Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)

1905-07-22 / nr. 527

V Vinerif 22 iunie 11905 i amiciția.—Insuficiența ființei noas­tre este aceea care dă naștere amiciției și insuficiența amiciției însăși o face să piară. Cînd ești singur, simți cît ești de mizerabil, simți că ai un sprijin și a­­tunci începi a căuta un alter ego și gusturilor tale, un tovarăș, cu care să împărțești atît plăcerile cit și grijile: cauți un om de la care să pozez atît inima cît și gîndurile. Atunci amiciția pare lucrul cel mai dulce în lume. În­dată insă ce ai dobindit ceea ce ai doi fit îți schimbi repede ideea. Cînd ver­­de departe vreun bun, el este mai in­tim ținta dorinților noastre; și dacă l’ai dobindit nu întîrzii a’î simți neantul. Sufletul nostru, pentru a cărui pri­vire în departe, acest bun îi era obsta­col, are drumul deschis cînd obstacolul a fost învins: tot astfel se întîmplă și cu amiciția, care de departe punea tă­­rîm, tuturor prom­ețiunilor noastre, în­cetează do a le țărmuri de aproape ; ea nu mai umple vidul pe care promisese să-l umple ; ea ne lasă în dorința de alte bunuri cari ne distrag și ne poartă în alte direcțiuni. Atunci devii neglijent, devii dificil și în curând ceri ca un tribut toate com­plezențele pe cari la început le-ai pri­orit ca un dar. E în firea omului, ca să-și aproprieze, puțin cste puțin pînă și favorurile de cari se bucură. O îndelungată posesiune îl obicinu­­iește în mod natural a privi lucrurile pe cari le posedă ca obiceiu. Astfel obi­ceiul îl face să creadă că are un drept natural asupra amicului său. Ar voi să-și creeze chiar un titlu, în virtutea căruia să-i guverneze această voință. Cînd aceste pretențiuni sînt reciproce, cum se întîmplă mai întotdeauna, a­­tunci amorul propriu­ strigă de amin­­două părțile și da naștere la o serioasă înăsprire a relațiunilor, la glaciale și amare explicațiuni. Astfel unul găsește altuia mutual­­mente defecte pe cari în alte împreju­rări și le-ar fi ascuns, sau­ pînă aci foști amici cad în mulțimea de patimi cari degradează amiciția, precum boalele violente te dezgustă de cele mai dulci plăceri. Astfel oamenii cei mai mai excesivi­ nu sunt și cel mai capabili de o con­stantă amiciție. O asemenea amiciție nu se poate găsi nicăeri mai tainică și mai vie, ca în spiritele timide și se­­rioase, ale căror suflet moderezat cu­noaște virtutea, căci amiciția ușurează inima lor îngreuiată de plumbul miste­rului și al secretului, lărgește spi­ritul, îl deschide, îl face mai încrezător, se amestecă în distracțiile, în afacerile lor : ea este sufletul întregei lor vieți. —Pallas- Z­IUA 1313 BRI , arestare senzațională din Constantinopol. — Chestiunea marocană. — Document semnat.—Judecarea revoltaților de pe „Potemkin“. — Situația în­­ N­ij­ni-N­ovgoro­d de­sigur nu a lipsit de importanță. Mulți diplomați cred că această știre nu e eronată. — Consiliul de războiu din Sebasto­pol va judeca la 7 August stil nou pe revoltații de pe ,,Potemkin“ și „Pobie­­donosze”. Aceștia sunt deținuți în port pe bor­dul vasului de transport „Truth“. Va­sul îi va conduce, în ziua judecăței pînă la chei, unde se află clădirea tribuna­lului militar. — Situația la Nij­ni-Novgorod, conti­nuă a fi extrem de gravă. Evreii fug din oraș în număr foarte mare. Polițaiul orașului a chemat eri la poliție pe două fruntași evrei și le-a pus în vedere că vor fi atacați și că ar face mai bine să plece. El a mai adăugat că alt consiliu nu poate să le dea fiind­că poliția nu poate face nimic în fața furiei poporului.­­ Știrea arestării unui înalt func­ționar la Constantinopol, știre adusă de „Berliner Tageblat“, se confirmă. Func­ționarul bănuit că ar fi amestecat în complot și arestat, e rudă cu un mi­nistru turcesc. Cercurile înalte din Cons­­tantinopol, sunt foarte agitate. — Chestiunea marocană, pare că a început a se limpezi. După știrile sosite din New-York­, Statele­ Unite vor lua și ele parte la c­­onferința internațională care se va ține­­ asupra acestei chestiuni.­­ Spania și Portugalia vor participa și I de. Suveranul spaniol e încîntat de a­­t­ențiunea puterilor față de interesele s­paniole in Africa.