Dimineaţa, august 1905 (Anul 2, nr. 537-567)

1905-08-01 / nr. 537

.Luni 1 August 1905 Cod­SiHd­fa.—Conștiinții! Conștiința ! T ! Divin instinct , nemu­ritoare și cerească voce , mentar dis­tins al unei ființe ignorante și măr­ginite, dar inteligente și libere ! Infai­libil judecător al binelui, tu ești aceea care reprezinți firea lui, îndreptînd-o spre săvîrșirea tuturor acțiunilor sale morale. In afară de tine, conștiință, nu simt nimic în mine care să mă înalțe dea­supra celorlalte animale, exceptînd poate tristul prilogiu de a rătăci din greșală în greșală, sub auspiciile unei concep­­țiuni fără de nici o noimă, și a unei rațiuni fără de principiu la temelie. Grație cerului, iată-ne scăpați de po­vara unei filozofii dubioase, căci con­știința ne permite să fim oameni, fără a fi savanți ; iată-ne dispensați de a ne consuma scurta durată a vieții, a­­dîncind teorii de morală, căci în schim­bul unei neînsemnate osteneli, avem a­­sigurată o călăuză mai dibace, în acest imens labirint de păreri omenești. Dar nu e de ajuns ca această că­lăuză să existe în noi, mai trebue să știm a o distinge și a o urma. Dacă ea vorbește tuturor inimilor, pentru ca sunt atît de puțini cari să o priceapă !—Ei­ fiindcă această călăuză ne vorbește limba naturii, pe care to­tul a făcut să o uităm. Conștiința este timidă, ei n­e dragă solitudinea și pacea ; lumea și zgomo­tul o înspăimîntă; prejudecățile din mijlocul cărora a răsărit, sînt cei mai cruzi inamici ai ei; în fața lor ea se ascunde și devine taciturnă. Glasul zgomotos al acestora ii înăbușește pro­priul ei glas, și îl împiedică a se face înțeles ; fanaticul cutează s’o contrafacă și să dicteze crima, în numele ei. Dacă vrem s’o minăm după bunul nos­tru plac, ea se oprește în loc, nu ne mai vorbește, nu ne mai răspunde ; și după o disprețuire a sa, un timp înde­lungat, ne-ar trebui și mai mult timp pentru ca s’o rechemăm, decît ne­ a trebuit ca s’o gonim. Pallas Z SUA 13 Id­­ERI Examend­o din Septembrie.—Conferința pacei.—Inspecția țarului. — Manifestat im­perial.—Crima din Adulter.—Atentatul contra sultanului.— Protestul bul­gar.—Prizonieri japonezi condamnați, prinzindu-și nevasta cu un altul, a a­­runcat-o pe fereastră dela al doilea e­­taj. Nenorocita femee a murit instanta­neu­.­­ In cercurile diplomatice din Ber­lin se discută foarte mult întîlnirea care va avea loc între regele Eduard VII și Franz Josef la Ischl, apoi între Eduard VII și Wilhelm II la Uassel sau Frank­furt. Toți atribue aceste întîlniri ultimelor evenimente europene atît de importante. — Era după prinz, două trenuri ac­celerate, unul venind din Berlin, iar celalte din Goeinitz, intîlnindu-se, sau lovit. Sînt 21 de morți. — Rezerviștii orașului Bender, comit dezordini grave, maltratînd pe locuitori și difrîmînd casele de toleranță. Greva ge­nerală a izbucnit la Bre­­dichten. Mulți locuitori fug. Poliția de aci a trimis trupe la Nij­­ni-Novgorod de frica unor tulburări.­­ După o versiune din palat, com­i­­­siunea de anchetă atribue atentatul u­­­­nor emisari streini ai comitetelor arme­ne și macedonene. Dacă această versiune e exactă, toți își pun întrebarea pentru ce se conti­nuă cu arestarea și interogarea a nume­roase persoane de toate naționalitățile chiar și turcă ? — Răspunsul Forței la reclamațiunea Bulgariei în privința perchizițiunei în bi­rourile exarchatului și arestarea func­ționarilor exarchatului, nu a dat satis­facție guvernului bulgar, care a adresat Forței o nouă notă de protestare, în termeni foarte energici. — Consiliul de războii­ din Peterburg, j * —o .v __• -­­ „• . Katsoumoto și Akita acuzați de agre­siune contra gărzii din com­pul Medi­ed. Consiliul a condamnat pe Katsou­­moto la doi ani închisoare și pe Akita la opt luni. IN ȚARA Ministerul de cuîto a luat dispozițiu­­nea ca să nu se admită nici o cerere pentru examenul de două clase în Sep­tembrie. Toate cererile care au fost înaintate ministerului pină în prezent, au fost respinse. Un mare număr de persoane din București va participa Vineri 6 August c, la ședința solemnă a deschiderea expozițiunei naționale din Sibiu, orga­nizată de Asociați­unea Romina. Se crede că d. ministru Vlădescu va merge de asemenea la Sibiu­, cu această ociziune In vederea modificarea programului școalelor comerciale de gr. I, ministe­rul instrucțiunei a trimis o circulară a­­cestor școli, prin care le pune în ve­dere ca să admită ca elevii din clasa III, cari au rămas repetenți în Iunie, să dea un nou­ examen în Septembrie. . . ® r­ Cantacuzino, prim-ministru și ministru de interne, a sosit ori di­mineață în Capitală, iar astăzi va pleca în