Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)

1905-06-10 / nr. 485

Amil­ii Mo. 485 BANI D­I­RECTOR COMS­ IV -SÉIKJB A 13 O­X­A­SI­E iS­­ ff E . ■ . Simple (Dimineața) Un an............... . . . 6. 6 luni ........... . >. 3 . . . .. . . . 4.50­ 1 lună . . . ........................... 1.5* IN STRAIN­ATA­TE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an . . . lei 32­­ 3 luni .... 6 l­ani ..... 16 . 1 lună . . . . S. IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT 5 Mimi în ipatfâ #***» tXSM^r.­vssasaiA^i­­ris: PUBLICITATEA linia pe corp 7 pagina III-a bani 2C * « a a­­ IV-a „ 1T PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina III-a bani 19 » a « * IV-a a II Inserții și reclame linia­rei 3 Editura Societăței anonime pe cicitiv „Adevĕrul“ Capital social C00.000 lei * vu«»fionssa«ipGS55aa Telefon No. 260. Ap­are zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nopții JBiarourile EÎar&al U ai str. §ării3t SifvXf" Vineri 10 Iunie 1UOî* * A$S­4 / / ' ■y ' " ‘ Războiul ruso-japonez Prințul Leopold bombardat Berlin, 8 Iunie.­­ Prințul Fried­rich Leopold al Prusiei, care după cu­m se știe se află pe cîmpul de război și, a fost surprins Vineri, cu prilejul vizitărea pozițiilor genera­lului Mișcenko, de un puternic foc al bateriilor japoneze și a primit astfel botezul focului. Rușii înconjurați pe uscat Londra, 8 Iunie.—Știri con­cordante de pe cîmpul de răz­boi a anunță că încercările de înconjurare ale japonezilor au­ avut un­­ succes complect: înaintarea lor spre est este asigurată în trei coloane pa­ralele cu coasta. la Petersburg domnește o mare consternare și o mare ne­siguranță asupra punctului în care se va desfășura lupta decizivă. La Tokio și în cartierul principal japonez domnește o dispozițiune­ foarte entuziastă. Colosala forță a japonezilor Londra, 8 Iunie. — „Daily tele­­graph“ primește din Torcio următoa­rea depeșă: Japonezii înaintează mereu victo­rioși. Armata rusă este complect în­conjurată în ambele flancuri. Japonezii au cu mult peste o ju­mătate de milion de oameni pe cîm­pul de războia. Operațiunile preliminare au înce­put la 20 Main st. n. Ofensiva japoneză Petersburg, 8 Iunie. — Generalul Linevici telegrafiază cu data de 29 iunie st. n.. Azi, la 4 ore dimi­neața japonezii au luat ofensiva pe frontul nostru de la vestul liniei fe­rate, ocupînd Silush­ian. O atre­ telegramă a generalului Linievici cu data de 29 st. n., ja­ponezii au început să se retragă în direcția drumului spre Macmak­ai și Ciantalu, ei au înaintat pînă la stațiunea Solimamnarotza, unde au încetat ofensiva. In districtul Liao­­tangwapa japonezii s’au retras pînă la vechile lor pozițiuni. La estul li­niei ferate infanteria japoneză a în­ceput, la 3 ore dimineața, să înain­teze spre marea cale națională, ata­­cînd flancul nostru sting. La 9 ore dimineața detașamentele noastre au început să bată în retragere, la 12 japonezii au ocupat Liaoch­ond­ și Joornam. Negocieri­­ pentru armistițiu Washington, 8 Iunie.­Se asigură în cercurile oficiale că în Manciuria se ur­mează negocieri în privința încheerei unui armistițiu. In luni! pă cei Războiul continuă Londra, 8 Iunie. — Se tele­­s­grafiază din Petersburg : „ Pin sursă autorizată se a­­firm­a că țarul a și luat cu­noștință de condițiunile de pace puse de japonezi. Țarul a declarat că Rusia nu poate accepta aceste con­­dițiuni. Londra, 8 Iunie. — Se telegra­fiază din Tokio. Ziarul „Kakumin“ crede că pacea totuși se va face. Rușii vor fi pre­tențioși la început, dar față cu si­tuația desperată în care se află în Manciuria vor ceda în cele din urmă. Viitoarea bătălie și tratativele de