­­ 5 Ministerul de interne a autorizat con­siliul general al județului Tulcea ca în sesiunea extraordinară în care a fost convocat, să se ocupe și cu chestiunea găsirea mijloacelor necesare pentru preîntîmpinarea cheltuelilor urgente și neprevăzute ivite pe seama județului ulterior aprobatei budgetului pe exer­cițiul curent, să verifice și să valideze titlurile celor doi consilieri aleși pentru plasa Sulina și in fine, să procedeze la complectarea biuroului consiliului prin alegerea unui al doilea vice-președinte. La locul d-lui Ovid Buteanu, demisionat, — Casa de depuneri, consemnațiune și economie aduce la cunoștiința pu­blică că cu începere de la 1 August 1905, consiliul de administrație al casei a fixat la 5 la s. pe an dobînda la Îm­prumuturile ce casa va face pe depozit de efecte. Efectele de stat și efectele adv­ise de casele publice drept garanție, pre­cum și obligațiunile comunei București vor primi drept garanție pentru împru­muturi cu un scăzămînt de 15 la sută , din cursul zilei , iar acțiunile băncii Naționale a Romîniei cu 20 la sută din cursul cu care se vor cota zilnic. , IN STREINATATE (Diverse). — Din telegramele noastre. . — In cercurile diplomatice din Paris s­­e discută foarte mult știrea dată de „Echo de Paris“ cum că între Wilhelm e și țar, in întrevederea de la Bjoerko, t­ar ar fi semnat un document secret, care s < Jiar de meeting național de la „lada“ iar populațiunea Capitalei a partici­pat cu un mai sincer entuziasm la o manifestație națională ca la meetingul convocat în sala „Dacia“. A fost o adevărată sărbătoare națio­nală acest meeting. Deși meetingul a fost anunțat pentru orele 3 d. a., totuși vasta sală Dacia, cu galeriile, lojile, scena, pînă la cel din urmă loc, gemea de luine incă de la orele 2. Societatea de cultură macedo-romînă a pornit de la sediul ei, într’un grup de peste o mie de persoane, parcur­­gînd calea Rah­ovei și str. Carol, avînd în frunte drapelul societăței și un alt drapel roșu cu inscripția „Aromîniî pro­testează“. De asemenea au mai venit în cor­pore la meeting societățile Albina Car­­paților, Asociația generală a studenților universitari romini, precum și nume­roase corporații de meseriași. Din sala Dacia Pe scenă se aflau numeroși romîni macedoneni fruntași precum și studenții macedo-romîni. Drapelele societăților și corporațiunilor prezente sunt plasate in fața tribunei. Au sosit la meeting delegațiuni din partea coloniilor macedo-romîne din Constanța, Cernavoda, Brăila, Focșani, Iași și Ruși de Vede. Inainte încă de deschiderea meetin­­gului au sosit o mulțime de telegrame de aderare la protestarea contra gre­­cilor. La orele 3 și 10 m. meetingul e des­chis sub președinția arhhiereului Sofro­­nie Vulpescu. Discursul d-lui dr. Leonte D. dr. Leonte ia cel d­ intiiu cuvîn­­tul în ovațiunile și strigătele nesfîrșite ale mulțimea de Jos grecii! Trăiască ă­ rul Leonte! D. dr. Leonte spune că niciodată romînii n’au văzut vreun bine de la greci. Acum au mers pînă acolo grecii încît au desfundat pușcăriile și au dat drumul asasinilor ca să omoare pe frații noștri. (Strigăte : jos grecii! Rușine a­­sasinilor!! Să-i punem la rezon !). Acuma, știți ce-ați făcut grecii ? zice oratorul. Patriarhul a dat ordin preo­ților ca să nu mai boteze, cunune și să înmormânteze pe romîni în datinele creștinești. (Strigăte : jos patriarhul!) Ne-am întrunit aci, urmează oratorul, ca să spunem guvernului nostru că nu mai putem tolera nemerniciile grecilor. Trebue să luptăm contra lor, pe toate căile, căci ei au venit în număr mare la noi în țară și au pus stăpînire pe situațiuni procurate prin toleranța ro­mînilor. (Strigăte : Așa e! Grecii au pă­truns la țară ! Jos cu ei!). Trebue să a­­rătăm că știm și avem destulă putere să ne opunem brutalităților grecești ! (Strigăte generale: Jos cu ei! Afară cu ei! Să-i gonim din țară !) Discursul d-lui 1. 2h. Florescu Primit la tribună cu ovațiuni nesfîr­șite, oratorul începe prin a arăta că po­porul grec răsplătește în mod infam compătimirea pe care totdeauna a a­­vut-o din par­tia popoar­elor finioneni cari în toate timpurile i-au venit în a­jutorare. Poporul grec de astăzi nu poate pre­­tinde că e descendentul vechiului po­por elin. E un conglomerat de neofiți cari nu au nimic din tradițiile trecutu­lui. (Strigăte: Asasini! Jos cu eu!) D. Florescu spune că dîra de sînge pe care o seamănă astăzi grecii se va întinde pînă în Romînia și din ea va renaște dreptatea și libertatea poporului macedonean. Oratorul sfîrșește aducind fruntașilor naționaliști C. Dissescu și P. Grădișteanu, cari, zice d-sa, n’au pierdut încă nici o cauză și nu o vor pierde nici pe cea a aromînilor. (Ovațiuni, aplauze care durează mai mult­ minute și strigăte nesfîrșite de : „Trăiască apărătorii naționalismului! Jos dușmanii noștri!) Discursul d-lui P. Grădiș­teanu După ce ovațiunile se sfîrșesc, și se