Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)

1905-06-11 / nr. 486

Anul li No. 485 BANI 5 Bani la țoală, fai­» PUS­l­ICITATE.f1 Linia pe corp 7 pagina II-a bani 2C I* a­nr H IV-a „ 11) PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 85 a » » » IV-a „ 13 *nserț­ii și reclame linia Iei 2 Editura Societății anonime pe acțiun „Adevărul“ Capital social 600.000­­ eîB s­ vncege­ wgsmr Telefon No. 260. Apare zilnic la ora & dimineața cu ultimel­e știri ale zaopiei Iimrourile ziarului str­­ăin­ei­ dar s­i / DIRECTOR CONST. MINLE A It­O­M A Si Ii Si T K Simple (Dimineața) Un an «•••••• • . . Lei 18, ("luni •••••••••«•• n 5 ...................4.50 1 lnne . .................................... . . . „ 1-50 Df STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . lei 32 . 3 hmt...................... 6 ioni ................16 . 1 lună .... 3. IN STRAIN­AT­ATE ÎNDOIT Sîmbăta 11 Iunie 1905 __fISTIlZI: 10 (23) Innia 1005 Cu­lemlar: ORTODOX: Sf. mucenic Timoteiu „ CATOLIC : S. Jacov Soarele răsare 4 ore 35 m., apune 8 ore 2 m. __ In ultimele 21 ore a plouat puțin mai în toată țara; astăzi continuă încă a ploua în multe părți din Moldova, în restul țarei _________________________cerni posomorți. La Drăgușeni (Covurlui) Brănești (Ilfov), Bălcești (Vilcea) și Obedenî (Vlașca), s’au­ obținut peste 10 mili­metri de apă. Vînt tăricel de la N și NE bate în multe localități. Temperatura cea mai ridicată de peste zi, plus 29 gr. la Calafat și cea mai coborîtă din cursul nop­tei plus 11 grade la Sinaia. Barometrul s-a coborît în Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar în puțin­ înălțimea barometrului la 0.754.2 mm. Temperatura aerului 20 calm. Starea cerului: foarte noros. Qnnrvtnnn la Parcul Oteteleșanu . In toate serile reprezentații date de Compania Ujllibidu UlC lirică romînă de sub direcția d-lui C. Grigori­u­­—Grădina Blanduziei. In fiece seară teatru de varietăți. _____________________ Miät­EKTO Autorități.— Toate autoritățile publice sînt deschise. Judiciare. — sínt deschise. reätul Sr* țăreî mai , Vîntul: Instanțele judecătorești INGRIJIREA FRN­HDIETEI Un aparat american pentru călcarea feței ca să dispară zbîrciturile AUTOMOBILIZMUL Ne civilizăm, intrăm cu hotărîre pe calea progresului cu mare iuțeală, ne americanizăm cu o grabă care nu poate decit să ne facă cinste. Iată un fapt foarte îmbucurător. Un personagiu dintr-o piesă a lui Caragiale spune : „Să avem și noi faliții noștri !” Astăzi putem repeta: „Să avem și noi omorîțiî noștrii de către automobile“. Dacă în Franța, de pildă, se in­­tîmplă în fiecare zi cîte un ac­cident de automobil, dacă în alte țări automobilismul se soldează cu sacrificiul atîtor vieți omenești, de ce la noi în Romînia să nu se în­­tîmple același lucru? Iată reflecțiu­­nilor pe care ni le-a sugerat îndoi­tul omor întîmplat zilele trecute pe cîm­piile noastre. Cititorii noștri știu că un automo­bil condus de către tînărul Crisove­­loni fiul cunoscutului bancher din Ca­pitală, a călcat o copilă de țăran pe o șosea oarecare și a ucis-o. Un alt automobil condus de către d. Calița, un bogat proprietar, a făcut aceeași ispravă, cu alte cuvinte două ființe omenești ucise în aceeași zi. Ni se va spune de către partizanii desmetici ai automobilismului, că au fost două accidente nenorocite, două omoruri datorite unei fatale întîm­­plări, credem și noi că a fost așa. Căci atîta ar mai lipsi ca omorurile să fi fost săvârșite cu intenție, de­cit, aceste accidente ar putea fi evi­tate dacă cei ce conduc automobilele ar fi oameni cu