Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)
1905-07-22 / nr. 527
V Vinerif 22 iunie 11905 i amiciția.—Insuficiența ființei noastre este aceea care dă naștere amiciției și insuficiența amiciției însăși o face să piară. Cînd ești singur, simți cît ești de mizerabil, simți că ai un sprijin și atunci începi a căuta un alter ego și gusturilor tale, un tovarăș, cu care să împărțești atît plăcerile cit și grijile: cauți un om de la care să pozez atît inima cît și gîndurile. Atunci amiciția pare lucrul cel mai dulce în lume. Îndată insă ce ai dobindit ceea ce ai doi fit îți schimbi repede ideea. Cînd verde departe vreun bun, el este mai intim ținta dorinților noastre; și dacă l’ai dobindit nu întîrzii a’î simți neantul. Sufletul nostru, pentru a cărui privire în departe, acest bun îi era obstacol, are drumul deschis cînd obstacolul a fost învins: tot astfel se întîmplă și cu amiciția, care de departe punea tărîm, tuturor promețiunilor noastre, încetează do a le țărmuri de aproape ; ea nu mai umple vidul pe care promisese să-l umple ; ea ne lasă în dorința de alte bunuri cari ne distrag și ne poartă în alte direcțiuni. Atunci devii neglijent, devii dificil și în curând ceri ca un tribut toate complezențele pe cari la început le-ai priorit ca un dar. E în firea omului, ca să-și aproprieze, puțin cste puțin pînă și favorurile de cari se bucură. O îndelungată posesiune îl obicinuiește în mod natural a privi lucrurile pe cari le posedă ca obiceiu. Astfel obiceiul îl face să creadă că are un drept natural asupra amicului său. Ar voi să-și creeze chiar un titlu, în virtutea căruia să-i guverneze această voință. Cînd aceste pretențiuni sînt reciproce, cum se întîmplă mai întotdeauna, atunci amorul propriu strigă de amindouă părțile și da naștere la o serioasă înăsprire a relațiunilor, la glaciale și amare explicațiuni. Astfel unul găsește altuia mutualmente defecte pe cari în alte împrejurări și le-ar fi ascuns, sau pînă aci foști amici cad în mulțimea de patimi cari degradează amiciția, precum boalele violente te dezgustă de cele mai dulci plăceri. Astfel oamenii cei mai mai excesivi nu sunt și cel mai capabili de o constantă amiciție. O asemenea amiciție nu se poate găsi nicăeri mai tainică și mai vie, ca în spiritele timide și serioase, ale căror suflet moderezat cunoaște virtutea, căci amiciția ușurează inima lor îngreuiată de plumbul misterului și al secretului, lărgește spiritul, îl deschide, îl face mai încrezător, se amestecă în distracțiile, în afacerile lor : ea este sufletul întregei lor vieți. —Pallas- ZIUA 1313 BRI , arestare senzațională din Constantinopol. — Chestiunea marocană. — Document semnat.—Judecarea revoltaților de pe „Potemkin“. — Situația în Nijni-Novgorod desigur nu a lipsit de importanță. Mulți diplomați cred că această știre nu e eronată. — Consiliul de războiu din Sebastopol va judeca la 7 August stil nou pe revoltații de pe ,,Potemkin“ și „Pobiedonosze”. Aceștia sunt deținuți în port pe bordul vasului de transport „Truth“. Vasul îi va conduce, în ziua judecăței pînă la chei, unde se află clădirea tribunalului militar. — Situația la Nijni-Novgorod, continuă a fi extrem de gravă. Evreii fug din oraș în număr foarte mare. Polițaiul orașului a chemat eri la poliție pe două fruntași evrei și le-a pus în vedere că vor fi atacați și că ar face mai bine să plece. El a mai adăugat că alt consiliu nu poate să le dea fiindcă poliția nu poate face nimic în fața furiei poporului. Știrea arestării unui înalt funcționar la Constantinopol, știre adusă de „Berliner Tageblat“, se confirmă. Funcționarul bănuit că ar fi amestecat în complot și arestat, e rudă cu un ministru turcesc. Cercurile înalte din Constantinopol, sunt foarte agitate. — Chestiunea marocană, pare că a început a se limpezi. După știrile sosite din New-York, Statele Unite vor lua și ele parte la conferința internațională care se va ține asupra acestei chestiuni. Spania și Portugalia vor participa și I de. Suveranul spaniol e încîntat de atențiunea puterilor față de interesele spaniole in Africa. 