restabilește liniștea d. Grădișteanu în­cepe astfel: Vă spun că simt astăzi o mare bu­curie văzînd această manifestație. Ală­turi de poporul român, văd însă într’o loje și reprezentanți ai armatei române. Și aceasta mă bucură însuțit. (întreaga sală își îndreaptă privirile spre o lojă mare înțesată de ofițeri su­periori și izbucnește în strigăte de „Trăiască armata romînă“). Să avem încredere în ea. Ovațiunile par a nu se mai sfîrși. E un adevărat delir de entuziasm și ofițerii mișcați pînă la lacrimi se ridică în picioare, sa­­lutînd pe cetățeni și mulțumind cu chipiurile pe cari le agită într’una. („Cînd liniștea se restabilește, orato­rul continuă). In acești bravi ostași cari au dat re­gelui Coroana de oțel­­ și cari îi vor da mîine pe cea de aur (aplauze îndelun­gate) stau speranțele noastre. Cu bra­­țele lor se vor uni și brațele voastre (Strigăte generale: Sîntem gata ! Ura Trăiască armata romină!). Dacă îmi pare rou­de ceva, este ci nu voi­ putea lua și eu arma în mînă, dar alături cu eî vom­ fi (aplauze și o­­vații nesfîrșite). Grecii suferă de un mare păcat : n’au oameni politici (Voci: Plăcintarî !) Dar nu numai sub acest raport stau rau grecii. Clerul lor, prea sfîntul lor patriarh­at nu este oare mai blestemat da­r zeu! (Strigăte ge­nerale ! Așa o ! E nemernic !) Eu’nu fac naționalism de azi, de eri, termină oratorul. Eu lupt de mult și sper că, cu un popor ca acesta și cu o armată ca aceasta, vom izbîndi. (Stri­găte unanime de: Trăiască armata. Ofi­țerii din loja cea mare sînt din nou o­­bligațî să mulțumească în picioare cra­­țiunilor întregei săli). Atunci cînd vom învinge, sfîrșește d. Grădișteanu, atunci voi­ putea închide ochii liniștiți. (A­­plauze nesfîrșite. Jos grecii! Jos ipo­criții ! Jos asasinii!). Discursul d-lui Diamandi D. Diamandi, profesor la școala co­mercială din Salonic, ține un entuziast discurs care este întrerupt de ovațiuni omagii iJüln AMANTE DE REGI — Metresele lui Fradeisc I O invita­țiune regală penibilă.— Pre­cauțiunile unui soț neîncrezător.­­ Cele două inele.— Trădare de ser­vitor.—Procedare nedemnă.— Răs­punsul unei femei de inimă.—Fapta unui soț nenorocit. Acest principe, care credea că o curte fără femei este ca un an fără primăvară, ca o primăvară fără trandafiri, caută să atragă pe toate cele ale căror spirit și frumusețe puteau face podoabă distinsă. Oricît de retrasă trăise contesa, se auzise vorbind de farmecele ei, și re­gele îi angaja bărbatul ei o ducă la curte. Obiceiurile lui Francisc I nu erau de loc asigurătoare. Astfel, regala invitațiune făcu să tre­mure pe cel căruia ea îi se adresa. Se pretinde că contele ar fi căutat toate mijloacele ca să nu se execute, și că, in cele din urmă, dere să i se facă două inele la fel; că, apoi lăsînd unul din ele soției sale, îî interzise a-și părăsi casa,dacă scrisoarea prin care ar fi chemată, n’ar conține pe cel de al doilea. Se mai adaugă încă, ca un valet, că­ruia contele se încrezuse, l’ar fi trădat, că d-na de Chateaubriant, primind un inel asemenea aceluia pe care i-l dase soțul ei, fu dusă la curte, cu toată pre­­cauțiunea contelui. Regele a văzu, și soarta sărmanului soț se decise. După o rezistență destul de cerbi­­coasă, care nu avu altă urmare decît să irite pasiunea prințului, ea sucombă. Cînd în 1525, regele fu făcut prizo­nier în urma luptei de la Paris, ura re­gentei sili­pe favorită să se retragă în fundul Bretaniei, pe teritoriul al cărui nume era purtat de soțul ei. Dar în urma liberării lui Francisc ea reveni la curte, spre a fi martoră la triumful domnișoarei de Heilly, de a­­tunci ducesă d’Etampe, care o înlocuise în inima regelui. Toate sforțările sale spre a readuce la sine ca monarh fură zadarnice. Ea se văzu chiar expusă la un crud afront pentru amorul ei propriu. Pe vremea cînd avea marea favoare a suveranului, primise de la regatul ei amant savaoruri bogate, pe cari erau gravate versuri galante, compuse în spi­ritul acelei epoce de către regina Na­­­­varei, sora lui Francisc I. Dar cîți romîni au cîștigat procese în Grecia ? (Strigăte generale: Nici unul). Ea Atena e un singur român. Știți care? Ministrul nostru plenipotențiar de a­­colo. Să sperăm că va ști să ne re­prezinte cu demnitate. (Apl.). Vreau să se știe că eu nu am nimic grecesc in mine, deși am sînge macedonean. (Aplauze, strigăte „să trăiască“ !) Nu e acum momentul să se facă filo­zofie și diplomație, cum am văzut scriind un ziar din Capitală. Să se știe un lucru:­­eî ce nu sînt cu noi în această cauză,­­ei cari șovăe, aceia sînt contra noastră. Aplauze, strigăte generale . Așa e !