor publice. ■ D. Spirea nu cere o explicație asupra șantierului de la T.Severin. D. ministru I. Grădișteanu dă explicațiile cerute. Budgetul se ia în considerație. Neluind nimeni cuvîntul asupra budgetului ministerului de finanțe, budgetul se iea în considerație. D. ministru Take Ionescu propune Trupe internaționale în Creta Canea, 30 Martie.— Agenția Reuter află că crucișătorul englez Juno a sosit aseară avînd pe bord trupe internaționale jandarmi și 12 prizonieri din Kandanos. Mulțimea adunată pe clică a aclamat pe prizonieri însoțindu-i pînă la biroul de poliție. Mulțimea nu s'a împrăștiat decît cînd ofițerul italian, comandantul carabinerilor, a ordonat să încarce armele. Clopotele bisericelor au început să sune îndemnînd poporul să se adune. Maxim Gorki în Crimeea Yalta. 30 Martie— Scriitorul Gorki și Andrieș au sosit din Riga. Tulburările din Caucazia FifliSi 30 Martie — După rapoartele oficiale ordinea complectă a fost restabilită la Galta. Explozia într o mină, 7 morți Motis, 30 Martie.—Inmina Nurham s'a produs erî o explozii șapte mineri au fost uciși și unul 1 1 huit. î Mișcările flotelor internaționale Londra. 30 Martie.— „Daily Telegraph“ află din Singapur că numai vasul Sissoe Veliki <■ trecut Sîmbătă pe acolo. Crucișătorul englez Thetis a sosit ci seară cu ordin urgent din Penang pentru a aștepta detașamentul escadrei engleze trimes din Honkong. „Daily Mail‘‘ afla din Honkong că vasul de război american Wisconsin va pleca în curând cu patru contratorpilor spre Manilla. Cenzura rimă Petersburg, 30 Aprilie.— Agenția telegrafică rusă spune ca, cri s’a întrunit conferința presei sub președinția d-lui Kobeko șa hotărit după lungi desbateri cu 17 voturi contra 2, desființarea cenzurei pentru telegramele private adresate ziarelor. Inițiativa acestei desființări a fost dată directorului agenției telegrafice din Petersburg. Mișcarea reformistă din Rusia Petersburg, 26 Martie.—Congresul profesorilor pan-rușî, în trimit încă de la 7 Aprilie, și n. a adoptat o rezoluție de la rînd necesitatea proclamarea unei instituțiuni democratice. Vizita împăratului Wilhelm la Corfu Corfu, 30 Martie. Era după amiază împăratul Wilhelm și familia regală a făcut o prcumbare in trăsură și au fost aclamați cu entuziazm de mulțime. Scara împăratul a prinzit la palat. In timpul mesei regale George a ridicat un toast în sănătatea împăratului mulțumindu-I pentru vizita făcută și pentru numirea sa ca amial în suită, împăratul a mulțumit pentru primirea călduroasă ce-i s-a făcut. Seara împăratul a plecat, Rusia cerînd un port Chine Londra. 30 Martie. — „Daily Telegraph“ află din Kobe (Japonia) că după știri primite din Peking ministrul Rusiei ar fi cerut Chinei să închirieze Rusiei un port, dar China ar fi refuzat categoric. Congresul avocaților ruși Petersburg, 30 Martie. — Alaltă erî s’a ținut congresul avocaților; au luat parte ISO de avocați. Poliția amenințînd să dizolve adunarea, avocații s’au întrunit seara la un coleg al lor și au hotărit să formeze un birou care să supravegheze agitațiunea politică din Petersburg, să elaboreze un proect de Constituție democratică. In cursul ședinței un comisar de poliție însoțit de doi agenți s’au prezentat și au luat numele tuturor persoanelor prezente. Președintele a comunicat apoi colegilor săi că generalul Trepow ar fi cerut o asemenea listă pentru a expulza pe avocații veniți la congres. In ședința de erî adunarea a hotărît că datoria asociației avocaților este să lupte pentru răsturnarea regimului autocrat și pentru proclamarea unei constituții întemeiată pe dreptul general de vot. Í Conflict franco-marocan Londra, 30 Martie.