concediu la Vittel. Zilele acestea se va ține licitație la prefecturile de județe și la ministerul de domenii pentru arendarea dreptului de vinat în pădurile statului. Arendarea nu se va mai face ca pînă acum pe ocoale silvice ci pe păduri. Termenul arendărea va fi de 5 ani, socotiți de la data aprobării licitației. Bacă se vor ivi cereri și pentru mai multe păduri, ele vor fi grupate­­ la un loc și vor forma obiectul unui singur Contract. Arendașii nu vor avea dreptul să vî­­neze în bălți și în zona bălților ce cad la cuprinsul proprietăților pendinte de serviciul pescăriilor. IN STREINATATE (Di­verse). — Din telegramele noastre. O crimă groaznică a pasionat tot Kra­­gujevar­d. Un domn bine situat, sur­ Știri judiciare La tribunalul Prahova s’au înscris următoarele firme : Avram L. Gru­mberg, depou de făină din Ploești, str. Muncipală 11. Găsițt Nouri, manufactură și mărunți­șuri, corn. Adincata. Pii­­lp Weis, în­ălțăminte, cu emblema la Papagalul Roșu, Ploești, piața Unirei. Dumitru Emanoil, postăvărie, Pipești, str. Basarab. Maria Gg. Stănescu, băuturi spirtoase, cu emblema la Coroana Regală, comuna Poiana. Miiăiță M. Săvulescu, idem, cu­­ em­blema La băețiî veseli, com. Tătăranu, Ion N. Poenaru, fabrică de petrol și derivate, Ploești, bariera Rudu Viî. Dumitru Popescu, băuturi spirtoase, com. Tomașanî, cătunul Loloiasca. Isdrasi A. Mendel et Comp. Iser Hirsch, mărunțișuri, Ploești, str. Ro­mană ICO. Ilie Dumitru, tăbăcărie, Ploești. Ion Comănescu, băuturi spirtoase, manufactură și coloniale, comuna Gor­­net-Cuib. M. I Abramovici, băuturi spirtoase, cereale și restaurant, corn. Cîmpina. Avram Gros, comercial en gros de vinuri in Proești. Martin Grigore Gg., manufactură și m­ărunțituri, Ploești. Iancu C. Gheorghiu, coloniale, săpu­­nărie și luminăție, Ploești, strada Ro­mană No. 3. Stan Constantinescu, brutărie, colo­niale și băuturi spirtoase, Vălenii-de- Munte, Nae Andreescu, cereale și coloniale, idem. M. Săvulescu, băuturi spirtoase și co­loniale, com. Proeștori. Oscar Schwartz, stofe, manufactură și mărunțișuri, cu emblema Bazar de Bu­curești, Sinaia. Toni Holfant, vopselărie, cu emblema la Elefant, Ploești. I. Georgescu, băuturi spirtoase, co­muna Haimanalele. N. V. Nicolau, circiumă în comuna Popești. Marin Pătrașcu, băuturi spirtoase, co­muna Colscag, zi cînd se fac diferite escursiunî atît pe muntele Cozia cit și în pădurea „Peste-vale“. La 9 dim. muzica militară condusă cu mult talent de d. căp. F. Mancha distrează publicul cu cele mai frumoase arii și grădina e vizitată de foarte multă lume. După amiază aceeași muzică cîntă în pavilionul din pitoreasca pădure „Pes­te-Vale“ și e de prisos să mai amin­tesc că toate mesele sînt imediat com­plect ocupate. In vremea aceasta nenumărate per­­soane se scoboară jos din pădure unde se scaldă parte în cabine și parte lîngă plute la aer liber. Seara atît grădina publică cit și splendidul și frumosul parc sînt literalmente pline de o imen­să mulțime compusă din toate clasele sociale. E drept că cîteva ore în timpul zi­lei bîntui și ad­ călduri aproape insu­portabile, dar care nu se pot compara desigur cu cele din alte orașe, prin faptul că aci e un aer curat lipsit cu desăvîrșire de zăduf. Dimineața și seara însă e răcoare și suflă un vînt rece fă­­cînd ca temperatura să fie foarte plă­cută. Dacă edilii noștri­ ar mai face pen­tru acest oraș oarecari îmbunătățiri ar deveni desigur una din cele mai fru­moase localități climaterice din țară și numărul vizitatorilor ar fi firește cu mult mai mare. Să sperăm însă că va veni și vremea aceasta. Bal.—In ziua de Simbătă 30 Iulie de la 3 piuă la 8 seara va avea loc un bal de copii organizat de d-ia Crnștein in pavilionul păduroi „Peste­ Vale“. Dansul copiilor va ținea o oră sau două, după care va începe balul pentru toți asistenții. ‘Cărata M © aate­rsa George Numai de cîți­va ani populația țărei noastre a început să dea atîta atențiune acestei stațiuni balneare și aceasta dato­rită în mare parte confortului ireproșabil de acum, căci apele acestea au fost­ din totdeauna recunoscute ca excelente, cînd stabilimentul balnear era încă într’o stare destul de primitivă. Cine a vizitat Sărata acum 10 ani, astă­zi n’o mai recunoaște, grație enormelor sa­crificii materiale făcute de răposatul Mon­­teoru, și în urmă de către d. profesor dr. O. Angelescu, neobositul actual proprietar, care caută pe fie­care an a aduce ceva îmbunătățiri. De la începutul sezonului necontenit sosesc vizitatori, din care cauză țăranii au urcat chiria caselor profitînd de împreju­rarea că toate camerele hotelurilor sunt ocupate. De alt­fel aci monotonie