Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)
1905-06-11 / nr. 486
Anul li No. 485 BANI 5 Bani la țoală, fai» PUSlICITATE.f1 Linia pe corp 7 pagina II-a bani 2C I* anr H IV-a „ 11) PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 85 a » » » IV-a „ 13 *nserții și reclame linia Iei 2 Editura Societății anonime pe acțiun „Adevărul“ Capital social 600.000 eîB s vncege wgsmr Telefon No. 260. Apare zilnic la ora & dimineața cu ultimele știri ale zaopiei Iimrourile ziarului străinei dar si / DIRECTOR CONST. MINLE A ItOM A Si Ii Si T K Simple (Dimineața) Un an «•••••• • . . Lei 18, ("luni •••••••••«•• n 5 ...................4.50 1 lnne . .................................... . . . „ 1-50 Df STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . lei 32 . 3 hmt...................... 6 ioni ................16 . 1 lună .... 3. IN STRAINATATE ÎNDOIT Sîmbăta 11 Iunie 1905 __fISTIlZI: 10 (23) Innia 1005 Culemlar: ORTODOX: Sf. mucenic Timoteiu „ CATOLIC : S. Jacov Soarele răsare 4 ore 35 m., apune 8 ore 2 m. __ In ultimele 21 ore a plouat puțin mai în toată țara; astăzi continuă încă a ploua în multe părți din Moldova, în restul țarei _________________________cerni posomorți. La Drăgușeni (Covurlui) Brănești (Ilfov), Bălcești (Vilcea) și Obedenî (Vlașca), s’au obținut peste 10 milimetri de apă. Vînt tăricel de la N și NE bate în multe localități. Temperatura cea mai ridicată de peste zi, plus 29 gr. la Calafat și cea mai coborîtă din cursul noptei plus 11 grade la Sinaia. Barometrul s-a coborît în Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar în puțin înălțimea barometrului la 0.754.2 mm. Temperatura aerului 20 calm. Starea cerului: foarte noros. Qnnrvtnnn la Parcul Oteteleșanu . In toate serile reprezentații date de Compania Ujllibidu UlC lirică romînă de sub direcția d-lui C. Grigoriu—Grădina Blanduziei. In fiece seară teatru de varietăți. _____________________ MiätEKTO Autorități.— Toate autoritățile publice sînt deschise. Judiciare. — sínt deschise. reätul Sr* țăreî mai , Vîntul: Instanțele judecătorești INGRIJIREA FRNHDIETEI Un aparat american pentru călcarea feței ca să dispară zbîrciturile AUTOMOBILIZMUL Ne civilizăm, intrăm cu hotărîre pe calea progresului cu mare iuțeală, ne americanizăm cu o grabă care nu poate decit să ne facă cinste. Iată un fapt foarte îmbucurător. Un personagiu dintr-o piesă a lui Caragiale spune : „Să avem și noi faliții noștri !” Astăzi putem repeta: „Să avem și noi omorîțiî noștrii de către automobile“. Dacă în Franța, de pildă, se intîmplă în fiecare zi cîte un accident de automobil, dacă în alte țări automobilismul se soldează cu sacrificiul atîtor vieți omenești, de ce la noi în Romînia să nu se întîmple același lucru? Iată reflecțiunilor pe care ni le-a sugerat îndoitul omor întîmplat zilele trecute pe cîmpiile noastre. Cititorii noștri știu că un automobil condus de către tînărul Crisoveloni fiul cunoscutului bancher din Capitală, a călcat o copilă de țăran pe o șosea oarecare și a ucis-o. Un alt automobil condus de către d. Calița, un bogat proprietar, a făcut aceeași ispravă, cu alte cuvinte două ființe omenești ucise în aceeași zi. Ni se va spune de către partizanii desmetici ai automobilismului, că au fost două accidente nenorocite, două omoruri datorite unei fatale întîmplări, credem și noi că a fost așa. Căci atîta ar mai lipsi ca omorurile să fi fost săvârșite cu intenție, decit, aceste accidente ar putea fi evitate dacă cei ce conduc automobilele ar fi oameni