pace Berlin, 8 Iunie. — Se depășează din Petersburg. Locțiitorul ministrului de externe contele Neratov a declarat unui zi­arist că s-a hotărît în mod defini­tiv ca să nu se mai închee armisti­­­­țiul. La întrebarea ce influență va a­­vea apropiata bătălie ce se așteap­tă asupra tratativelor de pace, Ne­ratov a răspuns că dacă Rusia va eși victorioasă Japonia va scădea atît de mult pretențiunile ei în­cît vor fi acceptabile de către Rusia. Dacă Rusia va căpăta o nouă in­­fringere, atunci războiul va fi dus pînă la extrem. tului săvîrșit contra guvernatorului Mia­­sojehow a fost condamnat la 2 ani și 2 luni închisoare. Presa rusă și primirea Zemstwou­­rilor de către țar Petersburg, 8 iunie.­ Toate zia­rele sărbătoresc primirea făcută la Peterh­of delegației zemstwourilor ca un eveniment istoric de primul ordin. Pentru întîia oară, de multă vre­me, țarul a vorbit cu reprezentanți ai poporului fără intermediul bi­­­rocrației. Ziarele „Slowo“ și No­vo je Vrem­­ja“ invită pătura cultă să renunțe de acum înainte la pozițiea­­ de luptă. Ziarul „Russ“ scrie: „Douăzeci de comisiunî nu puteau face nimic pentru liniștirea țărei ca această primire care a dat „bandiților“ și „trădătorilor“ de erî posibilitatea de-a se arăta țarului ca adevarațî patrioți. . . w .T Suvorin directorul lui „Novoje Vremja“ sfîrșește considerațiile sale într’un ton nepotrivit de bombastic, cu amenințări în contra streinatăței care va înțelege să aprecieze im­portanța istorica-mondiala a unirei țarului cu țara. După cum eroii epopeei vechi ru­sești găseau tot­dea­una forțe nouî pentru fapte mari cînd se adresau țărei, tot așa Rusia se va ridica a­­cum, în toată mărirea ei și fără a fi­ cîtușî de puțin slăbită în urma ră­nilor primite în orientul depărtat“. Temeri de tulburări grave Varșovia, 8 Iunie. — De cîte­va zile circulă zvonul că bande revo­luționare au intențiunea de a jefui toate casele aristocraților. Și în cercurile polițiste zvonul se consideră ca întemeiat și funcțio­narii ruși au­ fost invitați să-șî tri­­meată familiile în țară. In cercurile aristocratice și ale burgheziei avute domnește o mare iritație. .. Multe persoane își depun averile la bănci. ................... Funcționari înalți au primit cir­­culări confidențiale cu întrebarea în ce localități din Rusia au­ de gînd să plece. Incăerări într’o biserică rusă. — Intervenția armatei Stavropol, 8 Iunie.— Intr' o bi­serică s’au produs ciocniri între res­­colnici și ortodoxi; acești din urmă au fost maltratați. Ortodoxii s’au a­­dunat apoi în stradă un număr așa de mare în­cît s’a cerut intervenirea armatei care a tras cîteva salve, 11 persoane au fost "ucise ș M 4 rănite. Criza din Ungaria Naționalitățile și noul minister Budapesta, _ 8 Iunie.— Deputații diverselor naționalități s­au întrunit­ere la clubul naționalităților spre a­­ se consfătui. Conferința a fost prezidată de de­putatul román Mihály. S-a hotărît în cele din urmă ca noul cabinet să fie primit cu cea mai mare neîncredere deoarece clubul nu poate vedea în el decît o continua­re a regimului Tisza care s a iden­­dificat cu legea Berzeviczy prin care se aproba și inaugura o eră de com­plectă maghiarizare. Dar clubul și-a exprimat și față cu coalițiunea parlamentară cea mai mare neîncredere, deoarece partidele coalizate tind la realizarea unei com­plecte maghiarizări, deci să nimi­cească naționalitățile. Clubul e hotărît ca în­ cazul cînd șefii celorlalte partide vor face de­­clarațiuni contra cabinetului Fejer­­vary, să facă și el o declarațiune in numele naționalităților. Debutul noului minister ungur Budapesta, 8 Iunie. — Camiera.