judecată și ar alerga cu o viteză potrivită. Insă acei cari conduc aceste ve­hicule, nu destul de maniabile în stadiul actual, cred că fac o ispravă mare, dacă -și lansează mașinele cu cea mai mare iuțeală. Acest exces se observă nu numai afară din orașe, dar în București chiar și pe stradele cele mai întor­­tochiate și mai strivite. Vitra, în primul rând, este a auto­rităților care tolerează circulația cu viteza prea mare. Dacă sunt și con­ducători raționabili, în schimb sunt oarecare domnișori cari n’au nici destulă seriozitate, nici destul simț al datoriei, nici respect de legali­tate și cari, fie pentru că sunt copii de oameni influenți, fie că sunt co­pii de oameni bogați, cred că totul le este permis in țara aceasta. A­­cum a­rată că neînfrînarea automobi­lismului a produs două accidente extrem de regretabile. Ori­cite despă­gubiri bănești ar da moștenitorilor sau rudelor de aproape autorii in­voluntari ai celor două omoruri, cari sînt oameni f urați, și ori cit de sin­cere vor fi­­­ vîr­stele lor, nu este ma ai puțin adevărat că morții nu vor mai învia. Nu este nimic mai spăimîn­­tător pentru omul de inimă decit gîndul că a pricinuit, din cauza u­­nei greșeli personale, moartea altui om, de aceea credem că atît d. Ca­lița cit și d. Crisoveloni trebue să aibă sîngeroase mustrări de conști­ință. Totuși pedeapsa legală trebue să fie exemplară pentru ca repetarea unor asemenea accidente să nu mai fie posibilă. Din parte-ne cerem ca autoritățile să ia măsuri din cele mai drastice, iar automobiliștii să fie obligați a nu depăși, sub nici un cuvînt, o vi­teză anumită. Mai cu seamă să se sfîrșească o­­ dată cu goana nebună pe calea Vic­toriei și pe celelalte strade frecven­tate. Și, dacă autoritățile nu vor voi să înțeleagă, este datoria justiției ca să fie inexorabilă cu delicvenții și cu cei ce nu­ șî vor fi îndeplinit datoria. Știri politice La înapoiarea din concedii­ a d-lui general Manu va pleca în con­cedii! d. Cantacuzino. Interimatul președinției consiliu­lui și al ministerului de interne va fi ținut de d. general Manu. * In consiliul de miniștri ținut era la d. Cantacuzino, în afară de con­cediul ă-lor miniștri s’a mai decis ca la ÎS Iunie, adică Sîmbăta vii­­otare, să se dea banchetul care a fost contramandat din cauza doliului Curței. Banchetul se va da în sala Tea­trului Național din Capitală. D-nii general Manu și­­ Take Io­­nescu, miniștrii de războiu și finan­țe, vor plecă în concediu la 19 iunie. D. general Manu va lipsi timp de o lună și interimatul ministerului de războiu va fi ținut de d. general Lahovary, ministrul de externe. D. Take Ionescu va lipsi 50 zile și interimatul ministerului de finan­țe va fi ținut de d. Al. Bădărău­, ministrul justiției. C. Dem . Azi Vineri 10 Iunie a apărut Fascicole. 51-a Misterele parisului — MARE ROMAN SOCIAL —­­Trivin­i ULTIMA ORǍ TELEGRAFIC Prin fir special de la corespondenții noștri din­­ LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia Universitățile închise pentru popor Petersburg, 9 Iunie.­Spre a în­­greuia accesul elementelor tulbură­toare în universități, consiliul im­periului a întocmit un proect pentru sporirea taxelor de studiu de la 100 la 500 de ruble. Cu modul acesta își vor putea trimite fiii la universitate numai straturile sociale avute cari se cre­de că sunt animate de idei conser­vatoare. Proectul va fi supus unor seri­oase dezbateri. Mobilizarea garnizoanei Moscova Moscova, 9 iunie.