nu prea există, amuzamente fiind multe și variate, după cum am mai vorbit într'o corespondență anterioară. Ca Sărat­a să corespundă cerințelor tu­turor vizitatorilor, admin­st­rația ar trebui să mai aducă oare­cari îmbunătățiri prea puțin costisitoare, dar de mare importanță și anume: să se mai construiască cabine la bai, actualele nefiind suficienta din­ cauza numărului mare de vizitatori; să se­­ stropească nu numai aleele efinin­ța h­otelu­­­rilor, ci toate alegi e mai cu seamă­ parcul j de lingă­­?azî;io pe unde "vizitatorii"se­­ îndreaptă la Vir­ul cu dor și în loc de aer inhalează, praf; să se mai adauge bănci în parcuri, fiind puține; să se mai Curierul Miiilor PIATRA.­N. Balneare.—Ca­m­ nici într’un an o­­rașul și diferite localități din împreju­rimi sînt vizitate de atîta lume ca nici odată venită din toate unghiu­rile țârei atît pentru a respira un aer curat și dătător de viață cît și pentru a face băi reci de Bistrița. De­și suntem­ aproape la începutul Zunei August vizitatorii continuă de a sosi, astfel că toate hotelurile și casele particulare sînt complect închiriate. Acest oraș are un aspect deosebit căci se observă o neobicinuită anim­a­­ție atît pe străzi cît­ și in toate localu­rile publice și care se termină aproape în miezul noptei cînd reintră in mono­­tonia din timpul iernei. De distracții nu se poate plînge in­ Speu­l de­oarece ele sînt variate și gus­­tióa atît de localnicii cît și de viaita­­tsei­ străini. Mișcarea încape în zori de W­a; •' instaleze felinare prin sat, înlesnind cir­culația vizitatorilor domiciliați în sat. E bine ca administrațiunea băilor să nu treacă cu vederea aceste desiderate. Serată teatrală.—In seara de Mercur­ 27 cor. a avut loc o mare representație tea­trală în sala Cazinului, dată de d. Sică Theodorescu și de d-na Vasiliu și cu con­cursul bine-voitor al d-lui Nicu Kanner elev al conservatorului din București. S’a jucat: Pigmalion, rolul Phadael recitat de d. Theodorescu cu mult sentiment, apoi d. Kanner a zis versuri cu talentu­l cu­noscut, ceea ce a produs plăcere asisten­ței, s’a mai jucat Revizorul comunal în care rolul principal al lui Vasilică StIy­­monescu l’a avut tot tînărul Kaner și l-a jucat cu mult talent, iar publicul a su­bliniat aceasta prin aplauze furtunoase.­­ Trupa teatrală a d-lui I. Bellian va juca în seara de 30 cor. tot în sala Ca­zinului frumoasa comedie: Procurorul mincinos. Cum s’a și început plasarea în mare număr a biletelor, ne așteptăm la un mare succes. •iSVS iSE?.* Clariezitați Din curiozitățile Americanilor De­sigur că cel mai lacom om din lume este Pierre Dalbek din Mont­ Real Dînsul se laudă că un interval de 12 minute să mănînce patru duzini de ouă răscoapte și să bea în o zi pînă la 175 halbe de bere, fără să simtă cea mai mică indispoziție și nu de multe ori a mîncat ouă cu coaje cu tot. In urma unui pariu d. Dalbek a mîn­cat într’o seară, 7 farfurii cu fasole, 8 omloturi cu jambon, 6 bifteluri, fără a mai socoti pîinea și legumele. Iată un om pe care nu trebue să îl poftim dese­ori la masă. Iuțeala rîndunicei O experiență recentă a dovedit că rîndunica întrece cu mult în zbor, po­rumbeii. Un domn din Anvers s’a convins în modul următor de acest fapt :­ dînsul a prins o rîndunică, care și făcuse cuibul sub streașină casei, a insemnat-o și a doua zi a dat-o unui funcționar care pleca la Kompen cu 250 de porumbei voiajori. Rînduneleî­i-a dat drumul la 7 ore și 15 m. în același timp cu porumbeii și repede dînsa a luat drumul în zbor spre sud, in vreme ce porumbeii descrieau cercuri înălțindu-se în aer, ca să poată lua drumul spre Anvers. Rîndunica a sosit la cuib la ora 8.23 m., iar cei dinții pom­beii de abea s’au arătat la ora 11:30 m­. Dînis a parcurs 235 km. pînă la Anvers în 1 oră și 7 m. cu iuțeala de 3455 metri pe minut, sau 207 km. pe oră, în vreme ce po­­­­rumbei au făcut 922 metri pe minut, sau 57 km. pe oră. Am dori ca această experiență să fie luată în seamă de domni și doamne, ca pe viitor scrisorile de dragoste să le tri­mită prin astfel de mesageri. statarea, că dintre copiii țărani, nici 50 la sută nu ajung ln viață pînă la 5 ani, aceasta mai ales din cauza hranei proaste. Dar de unde să știe locuitorii de la este toate acestea ? D-na Tănăsescu are perfectă dreptate, cînd relevă cursurile ambulante ce se fac în Elveția, și am dori să le vedem înființate cu­ de curînd și la noi, deoarece e vorba de salva­rea neamului, care degere­ează. IȘcoalele de servitoare Milioane se duc pe an din țară, din pricină că nu avem servitoare. Romînia importă un număr colosal de servitoare din Bucovina, Transilvania, etc. Ar