­­­ Sala și galeriile sînt pline de lume. Noul cabinet, intrînd în sala ședin­țelor, a fost primit cu ilaritate din partea stîngei, și cu huidueli. Mi­nistrul președinte Fejervary a citit decretul de numire a noului minis­ter, apoi a declarat că guvernul, respectînd toate legile, crede de da­toria sa să constitue un guvern al majorităței, supune adunărea mai multe proecte, printre care bugetul provizoriu și legea pentru formarea contingentului clasei anului 1906. Termină cerînd da­ i se permite a da citire decretului pentru numi­rea celorlalți miniștri. Zgomotele devin și mai puternice. Președin­tele Camerei refuză să încuviințeze citirea prin­ ce nu va fi luat în considerație primul decret. D. Fejervary invoacă tradițiunea mai multor veacuri după care re­bele, cînd a vorbit Reichstagului a­­ fost totdeauna ascultat. Majorita­ra votează contra citirea decretului. D. Fejervary declară că în urma ac­estul vot, guvernul tr­ebue să pă­­i­răsească sala. Membrii cabinetului se retrag. D. Kossuth motivează o propunere de neîncredere în guvern ; propune­rea este primită. Atunci s-a deschis al douilea decret regal care amîna Camera pînă la 15 Septembrie st. v. D. Banffy prezintă, în numele coalițiunei, o rezoluție care zice că Reishhstagul ia cunoștiință de de­cretul pe care-l consideră însă ca neconstituțional. Propunerea d-lui Banffy a fost primită cu unanimitate, liberalii fiind esențî. Ședința a fost apoi ridicată. Camera magnațiilor a luat cunoș­tință de decretul regal privitor la numirea cabinetului Fejervary. Pri­mul ministru a făcut apoi aceiași declarație ca la Cameră. Contele Desseny propune să se declare că Camera magnațiilor n’are nici o în­credere în cabinetul Fejervary. Pro­punerea a fost primită cu 54 vo­turi, contra 19. După ce s-a luat cu­noștință de decretul regal care a­­mînă Camera pentru la Septembrie ședința a fost ridicată. Tot de­­>lam noului guvern ungar Ședința Camerei. — Mesajul de amî­nare.—Tumultul.—Vot de blam lui Fejervary.—Intervenția deputaților romini. Budapesta, 8 iunie. — Noul gu­vern a căutat prin mijloace meschine să împedice un vot de blam al Ca­merei. Totuși trucul n’a izbutit. După ce baronul Fejervary arătă motivele numirei unui minister de tranziție și depuse cîteva proecte de lege urgente, vor să se dea ci­tire mesajului regal prin care Ca­mera este amînată pînă la 15 Sep­­tembre. Camera rămase mai întiî stupe­fiată, căci deși se bănuise că al do­ilea rescript regal e privitor la amî­­narea parlamentului, totuși nimeni nu putea crede că după depunerea unor proecte de lege atît de im­portante Camera va fi amînată. Prin aceasta Fejervary voia să înlăture un vot de blam, dar pre­ședintele Justin citi mesagiul a­parte și­ declară că, conform arti­colului 207 din regulamentul Ca­merei, Ședința începută nu poate fi întreruptă și că deci nu va su­pune Camerei mesagiul pînă cînd celelalte proecte nu vor fi votate. Baronul Fejervary răspunde lui Justin invocînd tradiția de secole că cuvîntul regelui trebue ascultat imediat. Se naște un mare tumult, în tim­pul căruia Kossuth și Tizza cerură cuvîntul. Președintele dădu cuvîn­tul celui din urmă care avea să vorbească în chestie de regulament. El rugă pe președinte să consulte Camera dacă dorește citirea imedia­tă a mesagrului. Majoritatea Camerei fu atunci pentru citirea mesagrului după vo­tarea proectelor la ordinea zilei. Guvernul părăsi atunci sala de ședință și Kossum­, depuse în ab­sența guvernul­ui de blam. In numele reprezentanților națio­nalităților deputatul Aurel Movacu declară, în mijlocul viilor aplauze ale Camerei, că n'are nici o încredere în guvernul numit în afară de par­tide, în