Dimineaţa, august 1905 (Anul 2, nr. 537-567)
1905-08-01 / nr. 537
.Luni 1 August 1905 CodSiHdfa.—Conștiinții! Conștiința ! T ! Divin instinct , nemuritoare și cerească voce , mentar distins al unei ființe ignorante și mărginite, dar inteligente și libere ! Infailibil judecător al binelui, tu ești aceea care reprezinți firea lui, îndreptînd-o spre săvîrșirea tuturor acțiunilor sale morale. In afară de tine, conștiință, nu simt nimic în mine care să mă înalțe deasupra celorlalte animale, exceptînd poate tristul prilogiu de a rătăci din greșală în greșală, sub auspiciile unei concepțiuni fără de nici o noimă, și a unei rațiuni fără de principiu la temelie. Grație cerului, iată-ne scăpați de povara unei filozofii dubioase, căci conștiința ne permite să fim oameni, fără a fi savanți ; iată-ne dispensați de a ne consuma scurta durată a vieții, adîncind teorii de morală, căci în schimbul unei neînsemnate osteneli, avem asigurată o călăuză mai dibace, în acest imens labirint de păreri omenești. Dar nu e de ajuns ca această călăuză să existe în noi, mai trebue să știm a o distinge și a o urma. Dacă ea vorbește tuturor inimilor, pentru ca sunt atît de puțini cari să o priceapă !—Ei fiindcă această călăuză ne vorbește limba naturii, pe care totul a făcut să o uităm. Conștiința este timidă, ei ne dragă solitudinea și pacea ; lumea și zgomotul o înspăimîntă; prejudecățile din mijlocul cărora a răsărit, sînt cei mai cruzi inamici ai ei; în fața lor ea se ascunde și devine taciturnă. Glasul zgomotos al acestora ii înăbușește propriul ei glas, și îl împiedică a se face înțeles ; fanaticul cutează s’o contrafacă și să dicteze crima, în numele ei. Dacă vrem s’o minăm după bunul nostru plac, ea se oprește în loc, nu ne mai vorbește, nu ne mai răspunde ; și după o disprețuire a sa, un timp îndelungat, ne-ar trebui și mai mult timp pentru ca s’o rechemăm, decît ne a trebuit ca s’o gonim. Pallas Z SUA 13 IdERI Examendo din Septembrie.—Conferința pacei.—Inspecția țarului. — Manifestat imperial.—Crima din Adulter.—Atentatul contra sultanului.— Protestul bulgar.—Prizonieri japonezi condamnați, prinzindu-și nevasta cu un altul, a aruncat-o pe fereastră dela al doilea etaj. Nenorocita femee a murit instantaneu. In cercurile diplomatice din Berlin se discută foarte mult întîlnirea care va avea loc între regele Eduard VII și Franz Josef la Ischl, apoi între Eduard VII și Wilhelm II la Uassel sau Frankfurt. Toți atribue aceste întîlniri ultimelor evenimente europene atît de importante. — Era după prinz, două trenuri accelerate, unul venind din Berlin, iar celalte din Goeinitz, intîlnindu-se, sau lovit. Sînt 21 de morți. — Rezerviștii orașului Bender, comit dezordini grave, maltratînd pe locuitori și difrîmînd casele de toleranță. Greva generală a izbucnit la Bredichten. Mulți locuitori fug. Poliția de aci a trimis trupe la Nijni-Novgorod de frica unor tulburări. După o versiune din palat, comisiunea de anchetă atribue atentatul unor emisari streini ai comitetelor armene și macedonene. Dacă această versiune e exactă, toți își pun întrebarea pentru ce se continuă cu arestarea și interogarea a numeroase persoane de toate naționalitățile chiar și turcă ? — Răspunsul Forței la reclamațiunea Bulgariei în privința perchizițiunei în birourile exarchatului și arestarea funcționarilor exarchatului, nu a dat satisfacție guvernului bulgar, care a adresat Forței o nouă notă de protestare, în termeni foarte energici. — Consiliul de războii din Peterburg, j * —o .v __• - „• . Katsoumoto și Akita acuzați de agresiune contra gărzii din compul Medied. Consiliul a condamnat pe Katsoumoto la doi ani închisoare și pe Akita la opt luni. IN ȚARA Ministerul de cuîto a luat dispozițiunea ca să nu se admită nici o cerere pentru examenul de două clase în Septembrie. Toate cererile care au fost înaintate ministerului pină în prezent, au fost respinse. Un mare număr de persoane din București va participa Vineri 6 August c, la ședința solemnă a deschiderea expozițiunei naționale din Sibiu, organizată de Asociațiunea Romina. Se crede că d. ministru Vlădescu va merge de asemenea la Sibiu, cu această ociziune In vederea modificarea programului școalelor comerciale de gr. I, ministerul instrucțiunei a trimis o circulară acestor școli, prin care le pune în vedere ca să admită ca elevii din clasa III, cari au rămas repetenți în Iunie, să dea un nou examen în Septembrie. . . ® r Cantacuzino, prim-ministru și ministru de interne, a sosit ori dimineață în Capitală, iar astăzi va