— Corespondentul ziarului „Times“ comunică] din Tanger că Maghzenul are intențiunea să invite misunea franceză să se mapteze de la Fez la Tanger unde refuzul sultanului de a adopta reformele propuse va fi comunicat guvernului francez. Sultanul dorește ca Germania să trimită cît mai repede o misiune specială la Fez pentru a negocia un nou tratat de comerț și a discuta mijloacele prin care s’ar putea parveni la o conferință europeană în privința chestiunei marocane și a garanțiilor internaționale pentru menținerea integrităței statului. Vizita prințului Bulgariei li Roma Roma, 30 ^Martie.Regele s’a dus azi dimineață la otel Bristol pentru a lua pe prințul Bulgariei cu care a făcut o lungă plimbare a oraș. Ministrul Tittoni s-a dus la 11 și 30 la etaj pentru a înapoia vizita prințului, pe care prințul o făcuse aseară. Regele a dat astă-seară un prînz în onoarea prințului Bulgariei care va pleca probabil miine. Prințul Bulgariei a vizitat azi dimineață pe regina Margareta și apoi s-a dus la Pantheon unde a depus o coroană pe monumentul regelui Umberto. Budgetul mari Htei franceze Paris. 30 Martie.— Senatul.—D. Thomson, ministrul marinei, a stabilit necesitatea de a se continua, după îndeplinirea programului din 1900, construirea de nouă vase de räzboiu, căci flotele engleză și americană sunt superioare flotei franceze, iar flota germană aproape egală. D. Thomson a spus că nouile instrucțiuni sunt înscrise în bud ."••tur pe 1905 pentru suma de 121 milioane. Numai astfel se va putea nlocui vechile unități. D. Destournelles a protestat contra sporirei cheltuililor navale Discuția generală a fost închisă. Complotul monarhist din Paris Paris, 30 Martie,—Căpitanul Volepert a fost arestat ori, el face p arte din armata colonială Volepert este un om exaltat care a procedat in mai multe rînduri diferite expedițiuni. El a vrut spre pildă în timpul războiului sud african să anneze cu propria sa cheltuială, mai multe îm părtiî francize și să lupte în fruntea lor alături de buri, în 1904 s-a adresat mai multor ofițeri pintru a urzi un complot în contra guvernului republican, dar toți ofițerii au refuzat. Serviciul particular Comandă de arme pentru armata greacă Athena, 30 Martie.—Im heerea comandei de arme Manlicher pentru armata grecească va avea loc zilele acestea. Criza din Ungaria Budapesta, 30 Martie.—Propunerea de blam prezintată azi de opoziția unită a arătat grosolănia și indisciplina noilor stăpîni ai Ungariei și ceea ce poate să rezerve viitorul. Multe elemente conștiente fac acum front înpotriva agitațiilor elementelor exaltate: împăratul Franz Iosef va veni iar la Budapesta, după sărbătorile Paștelui. O solie germană la Curtea marocană Londra, 30 Martie. Ziarul „Standard“ anunță că o ambasadă germană specială va pleca zilele acestea la Tanger de unde se va duce să viziteze Curtea marocană din Fez. Scopul acestei vizite e lesne de închipuit. O nuntă în lumea mare { 