primul rînd pentru că nu e un guvern constituțional și apoi și pentru motivul că nu prezintă ga­ranții pentru pregătirea stărei cu a­­devărat constituționale pentru care marea majoritate a­ națiunei luptă în zadar de o jumătate de veac. O voce la stînga : Nu-e adevărat! Novacu : Reprezentanții naționa­lităților nu au însă încredere nici în opozițiunea­ unită de­oarece ei nu pot spera împlinirea justelor cereri ale naționalităților de către partidele st­igel-unite. Totuși, el se asociază la votul de neîncredere propus de Kossuth. După ce votul de neîncredere fu primit, se citi rescriptul privitor la amînarea Camerei. Atitudinea opoziției­ unite față de amînarea Camerei o explică baro­nul Banffy care­ declară că trebue luat notă de rescript, dar că opozi­­ția­ unită, în urma actelor inconsti­­tuționale, poate și mai puțin crede în sinceritatea intențiilor primului­­ministru.­­ E înșelăciune, pungășie ! stri­gă stînga și se auzi un glas strigind : Trăiască Norvegia!“ Baronul Banffy supuse în nume­le opoziției­ unite și al disidenților moțiune finală în care amînarea Camerei e declarată de contrară Constituției. Mai departe, prin această moțiune Camera se pronunță în sensul ca ministerul să nu mai rămînă în funcțiune și să nu mai continue a guverna. Nu e nevoe nici de spori­rea contingentului recruților, ujpî de reținerea soldaților cu termen de trei ani sau de chemarea rezervelor, nici de continuarea tratativelor pentru convențiile comerciale. Coroana nu este în drept a de­cide asupra chestiune­ catei părți și guvernul nu trebue să contribue cu bani pentru cheltueli comune. In caz contrariu se atrage aten­ția guvernului că va fi tras la răs­pundere pe cale judiciară pentru daunele materiale ce ar rezulta din procedarea sa. Moțiunea apelează și la concursul consiliilor municipale pentru apăra­rea drepturilor naționale și închee exprimîndu-și speranța că va trium­fa dreapta cauză națională. Moțiunea a fost primită cu un mare entuziasm. Cu aceasta ședința s-a ridicat. Scene scandaloase Budapesta, 8 Iunie."— Cînd gu­vernul a părăsit la Cameră sala de ș­tiințe au izbucnit strigăte furtu­noase de : „Ticăloși! Trădători de patrie !“ etc. Deputatul Pozsgay sări în cul­mea furiei în mijlocul sălei și scui­pă asupra miniștrilor cari nu răs­punseră nimic, sau nu voiră să dea atenție acestei insulte. După ședință circula zvonul că ministrul de razboiu, feldmareșalul Bihar ar fi provocat la duel pe di. Pozsgay, însă zvonul nu s-a con­firmat. Totul de blam al Camerei magna­ților Budapesta, 8 iunie.— In ședința ținută seara Camera magnaților .A dat cu o mare majoritate un vot de blam noului guvern. Consiliile comunale și votul de­ blam Marco, 8 iunie.— Consiliul comu­nal de aci a votat o moțiune prin care-și exprimă disprețul contra mi­nistrului de interne Ghratoffi, care e născut la Makco. In această moțiune consiliul co­munal declară că se va opune la sporirea impozitelor. Vot de blam ministerului Fejervary Budapesta 8 Iunie. — Ședința de azi a Camerei a fost dintre cele mai emoționante. Deputații veniseră în mare număr pentru a vedea cum se va prezen­ta noul cabinet. Galeriile publice e­­rau tixite. Toți miniștrii se aflau la locurile lor. După deschiderea ședinței și fa­cerea formalităților obicinuite, baro­nul Fejervary a voit să dea citire rescriptului imperial prin care se prorogă Camera, înainte ca aceasta să fi putut da un vot de blam gu­vernului. Președintele Justin nu a admis însă ca să se citească acest rescript înainte de a se termina discuția a­­supra numirei noului minister. T­oți miniștrii au părăsit în urma acestora sala de ședință. Kossuth a propus o moțiune de neîncredere in guvern, pe care Ca­mera a votat-o. Apoi s-a citit rescriptul imperial prin care Camera se prorogă pînă la 15 Septembrie. Lovitura de stat Deschiderea Reichstagului suedez Stockholm, 8 Iunie.