5 Ministerul de interne a autorizat consiliul general al județului Tulcea ca în sesiunea extraordinară în care a fost convocat, să se ocupe și cu chestiunea găsirea mijloacelor necesare pentru preîntîmpinarea cheltuelilor urgente și neprevăzute ivite pe seama județului ulterior aprobatei budgetului pe exercițiul curent, să verifice și să valideze titlurile celor doi consilieri aleși pentru plasa Sulina și in fine, să procedeze la complectarea biuroului consiliului prin alegerea unui al doilea vice-președinte. La locul d-lui Ovid Buteanu, demisionat, — Casa de depuneri, consemnațiune și economie aduce la cunoștiința publică că cu începere de la 1 August 1905, consiliul de administrație al casei a fixat la 5 la s. pe an dobînda la Împrumuturile ce casa va face pe depozit de efecte. Efectele de stat și efectele advise de casele publice drept garanție, precum și obligațiunile comunei București vor primi drept garanție pentru împrumuturi cu un scăzămînt de 15 la sută , din cursul zilei , iar acțiunile băncii Naționale a Romîniei cu 20 la sută din cursul cu care se vor cota zilnic. , IN STREINATATE (Diverse). — Din telegramele noastre. . — In cercurile diplomatice din Paris se discută foarte mult știrea dată de „Echo de Paris“ cum că între Wilhelm e și țar, in întrevederea de la Bjoerko, tar ar fi semnat un document secret, care s < Jiar de meeting național de la „lada“ iar populațiunea Capitalei a participat cu un mai sincer entuziasm la o manifestație națională ca la meetingul convocat în sala „Dacia“. A fost o adevărată sărbătoare națională acest meeting. Deși meetingul a fost anunțat pentru orele 3 d. a., totuși vasta sală Dacia, cu galeriile, lojile, scena, pînă la cel din urmă loc, gemea de luine incă de la orele 2. Societatea de cultură macedo-romînă a pornit de la sediul ei, într’un grup de peste o mie de persoane, parcurgînd calea Rahovei și str. Carol, avînd în frunte drapelul societăței și un alt drapel roșu cu inscripția „Aromîniî protestează“. De asemenea au mai venit în corpore la meeting societățile Albina Carpaților, Asociația generală a studenților universitari romini, precum și numeroase corporații de meseriași. Din sala Dacia Pe scenă se aflau numeroși romîni macedoneni fruntași precum și studenții macedo-romîni. Drapelele societăților și corporațiunilor prezente sunt plasate in fața tribunei. Au sosit la meeting delegațiuni din partea coloniilor macedo-romîne din Constanța, Cernavoda, Brăila, Focșani, Iași și Ruși de Vede. Inainte încă de deschiderea meetingului au sosit o mulțime de telegrame de aderare la protestarea contra grecilor. La orele 3 și 10 m. meetingul e deschis sub președinția arhhiereului Sofronie Vulpescu. Discursul d-lui dr. Leonte D. dr. Leonte ia cel d intiiu cuvîntul în ovațiunile și strigătele nesfîrșite ale mulțimea de Jos grecii! Trăiască ă rul Leonte! D. dr. Leonte spune că niciodată romînii n’au văzut vreun bine de la greci. Acum au mers pînă acolo grecii încît au desfundat pușcăriile și au dat drumul asasinilor ca să omoare pe frații noștri. (Strigăte : jos grecii! Rușine asasinilor!! Să-i punem la rezon !). Acuma, știți ce-ați făcut grecii ? zice oratorul. Patriarhul a dat ordin preoților ca să nu mai boteze, cunune și să înmormânteze pe romîni în datinele creștinești. (Strigăte : jos patriarhul!) Ne-am întrunit aci, urmează oratorul, ca să spunem guvernului nostru că nu mai putem tolera nemerniciile grecilor. Trebue să luptăm contra lor, pe toate căile, căci ei au venit în număr mare la noi în țară și au pus stăpînire pe situațiuni procurate prin toleranța romînilor. (Strigăte : Așa e! Grecii au pătruns la țară ! Jos cu ei!). Trebue să arătăm că știm și avem destulă putere să ne opunem brutalităților grecești ! (Strigăte generale: Jos cu ei! Afară cu ei! Să-i gonim din țară !) Discursul d-lui 1. 2h. Florescu Primit la tribună cu ovațiuni nesfîrșite, oratorul începe prin a arăta că poporul grec răsplătește în mod infam compătimirea pe care totdeauna a avut-o din partia popoarelor finioneni cari în toate timpurile i-au venit în ajutorare. Poporul grec de astăzi nu poate pretinde că e descendentul vechiului popor elin. E un conglomerat de neofiți cari nu au nimic din tradițiile trecutului. (Strigăte: Asasini! Jos cu eu!) D. Florescu spune că dîra de sînge pe care o seamănă astăzi grecii se va întinde pînă în Romînia și din ea va renaște dreptatea și libertatea poporului macedonean. Oratorul sfîrșește aducind fruntașilor naționaliști C. Dissescu și P. Grădișteanu, cari, zice d-sa, n’au pierdut încă nici o cauză și nu o vor pierde nici pe cea a aromînilor. (Ovațiuni, aplauze care durează mai mult minute și strigăte nesfîrșite de : „Trăiască apărătorii naționalismului! Jos dușmanii noștri!) Discursul d-lui