pleca în concediu la Vittel. Zilele acestea se va ține licitație la prefecturile de județe și la ministerul de domenii pentru arendarea dreptului de vinat în pădurile statului. Arendarea nu se va mai face ca pînă acum pe ocoale silvice ci pe păduri. Termenul arendărea va fi de 5 ani, socotiți de la data aprobării licitației. Bacă se vor ivi cereri și pentru mai multe păduri, ele vor fi grupate la un loc și vor forma obiectul unui singur Contract. Arendașii nu vor avea dreptul să vîneze în bălți și în zona bălților ce cad la cuprinsul proprietăților pendinte de serviciul pescăriilor. IN STREINATATE (Diverse). — Din telegramele noastre. O crimă groaznică a pasionat tot Kragujevard. Un domn bine situat, sur Știri judiciare La tribunalul Prahova s’au înscris următoarele firme : Avram L. Grumberg, depou de făină din Ploești, str. Muncipală 11. Găsițt Nouri, manufactură și mărunțișuri, corn. Adincata. Piilp Weis, înălțăminte, cu emblema la Papagalul Roșu, Ploești, piața Unirei. Dumitru Emanoil, postăvărie, Pipești, str. Basarab. Maria Gg. Stănescu, băuturi spirtoase, cu emblema la Coroana Regală, comuna Poiana. Miiăiță M. Săvulescu, idem, cu emblema La băețiî veseli, com. Tătăranu, Ion N. Poenaru, fabrică de petrol și derivate, Ploești, bariera Rudu Viî. Dumitru Popescu, băuturi spirtoase, com. Tomașanî, cătunul Loloiasca. Isdrasi A. Mendel et Comp. Iser Hirsch, mărunțișuri, Ploești, str. Romană ICO. Ilie Dumitru, tăbăcărie, Ploești. Ion Comănescu, băuturi spirtoase, manufactură și coloniale, comuna Gornet-Cuib. M. I Abramovici, băuturi spirtoase, cereale și restaurant, corn. Cîmpina. Avram Gros, comercial en gros de vinuri in Proești. Martin Grigore Gg., manufactură și mărunțituri, Ploești. Iancu C. Gheorghiu, coloniale, săpunărie și luminăție, Ploești, strada Romană No. 3. Stan Constantinescu, brutărie, coloniale și băuturi spirtoase, Vălenii-de- Munte, Nae Andreescu, cereale și coloniale, idem. M. Săvulescu, băuturi spirtoase și coloniale, com. Proeștori. Oscar Schwartz, stofe, manufactură și mărunțișuri, cu emblema Bazar de București, Sinaia. Toni Holfant, vopselărie, cu emblema la Elefant, Ploești. I. Georgescu, băuturi spirtoase, comuna Haimanalele. N. V. Nicolau, circiumă în comuna Popești. Marin Pătrașcu, băuturi spirtoase, comuna Colscag, zi cînd se fac diferite escursiunî atît pe muntele Cozia cit și în pădurea „Peste-vale“. La 9 dim. muzica militară condusă cu mult talent de d. căp. F. Mancha distrează publicul cu cele mai frumoase arii și grădina e vizitată de foarte multă lume. După amiază aceeași muzică cîntă în pavilionul din pitoreasca pădure „Peste-Vale“ și e de prisos să mai amintesc că toate mesele sînt imediat complect ocupate. In vremea aceasta nenumărate persoane se scoboară jos din pădure unde se scaldă parte în cabine și parte lîngă plute la aer liber. Seara atît grădina publică cit și splendidul și frumosul parc sînt literalmente pline de o imensă mulțime compusă din toate clasele sociale. E drept că cîteva ore în timpul zilei bîntui și ad călduri aproape insuportabile, dar care nu se pot compara desigur cu cele din alte orașe, prin faptul că aci e un aer curat lipsit cu desăvîrșire de zăduf. Dimineața și seara însă e răcoare și suflă un vînt rece făcînd ca temperatura să fie foarte plăcută. Dacă edilii noștri ar mai face pentru acest oraș oarecari îmbunătățiri ar deveni desigur una din cele mai frumoase localități climaterice din țară și numărul vizitatorilor ar fi firește cu mult mai mare. Să sperăm însă că va veni și vremea aceasta. Bal.—In ziua de Simbătă 30 Iulie de la 3 piuă la 8 seara va avea loc un bal de copii organizat de d-ia Crnștein in pavilionul păduroi „Peste Vale“. Dansul copiilor va ținea o oră sau două, după care va începe balul pentru toți asistenții. ‘Cărata M © aatersa George Numai de cîțiva ani populația țărei noastre a început să dea atîta atențiune acestei stațiuni balneare și aceasta datorită în mare parte confortului ireproșabil de acum, căci apele acestea au fost din totdeauna recunoscute ca excelente, cînd stabilimentul balnear era încă într’o stare destul de primitivă. Cine a vizitat Sărata acum 10 ani, astăzi n’o mai recunoaște, grație enormelor sacrificii materiale făcute de răposatul Monteoru, și în urmă de către d. profesor dr. O. Angelescu, neobositul actual proprietar, care caută pe fiecare an a aduce ceva îmbunătățiri. De la începutul sezonului necontenit sosesc vizitatori, din care cauză țăranii au urcat chiria caselor profitînd de împrejurarea că toate camerele