60 milioane zestre Viena, 30 Martie. — In templul israelit de aci a avut loc căsătoria religioasă a baronesei Maria Springer, fiica baronului Gustav Springer, cu d. Eugen Fould, cunoscutul arabi milionar din Paris, întreaga aristocrație din localitate a asistat la ceremonie. Mireasa a primit ca zestre suma de 60 de milioane fr. Mare scandal într’un teatru Viena, 30 Martie. — Intr’un teatru de varietăți din împrejurimi, două societăți se luară la ceartă în timpul reprezentatei și începu să se bombardeze reciproc cu pahare de bere. In cele din urmă, se traseră și focuri de revolver. Publicul, cuprins de panică a fugit din teatru. Mai multe persoane au fost j [unite. 6i du-s^, cea viitoare po inline la orele obicinuite. — Ședința de la 3S Martie — Ședința se deschide la orele 2 și 30 m., sub preșidinția d-lui C. Boerescu. Pe banca ministerială d-l general Lahovary. La ordinea zilei sînt indigenatele. Se recunoaște calitatea de cetățean român d-lor C. Șerbu și D. Constantin Conetti. Se votează împămîntenirea d-lui Jacques Löwin, publicist, cu 69 bil pentru și 9 contra. D. Al. Badâran depune un proect de lege pentru: “cedarea unu teren de către Epitropia Sf. Spiridon, Casei școalelor. Se mai recunoaște caitatea de cetățean român d-lor George Panaitopol și Constantin Panaitopol. e votează împământenirea d-lui Iosif Țanfal, student în medicină. Ședința se ridică la orele 3.30 m. DIN STRIlNMK 1 Explozie într-o mină Mons. 30 Martie. — In mina belgiană a avut loc o explozie de grison. Șapte mineri au fost uciși. O crimă monstruoasă Hanovra, 30 Martie.—Poliția a arestat pe un conductor de poștă Buether, care a ademenit la el pe o copiliță de 5 ani, pe care în urmă a tăiat o literalmente în bucățele, aruncînd unele părți ale cadavrului în pivnița locuinței fetiței, iar altele pe o rampă a drumului de fier. Tulburările din Varșovia Varșovia. 30 Martie—La casa de economie i de aci domnește o mare panică , o mare mulțimi de depozitare surtrite să li se restitue fondurile depuse. Un medic care își omoară soție München, 30 Martie. —D-rul Braunstein, bănuit de a fi omorît pe soția sa, a fost osîndit la șapte ani închisoare și pierderea drepturilor civice pe timp de zece ani. Rechemarea atașatului militar român din Viena Viena, 30 Martie.—Atașatul militar român de pînă acum pe lîngă ambasada din Viena locotenentul Exarcu, a fost atașat la regimentul 8 de artilerie din Roman. Arestările din Petersburg Breslau. 30 Martie — Ziarul „Schlesische Zeitung“ anunță din Petersburg, că acolo au fost arestați și tatăl și cei doi frați ai studentei Leontieiv, arestată zilele acestea. In casa acestei familii s’a găsit o mare cantitate de materii explosibile. Explozie Hamburg, 30 Martie. La hotelul „Hamburger Hof“ a avut loc o explozie a unui cazan. Doi fochiștî au fost omorîți. Renta romînă 4 la sută Berlin, 30 Martie.Noua renta romînă 4 la sută a fost preluata de un sindicat compus din „Diskontogesellschaft“, casa de banca Bleichroeder, un grup de bănci franceze în frunte cu „Comptoir National de l’Escompte"precum și din Banca Național a Romîniei și „Banca general romînă“. Războiul ruso-japonez A treia escadră rusă BJibuti. 30 Martie. — A treia flotă a Balticei a fost sărită lungă Soliția. Escadra rusă la Singapur Londra. 