P. Grădișteanu După ce ovațiunile se sfîrșesc, și se restabilește liniștea d. Grădișteanu începe astfel: Vă spun că simt astăzi o mare bucurie văzînd această manifestație. Alături de poporul român, văd însă într’o loje și reprezentanți ai armatei române. Și aceasta mă bucură însuțit. (întreaga sală își îndreaptă privirile spre o lojă mare înțesată de ofițeri superiori și izbucnește în strigăte de „Trăiască armata romînă“). Să avem încredere în ea. Ovațiunile par a nu se mai sfîrși. E un adevărat delir de entuziasm și ofițerii mișcați pînă la lacrimi se ridică în picioare, salutînd pe cetățeni și mulțumind cu chipiurile pe cari le agită într’una. („Cînd liniștea se restabilește, oratorul continuă). In acești bravi ostași cari au dat regelui Coroana de oțel și cari îi vor da mîine pe cea de aur (aplauze îndelungate) stau speranțele noastre. Cu brațele lor se vor uni și brațele voastre (Strigăte generale: Sîntem gata ! Ura Trăiască armata romină!). Dacă îmi pare roude ceva, este ci nu voi putea lua și eu arma în mînă, dar alături cu eî vom fi (aplauze și ovații nesfîrșite). Grecii suferă de un mare păcat : n’au oameni politici (Voci: Plăcintarî !) Dar nu numai sub acest raport stau rau grecii. Clerul lor, prea sfîntul lor patriarhat nu este oare mai blestemat dar zeu! (Strigăte generale ! Așa o ! E nemernic !) Eu’nu fac naționalism de azi, de eri, termină oratorul. Eu lupt de mult și sper că, cu un popor ca acesta și cu o armată ca aceasta, vom izbîndi. (Strigăte unanime de: Trăiască armata. Ofițerii din loja cea mare sînt din nou obligațî să mulțumească în picioare crațiunilor întregei săli). Atunci cînd vom învinge, sfîrșește d. Grădișteanu, atunci voi putea închide ochii liniștiți. (Aplauze nesfîrșite. Jos grecii! Jos ipocriții ! Jos asasinii!). Discursul d-lui Diamandi D. Diamandi, profesor la școala comercială din Salonic, ține un entuziast discurs care este întrerupt de ovațiuni omagii iJüln AMANTE DE REGI — Metresele lui Fradeisc I O invitațiune regală penibilă.— Precauțiunile unui soț neîncrezător. Cele două inele.— Trădare de servitor.—Procedare nedemnă.— Răspunsul unei femei de inimă.—Fapta unui soț nenorocit. Acest principe, care credea că o curte fără femei este ca un an fără primăvară, ca o primăvară fără trandafiri, caută să atragă pe toate cele ale căror spirit și frumusețe puteau face podoabă distinsă. Oricît de retrasă trăise contesa, se auzise vorbind de farmecele ei, și regele îi angaja bărbatul ei o ducă la curte. Obiceiurile lui Francisc I nu erau de loc asigurătoare. Astfel, regala invitațiune făcu să tremure pe cel căruia ea îi se adresa. Se pretinde că contele ar fi căutat toate mijloacele ca să nu se execute, și că, in cele din urmă, dere să i se facă două inele la fel; că, apoi lăsînd unul din ele soției sale, îî interzise a-și părăsi casa,dacă scrisoarea prin care ar fi chemată, n’ar conține pe cel de al doilea. Se mai adaugă încă, ca un valet, căruia contele se încrezuse, l’ar fi trădat, că d-na de Chateaubriant, primind un inel asemenea aceluia pe care i-l dase soțul ei, fu dusă la curte, cu toată precauțiunea contelui. Regele a văzu, și soarta sărmanului soț se decise. După o rezistență destul de cerbicoasă, care nu avu altă urmare decît să irite pasiunea prințului, ea sucombă. Cînd în 1525, regele fu făcut prizonier în urma luptei de la Paris, ura regentei silipe favorită să se retragă în fundul Bretaniei, pe teritoriul al cărui nume era purtat de soțul ei. Dar în urma liberării lui Francisc ea reveni la curte, spre a fi martoră la triumful domnișoarei de Heilly, de atunci ducesă d’Etampe, care o înlocuise în inima regelui. Toate sforțările sale spre a readuce la sine ca monarh fură zadarnice. Ea se văzu chiar expusă la un crud afront pentru amorul ei propriu. Pe vremea cînd avea marea favoare a suveranului, primise de la regatul ei amant savaoruri bogate, pe cari erau gravate versuri galante, compuse în spiritul acelei epoce de către regina Navarei, sora lui Francisc I. Dar cîți romîni au cîștigat procese în Grecia ? (Strigăte generale: Nici unul). Ea Atena e un singur român. Știți care? Ministrul nostru plenipotențiar de acolo. Să sperăm că va ști să ne reprezinte cu demnitate. (Apl.). Vreau să se știe că eu nu am nimic grecesc in mine, deși am sînge macedonean. (Aplauze, strigăte „să trăiască“ !) Nu e acum momentul să se facă filozofie și diplomație, cum am văzut scriind un ziar