hotelurilor sunt ocupate. De altfel aci monotonie nu prea există, amuzamente fiind multe și variate, după cum am mai vorbit într'o corespondență anterioară. Ca Sărata să corespundă cerințelor tuturor vizitatorilor, adminstrația ar trebui să mai aducă oarecari îmbunătățiri prea puțin costisitoare, dar de mare importanță și anume: să se mai construiască cabine la bai, actualele nefiind suficienta din cauza numărului mare de vizitatori; să se stropească nu numai aleele efinința hotelurilor, ci toate alegi e mai cu seamă parcul j de lingă?azî;io pe unde "vizitatorii"se îndreaptă la Virul cu dor și în loc de aer inhalează, praf; să se mai adauge bănci în parcuri, fiind puține; să se mai Curierul Miiilor PIATRA.N. Balneare.—Cam nici într’un an orașul și diferite localități din împrejurimi sînt vizitate de atîta lume ca nici odată venită din toate unghiurile țârei atît pentru a respira un aer curat și dătător de viață cît și pentru a face băi reci de Bistrița. Deși suntem aproape la începutul Zunei August vizitatorii continuă de a sosi, astfel că toate hotelurile și casele particulare sînt complect închiriate. Acest oraș are un aspect deosebit căci se observă o neobicinuită animație atît pe străzi cît și in toate localurile publice și care se termină aproape în miezul noptei cînd reintră in monotonia din timpul iernei. De distracții nu se poate plînge in Speul deoarece ele sînt variate și gustióa atît de localnicii cît și de viaitatsei străini. Mișcarea încape în zori de Wa; •' instaleze felinare prin sat, înlesnind circulația vizitatorilor domiciliați în sat. E bine ca administrațiunea băilor să nu treacă cu vederea aceste desiderate. Serată teatrală.—In seara de Mercur 27 cor. a avut loc o mare representație teatrală în sala Cazinului, dată de d. Sică Theodorescu și de d-na Vasiliu și cu concursul bine-voitor al d-lui Nicu Kanner elev al conservatorului din București. S’a jucat: Pigmalion, rolul Phadael recitat de d. Theodorescu cu mult sentiment, apoi d. Kanner a zis versuri cu talentul cunoscut, ceea ce a produs plăcere asistenței, s’a mai jucat Revizorul comunal în care rolul principal al lui Vasilică StIymonescu l’a avut tot tînărul Kaner și l-a jucat cu mult talent, iar publicul a subliniat aceasta prin aplauze furtunoase. Trupa teatrală a d-lui I. Bellian va juca în seara de 30 cor. tot în sala Cazinului frumoasa comedie: Procurorul mincinos. Cum s’a și început plasarea în mare număr a biletelor, ne așteptăm la un mare succes. •iSVS iSE?.* Clariezitați Din curiozitățile Americanilor Desigur că cel mai lacom om din lume este Pierre Dalbek din Mont Real Dînsul se laudă că un interval de 12 minute să mănînce patru duzini de ouă răscoapte și să bea în o zi pînă la 175 halbe de bere, fără să simtă cea mai mică indispoziție și nu de multe ori a mîncat ouă cu coaje cu tot. In urma unui pariu d. Dalbek a mîncat într’o seară, 7 farfurii cu fasole, 8 omloturi cu jambon, 6 bifteluri, fără a mai socoti pîinea și legumele. Iată un om pe care nu trebue să îl poftim deseori la masă. Iuțeala rîndunicei O experiență recentă a dovedit că rîndunica întrece cu mult în zbor, porumbeii. Un domn din Anvers s’a convins în modul următor de acest fapt : dînsul a prins o rîndunică, care și făcuse cuibul sub streașină casei, a insemnat-o și a doua zi a dat-o unui funcționar care pleca la Kompen cu 250 de porumbei voiajori. Rînduneleîi-a dat drumul la 7 ore și 15 m. în același timp cu porumbeii și repede dînsa a luat drumul în zbor spre sud, in vreme ce porumbeii descrieau cercuri înălțindu-se în aer, ca să poată lua drumul spre Anvers. Rîndunica a sosit la cuib la ora 8.23 m., iar cei dinții pombeii de abea s’au arătat la ora 11:30 m. Dînis a parcurs 235 km. pînă la Anvers în 1 oră și 7 m. cu iuțeala de 3455 metri pe minut, sau 207 km. pe oră, în vreme ce porumbei au făcut 922 metri pe minut, sau 57 km. pe oră. Am dori ca această experiență să fie luată în seamă de domni și doamne, ca pe viitor scrisorile de dragoste să le trimită prin astfel de mesageri. statarea, că dintre copiii țărani, nici 50 la sută nu ajung ln viață pînă la 5 ani, aceasta mai ales din cauza hranei proaste. Dar de unde să știe locuitorii de la este toate acestea ? D-na Tănăsescu are perfectă dreptate, cînd relevă cursurile ambulante ce se fac în Elveția, și am dori să le vedem înființate cu de curînd și la noi, deoarece e vorba de salvarea neamului, care degereează. IȘcoalele de servitoare Milioane se duc pe an din țară, din pricină că nu avem servitoare. Romînia