30 Martie. — „Daily Mail” află din Singapur că vasele de războiu rusești cari au trecut Sîmbătă ciaii, după constatarea autorităților marinei engleze, împăratul Alexandru III, Boem III, Borodno,Kneaz Suvorov, Orel, Oslyabja, Navatin și Sissoe Veliki. Prima luptă între cele două escadre Amsterdam, 30 Martie. Ziarul „Mandelsblad“ publică o telegramă a corespondentului său din Batavia după care o luptă navală între flota japoneză și rusă sar fi dat lingă insulele Anambas. Armamintele lipsesc. Viit ci vase de războiu olandeze se aflau prezente la acea luptă. Flota japoneză Manila. 30 Martie —Vaporul englez sosit din Australia raportează că a văzut un mare crucișător japonez crucișînd în strivitoarea Basilan, între Mindanao și Borneo. Vasele franceze în apele chineze Saigon, 30 Martie.Crucișătorul „Descartes" și cinci torpiloare staționează în apropiere de capul Saint Jacques, canonierele Acheron și Styx ar părăsi Saigon în unicul scop de a garanta neutralitatea apelor franceze. Descartes care are un aparat Hertzicu, a primit mai multe depeșe redactate după codurile străine, dar intraductibile. Bastimentele japoneze crucișează pe coastele Cochinchinei pentru a împedica pe ruși să ia cărbuni. O joacă chineză sosită la 5 Aprilie t. a. aduce știrea că două vase o modificare la art. 2 și se admite. la orele 10 și 50 minute, anunțîn Budgetul ministerului de justiție :.... i . —,i„ se ia în considerație prin sculare și Ședere. La orele 6 ședința se suspendă pentru 3 ore-Ședința «le noapte Ședința se redeschide la orele 9 și 35 minute, sub prezidenția d-lui Gr. Triandafilj în prezența d-lor miniștri J. Lahovari, I. Lahovari, Take Ionescu, Al. Bădărău și G. Cantacuzino. Re dă citire bugetului ministerului afacerilor străine și, nefiind nici o discuție,se ia în considerațiune prin sculare și ședere. “ Bugetul Datoriei publice se ia în considerație fără nici o discuțiune. In mijlocul inatențiunei generale, se votează fară discuțiuni bugetele diferitelor ministere, introducînduse modificări în bugetul ministerului de interne; se adaugă un post de inspector administrativ și 25 posturi de inspectori comunali. Se votează apoi bugetele speciale ale diferitelor instituțiuni dependințe de stat; se ridică ședința in fAH.NIîJATA japoneze ar fi cumpărat provision!. Pentru /i,znii cînd s’ar da o rutu navală su «prophro del cijisto'o Cockhohmi', singura corsociuțît pentru colonie ar fi să aducă 1 Saigon vasele beligerante avariate. Crucișător englez la Singapur Singapur. 30 Martie. — Crucișătorul englez Sulez sosit aci a văzut ori, în revărsatul zorilor, flota rusească împreună cu șapte bastimente indreptîndu-se spre cord. îtalia și răboiul ruso-japonez Rosia, 30 Martie.—D. Fusuato, sub secretarul de stat pentru afacerile străine, respunzînd, la Cameră, nn I întrebări a d-lor Rqțuzi și Sa Jin asupra intenții unei guvern dar față cu cererile plebiscitare ale cetățenilor italieni care invoacă inițiativa Italiei în mediațiunea pacifică intre Rusia și Japonia, a declarat că guvernul recunoaște cie Je iubită mișcarea care se manifestă în Italia pentru încheorea păcei între Rusia și Japonia, dar că guvernul nu poate asuma o asemenea inițiativă dacă ea n’are probabilitatea unui succes. Dacă sar prezintă o ocazie favorabilă, guvernul n’ar lipsi să facă datoria sa de umanitate. SERVICIUL PARTICULAR începerea luptei navale He Fîin, 30 Martie (sargentă).