cu judecată și ar alerga cu o viteză potrivită. Insă acei cari conduc aceste vehicule, nu destul de maniabile în stadiul actual, cred că fac o ispravă mare, dacă -și lansează mașinele cu cea mai mare iuțeală. Acest exces se observă nu numai afară din orașe, dar în București chiar și pe stradele cele mai întortochiate și mai strivite. Vitra, în primul rând, este a autorităților care tolerează circulația cu viteza prea mare. Dacă sunt și conducători raționabili, în schimb sunt oarecare domnișori cari n’au nici destulă seriozitate, nici destul simț al datoriei, nici respect de legalitate și cari, fie pentru că sunt copii de oameni influenți, fie că sunt copii de oameni bogați, cred că totul le este permis in țara aceasta. Acum arată că neînfrînarea automobilismului a produs două accidente extrem de regretabile. Oricite despăgubiri bănești ar da moștenitorilor sau rudelor de aproape autorii involuntari ai celor două omoruri, cari sînt oameni f urați, și ori cit de sincere vor fi vîrstele lor, nu este ma ai puțin adevărat că morții nu vor mai învia. Nu este nimic mai spăimîntător pentru omul de inimă decit gîndul că a pricinuit, din cauza unei greșeli personale, moartea altui om, de aceea credem că atît d. Calița cit și d. Crisoveloni trebue să aibă sîngeroase mustrări de conștiință. Totuși pedeapsa legală trebue să fie exemplară pentru ca repetarea unor asemenea accidente să nu mai fie posibilă. Din parte-ne cerem ca autoritățile să ia măsuri din cele mai drastice, iar automobiliștii să fie obligați a nu depăși, sub nici un cuvînt, o viteză anumită. Mai cu seamă să se sfîrșească o dată cu goana nebună pe calea Victoriei și pe celelalte strade frecventate. Și, dacă autoritățile nu vor voi să înțeleagă, este datoria justiției ca să fie inexorabilă cu delicvenții și cu cei ce nu șî vor fi îndeplinit datoria. Știri politice La înapoiarea din concedii a d-lui general Manu va pleca în concedii! d. Cantacuzino. Interimatul președinției consiliului și al ministerului de interne va fi ținut de d. general Manu. * In consiliul de miniștri ținut era la d. Cantacuzino, în afară de concediul ă-lor miniștri s’a mai decis ca la ÎS Iunie, adică Sîmbăta viiotare, să se dea banchetul care a fost contramandat din cauza doliului Curței. Banchetul se va da în sala Teatrului Național din Capitală. D-nii general Manu și Take Ionescu, miniștrii de războiu și finanțe, vor plecă în concediu la 19 iunie. D. general Manu va lipsi timp de o lună și interimatul ministerului de războiu va fi ținut de d. general Lahovary, ministrul de externe. D. Take Ionescu va lipsi 50 zile și interimatul ministerului de finanțe va fi ținut de d. Al. Bădărău, ministrul justiției. C. Dem . Azi Vineri 10 Iunie a apărut Fascicole. 51-a Misterele parisului — MARE ROMAN SOCIAL —Trivini ULTIMA ORǍ TELEGRAFIC Prin fir special de la corespondenții noștri din LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia Universitățile închise pentru popor Petersburg, 9 Iunie.Spre a îngreuia accesul elementelor tulburătoare în universități, consiliul imperiului a întocmit un proect pentru sporirea taxelor de studiu de la 100 la 500 de ruble. Cu modul acesta își vor putea trimite fiii la universitate numai straturile sociale avute cari se crede că sunt animate de idei conservatoare. Proectul va fi supus unor serioase dezbateri. Mobilizarea garnizoanei Moscova Moscova, 9 iunie.Guvernatorul orașului a făcut cunoscut că mobilizațiunea districtului militar al Moscovei începe pe ziua de 23 Iunie st. n. și a invitat populațiunea a păstra calmul. Războiul ruso-japonez Rușii siliți să se retragă Londra, 9 Iunie. După o telegramă primită de către ziarul „Times“ din Tokio, mișcarea de ofensivă a japonezilor făcută în ziua de 16 iunie st. n., avea de scop să preiie o puternică operațiune de înconjurare din partea generalului Mischenko. Rușii par a fi fost cu totul surprinși. Grosul armatei lor s’a retras repede prin Mongolia la Congkiatun, înaintarea japonezilor.