­Guvernatorul orașului a făcut cunoscut că mobi­­lizațiunea districtului militar al Mos­covei începe pe ziua de 23 Iunie st. n. și a invitat populațiunea a păstra calmul. Războiul ruso-japonez Rușii siliți să se retragă Londra, 9 Iunie.­­ După o tele­gramă primită de către ziarul „Ti­mes“ din Tokio, mișcarea de ofen­sivă a japonezilor făcută în ziua de 16 iunie st. n., avea de scop să preiie o puternică operațiune de în­conjurare din partea generalului Mischenko. Rușii par a fi fost cu totul sur­prinși. Grosul armatei lor s’a retras re­pede prin Mongolia la Congkiatun, înaintarea japonezilor.—Situația rușilor disperată Londra, 9 iunie. — Ziarul Times află următoarele din Petersburg: Știri particulare din Manciuria arată situația armatei ruse ca dis­p­erată. Japonezii înaintează de-a lungul unui front uriaș de peste 400 de mile engleze, care se întinde la gra­nița Mongoliei, pînă la nordul Co­reei. Rușii se află în complectă necu­­noștință despre punctul ce va fi ales pentru lupta decisivă. Nouă poziții ocupate de japonezi Tokio. 9 Iunie.—Oficial.—Un de­tașament japonez operînd în regiu­nea Weimuanpuinen a ocupat în ziua de 19 Iunie st.­n. localitatea Lienwacken fără a întîmpina rezis­tență. A ocupat în urmă Jangmu­­linzu, la nordvest de Weipienpu­inen respingînd pe inamic care îna­inta pe drumul spre Kirin mergînd spre nord. Un alt detașament a gonit în ziua de 19 Iunie st. n. pe inamic de la Jangzuling la 10 mile spre nord Weijuanpumen și a ocupat colinele la nord-vest de Sh­ihaivo­­zu situat la nord Juanguling gonind pe inamic, care a ocupat pozițiuni la nord și nordvest de acea locali­tate. In regiunea Tsangton un detașa­ment japonez a înaintat spre linia ferată, gonind pe inamic, care a o­cupat colinele de la sud de Sui­­meaozu la 18 mile spre nord est de Tsangtu. In aceste lupte ambele părți beligerante n’au suferit decit perderi ușoare. In jurul armistițiului Berlin, 9 Iunie.—După știrile so­site din Petersburg, nu există nici o speranță de încheere a unui ar­mistițiu. Generalul Linevici nici nu vrea să audă despre aceasta; el speră că situația la teatrul războiului­­ va lua o întorsătură favorabilă pentru ruși. Situația amenințătoare a lui Li­novicî Londra, 9 iunie.­Ziarul „Daily Telegraph“ anunță din Moji că ge­neralul Linovici a fost extrem de surprins cînd a constatat că japo­nezii înaintează la dreapta și sa stingă pe un mare front. Generalul Linievici se află astăzi într’o situație cu mult mai amenin­țătoare ca aceea a lui Europatkin la Mukden. Japonia vrea înainte de toate să izoleze Vladivostokul, convocată în mod normal. Nu vor fi desmoștenit, ci se vor da drepturi egale tuturor. Țarul veghiază și țarul ne va proteja înpotriva atentatelor ce s’ar da contra libertăței conștiin­ței, și libertăței presei, precum și a libertăței domiciliului. Ne aflăm în ajunul unor mari reforme. Sunt con­vins că aceste reforme se vor realiza și că din ele va eși o Rusie nouă. Discursul a fost primit cu aplauze entuziaste. Panică la o procesiune Varșovia, 9 Iunie. — In timpul procesiunei înmormxntărea unor re­voluționari uciși ce a avut loc in­tr’un orășel de lingă Cracovia, s’a născut, dintr’o cauză cu totul ne­însemnată, o mare panică. Mulțimea fugi într’o goană ne­bună, dar din fericire lucrurile se putură liniști repede prin interven­ția unor profesioniști mai curagioși, așa că nu sînt de înregistrat alte urmări decit rănirea mai multor fe­mei și copii cari, căzînd, au fost călcați în picioare. Criza din Ungaria Presa și criza din Ungaria Budapesta. 