fi absolut necesar, ca să existe și a noi școale de servitoare cum sînt în străinătate. Dar oare se vor găsi eleve ? Mîndria... teribila noastră mîndrie, care nu ne îm­piedică să cerșim, dar ne face rușinoși cînd e vorba de a munci cinstit, nu va pune oare bețe in roate. Unei școala de servitoare? Dar vom reveni asupra acestei chestii. Rep­ ­rocesul capelmai al rului Emilian IAȘI, 30 iulie. — Consiliul de râz­­boiu a condamnat pe Grigore Emilian, șeful muzical regimentului 16 Suceava, pentru înșelăciune și ofensa superiorului, la 2 ani închisoare, și pe soldatul Ni­­codem, ca complice, tot la 2 ani. Consiliul a achitat pe sergentul Octav Vasiliu. Dan Moni ali©isaisi©iit «a preigițl Dela 1 Iunie „DIMINEAȚA“ deschide un nou­ abonament cu premii și anume: In Bani 2000 lei. în obiecte: Dana mașina a de scris „YOSÎ!“ în valoare­­ le 700 lei, de la renumita companie engleză True Yost Tipewriter Co. L­td. Sucursala în Bucu­rești, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid) 2) Un a­gramofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star“ fur­nizat de marele magazin de muzică, Jean Feder calea Victoriei 54. 3) O mandolină napolitană foarte fină și e­­leganta, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa", str. Colței No. 5. 4) Buna mașină de cusai”, de picior, Sânge, pes’lecțioanal, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare de la marele magazin de mașini de cusut Compania Americană, piața Sf. Gheorghe, București. 5) Una pușcă de vinătoare cu doua țevi, cal. 12, cheia de deschidere intre cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țara stîngă choke-bore, de la marele magazin de arme B. i­. Kisman, 41, calea Victoriei, Bu­curești. 11' J ’1 ,jî­n0’ ‘1'­ ,1 © teat­ ru, do sidef. o­ «t*1 de piele to­fc pentru teatru. w*i m­­­accana, de piele pentru cîmp, cum­ etc., etc. 9) Un bayo înetru de lemn sculptat. 10) O tman­ d­e călătorie. 11) O piș­ilniță cu trei fețe 12) Un «ac de mină, de piele, cu lăm­ci^or. 13) Un «a«h­a pentru fotografii. 14) Un fearoissc­ri­ de nichel. 15) S51) «Le «aiJevite ba*o^e «Le mosa»«» La aceste premii iau parte atîți vechii noștri abonați, în curent cu plata delta 1 Ianuarie 1903, ăt și nouiî noștri abonați dela 1 lunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an 18 lei, pe 6 luni 9 Ioi, pe 3 luni 4.50, lunar 1.30. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București plină cu tutun. In primul moment se credea la mijloc vreun furt, dar mai în urmă la lumina unui felinar s’a descope­rit o lună servitoare. Se adunase o imensă mulțime de­ curioși și primarul invită pe aventurierii la primărie, unde se încheie cuvenitul proces-verbal după care i-a pus în libertate. Drama din str. Bacăui.­­ Mișcătoare dramă din str. Bacäu continuă să pasio­neze încă populația­ Buhușului, care se află încă sub impresiunea tragicei întîm­­plări despre care „Dimineața“ a publicat amănunte complecte. FiWm în­i Alegere de primar. — Duminică 31 Iulie va avea loc în comuna Brădănești alegerea consiliului comunal Biroul va fi prezidat de d. Ghiță Gheorghiu, delegat al consi­liului județean. Administrative»—Cu începere de la 25 iulie orașul nostru a fost împărțit în două circumscripții. Prima circumscrip­­ție este sub conducerea d-lui Ionescu- Carbun, activul director al poliției locale, ajutat fiind și de c-nii subcomisari Theo­­dosiu, Maftei și Eji­gărescu. A doua circumsc­ipție este condusă de d. comisar T. Corodeanu, ajutat fiind de d-nii subcomisari Stoescu, Kiriac și Teo­­­dorescu. Batac­ — Mișcarea în I.. . ^ *•» cepută în contra gre­cilor accentuindu-se din zi Ia zi, con­flictele intre romini și greci au început să ia naștere. Astfel Joi seară în grădina „Centru“ se aflau la o misă mai mulți tineri greci. Trecînd pe acela d. Mihail Mihăilescu, unul din ei i se adresă ironizîndu-i pa­triotismul ce d-3a manifestase cu ocazia luptei deschisă contra grecilor. D. Mihăi­­lescu î-a atras atenția că nu-i permite a discuta și ironiza modul cum d-sa își ma­nifesta patriotizmul. A urmat apoi un schimb de cuvinte și d. Mihăilescu păm­­­­nește pe cel care l’a insultat. Sărind ,cilalți tineri greci s’a început o luptă din care a eșit lovit George Troianos, u­­nul dintre grecii ce se afla la masă. El a fost lovit cu bastonul de către d. Mi­­hăilescu, cînd para loviturile ce primea. A căpătat două răni, una lîngă nas și sta la buza de sus. Intervenind d. co­­misar Stoicescu, bătaia a încetat. In urmă toți au fost chemați la poliție u­nde și-au dat declarațiile asupra căzu­ți întîmplat.