—Situația rușilor disperată Londra, 9 iunie. — Ziarul Times află următoarele din Petersburg: Știri particulare din Manciuria arată situația armatei ruse ca disperată. Japonezii înaintează de-a lungul unui front uriaș de peste 400 de mile engleze, care se întinde la granița Mongoliei, pînă la nordul Coreei. Rușii se află în complectă necunoștință despre punctul ce va fi ales pentru lupta decisivă. Nouă poziții ocupate de japonezi Tokio. 9 Iunie.—Oficial.—Un detașament japonez operînd în regiunea Weimuanpuinen a ocupat în ziua de 19 Iunie st.n. localitatea Lienwacken fără a întîmpina rezistență. A ocupat în urmă Jangmulinzu, la nordvest de Weipienpuinen respingînd pe inamic care înainta pe drumul spre Kirin mergînd spre nord. Un alt detașament a gonit în ziua de 19 Iunie st. n. pe inamic de la Jangzuling la 10 mile spre nord Weijuanpumen și a ocupat colinele la nord-vest de Shihaivozu situat la nord Juanguling gonind pe inamic, care a ocupat pozițiuni la nord și nordvest de acea localitate. In regiunea Tsangton un detașament japonez a înaintat spre linia ferată, gonind pe inamic, care a ocupat colinele de la sud de Suimeaozu la 18 mile spre nord est de Tsangtu. In aceste lupte ambele părți beligerante n’au suferit decit perderi ușoare. In jurul armistițiului Berlin, 9 Iunie.—După știrile sosite din Petersburg, nu există nici o speranță de încheere a unui armistițiu. Generalul Linevici nici nu vrea să audă despre aceasta; el speră că situația la teatrul războiului va lua o întorsătură favorabilă pentru ruși. Situația amenințătoare a lui Linovicî Londra, 9 iunie.Ziarul „Daily Telegraph“ anunță din Moji că generalul Linovici a fost extrem de surprins cînd a constatat că japonezii înaintează la dreapta și sa stingă pe un mare front. Generalul Linievici se află astăzi într’o situație cu mult mai amenințătoare ca aceea a lui Europatkin la Mukden. Japonia vrea înainte de toate să izoleze Vladivostokul, convocată în mod normal. Nu vor fi desmoștenit, ci se vor da drepturi egale tuturor. Țarul veghiază și țarul ne va proteja înpotriva atentatelor ce s’ar da contra libertăței conștiinței, și libertăței presei, precum și a libertăței domiciliului. Ne aflăm în ajunul unor mari reforme. Sunt convins că aceste reforme se vor realiza și că din ele va eși o Rusie nouă. Discursul a fost primit cu aplauze entuziaste. Panică la o procesiune Varșovia, 9 Iunie. — In timpul procesiunei înmormxntărea unor revoluționari uciși ce a avut loc intr’un orășel de lingă Cracovia, s’a născut, dintr’o cauză cu totul neînsemnată, o mare panică. Mulțimea fugi într’o goană nebună, dar din fericire lucrurile se putură liniști repede prin intervenția unor profesioniști mai curagioși, așa că nu sînt de înregistrat alte urmări decit rănirea mai multor femei și copii cari, căzînd, au fost călcați în picioare. Criza din Ungaria Presa și criza din Ungaria Budapesta. 