­ S’a vorbit de o ligă anti-grecească.­­ Dar se va întreba : cine face parte din această ligă? Vom­ răspunde: toată Ro­ ,­mînia­­ (Bravo !) Statul roman este mic,­­ iar e ceva mare de tot, e că sîntem o asă, rasa romană. La întrebarea: ce­­rem ? răspund : nu vrem schimbări de t­eritoriu, voim ca frații noștri să tră­­i­ască. Pentru ca luptăm ? Nu luptăm p­entru o idee nebunească, megalomană,­­ pentru păstrarea limbei și credinței trămoșești (Voci, bravo! Așa este), voim să fim gata, căci cum zice în căr­­le sfinte. Nu știm nici ziua, nici pasul cînd va veni omul mîntuirea. (0­­ațiuni nesfîrșite), noua I Gelozia sau vanitatea, făcu pe nom amantă să ceară regelui un demers, și care el avu nedemna slăbiciune a se supune. El ceru înapoi acelei pe care o sa­crificase, probele vechiului sau amor. Madame de Châteaubriant, profund rănită, avu tot timpul să-și topească toată aurăria, și adresîndu-se către tri­misul prințului, zise: „Cu aceasta regelui, și spune-î că fiindcă i-a plăcut să­ mî ia înapoi aceea ce mi-a dat odată cu atîta dărnicie, îi fac pe plac. Intru cît pr­ivește versurile și dedi­cațiile, le am așa de bine întipărite în memorie, și le privesc ca atît de scumpe, nicit n’am putut permite ca altcineva să dispună de ele, să se bucure de­ dîn­­sele, afară de mine“. Regele simți prea tîrziu­ necavaleris­­mul corerei sale și zise corul care îi a­­vusese cuvintele contesei și aurul topit al bijuteriilor: — Dați-i totul înapoi. „In darurile făcute nu am prețuit vn­­oarea lor bănească—căci I-aș­ fi dat de două ori mai mult, — ci dragostea pe c are o aveam pentru inscripțiile de pe ste;­și, pentru că­­ astfel a știut să le facă pierdute pentru mine, n’am nevoe de aur, i-l trimit înapoi. „Dînsa a arătat prin aceasta mai mult curaj și generozitate decît­­ ar fi putut crede că poate avea o femee“. Aceasta nu era un compliment pen­­tr­u sexul slab, dar era o minunată eșire din încurcătură, mai ales din partea unui [rege. Nenorocita contesă, pierzînd orice spe­ranță de a-și recăpăta favoarea regelui, părăsi, so zică, curtea și se retrase la Châteaubriant, unde muri la 16 octom­brie 1537. Asupra morții sale se doteră cele ma sinistre zvonuri. Soțul ei, spre a-și răzbuna cinstea ul­tragiată, ar fi închis-o, se zice, într’o cameră tapetată cu negru, și, după șase luni petrecute iu această tristă și lu­gubră încăpere, ar fi făcut să i se des­chidă vinele. Astfel sunt faptele pe cari unii le-ai adoptat, pe cari alții le-au negat, fapt, discutate de o mulțime de scriitori, car în loc de a lumina chestiunea, n’au fă­cut decît s’o învăluie în tenebro. (Va urma) Ambii oratori, atît de aplaudați la în­trunire, au eșit afară, mulțumind în mod călduros manifestanților. Adînc emoționat, dar plin de o Ver­vă oratorică extraordinară, d. Diaman­­di spune că-i dor adînc suferințele de fiecare zi pe cari le îndură popo­rul român din Macedonia din partea fanarioților din Grecia. Mie nu mi-e teamă. Cînd au auzit că vin­ în Romînia, au voit să mă a­­sasineze. Eu însă n’am frică, nu sunt laș ca ei, și mă vom­ întoarce în Ma­cedonia, gata să mă sacrific, dacă ne­voia va cere. (Aplauze și ovațiuni în­delungate. Strigăte . Numai ei știu să fugă, ca la Domokos !) Presa grecească, zice oratorul, ne a­­tacă cu unanimitate, în termenii cei mai odioși. Ei numesc Romînia o țară ne­rușinată. Din Capitală se trimet în Grecia corespondențe în cari sîntem în­jurați de toate lepădăturile grecești. (Strigăte : Afară cu grecii. Jos cu ei ! Să se confisce presa greacă din țară!) Un grec anume Sardelys care a fost expulzat din țară pentru calomniile pu­blicate în ziarul său era, a fost readus prin influența unor greci bogați din țară. (Voci, Rău s'a făcut! Afară cu toți grecii! Afară cu ei!) In protestările de indignare ale mii­lor de cetățeni, oratorul descrie asasi­natele comise în ultimul timp de ban­dele de ucigași greci și termină expri­­mîndu-șî încrederea în patia-mamă și în înțeleptul rege Carol intim­. (Ovați­­unî nesfîrșite și strigăte generale : „Tră­iască regele și armata“! Ofițerii pre­­sențî se ridică în picioare). Discursul d-nei Ecaterina Dimonie Cele mai emoționante momente ale neetingului s’au datorit discursului d-nei Ecaterina Dimonio, profesoare din Macedonia, pe care-l vom publica în întregime. E imposibil de descris entuziasmul provocat de acest discurs, rostit ca un talent oratoric nemaipomenit și care a stîrnit atîta emoțiune în­cît în nenumă­rate rînduri toată asistența a avut la­crimi în ochi și mulți au prins ca niște copii. D-na Dimonie a arătat in termeni idînc mișcători lupta ce o duc romînii din Macedonia contra grecilor, perse­cuțiile ce le îndură de la greci și ter­mină cu cuvintele : „Să ne ajute Dumnezeu!!