din Capitală. Să se știe un lucru:eî ce nu sînt cu noi în această cauză,ei cari șovăe, aceia sînt contra noastră. Aplauze, strigăte generale . Așa e ! S’a vorbit de o ligă anti-grecească. Dar se va întreba : cine face parte din această ligă? Vom răspunde: toată Ro ,mînia (Bravo !) Statul roman este mic, iar e ceva mare de tot, e că sîntem o asă, rasa romană. La întrebarea: cerem ? răspund : nu vrem schimbări de teritoriu, voim ca frații noștri să trăiască. Pentru ca luptăm ? Nu luptăm pentru o idee nebunească, megalomană, pentru păstrarea limbei și credinței trămoșești (Voci, bravo! Așa este), voim să fim gata, căci cum zice în cărle sfinte. Nu știm nici ziua, nici pasul cînd va veni omul mîntuirea. (0ațiuni nesfîrșite), noua I Gelozia sau vanitatea, făcu pe nom amantă să ceară regelui un demers, și care el avu nedemna slăbiciune a se supune. El ceru înapoi acelei pe care o sacrificase, probele vechiului sau amor. Madame de Châteaubriant, profund rănită, avu tot timpul să-și topească toată aurăria, și adresîndu-se către trimisul prințului, zise: „Cu aceasta regelui, și spune-î că fiindcă i-a plăcut să mî ia înapoi aceea ce mi-a dat odată cu atîta dărnicie, îi fac pe plac. Intru cît privește versurile și dedicațiile, le am așa de bine întipărite în memorie, și le privesc ca atît de scumpe, nicit n’am putut permite ca altcineva să dispună de ele, să se bucure de dînsele, afară de mine“. Regele simți prea tîrziu necavalerismul corerei sale și zise corul care îi avusese cuvintele contesei și aurul topit al bijuteriilor: — Dați-i totul înapoi. „In darurile făcute nu am prețuit vnoarea lor bănească—căci I-aș fi dat de două ori mai mult, — ci dragostea pe c are o aveam pentru inscripțiile de pe ste;și, pentru că astfel a știut să le facă pierdute pentru mine, n’am nevoe de aur, i-l trimit înapoi. „Dînsa a arătat prin aceasta mai mult curaj și generozitate decît ar fi putut crede că poate avea o femee“. Aceasta nu era un compliment pentru sexul slab, dar era o minunată eșire din încurcătură, mai ales din partea unui [rege. Nenorocita contesă, pierzînd orice speranță de a-și recăpăta favoarea regelui, părăsi, so zică, curtea și se retrase la Châteaubriant, unde muri la 16 octombrie 1537. Asupra morții sale se doteră cele ma sinistre zvonuri. Soțul ei, spre a-și răzbuna cinstea ultragiată, ar fi închis-o, se zice, într’o cameră tapetată cu negru, și, după șase luni petrecute iu această tristă și lugubră încăpere, ar fi făcut să i se deschidă vinele. Astfel sunt faptele pe cari unii le-ai adoptat, pe cari alții le-au negat, fapt, discutate de o mulțime de scriitori, car în loc de a lumina chestiunea, n’au făcut decît s’o învăluie în tenebro. (Va urma) Ambii oratori, atît de aplaudați la întrunire, au eșit afară, mulțumind în mod călduros manifestanților. Adînc emoționat, dar plin de o Vervă oratorică extraordinară, d. Diamandi spune că-i dor adînc suferințele de fiecare zi pe cari le îndură poporul român din Macedonia din partea fanarioților din Grecia. Mie nu mi-e teamă. Cînd au auzit că vin în Romînia, au voit să mă asasineze. Eu însă n’am frică, nu sunt laș ca ei, și mă vom întoarce în Macedonia, gata să mă sacrific, dacă nevoia va cere. (Aplauze și ovațiuni îndelungate. Strigăte . Numai ei știu să fugă, ca la Domokos !) Presa grecească, zice oratorul, ne atacă cu unanimitate, în termenii cei mai odioși. Ei numesc Romînia o țară nerușinată. Din Capitală se trimet în Grecia corespondențe în cari sîntem înjurați de toate lepădăturile grecești. (Strigăte : Afară cu grecii. Jos cu ei ! Să se confisce presa greacă din țară!) Un grec anume Sardelys care a fost expulzat din țară pentru calomniile publicate în ziarul său era, a fost readus prin influența unor greci bogați din țară. (Voci, Rău s'a făcut! Afară cu toți grecii! Afară cu ei!) In protestările de indignare ale miilor de cetățeni, oratorul descrie asasinatele comise în ultimul timp de bandele de ucigași greci și termină exprimîndu-șî încrederea în patia-mamă și în înțeleptul rege Carol intim. (Ovațiunî nesfîrșite și strigăte generale : „Trăiască regele și armata“! Ofițerii presențî se ridică în picioare). Discursul d-nei Ecaterina Dimonie Cele mai emoționante momente ale neetingului s’au datorit discursului d-nei Ecaterina Dimonio, profesoare din Macedonia, pe care-l vom publica în întregime. E imposibil de descris entuziasmul provocat de acest discurs, rostit ca un talent oratoric nemaipomenit și care a stîrnit atîta emoțiune încît în nenumărate rînduri toată asistența a avut lacrimi în ochi și mulți au prins ca niște copii. D-na Dimonie a arătat in termeni idînc mișcători lupta ce o duc romînii din Macedonia contra grecilor, persecuțiile ce le îndură de la greci și termină cu cuvintele : „Să ne ajute Dumnezeu!!