—IMm Amstei’ilam se teleg’fa* lîa-asi» că două știri sosite acolo lupta navală natre flota lua da of Ilestwensdky și escadra japoneză a începmt lîngă insulele Anamba. (Insulele Anamba se află între Sumatra și Borneo, pe drumul dela Singapore spre Anam (Indochina), 107 grade la Est de meridianul Grumvich și 7 deasupra equatorului). Lupta de la insulele Anamba Londra, 30 Martie-----Lupta navală dela insulele Anamba nu pare a fi luptă decisivă. Intră Noua școală izraelita romina de foto BOTOȘANI, 30 Martie.=^Mareșalul curței, d. general Priboianu a adresat d-lui Berisch Moscovieî, președintele comitetului școlar, următoarea telegramă : Majestatea sa regele a primit lepeșa prin care exprimați în numele obștei izraelite din Botoșani omagiile d-voastre de iubire și devotament cu ocazia solemnităței punere! pietrei fundamentale a clădire! școalei izraelito-romînâ de Îrte. Majestatea sa m’a însărcinat a vă transmite atît d-voastre, cît și întregului comitet școlar opresiunile înaltelor sale mulțumiri, precum și urările ce le face pentru propășirea școalei. Coresp. Procesul Juster-Fischer IAȘI, 30 Martie. — Procesul Juster-Fischer s’a terminat Curtea a amînat pronunțarea entinței pentru ziua de 6 Aprilie. Dan Starea civilă Pe ziua de 30 Martie Născuți 16. Marți: Cristei Ion Florescu 10 ani, •trn Ivanacim 1 an și 6 luni, Maria Georgescu 2 luni, Ghiță Ion 22 ani, Dan Marinescu 8 luni, Alixandrina 1. Tudori I 1. 19 zile, Marinca Națoia 31 ani, Atica Simion 3 luni,miorița D-tru Niculae 14 ani, Mar.■avita O. Adrian 2 luni, Anghel Ilieani, Anton Răulescu fopil găsit, Ion Ivan Nicu 8 ani, Manolle Gheorghe 62 ani, Friderick Haita 50 ani, Ovanes Manuel 50 ani, Mantia GR Drăgănescu 2 ani, Ghiță Gheorghe 77 ani, Ion Niculae Negulescu 10 luni, Lina Niculescu 30 ani, Elena Stoiana Niculescu 2 ani, Ștefan Ion Vladi 10 zile, Elena D Florescu Nicolau 24 ani, Elena Ștefan Bobescu 1 an și jum. Ion Simionescu 28 ani, Sofia Erh. Luther 54 ani. <»0 30 Martie In Capitală.— La unele cursuri de rentă se observă o ușoară urcare. S’au încheiat rente 4 la sută la 92, județene la 99 și rurale 5 la sută la 102.65. Iată cursurile pe ziua de azi: lenta amort. 5 la sută 1881—1888, lei 10-I4. Renta 5% din 1892—93 lei 1023/4; 1894 int.împrum. de 185 mii. 104; împr. de 32‘/s mii. lei 92/ 4; împrumutul de 50 mii. lei 923/4; împr de 274 milioane lei 942; împrumutul de 45 și 120 milioane lei 93—; împr. de 90 și 180 mii. lei 94. Obligațiuni: Com. București 1898 conv. —— Comuna București 1903 lei 883/4; Credit com. și jud. 994; Sensuri rurale 5 ° 10 lei 102% idem. 4 ° 0 lei 94%; scris, urbane București lei 95% ; urbane Iași lei 91% Acțiuni : Banca Națională a Romîniei 2590 ; Banca agric. 339 ; Banca de scont 117; Societ de asig.Da.iți .u2; ici iuti Naționala 650. Letea nimator S7. beten proritute 87 ; '-te:! purtător 87 J^evize : Londra 20,358.• 3 luni Berlin luni —Viena din cek 101.20 Belgia 3 lunî — Monede. Napoleon 20.30. Cor, germ austriacă de hîrtie 1.07. —.— Cor. ...... ^ Rubla de hîrtie 2.70. Din străinătate":-Viena des-0 S7Ä bapoleon 19.08 ; Rubla o SÎ8 ‘ 664.50 ; Cred. f. a. ,1047; Griul. innp. urg. 771.— C f austr. 