importă un număr colosal de servitoare din Bucovina, Transilvania, etc. Ar fi absolut necesar, ca să existe și a noi școale de servitoare cum sînt în străinătate. Dar oare se vor găsi eleve ? Mîndria... teribila noastră mîndrie, care nu ne împiedică să cerșim, dar ne face rușinoși cînd e vorba de a munci cinstit, nu va pune oare bețe in roate. Unei școala de servitoare? Dar vom reveni asupra acestei chestii. Rep rocesul capelmai al rului Emilian IAȘI, 30 iulie. — Consiliul de râzboiu a condamnat pe Grigore Emilian, șeful muzical regimentului 16 Suceava, pentru înșelăciune și ofensa superiorului, la 2 ani închisoare, și pe soldatul Nicodem, ca complice, tot la 2 ani. Consiliul a achitat pe sergentul Octav Vasiliu. Dan Moni ali©isaisi©iit «a preigițl Dela 1 Iunie „DIMINEAȚA“ deschide un nou abonament cu premii și anume: In Bani 2000 lei. în obiecte: Dana mașina a de scris „YOSÎ!“ în valoare le 700 lei, de la renumita companie engleză True Yost Tipewriter Co. Ltd. Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid) 2) Un agramofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star“ furnizat de marele magazin de muzică, Jean Feder calea Victoriei 54. 3) O mandolină napolitană foarte fină și eleganta, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa", str. Colței No. 5. 4) Buna mașină de cusai”, de picior, Sânge, pes’lecțioanal, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare de la marele magazin de mașini de cusut Compania Americană, piața Sf. Gheorghe, București. 5) Una pușcă de vinătoare cu doua țevi, cal. 12, cheia de deschidere intre cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țara stîngă choke-bore, de la marele magazin de arme B. i. Kisman, 41, calea Victoriei, București. 11' J ’1 ,jîn0’ ‘1' ,1 © teat ru, do sidef. o «t*1 de piele tofc pentru teatru. w*i maccana, de piele pentru cîmp, cum etc., etc. 9) Un bayo înetru de lemn sculptat. 10) O tman de călătorie. 11) O pișilniță cu trei fețe 12) Un «ac de mină, de piele, cu lămci^or. 13) Un «a«ha pentru fotografii. 14) Un fearoisscri de nichel. 15) S51) «Le «aiJevite ba*o^e «Le mosa»«» La aceste premii iau parte atîți vechii noștri abonați, în curent cu plata delta 1 Ianuarie 1903, ăt și nouiî noștri abonați dela 1 lunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an 18 lei, pe 6 luni 9 Ioi, pe 3 luni 4.50, lunar 1.30. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București plină cu tutun. In primul moment se credea la mijloc vreun furt, dar mai în urmă la lumina unui felinar s’a descoperit o lună servitoare. Se adunase o imensă mulțime de curioși și primarul invită pe aventurierii la primărie, unde se încheie cuvenitul proces-verbal după care i-a pus în libertate. Drama din str. Bacăui. Mișcătoare dramă din str. Bacäu continuă să pasioneze încă populația Buhușului, care se află încă sub impresiunea tragicei întîmplări despre care „Dimineața“ a publicat amănunte complecte. FiWm îni Alegere de primar. — Duminică 31 Iulie va avea loc în comuna Brădănești alegerea consiliului comunal Biroul va fi prezidat de d. Ghiță Gheorghiu, delegat al consiliului județean. Administrative»—Cu începere de la 25 iulie orașul nostru a fost împărțit în două circumscripții. Prima circumscripție este sub conducerea d-lui Ionescu- Carbun, activul director al poliției locale, ajutat fiind și de c-nii subcomisari Theodosiu, Maftei și Ejigărescu. A doua circumscipție este condusă de d. comisar T. Corodeanu, ajutat fiind de d-nii subcomisari Stoescu, Kiriac și Teodorescu. Batac — Mișcarea în I.. . ^ *•» cepută în contra grecilor accentuindu-se din zi Ia zi, conflictele intre romini și greci au început să ia naștere. Astfel Joi seară în grădina „Centru“ se aflau la o misă mai mulți tineri greci. Trecînd pe acela d. Mihail Mihăilescu, unul din ei i se adresă ironizîndu-i patriotismul ce d-3a manifestase cu ocazia luptei deschisă contra grecilor. D. Mihăilescu î-a atras atenția că nu-i permite a discuta și ironiza modul cum d-sa își manifesta patriotizmul. A urmat apoi un schimb de cuvinte și d. Mihăilescu pămnește pe cel care l’a insultat. Sărind ,cilalți tineri greci s’a început o luptă din care a eșit lovit George Troianos, unul dintre grecii ce se afla la masă. El a fost lovit cu bastonul de către d. Mihăilescu, cînd para loviturile ce primea. A căpătat două răni, una lîngă nas și sta la buza de sus. Intervenind d. comisar Stoicescu, bătaia a încetat. In urmă toți au fost chemați la poliție unde și-au dat declarațiile asupra căzuți întîmplat.