“. Discursul d-lui Const. Dissescu D. Disescu începe prin a spune că se simte fericit de a fi putut asculta discursul atît de mișcător al doamnei Dimonie. Să nu-i fie teamă d-nei Dimonie de soarta soțului său care se află în Macedonia. Pentru viața lui avem zălog mii de capete grecești în țară. (Aplauze). Aceasta e bina să se știe de către toți grecii din Romînia. La lupta noastră creștinească ei opun o luptă ascunsă. Sub forma bandelor ei își arată în fond lașitatea lor. Ei de noi sînt aproape cînd ne atacă, dar noi sîntem de eî departe cînd e vorba să le răspundem. (Strigăte : Ați fost lași totdeauna !) Totuși noi vom ști să ne apărăm lovind, pe greci unde-î doare. (Foarte bine să-î învățăm minte.) Le vom arăta că știm să Ie răspundem cu toate că s- au făcut apel la consulate ca să fie apălați de autorități. Grecii au fost întotdeauna ageri la minte și cruzi la a caracter. Noi însă nu luptăm pentru iani, nici pentru vr’o moșie ori pentru a corupe minori prin circiume ca ei. (Voci: Așa e ! Asta o fac grecii). Noi , luptăm pentru solidaritatea noastră națională. Ei fac caz de biserica lor. Ei bine, patriarhul grecesc e cel mai mare tâlhar, căci se roagă lui Dumnezeu ca să’l ajute în comiterea asasinatelor contra aromînilor. (Strigăte : Rușine să le fie!) Oratorul intră într’o savantă documentare istorică, dovedind că grecii nu au 1i ce revendica atunci cînd aspiră la re-constituirea imperiului bizantin. Vorbește despre epoca fanariotă și despre corupția călugărilor greci, care a făcut pe 11 romini să retragă bisericei grecești de lavotamentul lor. Citează jurămîntul de 1a la Căldărușani de sub Matei Basarab. » , cînd romînii au jurat: „Afurisit să fie < I cine a mai da bani și moșii călugărilor ; greci“ ! (Aplauze unanime). Azi biserica noastră e mai curată, ea nu se poate compara cu murdara și corupta biserică a fanarului. D. Dissescu vorbește despre persecuțiile grecilor contra romînilor și continuă astfel: D-lor, avem a face cu megalomani, oameni cari văd mare—ceea ce e unul din simptomele paraliziei progresive. Ei cred că pot reconstitui imperiul bizantin, că sunt descendenței lui Justinian, uitînd că poate Justinian a fost mai mult roman. Dar ce era imperiul bizantin ? O țară bulgărită, sîrbită și ticăloșită. (Aplauze.Toți oamenii de cafenea ai Greciei și nu cu pumnalul se va reconstitui imperiul bizantin. Provocațiunea de astăzi se datorește unei complicități : patriarhii cu arhiereii cred că împreună cu consulii grecești vor izbuti prin intrigi diplomatice, patriarhul a încetat de a fi capul bisericei. (Aplauze). El s’a făcut instrumentul revendicărilor megalomanilor grecești. Dar nu-i nimic : orice rău e spre bine. Așa au vrut, așa vor dormi. (Aplauze). Eă am încredere că întocmai ca pînă acum, popoarele creștine vor învinge. Reacțiunea megalomaniei este că bulgarii s’au constituit în exarhat. Și poate că el se roagă mai cu credință lui D-zeu. Reacțiunea s’a produs tot astfel printre sîrbi și acum, grație înțelepciunei regelui Carol, revendicările romînești au învins contra patriarhiei și acum vedeți dindu-vă binecuvîntarea pe acest arhiereu (oratorul arată pe Sofronie Vulpescu, care se ridică și mulțumește ovațiunilor miilor le romînî). D. Dissescu descrie apoi procedeurilor patriarhiei arătînd cum ea uzează la misterele bisericei ca de mijloace le șantaj și de corupțiune refuzînd să a acorde macedo-romînilor oficiile religioase : cununia, înmormîntarea, etc. (Voci: Rușine!) . Pe de altă parte organizează bande n cap cu ofițeri din armata activă, p pentru a suprima viețile romînilor dinacedonia. (Voci: să-i suprimăm și ei ! Aplauze). Se vorbește, zice oratorul, despre întrevederea de la Abbazia. Vă garantez po ținstea mea da roman că acolo nu s’a 1 ivit și nu s’a semnat nici un angajamment. (Aplauze, ovațiuni prelungite), nu nu vreau să las nici un echivoc, șoi am dat grecilor dreptul de a redeschide la noi un proces perdut, spre a arăta că nu refuzăm nimănui să se atrație tratatului de la Berlin, care revede libertatea cultului tuturor popoarelor