9 Iunie. — Ziarele relevă marea importanță a moțiunei votată ori de Cameră. Ele declară că mîinile noului minister sunt legate, deoarece nu poate nici percepe birurile, nici convoca recruții. Ziarele își exprimă speranța că puterile străine nu vor încheia convenții comerciale cu un guvern căruia parlamentele î-au interzis anume încheierea unor asemenea convenții. Regretabil este numai, și părerea aceasta o are întreaga presă, că persoana regelui a fost pusă și ea în discuție. Dar răspunzători de aceasta sunt sfătuitorii regelui, cari, ei,șÍ dîntîî, au pus persoana suveranului Înainte. Maghiarii contra împăratului Budapesta, 9 iunie. — Ziarele grupurilor radicale ale opoziției spun că ele au căzut sorții asupra viitoarei dezvoltări a evenimentelor. Acum e dovedit că națiunea maghiară și regele ei au apucat pe căi deosebite. Demisia guvernului Budapesta, 9 iunie.—Semi-oficiosul Magyar Nemzet anunță că guvernul va proceda în mod constituțional față de votul de neîncredere al Camerei deputaților și al Camerei magnaților. Aceasta înseamnă că guvernul va inmîna regelui demisiunea, deoarece n’a izbutit să împiedice votul de neîncredere. Cu acest scop primul ministru Fejervary a plecat astă seară la Viena și va fi primit mîine în audiență de împărat. Ministerul va continua probabil, întocmai ca și demisionatul cabinet Tisza, să gireze afacerile curente pînă la toamnă. Fejervary la Viena Viena, 9 iunie. —D-l Fejervary, președintele consiliului a sosit. Va fi primit mîine în audiență de împărat la Bruck unde suveranul va merge mîine dimineață spre a inspecta trupele. Conflictul franco-germanomarocan Berlin, 9 iunie.— Nici prin nota remisă azi de d. Rouvier ambasadorului german la Paris, nu s’a înlăturat încordarea care există în relațiile dintre Francia și Germania ci aceasta continuă în starea acută de pînă acum. Nota franceză va da probabil loc la negocieri îndelungate, ale căror rezultate nu se așteaptă aci cu prea mult optimism. — Din Tanger se anunță ziarului „Vossische Zeitung“ că în urma reclamațiunilor ministrului de externe al Marocului la ambasadorul francez, guvernul francez a ordonat autorităților algeriene să permită trecerea prin teritoriul algerian a trupelor marocane trimise în contra răsculaților. Nota franceză în chestia Marocului Paris, 9 Iunie.—Se crede că nota d-lui Rouvier către Germania în chestiunea marocană va fi comunicată în mod oficios semnatarilor convențiunei din Madrid. Nota Franței către Germania Berlin, 9 Iunie. — Presupunerea dela început după care căderea lui Delcassé va fi urmată de rechemarea ambasadorului francez la Curtea din Berlin, d. Bibourd, nu pare a se confirma. Cel puțin la Berlin s’ar dori ca d. Bibourd să continue a’șî exercita misiunea sa. La recepția de azi, d. Bouvier, prim-ministru și ministru de externe al Franței, a remis prințului Rado Un, ambasadorul german, o notă cu privire la chestia Marocului. Toate informațiunile privitoare la cuprinsul acestei note, publicate de ziarele de dimineață din Paris, sunt formulate în termeni generali, spunînd că guvernul francez va examina propunerea relativă la o conferință internațională asupra chestiei marocane. Cuprinsul notei franceze către Germania Paris, 9 iunie.