9 Iunie. — Ziarele re­levă marea importanță a moțiunei votată ori de Cameră. Ele declară că mîinile noului mi­nister sunt legate, de­oarece nu poate nici percepe birurile, nici convoca recruții. Ziarele își exprimă speranța că puterile străine nu vor încheia con­venții comerciale cu un guvern că­ruia parlamentele î-au interzis anu­me încheierea unor asemenea con­venții. Regretabil este numai, și părerea aceasta o are întreaga presă, că per­soana regelui a fost pusă și ea în discuție. Dar răspunzători de acea­sta sunt sfătuitorii regelui, cari, ei­­,șÍ dîntîî, au pus persoana suveranului Înainte. Maghiarii contra împăratului Budapesta, 9 iunie. — Ziarele grupurilor radicale ale opoziției spun că ele au căzut sorții asupra vii­toarei dezvoltări a evenimentelor. Acum e dovedit că națiunea ma­ghiară și regele ei au­ apucat pe căi deosebite. Demisia guvernului Budapesta, 9 iunie.—Semi-oficio­­sul Magyar Nemzet anunță că gu­vernul va proceda în mod constitu­țional față de votul de neîncredere al Camerei deputaților și al Camerei magnaților. Aceasta înseamnă că guvernul va inmîna regelui demisiunea, de­oarece n’a izbutit să împiedice votul de ne­încredere. Cu acest scop primul ministru Fejervary a plecat astă seară la Viena și va fi primit mîine în au­diență de împărat. Ministerul va continua probabil, întocmai ca și demisionatul cabinet Tisza, să gireze afacerile curente pînă la toamnă. Fejervary la Viena Viena, 9 iunie. —D-l Fejervary, președintele consiliului a sosit. Va fi primit mîine în audiență de îm­părat la Bruck unde suveranul va merge mîine dimineață spre a in­specta trupele. Conflictul franco-germano­­marocan Ber­lin, 9 iunie.— Nici prin nota remisă azi de d. Rouvier ambasado­rului german la Paris, nu s’a în­lăturat încordarea care există în re­lațiile dintre Francia și Germania ci aceasta continuă în starea acută de pînă acum. Nota franceză va da probabil loc la negocieri îndelungate, ale căror re­zultate nu se așteaptă aci cu prea mult optimism. — Din Tanger se anunță ziaru­lui „Vossische Zeitung“ că în urma reclamațiunilor ministrului de ex­terne al Marocului la ambasadorul francez, guvernul francez a ordonat autorităților algeriene să permită trecerea prin teritoriul algerian a trupelor marocane trimise în contra răsculaților. Nota franceză în chestia Marocului Paris, 9 Iunie.—Se crede că nota d-lui Rouvier către Germania în chestiunea marocană va fi comuni­cată în mod oficios semnatarilor convențiunei din Madrid. Nota Franței către Germania Berlin, 9 Iunie. — Presupunerea dela început după care căderea lui Delcassé va fi urmată de rechema­rea ambasadorului francez la Curtea din Berlin, d. Bibourd, nu pare a se confirma. Cel puțin la Berlin s’ar dori ca d. Bibourd să continue a’șî exercita misiunea sa. La recepția de azi, d. Bouvier, prim-ministru și ministru de externe al Franței, a remis prințului Rado­ Un, ambasadorul german, o notă cu privire la chestia Marocului. Toate informațiunile privitoare la cuprinsul acestei note, publicate de ziarele de dimineață din Paris, sunt formulate în termeni generali, spu­­nînd că guvernul francez va exa­mina propunerea relativă la o con­ferință internațională asupra ches­tiei marocane. Cuprinsul notei franceze către Germania Paris, 9 iunie.