* Joi la prinz, în grădina „Centru“, un icident a avut loc între d-nii Birghental, eutist, și Sfaelo Fochion, comptabil la 'onstandatos. Fochion acuza pa Birghen­­il că a luat parte la manifestația con­•o of for'îlnr nend­n, i_a­rk­,ennuo­na<vr.r­V îi schimb de cuvinte a avut loc numai, ici intervenind celelalte persoane ce se iau­ în grădină, incidentul a luat­­îrșit. Reforma în­vățămîntulu­i și Școalele de menaj.— Bacalaureatele. Ce s’ar putea preda la o școală de menaj.—Cum e în El­veția?—Cursuri ambulante.— Ce fn­'ease pot trage țăranii —Școlile de servitoare. Continuînd interesanta conversație cu d-na institutoare Elena A. Tănăsescu,­­OIUUUIUHI IUUi­tLUan fie opinii, pe care le are cu privire la planul de studii într'o școală menaj. Sa se predea a face cura­tenie, ordinea în casă, bucătăria, croi­toria și cusutul rufăriei sin.fier DV a rui taior de lux, repararea rufelor rupte, spălatul și călcatul rufelor, contabilita­tea și economia domestică, procedeu­rile strict necesare de a căror cunoștință are ne­voo o gospodină cum e conser­varea fructelor, zarzavatului, etc. Dar poate s’ar obiecta, că nu­­ toate­­ femeile au nevoe să știe a spăla rufe,­­ a face curățenie, a găti bucate etc. de­oarece își pot ține servitoare și spălă­­­ toreasă. Vom­ răspundi, zice d-na Tănă­­­­­sescu, că pentru a comanda, trebue să cunoști cu singură iniția în am­ănunt cum i se face un lucru. O bacalaureată, ori și 1 câ­ de bine ar cunoaște 'tri'onometria,­­ limba greacă și istoria Franței, nu va ■ fi în stare să dea o poruncă precisă și­­ logică unei servitoare. In Elveția In Elveția urma m­ai departe d­na t Tănăsescu — bucătăria se predă și în­­ școalele particulare, unde vin fete cu­­ dare de mină și din familii mari, rețele t pun masa cu rîndul și servesc pe cole­­­­gele lor. 1 Tot în aceste pensioane fetele singure , își cîrpesc hainele, își ac patul, și așa mai departe. E de neî^hipați ce bună influență morală are asupra fetelor a­­­­cest metod de educația. La noi se pare, că .’tendința e de a­­ pregăti pe fete cîte malomit pentru o­­ viață trîndavă și de a nti inspira oroare­­ și dezgust pentru trebire casnice. 1 Dar acest farmiento e foarte periculos­­ pentru femei, are consecințe funeste pen­­tru sănătat­a lor și le cug de multe , ori la greșeli, cari zdrundită familia. t Cursurile tip s^ira ! In afară de școlile elvestiipno, cari nu ? nțeleg cum s’ar putea exclude din în­­­­vățămînt tocmai ceea ce este mai ne­­cesar femeei, mai există în orașele principala ale acestei țări și­­ cursuri de c­­i și de seară, unde vin servitoare și 1 ’■ucoane, ca să se perfecționeze în ar­a c­elinară. Se stabilește astfel și o ’ fraternitate î ntre femeile de diferite condiții so­­r­dale. 11 ’ r In Elveția și în Germania lse învață gospodăria chiar din cursul primar, c­ăci acolo se ține seamă că o gospo­­­­dină bună va da, familiei Întotdeauna o hrană mai bună și cftină. Cursurile ambulande. Dar ceva mai mult: în Elv­eția e­­i stă chiar cursuri am­bulante d­ i­ges­­p odărie, mai ales la țară. I K­­­­n Țăranul nostru, așa greu cu­mțo-duco, n­u­ ar putea să se hrănescă­­ unui sub­­s­tanțial, dacă șî-ar putea chistgi mai r­ațional budgetul și dacă ar știi să a­­c­eagă substanțele cele mai străhitoare. a Astfel, mai ales acum în turmă, se sf­ârbește foarte mult despre si­mipla ja­­p­oneză soia, care o toc atît de hrăni­ Ii sare ca și carnea. O sută de­­ grame h o făină de soia adăugate la un­ kgr­­o porumb ne-ar da o hrană complectă, a­șa cum o cer fiziologii. Soia, tiare e g­­iarto bogată în substanțe grase și azo- fe­mo, ar complecta lipsurile, poruimbu- te ii, din ei în a­celaș timp o misacare •arte gus’-pasii și extrem de eftină. tr Apoi din so..a se ■ mai poate prepara­­ excedent lapte, de compoziția lapte­­i , normal, pe care țăranii­­ ar putea .. .asuma atît in vreme de post cît și in - ilco și mai ales l’ar putea da copila­ tu­lor lor, cari se sting. E groaznică coa­­m „Bilfu­seața“ îi țară Bal­—In ziua de 26 JU­^eag­ E curent a avut loc în pavilionul gradinei publice primul bal în folosul muzicei. La 9 ore lumea venea valuri,—valuri d­e toate părțile. Muzica batalionului în al cărui folos s’a dat balul, desfăta gîn­­durile și sufletele pu­licului. Cînd se în­cepu preludiul primului vals, perechile le­gănate de ritmul aici încetinel, aici pre­cipitat al muzicei partă ziniium în vîrte­­jul lui­ amețitor. Asistență multă din toate părțile. Trebue să adaog că muzica batalionu­lui 4 de vînători al căru șef e d. Vite merită sacrificiile făcute. Deces.