creștine, avem putința de a nuliza dorințele noastre. După ce sultanul a recunoscut națioalitatea noastră, vom lăsa oare ca sarificiile noastre să se piardă, numai de iamna bandelor grecești ? Desigur că , și dacă patriarhul creștin o voește, nmei vom face apel la pagini ca să ne îrotească contra lui. Eu am avut fericirea să salut de douări mesajul liberator și îl salut azi înodată cu respect. Trebue să facem să coteze echivocul grecesc. Trebue să deșteptăm încă odată diplomația europeană. Să nu fim atît de proști încât dacă grecii ne batjocoresc noi să ne închinam lor. Aceasta trebue să o știe grecii din țară, atît cei neimpămîntuDiți cît și cei împămînteniți. La provocările lor cu pumnul și cuțitul noi să răspundem creștinește. (Strigăte : Să’l gonim! Să’i aruncăm peste graniță! La fanar cu ei). ] Știți cine conrup pe copiii noștri ? Cafenelele grecești. Știți cine exploatează pe țărani ? Misiții și arendașii greci. Ei sunt azurarii în contra cărora să ne ridicăm. (Strigăte : Așa este ! Jos cu ei !. Eî sînt bandiții ! Jos cu lipitorile grecești. Eu nu vă zic: „Pe eî!“ Dar zic : „Să fugă eî de noi !“ Iar în ce privește pe grecii din țară cari s’au naturalizate datoria lor să lupte alături de noi. (Aplauze și ovațiuni nesfîrșite. Strigăte: Trăiască Dissescu). G . Arhiereul Sofronie Vulpescu p Citește numeroase telegrame de felicitare și de aderare la protestul contr-. grecilor venite de la d. Christu Jajs (Cernăuți), Academia Ortodoxă, (Cernăuți), Prokopovici, în numele sec. ,,Junimea ‘ din Cernăuți, Victor Lazăr Ardeleanu din Salonic, precum și alte lepeși din Govora, Băilești, P. Neamțu, Galați, Severin, Slănic-Prahova, Balș, Culcea, etc. 1 O încercare de răpire — Plan fir telegrafic — CRAIVA, 20 iulie.—Maria Duduleanu, eroina scandalului din Viena, plecînd la moșia Ghercești, a fost pînditî în apropiere, de avocatul Ion Popescu care pretextînd că vina s’o întovărășască s’a suit în trăsura eî, în realitate Popescu vi’da s’o răpească pe femeie și s’o ducă la părinții lui din Coșovenî. Astfel la încrucișarea drumurilor, a apucat hățurile cailor îndreptîndu-i spre Coșovenî. D-na Dixduleanu s’a opus, a țipat, însăerîndu-se cu Popescu. Acesta i-a rupt ochiile și numai mulțumită servitorilor emeeî, a părăsit planul de răpire, Manifestația Imediat după terminarea într’unire, o făcu un impozant cortegiu, întrerupt ci și colo de steagurile vii ale societăților. Cîntînd „Deșteaptă-te romino“ mulimea trecu pe str. Carol, îndreptîndu-se ia calea Victoriei. In palatul Nifon din Calea Victoriei e află prăvălia „La Atena“. Patronul prăvăliei, care e grec, băuind că i se va face poate manifestare ostilă, a cerut intervenția poliției. Poliția chiar postase aci un mare număr de sergenți. De asemeni erau pe lotuar: d-nii Dim. P. Moruzi, prefect de poliție, inspectorul Cantuniari, ispectorul Solomonescu, comisarul Baulescu etc. Sosind manifestanții, mulți dintre dînî observară firma grecească și înceară să huiduiască și să știeie. In urmă scandalul liniștindu-se maiestanții au manifestat la d. Disescu,, str. I. C. Brătianu. si la j Alegerile comunale din țară "veam" — prin fir telegrafic — PAȘCANI, 20 Iulie.—Astăzi au avut oc alegerile comunale din Pașcani. Lita conservatoare în frunte cu Napoleon Popescu a reușit cu 651 voturi. Opoziția s’a retras. Atanasiu Teatre-Petreceri-Concerte La Sinaia în frumoasa sală Riegler va avea loc Duminică 24 Iulie ora 9 seara un concert de elită dat în scop filantropic de d-na Orthana D’aosti cu concursul reputatului pianist Richard de Wilson. Va urma apoi bas și cotillion monstru condus de un maestru de dans. Ținuta de rigoare: fracul, shmokingul. Biletele la casa Riegier. CM&JK&UE Cota cerealelor în străinătate (Telegramele noastre particulare Paris, 20 Iulie 21rîu per Sept.-Dec. 22.60 scădere 5 Făină „ „ 30.15 urcare 15 w » » Dec. —. „ Ulei de colta per. Aug. 50.50 neschimbat Sept. 50.50 — n » i» » a UGR- 50.50 Budapesta, 20 Iulie Grill per Oct. 16.08 urcare 8 Sec. „ „ 12.92 „ 2 Ovăz „ „ 11.58 „ 4 Porumb por Aug.——^neschimbat Rapiță „ „ 24.20 „ Berlin, 20 Iulie îrîu per Sept. 172.50 neschimbat !ec. „ „ 148.— scădere 50 ’or. „ „ 123.— „ 50 New-York, 20 Iulie Grindispon. 