* Joi la prinz, în grădina „Centru“, un icident a avut loc între d-nii Birghental, eutist, și Sfaelo Fochion, comptabil la 'onstandatos. Fochion acuza pa Birghenil că a luat parte la manifestația con•o of for'îlnr nendn, i_ark,ennuona<vr.rV îi schimb de cuvinte a avut loc numai, ici intervenind celelalte persoane ce se iau în grădină, incidentul a luatîrșit. Reforma învățămîntului și Școalele de menaj.— Bacalaureatele. Ce s’ar putea preda la o școală de menaj.—Cum e în Elveția?—Cursuri ambulante.— Ce fn'ease pot trage țăranii —Școlile de servitoare. Continuînd interesanta conversație cu d-na institutoare Elena A. Tănăsescu,OIUUUIUHI IUUitLUan fie opinii, pe care le are cu privire la planul de studii într'o școală menaj. Sa se predea a face curatenie, ordinea în casă, bucătăria, croitoria și cusutul rufăriei sin.fier DV a rui taior de lux, repararea rufelor rupte, spălatul și călcatul rufelor, contabilitatea și economia domestică, procedeurile strict necesare de a căror cunoștință are nevoo o gospodină cum e conservarea fructelor, zarzavatului, etc. Dar poate s’ar obiecta, că nu toate femeile au nevoe să știe a spăla rufe, a face curățenie, a găti bucate etc. deoarece își pot ține servitoare și spălă toreasă. Vom răspundi, zice d-na Tănăsescu, că pentru a comanda, trebue să cunoști cu singură iniția în amănunt cum i se face un lucru. O bacalaureată, ori și 1 câ de bine ar cunoaște 'tri'onometria, limba greacă și istoria Franței, nu va ■ fi în stare să dea o poruncă precisă și logică unei servitoare. In Elveția In Elveția urma mai departe dna t Tănăsescu — bucătăria se predă și în școalele particulare, unde vin fete cu dare de mină și din familii mari, rețele t pun masa cu rîndul și servesc pe colegele lor. 1 Tot în aceste pensioane fetele singure , își cîrpesc hainele, își ac patul, și așa mai departe. E de neî^hipați ce bună influență morală are asupra fetelor acest metod de educația. La noi se pare, că .’tendința e de a pregăti pe fete cîte malomit pentru o viață trîndavă și de a nti inspira oroare și dezgust pentru trebire casnice. 1 Dar acest farmiento e foarte periculos pentru femei, are consecințe funeste pentru sănătata lor și le cug de multe , ori la greșeli, cari zdrundită familia. t Cursurile tip s^ira ! In afară de școlile elvestiipno, cari nu ? nțeleg cum s’ar putea exclude din învățămînt tocmai ceea ce este mai necesar femeei, mai există în orașele principala ale acestei țări și cursuri de ci și de seară, unde vin servitoare și 1 ’■ucoane, ca să se perfecționeze în ara celinară. Se stabilește astfel și o ’ fraternitate î ntre femeile de diferite condiții sordale. 11 ’ r In Elveția și în Germania lse învață gospodăria chiar din cursul primar, căci acolo se ține seamă că o gospodină bună va da, familiei Întotdeauna o hrană mai bună și cftină. Cursurile ambulande. Dar ceva mai mult: în Elveția ei stă chiar cursuri ambulante d igesp odărie, mai ales la țară. I Kn Țăranul nostru, așa greu cumțo-duco, nu ar putea să se hrănescă unui substanțial, dacă șî-ar putea chistgi mai rațional budgetul și dacă ar știi să aceagă substanțele cele mai străhitoare. a Astfel, mai ales acum în turmă, se sfârbește foarte mult despre simipla japoneză soia, care o toc atît de hrăni Ii sare ca și carnea. O sută de grame h o făină de soia adăugate la un kgro porumb ne-ar da o hrană complectă, așa cum o cer fiziologii. Soia, tiare e giarto bogată în substanțe grase și azo- femo, ar complecta lipsurile, poruimbu- te ii, din ei în acelaș timp o misacare •arte gus’-pasii și extrem de eftină. tr Apoi din so..a se ■ mai poate prepara excedent lapte, de compoziția laptei , normal, pe care țăranii ar putea .. .asuma atît in vreme de post cît și in - ilco și mai ales l’ar putea da copila tulor lor, cari se sting. E groaznică coam „Bilfuseața“ îi țară Bal—In ziua de 26 JU^eag E curent a avut loc în pavilionul gradinei publice primul bal în folosul muzicei. La 9 ore lumea venea valuri,—valuri de toate părțile. Muzica batalionului în al cărui folos s’a dat balul, desfăta gîndurile și sufletele pulicului. Cînd se începu preludiul primului vals, perechile legănate de ritmul aici încetinel, aici precipitat al muzicei partă ziniium în vîrtejul lui amețitor. Asistență multă din toate părțile. Trebue să adaog că muzica batalionului 4 de vînători al căru șef e d. Vite merită sacrificiile făcute. Deces.