—Bătrinul Ion Gheohari fost se­nator și primar mult timp al orașului, a murit lăsînd unanime egrete, și o avere frumoasă ce se va înfiarți la o moșteni­tori. Inmormîntarea si făcut la mănăsti­r­ea Ilciulițiului. I­n seara de 27 a­­avut loc în sala teatrului sătesc de pe dom­eniile Coroanei Dobrovăț un frumos bil organizat în fo­losul soocietăței cultuale Ion Calendero, din acelaș sat. De­și sala era destul de spațioasă, to­tuși nu era de ajuns încăpătoare pentru aglomerația de persoane care venise de prin împrejurimi spre a depune obolul lor atît moral cît și material în folosul societăței. Din numeroasa asistență, cît m’a aju­tat memoria, am remarcat pe : D-nele Maria I. Apostol, Pr. Dinescu, Pop 50v, Pătrașcu, grațioasele d-șoare , Emilia Cosma, Marin și Ftrica Pătraș­­cu, Buzdugan, Maria, Smărundița și He­lena Popov, Agh­ibaitz, Dinesc­­i, Butna­­riu, Gheorghiu, Vasiliu, Rozmarița Țugu­­lea etc. D-nnu I. Apostu avocat, Ludvig Cosma licențiat, Nicoleanu advocat, Leon Ohe­­haia ziarist, Pr. Dinescu, Pr. Dimitriu, Popovici învățător, Gheorghiu student, Mitoșeru și Matei studenți, Ghiboartz, Țu­­gulea, Arsena Pătrașcu, Moruz etc. și alte multe persoane care din cauza prea marei aglomerații nu le-am putut cunoaș­te. S’a petrecut admirabil , profitul atît moral cît și material a întrec.t toate aș­teptările. La orele 5 dimineața balul a luat sfîrșit. Incendiu.— O nono- a ^ 3 rocire care a produs 0 vie impresiune s’a întîmplat în comuna Surpatele din județul nostru. In apro­piere de casa proprietarului, d. Ilie Ve­­rigeanu, din acea comună se treera grîul de 10 pogoane de pe proprie­tatea sa. D’odată, de la paele de lîngă mașină a izbucnit un foc îngrozitor care a nimicit toată averea, toate casele și toate dependințele, lăsînd sărac pe d-nul Verigeanu, numai cu hainele de pe dînsul nepuindu-se nimic salva din despăimin­­tătorul foc care amenința peirea întregu­lui plain. Focul a luat naștere dintrun muc de țigară ce s’a lepădat aprins, din imprudență. IllTwimn Serbări.— Marți s­eara s’a dat în grădina Pole? 3 reprezentație teatrală de către trupa l-lui A. B. Leonescu ca concursul d-lu’i P. Licit­ în folosul joc. de gimnastică iz­­­aelită. 8’a jucat‘.,Adevăr dar cu măsură“ și „Gelozia?. •*, 17 A fost un public numeros și d. Leo*­nescu cît și d. Liciu, au fost la înălțimea rolurilor lor și au fost aplaudați. Luni 1 August va avea loc în parcul egal Rally o reprezentație dată tot de trupa Leonescu cu concursul d-lor To­­reanu și Liciu în folosul asociațiunei imploiaților comerciali. Se va juca „Ci­­nematograful“ comedie In 3 acte. ISmImsSI Accident. Săptămîna a­­ceasta acest mic orășel a fost bogat în întîmplărî și locuitorii si­­liștițî al acestui tîrg monoton au avut mult timp subiect de vorbă și de co­­mentarii. Printre altele s’a întîmplat și un acci­­dent pe cît de întristător pe atît de pl­­­ant. La o doamnă din strada Bacǎu se ia un decedat și imediat după oficiarea erviciului religios, cioclii ridicară mortul prin curte pe­­tru a eși în strada Bacău,­n urma convoiului mergeau vreo șase sm­ei bătrîne, cari se boceau pe un ton imentabil. Din cauza aglomerației trecînd­e deasupra unui becin care era acoperit­e scînduri și din pricina greuta­tei per­oanelor, scîndurile sa rupseră și bietele­­ mei căzură în năuntru unele peste al­be scoțind niște țipete disperate.. Convoiul se opri cîteva momente pen­­t­ru a da ajutoarele victimelor cari se a­­l­iseră cu cîteva leziuni uș­oare și o spaimă e nedescris. Scandal.­Tot în st­r. Bacan sergentul in acel post descoperi în beciul unei v­ise pe un oarecare Bule» ,distribuitor de s­itun cu o geantă care conținea cîteva in­ IA, in vreme ce lăsase afară o căruță Reparator de umbrele. — Indivi­dul Stelian Gheorghe­­ făcea pe repara­torul de umbrele. TV EOgoțul mergîn­­du-î prost 39 apucă să, vvadă toate um­brelele și se făcu nevăzut. Poliția de siguranță l’a arestat cr­. Un pungaș îndrăzneț.­­ Am mai vorbit de cazul pungașului Pretorian, care a comis un mare furt de bonuri la Craiova, reușind să scape din miinile jandarmilor, după ce fusese arestat de poliția de siguranță din Capitală. Se știe, că poliția a reușit să-l ares­teze din nou, după ce se făcuse nevă­zut cîteva luni. D. Dim. P. Moruzzi a dat o recompensă de 40 lei agentului, care a reușit să descopere pe pun­­gaș. Acum, pungașul fiind arestat, a în­ceput a face mărturisir­ile, cari sînt foarte interesante. Poliția din București n’a putut da în ultimul timp de urma hoțului, deoarece el era... în vilegiatură. Dar o vilegia­tură sui generis ! Deghizat, cînd ca servitoare, cînd ca ordonanță, se introducea prin dife­rite vile din stațiunile balneare și cli­materice, furînd ce găsea. El a făcut astfel un mare număr de furturi. Intre altele a devastat vila d-lui colonel Bereșteanu, care nu era acasă, și vila militară din Govora. Apoi vila general Brătianu din Sinaia. Răscoala ps­in vapor romb­esc — Prin fir telegrafic —­­ GALAȚI, 30 Iulie.