—Nota Franței cu privire la chestiunea marocană, a fost remisă era seară principelui Ra­­dolin. Nota cuprinde 15 pagini. Se afirmă că d. Rouvier, minis­trul afacerilor străine, după ce face istoricul chestiune­, face să reiasă în relief situațiunea cu totul parti­culară a Franței în ceea ce privește integritatea teritoriului marocan și declară că Franța s-a arătat tot­deauna partizană a porturilor des­chise în Maroc și a integrității te­ritoriului marocan. Franța nu se opune la o conferință internațională și discuta mai mult a­­cademic motivele în favoarea sau în defavoarea unei conferințe în ches­tiunea marocană și condițiunile în care, după părerea Franței, o atare conferință are rațiunea ei de a fi­ garanta pacea bunei. Cu banii lui Carnegie se vor crea mari institute de pace în Berlin, Washington, Londra și Paris. Pină acum Carnegie nu s-a pro­nunțat încă asupra acestei propu­neri fantastice. Centenarul lui Mazzini Roma, 9 Iunie.­ Regele a luat hotărîrea de a asista la serbarea centenarului marelui republican Ma­zzini. Regele va fi însoțit de toți mi­niștri. Cuvîntarea festivă o va ține ma­rele maestru al lojei francmasonice, d-l Ernesto Nathan. Ziarele amintesc că regele a sem­nat o sumă considerabilă și pentru monumentul lui Mazzini. Teribilă dramă de amor Teschen, 9 iunie.—In localitatea de vilegiatură din apropiere, Tissa un tînăr de 32 de ani, fiul comer­ciantului Pueschner, a tras asupra iubitei sale Anna Puehr, fiica șefu­lui contabil al magazinului Puesch­ner, și apoi asupra lui însuși, mai multe focuri de revolver. g­ Nefericitul tînăr, spre a asigura moartea amîndurora, luă apoi un briciu și tăie artera de la mina iu­bitei lui și de la mina sa. Starea ambelor victime e disperata Cauza acestui groaznic act este opunerea părinților la unirea celor doi iubiți. Marele duce Cyril la Coburg Berlin, 9 iunie.—Marele duce rus Cyril a sosit era la Coburg. El a fost primit la gară de către divorțata mare ducesă de Hessa Diplomat înlocuit Belgrad, 9 iunie.—Guvernul sîr­­besc a acordat exequatorul baronu­lui Kzikan, care a fost numit mi­nistru plenipotențiar austro-ungar în locul d-lui Dumba. Un discurs al lui Roosevelt Londra, 9 iunie.—Mîine sau por­­mrine se vor face cunoscute numele plenipotențiarilor păcei, precum și data începerea negocierilor. Președintele Roosevelt a ținut era la Worcester un discurs in care și-a exprimat speranța că pacea va fi în curînd realizată. Nimicirea bandelor sîrbești Belgrad, 9 iunie.—­Provoacă mare agitație știrea după care cele două bande sîrbești nimicite de turci în Macedonia, au căzut victime unei trădări din partea bulgarilor. Ziarele atacă pe bulgari în arti­cole violente. Bujanac Bacetta, șeful de bande sîrb care a căzut la mânăstirea Be­jakova, a fost înainte vreme func­ționar de bancă și era un patriot cu­noscut. Moartea sa e deplînsă în întreaga Serbie. In stația de frontieră Czrna Csuka a pătruns o bandă albaneză, care însă a fost respinsă de trupe sîr­bești. Groaznică încercare de evadare Berlin, 9 Iunie.­­ Azi la amiază, un acrobat anume Sieber, care se afla în închisoarea preventivă, a fă­cut o temerară tentativă de evadare. Pe cînd i se lua interogatorul în­tr’o cameră de la etajul întîiu, de­odată Sieber se repezi la fereastră și repezindu-se cu capul în gea­muri, le străbătu căzînd jos pe stradă. El rămase cu nesimțire pe calda­­îm, avînd membrele zdrobite. Poliția l’a internat într’o stare foarte gravă în spital. Ancheta asupra capitulărei Portu­lui Arthur Petersburg, 9 iunie.— Comisiunea de anchetă asupra capitulărei Por­­tului­ Arthur și-a terminat cercetările. Ancheta a dovedit că capitularea a fost inevitabilă, de­oare­ce fortă­reața nu putea aștepta nici un a­­jutor. Logodirea ducesei de Hessa Frankfurt, 9 iunie. o Divorțată mare ducesă de Hessa se va logodi pe la mijlocul lui iulie, cu marele duce Kyrill. Camera italiană și aniversarea lui Mazzini Roma, 9 iunie.—Camera deputa­ților.