895/8 scădere 7/s „ „ Sept. 891/g scădere 7/8 Porumb disp. 603/4 urcare 3/4 „ „ Sept. 594 „ 1 Chicago, 20 Iulie Griü Sept. 843/a scădere 1 „ Dec. 86 „ s/4 Poz. Sept. 523/8 urcare °/s „ Dec. 473/8 „ U/s In curînd, ziarul „Dimineața" va începe publicarea unui roman senzațional întitulat: Cromsui Acest roman scris de un autor rus, descria scenele cele mai dramatice și emoționante. — Cititorii vor vedea desfășurându-se rind pe rînd viața agitată a poporului rus, cu toate dramele ei sfîșietoare. Cnut și 11 .nalben va conține pagini interesante și adevărate, luate din viața funcționarilor, intelectualilor și polițiștilor ruși. Peripețiile de un zguduitor dramatism pe care le descrie Cnut și fac din această povestire reală una din cele mai profund emoționanta descripții asupra Rusiei despotice, unde la. 1 j Ioni abonament cu premii Dela 1 Iunie IMINEATA“ schiâ un nou abonament cu premii si anume h Bani 2000 lei. In obiecte de scris -VOSX“ în vapoaree. » (Dela anumita companie engleză Tiu ^?f**r?pe Worter P °* Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un strainofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star” furnizat de marele magazin de muzică Jean Fede calea Victoriei 54. 3) O mandoUna napolitană foarte fină și eleganta, cu bogate ornamente de sidef, furnizată Coltef^îo TM111 general de muzică „La Harpa“, str 4) Una mașină de cusut, de picior, Sinse* perfecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganța, complectă cu 14 aparate ajutătoare dela marele magazin de mașină de cusut Comnaaia Americană, piața Sf. Gheorghe, București. 6) Una pușcă de vânatoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țara stînga choke-bhore, dela marele magazin de rame B. I. Zisman, 44, calea Victoriei, Buurești. ’ 6) Un binoclu de teatru, de sidef. ^ 7) Un binoclu de piele tot pentru teatruu . 8) Un binoclu de piele pentru cum etc., etc. -------* ’Iv.un mremetru de lemn sculptat.i/. 10) O trasă de călătorie. 11) O Offlinal, cu trei fețe 12) Un sac de mînă, de piele, cu lănțișorc ca<*ru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau parte atîtvechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este; pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau in mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București, . j >l^. jIA_* A .* 1.1 um-----“ Curierul Haîler maassau B. Vasstenl Memento Eliseul Valea Cerbului. — Berărie Restaurant, confiserie, club. Zilnic orchestră la dejun și seara. Prețuri moderate. Rucăreanu și Ionescu. — Magazin cu coloniale, delicatese, băuturi, resaurant, manufactură și hotel „Focșăleanu“. Un minut distanță dela gară. Memento Hotel Boulevard. Camere și pensune, restaurant. Prețuri moderate. Hotel București: (noua antrepriză L. Bădescu). Piața centrală. Camere i pensioane de la 6 lei în sus, restaurant cu prețuri moderate. Magazinul la căpățîna de zahăr, j ü. C. Petrescu). Piața centrală.—Zile mărumi’I proaspete , coloniale, delicaise, vinuri străine și indigene, ape minerale, parfumerii și articole de menaj. . Prețuri moderate. “ Dimineața la țară ? Teatru.— Marți seara 13 T.aggic ș.a.H s’a reprezentat pe scena „Grivița“ Meșterul Hanoie. 3 Formată din elemente slabe, lipsite de talent, și alegând piese prea cunoscute, cari nu mai fac nici o impresie publicului ploeștean. a trupa d-lui Dumitriu nu este încurajată de loc. Atît în Meșterul Manole, cît și în celelalte piese, actorii s’au compromis prin pierderea replicilor, afectarea rolurilor și nesiguranța scenei. Printre puținul puținul public am remarcat pe d-nii : Cogălniceanu, bancher, Rabischon, Oprescu, procuror, Țincu, profesor, căp. Ghizdăvescu, Teodorescu, polițai, Steriade, Glodeanu ; familiile: Ionescu-Lungu, Kan, Glodeanu, Popo• viei. Diverse. — Duminică 24 Iulie se va pune piatra fundamentală la noul local al școalei No. 7 de fete din localitate. < — D. primar G. Dobrescu a luat deciziunea de a se închide toate localurile , unde se fac completuri de mahala, din cauza multor scandaluri ce se fac. j Iit»"""'Si' Foc. — Luni seara 4 ar] pe cînd trenul de 5 t seara venea dela Buzau și ajunse în dreptul cantonului No. 11 și 12, scînteele c dela locomotivă au sărit și au incendiat cam peste trei pogoane de grin deja ser cerat și făcut clăi. Grație numai ajutoarelor date de către locuitorii din Bălțați și Rubla, focul a putut fi localizat. „Grînele erau asigurate la societate. „Dacia Romînia“. Polițist bătut.