—Vaporul „2. Severin“ al serviciului maritim al lun­ii usc zilele acestea la Rotterdam, e­­i•■hipagiul s’a pus în grevă și s’a re­coltat luînd la bătae pe sublocotenen­­tul Filip. Cauza revoltei ar fi hrana proastă și răul tratament din partea sublo­­cotenentului. Echipa ghoi a fost debur­sat la Rotterdam și înlocuit cu via­­•mari italieni. Sylvius 30 Iulie In străinnatate.—Viena.— (Deschide­rea). Napoleonul 19.11 ; Rubla 2.53;­­ Anstalt 669.50; Cred. f. aust. 100.36 Cruci. f. ung.784.—­­ c. f. austr. 674.50 ; Lombarde 88 75 ; Alpine 533.50 ; Loz. turcești 141.25 ; Renta pert. a. 100.55; renta austr. arg. 100.50 ; renta aust. aur 119.45 ; renta aur ungară 115.70; Schimb Londra 240.07 ; Schimb Paris 95.40 ; Schimb Berlin 117 30; Schimb Amsterdam 199.—; Schimb Belgia 95.35; Schimb Italia 95.45. Tendința calmă. <D­i I­ M ALl Budapesta, 30 Iulie Grîu per Oct. 16.28 urcare 14 Ovăz „ Oct. 12.34 urcare 28 Porumb per Oct. 15.68 ,, 2 ificarea în învăță­­misliW profesional Ia invățiumirntul profesional s’a făcut rmătoarea mișcare. D-n­a Eugenia Glindaru, maestru de tfăire la școala profesională de fete in Buzau, a fost însărcinată în mod revizoriu ca girireu direcțiunei ace­­­­iași școli, în load d-nei Elestia Mu­­­­rgelescu. w . D na Natalia F. Popovici, maestru , o croitorie la școala profesională de f :te din Huși, și d-ra Eugenia Stavri,­­­u teatre de rifărie la școala profesio­­n­ală de fete din Roman, au obținut t­relungiri de concediu pentru întregul a­n școlar 1915—1906, în care timp , Ra­cmu­ia va fi suplinită de d-na ] uit ma V. Mitru iar cea de a doua f­iin d-na Eleonora Ghica, d-na Natalia 1 r. Popovici va continua să funcționeze c­a directoare și maestră de croitorie, ir d-ra Eugenia Stavri ca maestră de mlărie la școala profesională de fete, Tache Anastasii din Tecuci, admi­­istrată de Academia romina. D. Th. Prutescu, ajutor maestru cl­ [ mecanic și profesor de teh­nologie a talplor de la școala superioară de vte și mosoriU din Iași, a fost detașat o ziua de 1 Septembrie in aceași e­di­­iie la școala similară din Capitală, fi­­id însărcinat cu conducerea automo­­ilului casei școalelor și cu instruirea Iovilor lăcâroși și ajutori din­ ram­ura mecanică. La școala­ superioară de arte și me­­­­rii din Capitală se va forma o nouă acțiune mecanică, sub conducerea d-lui K­. Prutcjma-, DIMINEAȚA M. FIHKEL3 București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul de pe 1 August 1905 I țI . Ț 4U;C Rentă amortibila. öl 1 §2:5 ■ ;>’>. ., „ 101 50i 102­­ 5J/C Obl. jud. Comun. 101 25! 101 75 4*/C Ohl. Corn. Bucur 89 60! 90 — 5 °,cj Scris. Func. Itur. 101 40 101 75 *% , ... 95| 95 50 „ n Urb 9­5 25 86|75 » „„Uși; 931 — 93 50 Acțiuni B.Nației) 12­60 — 29801 — „ „ Agric.1 í»801— 39S — „ Scomp. Bu 148 -- 1541— Cor. var. austriac. 105* — 100 — Mărci germane 123­5ü 124 50 j Bancnote franc. 10.il -­lOli— „ italiene ”­­— 100 — „ rubl. hîrtiîli 265­— 268 — Carul m Bere —Proprietari Frați MiciCEA Cel mai frumos și bine am najat local de berărie Bere specială di­n fabrica BERLADIîtU, putând rivaliza cu berile cele mai superioare străine, lăncări reci și mezeluri del­er«>ssse Serviciu si curătenip. nemtrscuit« Doctorul Ceh — Medic la Inst. Manieritatea —• MAMOȘ ȘI BOALE DE FEMEI Consultațiuni de la 1—4 p. m. a Strada Minerveî No. 11 SECÂDTA Un TANÁR Fapte dlferse Pimgap /arestat. — Grigore Nicolae ist conpiindat a fost surprins aseară o nu -tățniți^al poliției de siguranță pe iad bîteȚ mina‘in buzunarul d-lui Ni­­clae Wșlneanu, pe cînd se găsea în­­ foneaua­ Kügler. B.-min au fo­t restituitî păgubașului. Furml­­ lia Căzănești-lalom­ița.—Po­­fia de siguranță a Capitalei a rănșit î pusimlna pe individul Samuel Fer­mo o 20­­ ani, cunoscut pungaș, care astă ,m­ă a furat de la un lucrător mecanic C8154pști­lalomița, suma de 50 lei. I heihimhaiWie unii Sec. „ „ 13.20 „­8 Rapiță „ „ 24.50 nesch­imbat Paris, 20 Iulie Griü per Sept.­Dec. 22.65 urcare 30 Făină „ Sept. 29.85 » 40 Ranița per. Sep. 46.75 scădere f. ls/<j M­em­ iora, ev­­.»