—Bătrinul Ion Gheohari fost senator și primar mult timp al orașului, a murit lăsînd unanime egrete, și o avere frumoasă ce se va înfiarți la o moștenitori. Inmormîntarea si făcut la mănăstirea Ilciulițiului. In seara de 27 aavut loc în sala teatrului sătesc de pe domeniile Coroanei Dobrovăț un frumos bil organizat în folosul soocietăței cultuale Ion Calendero, din acelaș sat. Deși sala era destul de spațioasă, totuși nu era de ajuns încăpătoare pentru aglomerația de persoane care venise de prin împrejurimi spre a depune obolul lor atît moral cît și material în folosul societăței. Din numeroasa asistență, cît m’a ajutat memoria, am remarcat pe : D-nele Maria I. Apostol, Pr. Dinescu, Pop 50v, Pătrașcu, grațioasele d-șoare , Emilia Cosma, Marin și Ftrica Pătrașcu, Buzdugan, Maria, Smărundița și Helena Popov, Aghibaitz, Dinesci, Butnariu, Gheorghiu, Vasiliu, Rozmarița Țugulea etc. D-nnu I. Apostu avocat, Ludvig Cosma licențiat, Nicoleanu advocat, Leon Ohehaia ziarist, Pr. Dinescu, Pr. Dimitriu, Popovici învățător, Gheorghiu student, Mitoșeru și Matei studenți, Ghiboartz, Țugulea, Arsena Pătrașcu, Moruz etc. și alte multe persoane care din cauza prea marei aglomerații nu le-am putut cunoaște. S’a petrecut admirabil , profitul atît moral cît și material a întrec.t toate așteptările. La orele 5 dimineața balul a luat sfîrșit. Incendiu.— O nono- a ^ 3 rocire care a produs 0 vie impresiune s’a întîmplat în comuna Surpatele din județul nostru. In apropiere de casa proprietarului, d. Ilie Verigeanu, din acea comună se treera grîul de 10 pogoane de pe proprietatea sa. D’odată, de la paele de lîngă mașină a izbucnit un foc îngrozitor care a nimicit toată averea, toate casele și toate dependințele, lăsînd sărac pe d-nul Verigeanu, numai cu hainele de pe dînsul nepuindu-se nimic salva din despăimintătorul foc care amenința peirea întregului plain. Focul a luat naștere dintrun muc de țigară ce s’a lepădat aprins, din imprudență. IllTwimn Serbări.— Marți seara s’a dat în grădina Pole? 3 reprezentație teatrală de către trupa l-lui A. B. Leonescu ca concursul d-lu’i P. Licit în folosul joc. de gimnastică izaelită. 8’a jucat‘.,Adevăr dar cu măsură“ și „Gelozia?. •*, 17 A fost un public numeros și d. Leo*nescu cît și d. Liciu, au fost la înălțimea rolurilor lor și au fost aplaudați. Luni 1 August va avea loc în parcul egal Rally o reprezentație dată tot de trupa Leonescu cu concursul d-lor Toreanu și Liciu în folosul asociațiunei imploiaților comerciali. Se va juca „Cinematograful“ comedie In 3 acte. ISmImsSI Accident. Săptămîna aceasta acest mic orășel a fost bogat în întîmplărî și locuitorii siliștițî al acestui tîrg monoton au avut mult timp subiect de vorbă și de comentarii. Printre altele s’a întîmplat și un accident pe cît de întristător pe atît de plant. La o doamnă din strada Bacǎu se ia un decedat și imediat după oficiarea erviciului religios, cioclii ridicară mortul prin curte petru a eși în strada Bacău,n urma convoiului mergeau vreo șase smei bătrîne, cari se boceau pe un ton imentabil. Din cauza aglomerației trecînde deasupra unui becin care era acoperite scînduri și din pricina greutatei peroanelor, scîndurile sa rupseră și bietele mei căzură în năuntru unele peste albe scoțind niște țipete disperate.. Convoiul se opri cîteva momente pentru a da ajutoarele victimelor cari se aliseră cu cîteva leziuni ușoare și o spaimă e nedescris. Scandal.Tot în str. Bacan sergentul in acel post descoperi în beciul unei vise pe un oarecare Bule» ,distribuitor de situn cu o geantă care conținea cîteva in IA, in vreme ce lăsase afară o căruță Reparator de umbrele. — Individul Stelian Gheorghe făcea pe reparatorul de umbrele. TV EOgoțul mergîndu-î prost 39 apucă să, vvadă toate umbrelele și se făcu nevăzut. Poliția de siguranță l’a arestat cr. Un pungaș îndrăzneț. Am mai vorbit de cazul pungașului Pretorian, care a comis un mare furt de bonuri la Craiova, reușind să scape din miinile jandarmilor, după ce fusese arestat de poliția de siguranță din Capitală. Se știe, că poliția a reușit să-l aresteze din nou, după ce se făcuse nevăzut cîteva luni. D. Dim. P. Moruzzi a dat o recompensă de 40 lei agentului, care a reușit să descopere pe pungaș. Acum, pungașul fiind arestat, a început a face mărturisirile, cari sînt foarte interesante. Poliția din București n’a putut da în ultimul timp de urma hoțului, deoarece el era... în vilegiatură. Dar o vilegiatură sui generis ! Deghizat, cînd ca servitoare, cînd ca ordonanță, se introducea prin diferite vile din stațiunile balneare și climaterice, furînd ce găsea. El a făcut astfel un mare număr de furturi. Intre altele a devastat vila d-lui colonel Bereșteanu, care nu era acasă, și vila militară din Govora. Apoi vila general Brătianu din Sinaia. Răscoala psin vapor rombesc — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 30 Iulie.