­­ Sesiunea extraordinară a Reichstagului a fost deschisă de rege. Discursul tronu­lui protestează mai ínt­iu, contra învinuirea de a fi provocat, prin căl­carea constituției, măsurile luate de Norvegia. El a lucrat cu cea mai bună credință; procedările sale au fost totdeauna conforme cu consti­tuția și au fost inspirate de dorința de a lucra pentru adevărata salvare a celor două popoare. Proectul su­pus,Reichstagului nu are de scop să ia măsuri coercitive. Unirea nu me­rită sacrificiul ce măsurile coerci­tive ar face necesarii. O ast­fel de unire ar vea puțină valoare pentru Suedia. Guvernul a depus apoi un pro­fet de lege cerînd autorizarea să intre în negocieri preliminare cu Storthingul norvegian în privința rezolvirea uniunei. In consiliul de miniștri în care s-a hotărît acest proect de lege, regele a declarat că ar fi dureros pentru dînsul să coopereze la dizolvarea unirea în care a crezut că vede independenta, siguranța și fericirea regatelor­ unite. Dacă sunt însă nevoit a lucra ast­fel, o fac numai pentru a evita o nenorocire și mai mare pe care ar putea-o aduce o unire fără înțele­gere—o asemenea unire n'ar fi de nici un folos pentru Suedia. * Stockholm, 8 iunie.—La deschi­derea Reichstagului au asistat și Cassa Wilhelm Bernadotte. Răspunzînd discursului Tronului, contele Spaar președintele primei Camere, a ex­primat voința Camerei de a contri­bui la rezolvarea conflictului. Pre­ședintele a asigurat apoi pe rege de devotamentul actonic și de încre­derea fără margini a Camerei, ex­primând felicitări călduroase pentru perechea princiară, și dorința ca regele să găsească, în fericirea ace­stei perechi, raze de lumină în zi­lele sale întunecate. Presa și uniunea Kopenhaga, 8 Iunie."— In presa suedeză s’a făcut în ultimele zile o schimbare remarcabilă. Toate ziarele aprobă desalvarea uniunei. Se cer compensațiunî întru atîta intra cît ele vor fi pretinse. Norvegia poate să cedeze Suediei posesiunile lor de la nord locuite de Laponi, pentru ca Suedia să poată supraveghea întreaga graniță din­spre Rusia. Presa norvegiană combate cu e­­nergie această idee. Presa japoneză Prin fia* special de la corespondenții noștri din LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia Demonstrații revolutionare la Lodz Lodz, 8 Iunie.—Azi cu prilejul înmor­­mîntărea a cinci persoane ucise Dumi­­nică, in ciocnirile cu poliția, s'au pro­dus manifestation­ de doliu. 50.000 per­soane purtind drapele roșii au urmat convoiul funebru, fără a fi impedicat­ de poliție. Atentat contra unui guvernator rus Wff­fling, 8 Iunie.­— Autorul atenta­ lari călduri la New York —Cazuri numeroase de insolație — Londra, 8 Iunie. — Sîmbătă s’au produs la New­ York numeroase ca­zuri mortale provocate de insolație. Sute de persoane leșinate au fost ridicate de pe străzi și internate în spitale. In timpul nopței timpul s’a mai răcorit puțin și populațiunea, chiar și femeile, în costumele cele mai ușoare permise, au putut părăsi o­­rașul. Pe coastele oceanului căldura a atins, la miezul zilei, 104 grade Fahrenheit. Magazinele au încetat activitatea. Vizitii de la trăsuri, tramvaie, etc., precum și gardiștii de oraș că­deau­ leșinați de căldură. Luni vremea s’a schimbat și ter­mometrul a scăzut la 60 grade, ceea ce a silit populațiunea să pună haine de iarnă și paltoane. Conflictul Franco-Itacan Conferința asupra Marocului Washington, 8 Iunie.