—D. Fortis, reamintind că ziua de astăzi coincide cu aniversarea primului centenar a nașterei lui Giu­seppe Mazzini pe care poporul ita­lian o celebrează cu iubire și recu­noștință iar lumea întreagă și-o a­­mintește cu o admirațiune, a evocat figura marelui patriot italian propu­­nînd Camerei să ridice ședința ca semn de omagiu și reverență. (Viî și generale aprobări). Președintele Marcorap pronunță cîteva cuvinte bine simțite de ad­­mir­iți­ne pentru Mazaini, relevînd că întreaga Italie îl onorează și că regele va asista astăzi la comemo­rarea lui. Președintele a r­ugat Ca­mera să se asocieze la propunerea d lui Fortis. (Foarte vii aprobări). Toți deputații, în picioare, aprobă prin aclamațiune propunerea d-lui Fortis. Ședința este ridicată. Ceremonia comemorări lui Mazzini Roma, 9 Iunie.­Azi după amiaza în marea sală a Colegiului Roman, a avut loc ceremonia comemorărea lui Mazzini. La această solemnitate au­ asistat : regele, d. Fortis, președin­ții corpurilor legiuitoare, miniștrii, autoritățile și notabilitățile. D. Er­nest Nathan a pronunțat un dis­curs viu­ aplaudat, făcînd apologia marelui patriot italian. Autoritățile, asociațiunile, au depus coroane pe bustul lui Mazzini din Capitoliu. Centenarul lui Mazzini a fost ce­lebrat în toată Italia și în special la Genua, patria lui Mazzini. Ora­șul este pavoazat și decorat. Auto­ritățile și asociațiunile au depus co­roane pe monumentul lui Mazzini. O mare mulțime asista, întrevedere între exarch­ul bulgar și prințul Ferdinand Sofia, 9 iunie.­ Exarhul bulgar, trecînd azi de dimineață prin Sofia, în drumul sau spre a face o cură în Europa, a avut zice-sc o întrevedere cu principele Bulgariei. Mari evenimente politice în Italia Roma, 9 Iunie.—Presa comentează în mod viu­ ridicarea interzicere­a drep­tului de vot pentru catolici, după avantajele sau dezavantajele ce fie­care partid așteaptă de la această schimbare. Liberalii și democrații se tem de o întărire a curentului reacționar. Conservatorii propagă cu energie cartelul cu clericalii spre a putea reuși in alegeri. Mulți însă preco­nizează un mare succes al socialiș­tilor la Turin. Toată lumea se așteaptă la o pu­ternică activitate a fizionomiei par­lamentului. Separarea bisericei de stat în Franța Paris, 9 iunie.— Camera a adop­tat articolul 21 din proiectul de se­­parațiune determinînd penalitățile la cari vor putea fi supuse asociațiu­nile și uniunile cultului. Conflictul turco-sîrb Belgrad, 9 iunie.­­Ziarul „Odjek” spune că d. Simicî, ministrul Ser­biei la Constantinopole, s’a reîntors la postul său astă seară, Poarta dînd satisfacțiune Serbiei în afacerea din Monas­tir. Criza ministerială din Spania Madrid, 9 iunie. — D. Montero,­sărcinat de rege a constitui noul cabinet, a conferit eri cu d-nii Maura și Villaverde. Ziarele recunosc că chestiunea du­­etului este cea care crează mai mari dificultăți constituirea cabine­tului. Războiu franco-german ? Berlin, 6 iunie.— Un ziar social democrat anunță că d. Buelow, cancelarul imperiu­lui, ar fi adresat, înainte de ridicarea chestiei Marocului, ministrului de război iT șiț șefu­­lui statului ■major întrebarea dacă Germania e pregătită pentru război, de­oarece iz­bucnirea unui războiu nu e exclusă. Relatare Cleveland (Ohio, Statele Unite), 9 Iunie.—Expresul liniei „Lake Short” a deraiat. Trenul a fost aproape în întregime distrus și a ars parțial, 18 persoane au fost ucise și 20 ră­­nite. Agitațiile din Creta Constantinopol, 9 Iunie.