“. Discursul d-lui Const. Dissescu D. Disescu începe prin a spune că se simte fericit de a fi putut asculta discursul atît de mișcător al doamnei Dimonie. Să nu-i fie teamă d-nei Dimonie de soarta soțului său care se află în Ma­cedonia. Pentru viața lui avem zălog mii de capete grecești în țară. (Apla­uze). Aceasta e bina să se știe de către toți grecii din Romînia. La lupta noas­tră creștinească ei opun o luptă as­cunsă. Sub forma bandelor ei își arată în fond lașitatea lor. Ei de noi sînt a­­proape cînd ne atacă, dar noi sîntem de eî departe cînd e vorba să le răs­pundem. (Strigăte : Ați fost lași totdea­una !) Totuși noi vom ști să ne apărăm lovind, pe greci unde-î doare. (Foarte bine să-î învățăm minte.) Le vom ară­ta că știm să Ie răspundem cu toate că s- au făcut apel la consulate ca să fie apălați de autorități. Grecii au fost în­totdeauna ageri la minte și cruzi la a caracter. Noi însă nu luptăm pentru iani, nici pentru vr’o moșie ori pentru a corupe minori prin circiume ca ei. (Voci: Așa e ! Asta o fac grecii). Noi , luptăm pentru solidaritatea noastră na­­­­țională. Ei fac caz de biserica lor. Ei bine, patriarhul grecesc e cel mai mare tâlhar, căci se roagă lui Dumnezeu ca să’l ajute în comiterea asasinatelor con­tra aromînilor. (Strigăte : Rușine să le fie!) Oratorul intră într’o savantă documen­­­­­­tare istorică, dovedind că grecii nu au 1­i ce revendica atunci cînd aspiră la re-­­­constituirea imperiului bizantin. Vorbește despre epoca fanariotă și despre corup­­­­­­ția călugărilor greci, care a făcut pe 1­1 romini să retragă bisericei grecești de­ l­a­votamentul lor. Citează jurămîntul de 1­a la Căldărușani de sub Matei Basarab. » , cînd romînii au jurat: „Afurisit să fie < I cine a mai da bani și moșii călugărilor ; greci“ ! (Aplauze unanime). Azi biserica­­ noastră e mai curată, ea nu se poate­­ compara cu murdara și corupta bise­­­­­­rică a fanarului. D. Dissescu vorbește despre persecu­­­­țiile grecilor contra romînilor și conti­nuă astfel: D-lor, avem a face cu megalomani, oameni cari văd mare—ceea ce e unul din simptomele paraliziei progresive. Ei cred că pot reconstitui imperiul bizantin, că sunt descendenței lui Justi­nian, uitînd că poate Justinian a fost mai mult roman. Dar ce era imperiul bizantin ? O țară bulgărită, sîrbită și ticăloșită. (A­­plauze.Toți oamenii de cafenea ai Gre­ciei și nu cu pumnalul se va reconsti­tui imperiul bizantin. Provocațiunea de astăzi se datorește unei complicități : patriarhii cu arhiereii cred că împreună cu consulii grecești vor izbuti prin in­trigi diplomatice, patriarh­ul a încetat de a fi capul bi­sericei. (Aplauze). El s’a făcut instru­mentul revendicărilor megalomanilor grecești. Dar nu-i nimic : orice rău­ e spre bine. Așa au vrut, așa vor dormi. (Aplauze). Eă am încredere că întoc­mai ca pînă acum, popoarele creștine vor învinge. Reacțiunea megalomaniei este că bulgarii s’au constituit în exar­­hat. Și poate că el se roagă mai cu credință lui D-zeu. Reacțiunea s’a pro­dus tot astfel printre sîrbi și acum, grație înțelepciunei regelui Carol, revendicările romînești au învins con­­­­tra patriarhiei și acum vedeți dindu-vă binecuvîntarea pe acest arhiereu (orato­rul arată pe Sofronie Vulpescu, care se ridică și mulțumește ovațiunilor miilor le romînî). D. Dissescu descrie apoi procedeurilo­r patriarh­iei arătînd cum ea uzează la misterele bisericei ca de mijloace le șantaj și de corupțiune refuzînd să a acorde macedo-romînilor oficiile religioa­­­­se : cununia, înmormînta­rea, etc. (Voci: Rușine!) . Pe de altă parte organizează bande n cap cu ofițeri din armata activă, p pentru a suprima viețile romînilor din­­­­acedonia. (Voci: să-i suprimăm și ei ! Aplauze). Se vorbește, zice oratorul, despre în­­t­revederea de la Abbazia. Vă garantez po ț­instea mea da roman că acolo nu s’a 1 ivit și nu s’a semnat nici un angaja­­m­ment. (Aplauze, ovațiuni prelungite), nu nu vreau să las nici un echivoc, ș­­oi am dat grecilor dreptul de a redes­­c­hide la noi un proces perdut, spre a­­ arăta că nu refuzăm nimănui să se a­trație tratatului de la Berlin, care revede libertatea cultului tuturor po­­p­oarelor creștine, avem putința de a nuliza dorințele noastre. După ce