—Vaporul „2. Severin“ al serviciului maritim al lunii usc zilele acestea la Rotterdam, ei•■hipagiul s’a pus în grevă și s’a recoltat luînd la bătae pe sublocotenentul Filip. Cauza revoltei ar fi hrana proastă și răul tratament din partea sublocotenentului. Echipa ghoi a fost debursat la Rotterdam și înlocuit cu via•mari italieni. Sylvius 30 Iulie In străinnatate.—Viena.— (Deschiderea). Napoleonul 19.11 ; Rubla 2.53; Anstalt 669.50; Cred. f. aust. 100.36 Cruci. f. ung.784.— c. f. austr. 674.50 ; Lombarde 88 75 ; Alpine 533.50 ; Loz. turcești 141.25 ; Renta pert. a. 100.55; renta austr. arg. 100.50 ; renta aust. aur 119.45 ; renta aur ungară 115.70; Schimb Londra 240.07 ; Schimb Paris 95.40 ; Schimb Berlin 117 30; Schimb Amsterdam 199.—; Schimb Belgia 95.35; Schimb Italia 95.45. Tendința calmă. <Di I M ALl Budapesta, 30 Iulie Grîu per Oct. 16.28 urcare 14 Ovăz „ Oct. 12.34 urcare 28 Porumb per Oct. 15.68 ,, 2 ificarea în învățămisliW profesional Ia invățiumirntul profesional s’a făcut rmătoarea mișcare. D-na Eugenia Glindaru, maestru de tfăire la școala profesională de fete in Buzau, a fost însărcinată în mod revizoriu ca girireu direcțiunei aceiași școli, în load d-nei Elestia Murgelescu. w . D na Natalia F. Popovici, maestru , o croitorie la școala profesională de f :te din Huși, și d-ra Eugenia Stavri,u teatre de rifărie la școala profesională de fete din Roman, au obținut trelungiri de concediu pentru întregul an școlar 1915—1906, în care timp , Racmuia va fi suplinită de d-na ] uit ma V. Mitru iar cea de a doua fiin d-na Eleonora Ghica, d-na Natalia 1 r. Popovici va continua să funcționeze ca directoare și maestră de croitorie, ir d-ra Eugenia Stavri ca maestră de mlărie la școala profesională de fete, Tache Anastasii din Tecuci, admiistrată de Academia romina. D. Th. Prutescu, ajutor maestru cl [ mecanic și profesor de tehnologie a talplor de la școala superioară de vte și mosoriU din Iași, a fost detașat o ziua de 1 Septembrie in aceași ediiie la școala similară din Capitală, fiid însărcinat cu conducerea automoilului casei școalelor și cu instruirea Iovilor lăcâroși și ajutori din ramura mecanică. La școala superioară de arte și merii din Capitală se va forma o nouă acțiune mecanică, sub conducerea d-lui K. Prutcjma-, DIMINEAȚA M. FIHKEL3 București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul de pe 1 August 1905 I țI . Ț 4U;C Rentă amortibila. öl 1 §2:5 ■ ;>’>. ., „ 101 50i 102 5J/C Obl. jud. Comun. 101 25! 101 75 4*/C Ohl. Corn. Bucur 89 60! 90 — 5 °,cj Scris. Func. Itur. 101 40 101 75 *% , ... 95| 95 50 „ n Urb 95 25 86|75 » „„Uși; 931 — 93 50 Acțiuni B.Nației) 1260 — 29801 — „ „ Agric.1 í»801— 39S — „ Scomp. Bu 148 -- 1541— Cor. var. austriac. 105* — 100 — Mărci germane 1235ü 124 50 j Bancnote franc. 10.il -lOli— „ italiene ”— 100 — „ rubl. hîrtiîli 265— 268 — Carul m Bere —Proprietari Frați MiciCEA Cel mai frumos și bine am najat local de berărie Bere specială din fabrica BERLADIîtU, putând rivaliza cu berile cele mai superioare străine, lăncări reci și mezeluri deler«>ssse Serviciu si curătenip. nemtrscuit« Doctorul Ceh — Medic la Inst. Manieritatea —• MAMOȘ ȘI BOALE DE FEMEI Consultațiuni de la 1—4 p. m. a Strada Minerveî No. 11 SECÂDTA Un TANÁR Fapte dlferse Pimgap /arestat. — Grigore Nicolae ist conpiindat a fost surprins aseară o nu -tățniți^al poliției de siguranță pe iad bîteȚ mina‘in buzunarul d-lui Niclae Wșlneanu, pe cînd se găsea în foneaua Kügler. B.-min au fot restituitî păgubașului. Furml lia Căzănești-lalomița.—Pofia de siguranță a Capitalei a rănșit î pusimlna pe individul Samuel Fermo o 20 ani, cunoscut pungaș, care astă ,mă a furat de la un lucrător mecanic C8154pștilalomița, suma de 50 lei. I heihimhaiWie unii Sec. „ „ 13.20 „8 Rapiță „ „ 24.50 neschimbat Paris, 20 Iulie Griü per Sept.Dec. 22.65 urcare 30 Făină „ Sept. 29.85 » 40 Ranița per. Sep. 46.75 scădere f. ls/<j Mem iora, ev.»