— Sergentul major Năstase Crăciun, din compania de sergenți de stradă locali, făcînd eri Marți inspecțiune prin oraș, a fost grav bătut și rănit de bețivul Ion Apostu zis și Maimăduc, care făcea scandal în circiuma lui Tudorache Buzea. Polițistul într’o stare destul de rea a fost internat în spitalul comunal, iar atentatorul a fost arestat. Localizarea incendiului diin pădurea d-lui Marghiloman. — După cum am teegrafiat, focul pe lîngă pădurea d-lui Alexandru Marghiloman din com. Chiojdeni, amenințând și pădurea statului Dealu Roșu, a fost localizat; — grație numai măsurilor luate la timp de d-1 Aristide Hartular directorul prefecturei, locțiitor de prefect care a dat cele mai severe ordine atît secției de jandarmi din Dumitrești, cît și autorităților din comunele : Dumitrești, Chiojdenî și Jitia, care a scos locuitorii ca ajutoare focul a putut fi localisat. După cît s’a spus, focul a fost pus intenționat de către răzbunători în contra fraților Rosenberg, exploatatorii pădure d-lui Marghiloman. 1 InSTITUT DE"FETE Școala IM„Negoescu“ BUCUREȘTI Se aduce la cunoștința părinților și publicului în genere că examenele ținute în Institut în anul acesta au dat cele mai bune rezultate și că în viitor Institutul va continua ca și pînă acum cu aceleași secții de învățămînt și aceleași condițiuni de admitere pentru eleve interne, semi-interne ri externe. DIRECȚIUNEA .*44év«1414tá .4 «i én A ... A t M. FIKELS I g București, Strada LIPSCANI No. 8 1 Noul Palat Dacia cursul de pe 16 iulie 1905 —, ......——— un unicarcuru« I Cumfnr land Wh I Rentă amortibilă.1 91 75 92 50 5 °/o ., „ 101 50 101 75 5 °/J Obl. iud. Comun. 101 50 102— ? 4%|Obl. Com. Bucur 89— 89 x/21 5% I Seria. Func. Rur.J 101 50 101 85 «o/o „ „ » 94.1/a 95-1" SOȚI Urb. 96 25 96 75 . 5»/: „ „„Iași 92 50 93 25 1 Acțiuni B.Națion 2970.— 3000 — H" " „ „ Agric. 296 — 400 — |I. „ Scump. Bu 150 — 155 — a" Cor. val. austriac. 105 — 106—|| Mărci germane 123,— 124— B Bancnote franc. 10 J. — 101— H „ italiene 99 — 100— §. |____ rubl. hârtii! 265|— 268|— g| Carul cu Bere —Proprietari Frați MIRCEA w Cel mai frumos și bine ara«najat local de berărie Bere specială din fabrica BRAGADIRU putând rivaliza cu berile cele mai superioare străine, sărăcări reci și mezeluri delicioase Serviciu și curățenie neîntrecute IIMÎSTERUL DE RĂZBOI Direcția 7 intendență PUBLICAȚIUNE Manutanța centrală a armatei avînd necesitata de 60.000 hectolitrii grîu din recolta nouă, se publică spre cunoștința generală că cu începere din ziua de 20 și pînă la 31 August col. orele 12 a. m. inclusiv, se vor primi la Ministerul de război (Direcția 7 Intendență) oferte sigilate însoțite și de cîte 2 probe de grâü în greutate de 4 khilograme fiecare, pentru întreaga cantitate sau pentru parte din ea. Ofertele se primesc numai de la producători, proprietari sau arendași. Se admit și reprezentanții producătorilor cu condiție de a dovedi această calitate cu procura legalizată. In ziua de 2 Septembrie ora 9 dimineața toți ofertanții vor fi prezenți la Ministerul de război unde se vor deschide ofertele și se va hotărî asupra celor ce vor fi admise. Predarea griului se va face în curtea manutanței centrale. Directorul Serviciului Intendenței 2184 Sub Intendent Kabarja. BOALELE INTERNE NERVOASE și SIFILITICE vindecă cu succes Doctorul Grünfeld Nto. 94, Strada Cantacuzino (polouă) Orele de consult: 10—12 și 3—5 Doctor în MEDICINA paul Jlareanul DENTIST 2204 sinaia: Bulevardul Calabia 441 D1 1 George FISCHER specialist în Soare de Ochi și Urechi Consult, dolall—12 a. m. 4—6 p. STR. 30AB 22IEI 27, (Casa Alimă- 1624 niște anu) DEA.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru bcalo de piele și Siphylis — FO ALELE FARULUI— S’a UNITAT în Calea Victoriei 120 (lîngă Biserica albă) 1 A Mutat de ___________sggmB5S5 MC A. 1Ap AM! ®'JKw Ellcgtmtil, solida și cfzmnă și Cumpărați numai la: VECHIUL MAGASIN de ÎNCREDERE :--------Lt a.'XF £]EI M | EI =■ KRAKAUER strada Carol No. «SO I Prețuri excepționale efiuie # A Vinzare En Gros și Detail — ............B R. curînd in MILIOANE LEI aparținînd d-Ior capitaliști 13 ar,ticulari simt da dat imediat cu împrumut pe lipotecă pe moșii și Case începînd de la sume de 2.000 lei. In sus dobla*da moderată. VECHEA ATENTIE UNIVELS SADA 11, Strada Ueclară 11.—București 1731 firszikgP Singura apă minerală naturală bogată în acid carbonic și diferite săruri de fer, hibină, magneziu, etc. foarte necesare organismului omenesc. Băutura cea mai plăcută și răcoritoare. Feriti-vă de contrafaceri si apa artificiala ’CONCESIONAR IOSEF MÁTYÁS BILA so v _Reprez9ntantMÁTYÁS BRASOV General jentea Eomînia âOEVARi ,