sultanul a recunoscut națio­­alitatea noastră, vom lăsa oare ca sa­­rificiile noastre să se piardă, numai de iamna bandelor grecești ? De­sigur că , și dacă patriarhul creștin o voește, nmei vom face apel la pagini ca să ne îrotească contr­a lui. Eu am avut fericirea să salut de două­ri mesajul liberator și îl salut azi în­­odată cu respect. Trebue să facem să coteze echivocul grecesc. Trebue să deșteptăm încă odată diplomația euro­peană. Să nu fim atît de proști încât dacă grecii ne batjocoresc noi să ne închinam lor. Aceasta trebue să o știe grecii din țară, atît cei neimpămîntuDiți cît și cei împămînteniți. La provocările lor cu pumnul și cuțitul noi să răspundem creștinește. (Strigăte : Să’l gonim! Să’i­­ aruncăm peste graniță! La fanar cu ei). ] Știți cine conrup pe copiii noștri ? Cafenelele grecești. Știți cine exploa­­­­tează pe țărani ? Misiții și arendașii greci. Ei sunt azurarii în contra cărora să ne ridicăm. (Strigăte : Așa este ! Jos cu ei !­. Eî sînt bandiții ! Jos cu lipi­tori­le grecești. Eu nu vă zic: „Pe eî!“ Dar zic : „Să fugă eî de noi !“ Iar în ce privește pe grecii din țară cari s’au naturalizat­e datoria lor să lupte alături de noi. (Aplauze și ovațiuni nesfîrșite. Strigăte: Trăiască Dissescu). G . Arhiereul Sofronie Vulpescu p Citește numeroase telegrame de feli­citare și de aderare la protestul contr-. grecilor venite de la d. Christu Jajs (Cernăuți), Academia Ortodoxă, (Cer­­năuți), Prokopovici, în numele sec. ,,Ju­­nimea ‘ din Cernăuți, Victor Lazăr A­­rdeleanu din Salonic, precum și alte lepeși din Govora, Băilești, P. Neamțu, Galați, Severin, Slănic-Prahova, Balș, Culcea, etc. 1 O încercare de răpire — Plan fir telegrafic — CRAIVA, 20 iulie.—Maria Dudulea­­nu, eroina scandalului din Viena, ple­­cînd la moșia Ghercești, a fost pînditî în apropiere, de avocatul Ion Popescu care pretextînd că vi­na s’o întovărășască s’a suit în trăsura eî, în realitate Po­pescu vi’d­a s’o răpească pe femeie și s’o ducă la părinții lui din Coșovenî. Astfel la încrucișarea drumurilor, a a­­pucat hățurile cailor îndreptîndu-i spre Coșovenî. D-na Dixduleanu s’a opus, a țipat, în­­săerîndu-se cu Popescu. Acesta i-a rupt­­ ochiile și numai mulțumită servitorilor emeeî, a părăsit planul de răpire, Manifestația Imediat după terminarea într’unire, o făcu un impozant cortegiu, întrerupt ci și colo de steagurile vii ale socie­tăților. Cîntînd „Deșteaptă-te romino“ mul­­imea trecu pe str. Carol, îndreptîndu-se ia calea Victoriei. In palatul Nifon din Calea Victoriei e află prăvălia „La Atena“. Patronul prăvăliei, care e grec, bă­­uind că i se va face poate manifesta­re ostilă, a cerut intervenția poliției. Poliția chiar postase aci un mare nu­­măr de sergenți. De asemeni erau pe lotuar: d-nii Dim. P. Moruzi, prefec­­t­ de poliție, inspectorul Cantuniari, ispectorul Solomonescu, comisarul Ba­­ulescu etc. Sosind manifestanții, mulți dintre dîn­­î observară firma grecească și înce­­ară să huiduiască și să știei­e. In urmă scandalul liniștindu-se­ ma­­iestanții au manifestat la d. Disescu,, str. I. C. Brătianu. si la j Alegerile comunale din țară "veam" — prin fir telegrafic — PAȘCANI, 20 Iulie.—Astăzi au avut oc alegerile comunale din Pașcani. Li­­ta conservatoare în frunte cu Napoleon Popescu a reușit cu 651 voturi. Opoziția s’a retras. Atanasiu Teatre-Petreceri-Concerte La Sinaia în frumoasa sală Riegler va avea loc Duminică 24 Iulie ora 9 seara un concert de elită dat în scop filantropic de d-na Orthana D’aosti cu concursul reputatului pianist Richard de Wilson. Va urma apoi bas și coti­llion monstru condus de un maestru de dans. Ținuta de rigoare: fracul, shmo­­kingul. Biletele la casa Riegier. CM&JK&UE Cota cerealelor în străinătate (Telegramele noastre particulare­ Paris, 20 Iulie 21rîu per Sept.-Dec. 22.60 scădere 5 Făină „ „ 30.15 urcare 15 w » » Dec. —. „ Ulei de colta per. Aug. 50.50 neschimbat Sept. 50.50 — n » i» » a UGR- 50.50 Budapesta, 20 Iulie Grill per Oct. 16.08 urcare 8 Sec. „ „ 12.92 „ 2 Ovăz „ „ 11.58 „ 4 Porumb por Aug.—­—^neschimbat Rapiță „ „ 24.20 „ Berlin, 20 Iulie îrîu per Sept. 172.50 neschimbat !ec. „ „ 148.— scădere 50 ’or. „ „ 123.— „ 50 New-York­, 20 Iulie Grin­dispon. 