660.00; Lombarde 89.50- Alpine 523.20; Lozuri turcești 142 50* Renta brt. austr. 100.45 ; renta’uvre urg. 100.35; renta austr. aure ur ungară 118.69; ^ndra 239.97; Schimb 1 aus 91.60; Schimb Berlin 117 20 Schimb Amsterdam 198.77; Schimb Belgia 96.40; Schimb Italia 95.45. -tendința calmă Cola cerealelor în străinătate (telegramele noastre particulare) Budcpesta, 29 Martie Sărbătoare. n . „ Berlin, 29 Martie Gnn per Mai 173;- scăd. 25 Secară „ „ 143.50 g5 Porumb „ Mai 118.25 —— Paris. 29 Martie Grmpor Mal-Aug. 23.90 scădere G rr,1?1 ” ^al » 30.7ă neschimb. U ei „ Aprilie 50.—scădere 50 U ”, per Mai 48.75 neschimb. 17 » Mai-Aug. 49.25 scăd. 25 Ulei „ Sept.-Dec. 49.25 neschimb. New York, 29 Martie Grindispon. JOSBa scădere la Gru de Mal 107 scădere 1 la Gru de Iulie 9P/s scădere 5/ Porumb disp 52 neschimbat Porumb de Mal 53% scădere Vs Chicago, 29 Martie Grin per Mal 1145/s urcare V/s „ Iulie 872/s „ 13/ Grînt de Sept S2Vg urcare V, Porumb de Mal 483/g urcare Cota „Agenției Române“. New-York: Grin (bushel) 108.50. Porumb (bushel) AAI >MMA<ft, A ,5 it. ,t>, Matilda hazur «oll Issei* Logodiți Asău * Bacă« In loc de altă înștiințare CASA ____W80VW DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada Lipscani No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Martie 1905 Dumfăr ViKdentă amortiboolă.. 92 — „ „| 103 76 10425 Obl. jud. Comun.ii 99 — 99 60 Obl. Corn. Bucur 1 88 25 S8 75 Scris. Func. Rur.| 102 % 102 75 . . . 94— 94 5p . „ Urb. (I 95 25 95 75 I. . n Iașii) 91 25 91 7R Acțiuni B.Națion 1 85 30 - 26a0 — „ „ Agric. 835— 340 — „ Scump.Bu I II71— 122 — Cor. val. austriac. 106"— 107_ Mărci germane 1241— 125 — Bancnote franc, j 101 — 101 500 italiene 199 — • 01 — at ., robl-hîrtilj 267— 270 N. B. Plătim fără nici un scăzuimmt cupoanele de 1 April sil Maitt a. c. do lagentele 5 °/ 400 interne ♦ /W * STIME isi CasiellB © pentru Autorități, Birouri, Societăți, etc. efectuează tipografia „Victoria“ București, Str. Carol 38. Pentru Agenți din Provincie, Catalogul Ilustrat, cu prețuri gratis și franco, 1868 DaA.BARASCH de la facilitatea din Paris I fost elev al prof, Fournier s’pleiaíist jutimi boule de picto și Siplijus — HOALULL PARULUI— V# «l l ti în Calea Victoriei 10 ~ ‘ (lîngă Biserica albă/ De vânzare O fabrică cințifică de elie** reslea în bună stare compusă din: * !enzan tubular Babkoks Wilkoks complect cu cosiu. llira mașină SO cai putere . 5 first Salin'sclc Uascriinen Sa, Brill Stlansko. Un gatter Fini & Kay 30 Un gatter Tophan „ 24. Un retezător Tophan ; 2 circulare mașină pentru ascuțit ferestrae etc. De văzut în funcțiune pistil J» SO Aprilie a c. Adresa: Thoiler, De vinzare FCn presat Pau presate de grîu, de ovăz și de orz. Orz și 0văz pentru nutreț și sămânță, Sâmînță de meri păsăresc (dughie sau Parisul) toate acestea de calitette superioară predabile in orice stațiune din țară cu vagonul complect sau în cantități mai mari Amatorii sunt rugați a se adresa la Alexe foldloreanus »tiefen 38S ä bis Șoseaua raiitcîim«ii 2 bis (Bariera Moșilor) 1877 Londra ‘K 161.35; Paris oek 13'.50. Cek trei <’<-k 100.30; Bel. GRANDS MAGASTNS DU P RINTEMPS SAT4LOGTJS il"Mrat pentru sezonul de si *"«• ii D-lorí JÜLES JALVZ0T & C*ie fa PABÍ8 CASA DE REEXPEDIȚIE în BüCIJälE AO. 104, CAI EA VICI’CăîI Ea M ®. 1041, Qîngt Caii -S' s Sî n A 1894 îcj