«„ Grin per. Iul. 88— scădere 3/4 c. Griü per Spt, 87— „ »/* Porumb per. Iul. 62— neschimbat „ per Sept. 60V4 scădere 3/1 c. Chicago, 30 Iulie Gril Sept. 82— scădere 1 c. „ Dec. 83V4 „ '/s Porumb Sept. 535/8 urcare '/8 „ Dec. 4578 „ Vi Civilă Căsătoriți: George Aldescu cu d-ra Ana Ioana Wecslberger, Ion I. Gheorghiu cu d-ra Maria Iohana Caterina O. Scorber, Gheorghe Dobrotineanu cu d-ra Ruda I. N. Rosen, Bention M. Haicu cu d-ra Itașel ■ Ella Grassiany, Ene G. Mardale cu d-ra Joița Miță Nicolae, David Ițic Schwartz cu d-ra Ana Moritz Zelman, George Iosef Stoica cu d-ra Elisa Gh. Gotwald, Luca M. Ion cu d-ra Maria Lică Lina, Smarandache Dumitrescu cu d-ra Maria Răducanu Vasile, Petre I. Popescu cu d-ra Susana Ilie Drăgan, Moritz Schmitzer cu d-ra Tudorița G. Stan, Ion Brebeanu cu d-ra Marina Maria Radulescu, George G. Nercan cu d-na Ana I. Bălvișeanu, Mihail St. Cojocaru Tudor cu doamna Maria Sabadski, Ioniță Iancu. Monea cu d-na Ghiță Ilie Nicolae, George Savu Cojocaru cu d-ra Elisabeta Esles Stoica, Iordan Banu Boboc cu d-ra Anica Dumitru Duță, Ion j Firu Ilie cu d-ra Maria P. Dragomir, Niculae Radu Badea cu d-ra Rosina I. Unter, Chircor Garabed cu d-na Maria Aredie Anapaloghi, Vasile Ionescu cu d-ra Verona L. Constantinescu, Eli Leizer I. Orenstein cu d-na Netti Franz Saobsohn. Născuți. 10 Morți: Marita Criuberg 80 ani, Stelian Davidescu 1 an 3 luni, Patel Vasile 10 zile, Gheorghe S. Petrescu 1 an 15 zile, Ion Georgescu 15 ani, Gheorghe M. Pitescu 2 ani, Lina Ion Petre 15 ani, Mihalache D. Tache 9 luni, Rita C-tin Ion 6 j ani, Vasilie Anica Adam 7 luni, Aurica Eftimie 4 luni, Fiona Mihail Ionescu 66 ani, Maria C-tin 3 luni, Alexandru Datculescu 5 ani, Luanda Cepelaru 1 an, Emiliana Macovei 74 ani, Roza Ștefănescu 17 ani, Ion Niculae 7 luni, Matilda Anica 10 luni, Ionel Patuici 20 ani. >în IBS Ol IX&II-I ?o pierde cu siguranță din semănăturile Cimpiilor din cauza șoarecilor de cimp. Ecccitul multe preparat în laboratorul bmeteorologic din Iași a Dr. Pușcăria este singurul mijloc de a evita această plagă, stârpind cu desăvîrșire șoarecii de cimp și casă. Fiecare fiolă este însoțită de modul de administrat. Reprezentant pentru toată țara: K. Werner farma ist Iași, la care I se vor adresa toate comenzile. 1030, care posedă cunoștinți în afacerea de bancă. Oferte, arătînd pretențiunile, sunt a se adresa direct băncei : Glücklich, Dicking Co. din Granițî. D-rnl |f. Ifswmann fost asist. alProf. Dr.B. Bitgbishy clin Berlin ' specialist in tooaîc și operațiuni fie Ses, Gât si Urechi Se află în SLAVICUL MOLDOVA pentru scurt timp Institutul de Băeți I Profesorii asociați din BRâILâ Ntr. I>obligeă Mo. S Curs primar, liceal (inferior și superior) și comercial, conform programelor statutului. Rezultatele promoțiunii anului trecut strălucite. ’ Din 130 elevi prezentați la examen, I inel un repetent și numai corigenți înscrierile se fac pe acuma Prospecte la cerere. 17c9 DirecțiuneaI INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE Bispina-taina Fonalai în anual B`86 — BUCUREȘTI — SÜ9, — Calea Șertssn-Votl&, — SS i 1‘atdlsa Baralambie Directoare : ț și Ana Siemetrescuu ( (născute Bontas) Curs primar cu învățare obligatorie a a limbilor franceză și germana. Curs secundar și Udai ,cu programa Statului. Curs special pentru limbile streine. Piano după programa conservatorului. Gimnastică, Besemant, Muzica vocală, Interulmanua (broderie, tapiserie, lingerie, croitorie? obligatoare pentru toate elevele. Picturii, Pirogravurii. «.aito SiaMStil, sunt predate ele cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat: institutoare franceze, germane engleze. 1 Examenele tie trec Subsolitul. Institutul este instalat in vastul palat Bălăceanu, ocupat odinioară de Seminarul Central al Statului, care a fost complecis restaurat și înzestrat cu cel mai mare confort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală. Pare frumos, curte vastă. Tramwayul Șerban-Vodă trece pe la poarta institutului. Jesse ra a aflesrfs MS MÉ Éi ÉÉÉn D.:A.BARASC3 De la facultatea din ..Penis Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru țoale de piele și Siphyas — BOALELE PARULUI— S’a MUTAT în Calea Victoriei loc (lîngă Biserica albă) Sf. str. Lazsrovtc! Fost asist, al clinic. Urologice. a Prof. von Frisch din Tlena B&ZGXAI, TH BOLI SIFIK,STI03 DEMI ARS m FLÎSÎSS Str. Sf. Apostol M Casa proprie, Loc de a șaptelea ii>diviz. duală, după cerere, ore de consultația 2 - 4 si 68. 2238 sugmăHătoare In rmount = Ultima perfecțiune esscee • C|@|a Hal |lS0are fa fracțiuns din mașinile similare existente •:ninttt'A“ T>RP‘ T « in J* J2 rindu^ f.f JL^ V/ A. t.. kJ. "A. „kJ* J- A. a Leî 541 572 610 bucata djljn^TfÎR BBUT “ în Jl 1? rindn* 9? ^ JL .n A. ^ JlIJJLJ Lei 478 499 570 bucata Si Peh'ff« cosstiDspanea și bunul mers al mașinei luăm toată garanția șes I I ®|Sț#si's; si# 1SASIM AÖRICOL»® Sob. pe act. OREW STEIN & KOPPEL București, — Sta". Doamnei C.S.1— Osst. ——— 1547