­Se asigură că Sultanul va primi propunerea Sultanului din Maroc, dacă ea va fi primită și de celelalte puteri. Criza ministerială din Spania Madrid, 8 Iunie.—­ Regele a în­sărcinat pe d. Montes­o Rios să for­meze cabinetul. D. Montero a primit. Bagajul Șah­ului sechestrat Paris, 8 Iunie.—La Contrexeville a sechestrat bagajul șahului Persiei, de către o firmă pariziană care a intentat proces șahului și a obținut sechestrul. Darul de zece milioane Berlin, 8 Iunie.—Face mare sen­zație știrea următoare care pare a fi autentică. După cum v’an a anunțat princi­pele Deniersmarck ,a convocat pe directorii de bancă pentru a le pro­pune ca să alcătuiască un fond de zece milioane mărci, care să fie pus la dispoziția împăratului, ca din el să acorde suplimente de leafă ofițe­rilor nevoiași. Un director de bancă de la Ber­liner Handelsgesellschaft, ar fi de­clarat în numele tuturor, că nu în­țelege cum s’a putut cere bani dela băncî, cînd cei mai mulți dintre bancheri fiind evrei, nu sînt bine văzuți de ofițerii aristocrați, cari — după cum se propune, e vorba să fie rcrutatî. Bugetul marinei italiene Roma, 8 Iunie. — Camera a adoptat pri 190 voturi contra 48 proectul pen­tru sporirea cheltuelilor marinei militare. Criza ministerială din Grecia Atena, 8 Iunie.—Constituirea cabine­tului lealii întîmpină dificultăți. D. E­­psminoudas Delyanis refuză să intre în cabinet; totuși, d. Halii speră să-l poată notari la aceasta. Lin­ia totală rusă In Persia Teheran, 8 Iunie.— Comunicarea pe linia ferată rusă între Kusivin- Ka­madan a fost deschisă azi. Audiența regelui Carol la Franz- Iosef Viena, 8 Iunie.­­Imparatul Fran­ Cise Josef a primit azi dimineață, la orele 9 și jumătate, în audiență pe zestre parol. Audiența a ținut trei sjtțțuri de oră. In urmă, regele a t­j­r­i­t vizite membrilor familiei Impe­­n­ —■. La ora 3 după amiazi regele a primit în audiență pe ambasadorii Germaniei și al Rusiei. Regina Eli­­sanda s’a dus la amiazi, in trăsură și a­ depus o coroană pe mormântul împărătesei Elisabeta. 8 car­e a av­ut foc un prînz la pa­lat, la care au luat parte regele si regina Romîniei cu suita lor, arhi­ducesa Maria Iosefa, d. și d-na Chica, precum și înalții­­ demnitari ai­­urfei. Conflictul franco germano-marocan Paris, 8 Iunie.­­ D. Rouvier a privit azi dimineață pe d. Radolin, ambasadorul Germaniei, căruia nu î-a remis încă nota scrisă care va rezuma vederile guvernului francez in chestiunea Marocului. Această nota nu este încă redactată, ea va fi gata astă-seară s­au înîine și va fi comunicată direct d-lui Radolin. Budge­tul austriac Viena, 8 iunie.­Camera deputa­ților a continuat prima citire a bud­getului provizoriu. Ministru- preșe­dinte, Gautsch, a zis că guvernul conformîndu-se declarațiunilor fă­cute de curînd, a adresat noului gu­vern ungar o serie de chestiuni concrete, privitoare la cele două părți ale monarhiei. Atitudinea ul­terioară a guvernului va depinde de răs­p­unsul guvernului ungar, instru­­c șu­fiue asupra principiilor legei din 1867 și se va sili să execute cu realitate stipula­­țiunile făcute între vechile guverne dar, în ori­ce împrejurare, va ști să apere cu eficacitate interesele Aus­triei. (Salve de aplauze). Camera Seniorilor a adoptat ta­riful vamal. Toți oratorii au expri­mat speranța că se va izbuti, în cele din urmă, a se continua unirea economică cu Ungaria. Impresia produsă de declarațiile Țarului . Petersburg, 8 Iunie.