—Nota Franței cu privire la chestiunea marocană, a fost remisă era seară principelui Radolin. Nota cuprinde 15 pagini. Se afirmă că d. Rouvier, ministrul afacerilor străine, după ce face istoricul chestiune, face să reiasă în relief situațiunea cu totul particulară a Franței în ceea ce privește integritatea teritoriului marocan și declară că Franța s-a arătat totdeauna partizană a porturilor deschise în Maroc și a integrității teritoriului marocan. Franța nu se opune la o conferință internațională și discuta mai mult academic motivele în favoarea sau în defavoarea unei conferințe în chestiunea marocană și condițiunile în care, după părerea Franței, o atare conferință are rațiunea ei de a fi garanta pacea bunei. Cu banii lui Carnegie se vor crea mari institute de pace în Berlin, Washington, Londra și Paris. Pină acum Carnegie nu s-a pronunțat încă asupra acestei propuneri fantastice. Centenarul lui Mazzini Roma, 9 Iunie. Regele a luat hotărîrea de a asista la serbarea centenarului marelui republican Mazzini. Regele va fi însoțit de toți miniștri. Cuvîntarea festivă o va ține marele maestru al lojei francmasonice, d-l Ernesto Nathan. Ziarele amintesc că regele a semnat o sumă considerabilă și pentru monumentul lui Mazzini. Teribilă dramă de amor Teschen, 9 iunie.—In localitatea de vilegiatură din apropiere, Tissa un tînăr de 32 de ani, fiul comerciantului Pueschner, a tras asupra iubitei sale Anna Puehr, fiica șefului contabil al magazinului Pueschner, și apoi asupra lui însuși, mai multe focuri de revolver. g Nefericitul tînăr, spre a asigura moartea amîndurora, luă apoi un briciu și tăie artera de la mina iubitei lui și de la mina sa. Starea ambelor victime e disperata Cauza acestui groaznic act este opunerea părinților la unirea celor doi iubiți. Marele duce Cyril la Coburg Berlin, 9 iunie.—Marele duce rus Cyril a sosit era la Coburg. El a fost primit la gară de către divorțata mare ducesă de Hessa Diplomat înlocuit Belgrad, 9 iunie.—Guvernul sîrbesc a acordat exequatorul baronului Kzikan, care a fost numit ministru plenipotențiar austro-ungar în locul d-lui Dumba. Un discurs al lui Roosevelt Londra, 9 iunie.—Mîine sau pormrine se vor face cunoscute numele plenipotențiarilor păcei, precum și data începerea negocierilor. Președintele Roosevelt a ținut era la Worcester un discurs in care și-a exprimat speranța că pacea va fi în curînd realizată. Nimicirea bandelor sîrbești Belgrad, 9 iunie.—Provoacă mare agitație știrea după care cele două bande sîrbești nimicite de turci în Macedonia, au căzut victime unei trădări din partea bulgarilor. Ziarele atacă pe bulgari în articole violente. Bujanac Bacetta, șeful de bande sîrb care a căzut la mânăstirea Bejakova, a fost înainte vreme funcționar de bancă și era un patriot cunoscut. Moartea sa e deplînsă în întreaga Serbie. In stația de frontieră Czrna Csuka a pătruns o bandă albaneză, care însă a fost respinsă de trupe sîrbești. Groaznică încercare de evadare Berlin, 9 Iunie. Azi la amiază, un acrobat anume Sieber, care se afla în închisoarea preventivă, a făcut o temerară tentativă de evadare. Pe cînd i se lua interogatorul într’o cameră de la etajul întîiu, deodată Sieber se repezi la fereastră și repezindu-se cu capul în geamuri, le străbătu căzînd jos pe stradă. El rămase cu nesimțire pe caldaîm, avînd membrele zdrobite. Poliția l’a internat într’o stare foarte gravă în spital. Ancheta asupra capitulărei Portului Arthur Petersburg, 9 iunie.— Comisiunea de anchetă asupra capitulărei Portului Arthur și-a terminat cercetările. Ancheta a dovedit că capitularea a fost inevitabilă, deoarece fortăreața nu putea aștepta nici un ajutor. Logodirea ducesei de Hessa Frankfurt, 9 iunie. o Divorțată mare ducesă de Hessa se va logodi pe la mijlocul lui iulie, cu marele duce Kyrill. Camera italiană și aniversarea lui Mazzini Roma, 9 iunie.—Camera deputaților.