—La Ca­nea se fac pregătiri pentru întări­rea, de către trupele internaționale a posturilor de jandarmerie în dis­trictul Shakia unde șeful Kundurus proectează o contra­insurecțiune. Și în interiorul insulei ocupațiu­­nea punctelor importante continuă. Noul cabinet spaniol Madrid, 9 Iunie. — D. Montero Rios a declarat că lista noului ca­binet a fost întocmită și că o va prezenta mîine regelui. Partid catolic în Italia Roma, 9 iunie.­ Marchizul Cer­­naggia, primul deputat catolic, care a fost ales toamna trecută, a decla­rat că așteaptă de la alegerile a­­­propiate o mare victorie clericală. El preconizează un cartel politic cu conservatorii și anunță că" papa a îndeplinit cea mai arzătoare do­­rință a catolicilor. Originalele acestor telegra­me se află expuse in vitrina magazinului de muzică J­an Fader din calea Victoriei. Senzațional discurs al primari­­lui din Petersburg Paris, 9 iunie. — Se telegrafiază din Petersburg ziarului Temps. In ședința dumei (consiliului co­munal) Petersburgului, primarul pro­­vizor Nikitin a relatat asupra primi­rea delegațiunei zemstvourilor la țar. In mijlocul aplauzele membrilor dumei, Nikitin a citit răspunsul pe care țarul­­ l-a dat la cuvîntarea prin­țului Trubețcoi. Nikitin a adăugat apoi. ..Să avem încredere în promisiunea ța­riithr. A­dunar­ea națională va fi Plecarea suveranilor romani din Viena Viena, 9 iunie.—MM. LL. Regele și regina Romíniei au plecat azi di­mineață spre Sinaia, la ora 9.50. Principele de Montenuovo, a transmis majestăților lor salutările împăratului. La gară MM. LL. regele și regina au fost primiți de membrii serviciu­lui de onoare, de d. Emil Ghika, ministrul Romîniei și personalul le­­gațiunei, de consultă general al Ro­­mîniei, cavalerul de Lindheim și de vice­consulul d. H. Arnold cu soții­le lor. M. S. Regele a convorbit îndelung cu toți. Doamnele au­ remis M. S. reginei buchete din cele mai frumoase. Demisia guvernului grecesc Atena. 9 Iunie. — Miniștrii și-au­ dat demisiunea. Regele a însărcinat pe d. Ralli cu reconstituirea cabinetului. Situa­­țiunea este grea, partidul delyanist fiind dislocat. Se crede posibilă o disolvare a Camerei. Criza ministerială d­e Grecia Atena. 9 Iunie.—In urma neînțe­legerilor dintre actualii miniștrii și d. Italii, negocierile pentru formareaa noului cabinet au fost rupte. D. Halii voia să modifice programul delyanist. Lovitura de stat Norvegia în căutarea unui rege Berlin, 9 iunie.—Berliner Tageblo­t primește din Stokholm o depeșe după care circulă acolo zvonul că Norvegia ar fi trimes la Stokholm pe fostul ministru la Madrid, ba­ronul Wedel Jarlsberg, spre a oferi coroana prințului Carol. Tulburările d­in Armenia Petersburg, 9 iunie.—Ziarul „Birjevi­a Wiedomosti“ spune că în districtul Sarușan (gu­vernămintal Eri­van) răscula­ții, în număr de 37.000 a­­proximativ, au distrus patru sate armenești, atacînd apoi satul Vlianorașan. Răsvrătiții au fost respinși, pierzînd 100 oameni. Satul Sulundian a fost ocupat de trupe. Trei zile in urma primirei de trupe și ajutor, comandantul trupelor a respins atacul răzvrătiților făcindu-i să aibă mari pier­deri. Un șef a fost ucis. In cursul nopții, cazacii au în­ceput atacul, făcind 850 pri­zonieri și luînd numeroase arme. S’au găsit proclamați­­uni mahometane, învitînd pe Chitiii și pe Suniții la luptă. In jurul păcei O propunere a ligei americane pentru pace Berlin, 9 iunie. — Liga generală americană pentru pace a cerut mi­liardarului Carnegie să dea 120 mi­lioane de mărci pentru încurajarea unei uniuni puternice între Germa­nia, America, Anglia și Franța. A-,-i­dulii americani ai păcei cred cu­ o asemenea ur':,,o" ** nute^

Next