«„ Grin per. Iul. 88— scădere 3/4 c. Griü per Spt, 87— „ »/* Porumb per. Iul. 62— neschimbat „ per Sept. 60V4 scădere 3/1 c. Chicago, 30 Iulie Gril Sept. 82— scădere 1 c. „ Dec. 83V4 „ '/s Porumb Sept. 535/8 urcare '/8 „ Dec. 4578 „ Vi Civilă Căsătoriți: George Aldescu cu d-ra Ana Ioana Wecslberger, Ion I. Gheorghiu cu d-ra Maria Iohana Caterina O. Scor­­ber, Gheorghe Dobrotineanu cu d-ra Ru­da I. N. Rosen, Bention M. Haicu cu d-ra Itașel ■ Ella Grassiany, Ene G. Mar­­dale cu d-ra Joița Miță Nicolae, David Ițic Schwartz cu d-ra Ana Moritz Zel­­man, George Iosef Stoica cu d-ra Elisa Gh. Gotwald, Luca M. Ion cu d-ra Ma­ria Lică Lina, Smarandache Dumitrescu cu d-ra Maria Răducanu Vasile, Petre I. Popescu cu d-ra Susana Ilie Drăgan, Moritz Schmitzer cu d-ra Tudorița G. Stan, Ion Brebeanu cu d-ra Marina Ma­ria Radulescu, George G. Nercan cu d-na Ana I. Bălvișeanu, Mihail St. Cojocaru­ Tudor cu doamna Maria Sabadski, Ioniță Iancu. Monea cu d-na Ghiță Ilie Nicolae, George Savu Cojocaru cu d-ra Elisabeta Esles Stoica, Iordan Banu Bo­boc cu d-ra Anica Dumitru Duță, Ion j Firu Ilie cu d-ra Maria P. Dragomir, Ni­­culae Radu Badea cu d-ra Rosina I. Un­ter, Chir­cor Garabed cu d-na Maria Are­­die Anapal­oghi, Vasile Ionescu cu d-ra Verona L. Constantinescu, Eli Leizer I. Orenstein cu d-na Netti Franz Saobsohn. Născuți. 10 Morți: Marita Criuberg 80 ani, Stelian Davidescu 1 an 3 luni, Pat­el Vasile 10 zile, Gheorghe S. Petrescu 1 an 15 zile, Ion Georgescu 15 ani, Gheorghe M. Pit­­escu 2 ani, Lina Ion Petre 15 ani, Miha­­lache D. Tache 9 luni, Rita C-tin Ion 6 j ani, Vasilie Anic­a Adam 7 luni, Aurica­­ Eftimie 4 luni, Fiona Mihail Ionescu 66­­ ani, Maria C-tin 3 luni, Alexandru Dat­­­­culescu 5 ani, Luanda Cepelaru 1 an, E­­­­miliana Macovei 74 ani, Roza Ștefănescu 17 ani, Ion Niculae 7 luni, Matilda Anica 10 luni, Ionel Patuici 20 ani. >în IBS­ Ol IX&I­I-I ?o pierde cu siguranță din semă­năturile Cimpiilor din cauza șoare­cilor de cimp. Ecccitul multe preparat în labora­torul bmeteorologic din Iași a Dr. Pușcăria este singurul mijloc de a evita această plagă, stârpind cu de­­săvîrșire șoarecii de cimp și casă. Fie­ca­re fiolă este însoțită de mo­dul de administrat. Reprezentant pentru toată țara: K. Werner farma ist Iași, la care I se vor adresa toate comenzile. 1030, care posedă cun­oștinți în a­­facerea de bancă. Oferte, a­­rătînd pretențiunile, sunt a se adresa direct băncei : Glück­lich, Dickin­g Co. din Granițî. D-rnl |f. Ifswmann fost asist. alProf. Dr.B. Bitgbishy clin Berlin ' specialist in tooaîc și operațiuni fie Ses, Gât si Urechi Se află în SLAVICUL MOLDOVA pentru scurt timp Institutul de Băeți I Profesorii asociați din BRâILâ Ntr. I>obligeă Mo. S Curs primar, liceal (inferior­­ și superior) și comercial, conform­­ programelor statutului. Rezultatele promoțiunii anului tre­cut strălucite. ’ Din 130 elevi prezentați la examen,­­ I inel un repetent și numai corigenți­­­ înscrierile se fac pe acuma Pros­­­­pecte la cerere. 17c9 DirecțiuneaI INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE Bispina-taina Fonalai în anual B`86 — BUCUREȘTI — SÜ9, — Calea Șertssn-Votl&, — SS i 1‘atdlsa Baralambie Directoare : ț și Ana Siemetrescuu ( (născute Bontas) Curs primar cu învățare obligatorie a a limbilor franceză și germana­. Curs secundar și Udai ,cu progra­ma Statului. Curs special pentru limbile streine. Piano după programa conservatorului. Gimnastică, Besemant, Muzica vocală, Interul­manua­ (broderie, ta­piserie, lingerie, croitorie? obligatoare pen­tru toate elevele. Picturii, Pirogravurii. «.ai­to SiaMStil, sunt predate ele cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat: institutoare fran­ceze, germane engleze. 1 Examenele tie trec Su­b­solitul. Institutul este inst­alat in vastul palat Bă­­lăceanu, ocupat odinioară d­e Seminarul Central al Statului, care a fost complecis restaurat și înzestrat cu cel mai mare con­fort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală.­­ Pare frumos, curte vastă. Tramwayul Șer­­ban-Vodă trece pe la poarta institutului. Jesse ra a aflesrfs MS MÉ Éi ÉÉÉn D.:­A.BARASC3 De la facultatea din ..Pen­is Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru țoale de piele și Siphyas — BOALELE PARULUI— S’a MUTAT în Calea Victoriei loc (lîngă Biserica albă) Sf. str. Lazsrovtc! Fost asist, al clinic. Urologice. a Prof. von Frisch din Tlena B&ZGXAI, TH BOLI SIFIK,STI03 DEMI ARS m FLÎSÎSS Str. Sf. Apostol M Casa proprie, Loc de a ș­aptelea ii>diviz. duală, după cerere, ore de consultația­­ 2 - 4 si 6­8. 2238 sugmăHătoare In rm­ount = Ul­tima perfecțiune esscee • C|@|a Hal |lS0are fa fracțiu­ns din mașinile similare existente •:ni­nttt'A“ T>­RP‘ T « in J* J2 rindu^ f.f JL^ V/ A. t.. k­J. "A. „kJ* J- A. a Leî 541 572 610 bucata d­jlj­n^TfÎR BB­U­­T “ în Jl­­ 1? rindn* 9? ^ JL .n A. ^ JlIJJLJ Lei 478 499 570 bucata Si Peh'ff« cosstiDspanea și bunul mers al mașinei luăm toată garanția șes I I ®|Sț#si's; si# 1SASIM AÖRICOL»® Sob. pe act. OREW STEIN & KOPPEL București, — Sta". Doamnei C.S.1— Osst. ——— 1547

Next