—Agenția te­legrafică primește știrea din Mosco­va care semnalează impresia produsă de cuvintele rostite de țar către mem­brii congresului zemstvourilor. Gu­­vernămîntul Tvor a hotărît să facă o adresă țarului cu prilejul primirea reprezentanților țărei. Reprezentanții corpurilor autono­me se vor aduna din nou în curînd la Moscova unde se va ține la 28 iunie congresul primarilor, la 1 iu­lie congresul reprezentanților Zemst­vourilor la S Iulie congresul m­are­i] șarilor nobilime]. Se vor discuta principiile organizăreî reprezenta­­țiunei poporului. Evreii din Rusia Berlin, 8 Iunie.— După știrile ce vin din Petersburg agitația prin­tre evrei ia proporții tot mai mari. Fruntașii mișcărei liberale s’au declarat pentru ca să se acorde drep­turi egale evreilor. Se afirmă că la audiența avută la țar, prințul Trubețkoi, șeful delega­­țiunei, a insistat asupra faptului că toți supușii ruși trebue să aibă dreptul de a alege și de a fi aleși în Adunarea națională. Această declarație s-a făcut în special în vederea atitudinei nehotă­­rîte a ministrului în chestia evre­iască, viitorului, sub conducerea însuși a di­­rectorului, d. Mereti. Dar va avea și un erou, și anume actul al 4-lea din Eli­goletto,—asupra căruia vom­ reveni. — La școala profesională izraelită de fete, examenele de fine de an continuă în fiecare zi de la 8—12. La aceste 8 e­xamene asistă multă lume, care își ex­primă toată lauda asupra progresului realizat de școală și al nevoei ce se simte ca o asemenea școală să existe. — La 24 iunie încep examenele școa­­lei de meserii de la Bucium. — Consiliul comunal din Iași va fi dizolvat. Noi­­ alegeri comunale vor a­­vea loc la începutul lunei August.­­ Examenele la școalele izraelite române „Cultura“ încep la 12 Iunie și vor continua pînă la 22. Solemnitatea împărțirea premiilor a fost fixată pentru 29 Iunie. Examenele la școala „Junimea No. 1“ încep deasemenea la 12 Iunie. — In curînd va avea loc la grădini Copou, o serbare organizată în folosul „Azilului de bătrîni“ întreținut de soc. meseriașilor evrei. Acest azil este una dintre instituțiunile cele mai frumoasa din oraș și merită să fie încurajate. — Orele de cancelarie la pr­imărie, au fost fixate pe timpul vacanțe! de li 8—12 jum. a. m. Dan BRAILA, 8 iunie. — Sosesc din străinătate mai! cererî de rapiță. Peste două săptămîni vor porni de aci primele transporturi. — Funcționari! comercial! de aci re­­difază un memoriu pe care-l vor adresa prefectului Faranga, cerîndu-i să ia mă­­sură să se respecte mai sever legea res­pauzului duminical. — Comercianții din port, alcătuesc aparte o lista de candidați la alegerea membrilor Camerei de comerț. Vor fi­­trei liste : două cu caracter politic, una a comercianților. Lista guvernamentală a suferit în ultimul moment cîteva mo­dificări. — Pelagra face mari ravagii în județ, se semnalează numeroase cazuri de a­­lienație mintală. •— Consiliul comunal a ținut ședință astăzi, ocupîndu-se în deosebi cu ches­tia pavărei unor strade și cu repararea lucrărilor malului Dunărea. Poliția din Berlin a cerut poliției de aici urmărirea unui oarecare Linden­­burg care a dispărut de acolo—defrau« dînd vr’o 50.000 de mărci. — Polițaiul Brăescu de aici și-a luat un concediu și a plecat la Odesa unde se judecă afacerea moștenirea Vartic j d. Brăescu se pretinde a fi unul din moștenitori. — Substituitul de procuror Jean Pi*­roșea a plecat în comuna Viziru să an­cheteze o crimă săvirșită acolo. , “.■*•? sînul fio d­otâțbio questro de aici sau ivit mari neînțelegeri. Magistrații cari sunt membrii ai acestei societăți au demisionat. Mulți cer socoteli mai clare de la ultimele alergări. .— Produce oarecare senzație dispa­riția unui tînăr A. S. cu o tînără e e­vreică. Coresp. IN ȚARA IAȘI, 8 Iunie.