—D. Fortis, reamintind că ziua de astăzi coincide cu aniversarea primului centenar a nașterei lui Giuseppe Mazzini pe care poporul italian o celebrează cu iubire și recunoștință iar lumea întreagă și-o amintește cu o admirațiune, a evocat figura marelui patriot italian propunînd Camerei să ridice ședința ca semn de omagiu și reverență. (Viî și generale aprobări). Președintele Marcorap pronunță cîteva cuvinte bine simțite de admiriține pentru Mazaini, relevînd că întreaga Italie îl onorează și că regele va asista astăzi la comemorarea lui. Președintele a rugat Camera să se asocieze la propunerea d lui Fortis. (Foarte vii aprobări). Toți deputații, în picioare, aprobă prin aclamațiune propunerea d-lui Fortis. Ședința este ridicată. Ceremonia comemorări lui Mazzini Roma, 9 Iunie.Azi după amiaza în marea sală a Colegiului Roman, a avut loc ceremonia comemorărea lui Mazzini. La această solemnitate au asistat : regele, d. Fortis, președinții corpurilor legiuitoare, miniștrii, autoritățile și notabilitățile. D. Ernest Nathan a pronunțat un discurs viu aplaudat, făcînd apologia marelui patriot italian. Autoritățile, asociațiunile, au depus coroane pe bustul lui Mazzini din Capitoliu. Centenarul lui Mazzini a fost celebrat în toată Italia și în special la Genua, patria lui Mazzini. Orașul este pavoazat și decorat. Autoritățile și asociațiunile au depus coroane pe monumentul lui Mazzini. O mare mulțime asista, întrevedere între exarchul bulgar și prințul Ferdinand Sofia, 9 iunie. Exarhul bulgar, trecînd azi de dimineață prin Sofia, în drumul sau spre a face o cură în Europa, a avut zice-sc o întrevedere cu principele Bulgariei. Mari evenimente politice în Italia Roma, 9 Iunie.—Presa comentează în mod viu ridicarea interzicerea dreptului de vot pentru catolici, după avantajele sau dezavantajele ce fiecare partid așteaptă de la această schimbare. Liberalii și democrații se tem de o întărire a curentului reacționar. Conservatorii propagă cu energie cartelul cu clericalii spre a putea reuși in alegeri. Mulți însă preconizează un mare succes al socialiștilor la Turin. Toată lumea se așteaptă la o puternică activitate a fizionomiei parlamentului. Separarea bisericei de stat în Franța Paris, 9 iunie.— Camera a adoptat articolul 21 din proiectul de separațiune determinînd penalitățile la cari vor putea fi supuse asociațiunile și uniunile cultului. Conflictul turco-sîrb Belgrad, 9 iunie.Ziarul „Odjek” spune că d. Simicî, ministrul Serbiei la Constantinopole, s’a reîntors la postul său astă seară, Poarta dînd satisfacțiune Serbiei în afacerea din Monastir. Criza ministerială din Spania Madrid, 9 iunie. — D. Montero,sărcinat de rege a constitui noul cabinet, a conferit eri cu d-nii Maura și Villaverde. Ziarele recunosc că chestiunea duetului este cea care crează mai mari dificultăți constituirea cabinetului. Războiu franco-german ? Berlin, 6 iunie.— Un ziar social democrat anunță că d. Buelow, cancelarul imperiului, ar fi adresat, înainte de ridicarea chestiei Marocului, ministrului de război iT șiț șefului statului ■major întrebarea dacă Germania e pregătită pentru război, deoarece izbucnirea unui războiu nu e exclusă. Relatare Cleveland (Ohio, Statele Unite), 9 Iunie.—Expresul liniei „Lake Short” a deraiat. Trenul a fost aproape în întregime distrus și a ars parțial, 18 persoane au fost ucise și 20 rănite. Agitațiile din Creta Constantinopol, 9 Iunie.