895/8 scădere 7/s „ „ Sept. 891/g scădere 7/8 Porumb disp. 603/4 urcare 3/4­ „ „ Sept. 59­4 „ 1 Chicago, 20 Iulie Griü Sept. 843/a scădere 1 „ Dec. 86 „ s/4 Poz. Sept. 523/8 urcare °/s „ Dec. 473/8 „ U/s In curînd, ziarul „Dimineața" va în­­­­cepe publicarea unui roman senzațional întitulat: Croms­ui Acest roman scris de un autor rus, descria scenele cele mai dramatice și emoționante. — Cititorii vor vedea des­­fășurându-se rind pe rînd viața agitată a poporului rus, cu toate dramele ei sfîșietoare. C­nut și 11 .nalbe­­n va conține pagini interesante și adevă­­rate, luate din viața funcționarilor, in­telectualilor și polițiștilor ruși. Peripețiile de un zguduitor dramatism pe care le descrie Cnut și fac din această povestire reală una din cele mai profund emoționanta descrip­ții asupra Rusiei despotice, unde la. 1 j Ioni abonament cu premii Dela 1 Iunie IMINEATA“ schiâ un nou abonament cu premii si anume h Bani 2000 lei. In obiecte­ de scr­is -VOSX“ în vapoare­e. » (Dela anumita companie engleză Tiu ^?f**r?­pe Wor­ter P °* Sucursala în Bucu­rești, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un strainofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star” fur­nizat de marele magazin de muzică Jean Fede­ calea Victoriei 54. 3) O mandoUna napolitană foarte fină și e­leganta, cu bogate ornamente de sidef, furnizată Coltef^îo TM111 general de muzică „La Harpa“, str 4) Una mașină de cusut, de picior, Sinse* perfecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganța, complectă cu 14 aparate ajutătoare dela marele magazin de mașină de cusut Com­naaia American­ă, piața Sf. Gheorghe, București. 6) Una pușcă de vânatoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, ța­ra stînga choke-bhore, dela marele magazin de rame B. I­. Zisman, 44, calea Victoriei, Bu­­urești. ’ 6) Un binoclu de teatru, de sidef. ^ 7) Un binoclu de piele tot pentru teatruu . 8) Un binoclu de piele pentru cum etc., etc. -------* ’I­v.u­n mrem­etru de lemn sculptat.­­i/. 10) O trasă de călătorie. 11) O Offlinal, cu trei fețe 12) Un sac de mînă, de piele, cu lănțișorc ca<*ru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau parte atît­­vechii noștri abonați în curent cu­ plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este; pe an 18 lei, pe 6 luni 9 le­i pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau­ in mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București, . j >­l^. jIA_* A .* 1.1 um-----“­ Curierul Haîler maassau B. Vasstenl Memento Eliseul Valea Cerbului. — Berărie Restaurant, confiserie, club. Zilnic or­chestră la dejun și seara. Prețuri mo­­derate. Rucăreanu și Ionescu. — Magazin cu coloniale, delicatese, băuturi, res­­aurant, manufactură și hotel „Focșă­­leanu“. Un minut distanță dela gară. Memento Hotel Boulevard. Camere și pen­­sune, restaurant. Prețuri moderate. Hotel București: (noua antrepriză L. Bădescu). Piața centrală. Camere i pensioane de la 6 lei în sus, restaur­ant cu prețuri moderate. Magazinul la căpățîna de zahăr, j ü. C. Petrescu). Piața centrală.—Zil­­e mărumi’I proaspete , coloniale, delica­­ise, vinuri străine și indigene, ape mi­nerale, parfumerii și articole de menaj. . Prețuri moderate. “ Dimineața la țară ? Teatru.— Marți seara 13 T.a­ggic ș.a.H­­ s’a reprezentat pe sce­­­­na „G­rivița“ Meșterul Hanoie. 3 Formată din elemente slabe, lipsite de­­ talent, și alegând piese prea cunoscute,­­ cari nu mai fac nici o impresie publicu­lui ploeștean. a trupa d-lui Dumitriu nu este încurajată de loc. Atît în Meșterul Manole, cît și în cele­lalte piese, actorii s’au compromis prin pierderea replicilor, afectarea rolurilor și­­ nesiguranța scenei. Printre puținul puținul public am re­marcat pe d-nii : Cogălniceanu, bancher,­­ Rabischon, Oprescu, procuror, Țincu, profesor, căp. Ghizdăvescu, Teodorescu, polițai, Steriade, Glodeanu ; familiile: Ionescu-Lungu, Kan, Glodeanu, Popo­­• viei. Diverse. — Duminică 24 Iulie se va­­ pune piatra fundamentală la noul local al școalei No. 7 de fete din localitate. < — D. primar G. Dobrescu a luat de­­­­ciziunea de a se închide toate localurile , unde se fac completuri de mahala, din­­ cauza multor scandaluri ce se fac. j Ii­t»"""'Si' Foc. — Luni seara 4 ar] pe cînd trenul de 5 t seara venea dela Buzau și ajunse în dreptul cantonului No. 11 și 12, scînteele c dela locomotivă au sărit și au incendiat cam peste trei pogoane de grin deja se­­r­ cerat și făcut clăi. Grație numai ajutoarelor date de către­­­ locuitorii din Bălțați­­ și Rubla, focul a putut fi localizat. „Grînele erau asigurate la societate. „Dacia Romînia“. Polițist bătut.