— Azi la orele 10 dim. a avut loc înmormîntarea principesei Adela Moruzzi. A asistat la serviciul funebru și a urmat cazul tot ce Iașul are mal dis­tins. D. Dumitru Moruzzi, prefectul poli­ției capitalei, a venit aci ca să asiste la înmormîntare. — Curtea cu jurați a condamnat azi pe Sandu Vasile pentru omor la doi ani închisoare. — Sioniștii ieșeni au ales cîțiva delega­ți care să-l reprezinte la consfătuirea sio­nistă ce se va ține în București în cursul săptămînei viitoare. Dan. Ședința consiliului comunal.—Canalizarea orașului.—împrumut cu prima.—Anga­jarea unui inginer-șef.—Examene par­ticulare. IAȘI, 8 Iunie. — Aseară s’a întrunit consiliul comunal sub preșidenția d­lui Gh. Lascar, primarul orașului. Primarul a pus în discuțiune chestia canalizării orașului, care trebue să meargă paralel cu chestia apei în ceea ce privește mijloacele financiare, pri­marul a propus facerea unui împrumut cu prime, așa cum noi am anunțat-o cel dint­ia. Consiliul s’a raliat in totul la părerea primarului. Consiliul a mai decis de a se angaja un inginer specialist, care să suprave­gheze lucrările de alimentare cu apă și a canalizării orașului și care să ocupe în acelaș timp postul de inginer-șef al comunei. — După o ultimă dispoziție, exame­nele particulare de curs primar, încep ic ziua de 11 a lunei. Dan Producția de la conservator.—Școala profesională izraelită.—Dizolvarea consiliului comunal.—Știri școlare. Serbări.—Ore de cancelarie la pri­mărie. IAȘI, 8 Iunie.— Duminică în 12 ale lunei, va avea loc la Teatrul Național producțiunea conservatorului de muzică și declamațiune. Vom da la timp între­gul program. De astă dată bucățile din variatul program, vor fi executate de elevii și elevele care absolvează la a­­cest «a­și va debuta orchestra ceașer» Condamnați pe viață . TECUCIU, 8 Iunie. — La Curtea 6| jurați s’a judecat erî senzaționalul pro­­­ces al îndoitului omor săvîrșit de cătri fioroșii criminali: O. Caragea, Vasile Homoceanu, Victor Titu, Dumitru Mun­teanu și V. Brînză, cari afi schingîufi în mod oribil omorîndu-le, pe femeile Ruxanda Vornicu și Ioana Crăciun din comuna B­ădăcinești acest județ, în noaptea de 14 spre 15 Februarie ’a. o. Curtea, în urma verdictului afirmativ dat de către d-nii jurați, a condamnat pe­ acești criminali la munca silnică pe viață.­­ Criminalii aceștia, constituiți în bande nocturne, au comis numeroase furturi și crime in acest județ. Știrea despre condamnarea lor a pro­dus satisfa­ția generală. Sosirea nouilor prefecți —Sentință.— Evadare.—Curtea cu jurați.—Acci­dent—Sosirea unui colonel rus. GALAȚI, 8 Iunie.— Cu trenul do 4 au sosit prefecții Ciuntu și Solacolu. Ei au fost intîmpinați de d. Victor Macri, de numeroși conservatori și de perso­­nalul prefecturilor.­­ —Pentru congresul din Bassel, plea­că azi d-nn­ Prieten, Sch­oem­berg, Sehen­­dindu-se mandat și d-lor Nordau și Montefiore.­i — Tribunalul a dat sentința în afa­cerea falsei demisiuni a judecătorului V. Constantinescu, condamnînd pe Titu Romanescu la 7 luni pe Lulndo la 3 luni și pe ambii la despăgubiri. — In cercurile evrcești se discuta iar venirea aci a d-rului Niemerowei rabin și inspector școlar. — Pentilie Antonescu, deținut pen­tru spargere, a reușit să evadeze din arestul poliției. El a fost găsit ascuns intre niște scînduri din str. Constan­­dache. — Jurații au condamnat la 2 ani pen­tru furt cu omor pe Dumitriu. El a fost apărat de d. Fortunescu. — Max Hirchs c­ăzînd de pe bicicletă a fost rănit. — Cu vaporul „Bulgaria“, a sosit din Odessa colonelul Niculai S^uida, din garda imperială. E- a placat spre Bu­curești, iar de acolo, la­ Vicar. , , , *—. A mai­ sosit zionistul"Crime"-Mav Herman Schroff care ima­g i­ sV h­j uigta etpdil in Rusia. F’.iv.

Next