—La Canea se fac pregătiri pentru întărirea, de către trupele internaționale a posturilor de jandarmerie în districtul Shakia unde șeful Kundurus proectează o contrainsurecțiune. Și în interiorul insulei ocupațiunea punctelor importante continuă. Noul cabinet spaniol Madrid, 9 Iunie. — D. Montero Rios a declarat că lista noului cabinet a fost întocmită și că o va prezenta mîine regelui. Partid catolic în Italia Roma, 9 iunie. Marchizul Cernaggia, primul deputat catolic, care a fost ales toamna trecută, a declarat că așteaptă de la alegerile apropiate o mare victorie clericală. El preconizează un cartel politic cu conservatorii și anunță că" papa a îndeplinit cea mai arzătoare dorință a catolicilor. Originalele acestor telegrame se află expuse in vitrina magazinului de muzică Jan Fader din calea Victoriei. Senzațional discurs al primarilui din Petersburg Paris, 9 iunie. — Se telegrafiază din Petersburg ziarului Temps. In ședința dumei (consiliului comunal) Petersburgului, primarul provizor Nikitin a relatat asupra primirea delegațiunei zemstvourilor la țar. In mijlocul aplauzele membrilor dumei, Nikitin a citit răspunsul pe care țarul l-a dat la cuvîntarea prințului Trubețcoi. Nikitin a adăugat apoi. ..Să avem încredere în promisiunea țariithr. Adunarea națională va fi Plecarea suveranilor romani din Viena Viena, 9 iunie.—MM. LL. Regele și regina Romíniei au plecat azi dimineață spre Sinaia, la ora 9.50. Principele de Montenuovo, a transmis majestăților lor salutările împăratului. La gară MM. LL. regele și regina au fost primiți de membrii serviciului de onoare, de d. Emil Ghika, ministrul Romîniei și personalul legațiunei, de consultă general al Romîniei, cavalerul de Lindheim și de viceconsulul d. H. Arnold cu soțiile lor. M. S. Regele a convorbit îndelung cu toți. Doamnele au remis M. S. reginei buchete din cele mai frumoase. Demisia guvernului grecesc Atena. 9 Iunie. — Miniștrii și-au dat demisiunea. Regele a însărcinat pe d. Ralli cu reconstituirea cabinetului. Situațiunea este grea, partidul delyanist fiind dislocat. Se crede posibilă o disolvare a Camerei. Criza ministerială de Grecia Atena. 9 Iunie.—In urma neînțelegerilor dintre actualii miniștrii și d. Italii, negocierile pentru formareaa noului cabinet au fost rupte. D. Halii voia să modifice programul delyanist. Lovitura de stat Norvegia în căutarea unui rege Berlin, 9 iunie.—Berliner Tageblot primește din Stokholm o depeșe după care circulă acolo zvonul că Norvegia ar fi trimes la Stokholm pe fostul ministru la Madrid, baronul Wedel Jarlsberg, spre a oferi coroana prințului Carol. Tulburările din Armenia Petersburg, 9 iunie.—Ziarul „Birjevia Wiedomosti“ spune că în districtul Sarușan (guvernămintal Erivan) răsculații, în număr de 37.000 aproximativ, au distrus patru sate armenești, atacînd apoi satul Vlianorașan. Răsvrătiții au fost respinși, pierzînd 100 oameni. Satul Sulundian a fost ocupat de trupe. Trei zile in urma primirei de trupe și ajutor, comandantul trupelor a respins atacul răzvrătiților făcindu-i să aibă mari pierderi. Un șef a fost ucis. In cursul nopții, cazacii au început atacul, făcind 850 prizonieri și luînd numeroase arme. S’au găsit proclamațiuni mahometane, învitînd pe Chitiii și pe Suniții la luptă. In jurul păcei O propunere a ligei americane pentru pace Berlin, 9 iunie. — Liga generală americană pentru pace a cerut miliardarului Carnegie să dea 120 milioane de mărci pentru încurajarea unei uniuni puternice între Germania, America, Anglia și Franța. A-,-idulii americani ai păcei cred cu o asemenea ur':,,o" ** nute^