— Sergentul major Năs­­tase Crăciun, din compania de sergenți de stradă locali, făcînd eri Marți inspec­­țiune prin oraș, a fost grav bătut și ră­nit de bețivul Ion Apostu zis și Maimă­­duc, care făcea scandal în circiuma lui Tudorach­e Buzea. Polițistul într’o stare destul de rea a fost internat în spitalul comunal, iar atentatorul a fost arestat. Localizarea incendiului diin pădurea d-lui Marghiloman. — După cum am te­­egrafiat, focul pe lîngă pădurea d-lui Alexandru Marghiloman din com. Chioj­deni, amenințând și pădurea statului Dealu Roșu, a fost localizat; — grație numai măsurilor luate la timp de d-1 Aristide Hartular directorul prefecturei, loc­țiitor de prefect care a dat cele mai severe or­dine atît secției de jandarmi din Dumi­­trești, cît și autorităților din comunele : Dumitrești, Chiojdenî și Jitia, care a scos locuitorii ca ajutoare focul a putut fi localisat. După cît s’a spus, focul a fost pus in­tenționat de către răzbunători în contra fraților Rosenberg, exploatatorii pădure­ d-lui Marghiloman. 1 InSTITUT DE"FETE Școala IM„Negoescu“ BUCUREȘTI Se aduce la cunoștința părinților și publicului în genere că examenele ținute în Institut în anul acesta au dat cele mai bune rezultate și că în viitor Institutul va continua ca și pînă acum cu aceleași secții de învățămînt și aceleași condițiuni de admitere p­entru eleve interne, semi-interne­­ ri externe. DIRECȚIUNEA .*44év«1414tá .4 «i én A ... A t M. FIKELS I g București, Strada LIPSCANI No. 8 1 Noul Palat Dacia cursul de pe 16 iulie 1905 —,­ ......——— un unicarc­uru« I Cum­fnr l­­and Wh I Rentă amortibilă.1 91 75­ 92 50 5 °/o ., „ 101 50 101 75­­ 5 °/J Obl. iud. Comun. 101 50 102— ? 4%|Obl. Com. Bucur 89— 89 x/2­1 5% I Seria. Func. Rur.J 101 50 101 85 «o/o „ „ » 94.1/a 95-1" SOȚI Urb. 96 25 96 75 . 5»/: „ „„Iași 92 50 93 25 1 Acțiuni B.Națion 2970.— 3000 — H" " „ „ Agric. 296 — 400 — |I. „ Scump. Bu 150 — 155 — a" Cor. val. austriac. 105 — 106—|| Mărci germane 123,— 124— B Bancnote franc. 10 J. — 101— H „ italiene 99 — 100— §­.­ |____ rubl. hârtii! 265|— 268|— g| Carul cu Bere —Proprietari Frați MIRCEA w Cel mai frumos și bine ara­«­najat local de berărie Bere specială din fabrica BRAGADIRU putând rivaliza cu berile cele mai superioare străine, sărăcări reci și mezeluri delicioase Serviciu și curățenie neîntrecute IIMÎSTER­UL DE RĂZBOI Direcția 7 intendență PUBLICAȚIUNE Manutanța centrală a armatei avînd ne­cesitata de 60.000 hectolitrii grîu din recol­ta nouă, se publică spre cunoștința gene­rală că cu începere din ziua de 20 și pînă la 31 August col. orele 12 a. m. inclusiv, se vor primi la Ministerul de război (Di­­recția 7 Intendență) oferte sigilate însoțite și de cîte 2 probe de grâü în greutate de 4 khilograme fie­care, pentru întreaga can­titate sau pentru parte din ea. Ofertele se primesc numai de la produ­­cători, proprietari sau arendași. Se admit și reprezentanții producătorilor cu condiție de a dovedi această calitate cu procura legalizată. In ziua de 2 Septembrie ora 9 dimineața toți ofertanții vor fi prezenți la Ministerul de război unde se vor deschide ofertele și se va hotărî asupra celor ce vor fi admise. Predarea griului se va face în curtea manutanței centrale. Directorul Serviciului Intendenței 2184 Sub Intendent Kabarja. B­OALELE INTERNE NERVOASE și SIFILITICE vindecă cu succes Doctorul Grünfeld Nto. 94, Strada Cantacuzino (polouă) Orele de consult: 10—12 și 3—5 Doctor în MEDICINA paul Jlareanul DENTIST 2204 sinaia: Bulevardul Calab­ia 441 D1­ 1 George FISCHER specialist în Soare de Och­i și Urechi Consult, do­lall—12 a. m. 4—6 p. STR. 30AB 22IEI 27, (Casa Alimă- 1624 niște anu) DEA.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru bcalo de piele și Siphylis — FO ALELE FARULUI— S’a UNITAT în Calea Victoriei 120 (lîngă Biserica albă) 1 A Mutat de ___________sggmB5S5 MC A. 1Ap AM! ®'JKw Ellcgtmtil, solida și cfzmnă și Cumpărați numai la: VECHIUL MAGASIN de ÎNCREDERE :--------L­t a.'XF £]EI M | EI =■ KRAKAUER strada Carol No. «SO I Prețuri excepțional­­e efiuie # A Vinzare En Gros și Detail —­ ............­­B R. curînd in MILIOANE LEI aparținînd d-Ior capitaliști 13 ar,ticula­r­i simt da dat imediat cu împrumut pe l­ipotecă pe moșii și Case începînd de la sume de 2.000 lei. In sus dobla*­da moderată. VECHEA ATEN­TIE UNIVELS SADA 11, Strada Ueclară 11.—București 1731 firszik­gP Singura apă minerală naturală bogată în acid carbonic și dife­rite săruri de fer, hibină, magneziu, etc. foarte necesare organismului omenesc. Băutura cea mai plăcută și răcoritoare. Feriti-vă d­e contrafaceri si apa artificiala ’CONCESIONAR IOSEF MÁTYÁS BILA so v _Reprez9ntantMÁTYÁS BRASOV General jentea Eomînia âOEVARi ,

Next