Dimineaţa, septembrie 1905 (Anul 2, nr. 568-597)
1905-09-15 / nr. 582
BANI PEI GElCSITATEA Linia de corp 7 pagina IH-a bani Mani » a IV-a » 10 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la amftele ziare Linia pe corp 7 pagina Hl-a bani • ar fi » IV-a „ M Inserții și reclame linia lei t ■Editura Societăței anonime pe acțiuni „Adeverii!“ Capital social 600.000 lei Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței . Joi S^pre napte 19d8 DIRECTOR CONST. MILLE ABONAMENTE Simple (Dimineața) Un an.................................................LeHA . Inni „ s. 3 . ..•••••• » 1 Inna. . ................................................... IN străinătate îndoit Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... lei 32 I 3 luni ««a 9 luni ... v 16 I 1 lună . . . . S ținUT IN STRAINATATE ÎNDOIT AJ Al XIII Simoniile ziarului str. Sărindar 11 "...... ■ ' . I|ii mmmmSKHHBWIM lj jj^ ^ Prin Up special de la corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Criza din Ungaria Kosntiștii și împăratul.— Audiența la Franz-Iosef.— Starea spiritelor.— Fejervary chemat de roge. — Prelungirea provizoratului preșidenției Fejervary.— Cauza atitudinei împăratului.— Eventuala abdicare a lui Franz-Iosef Kosutiștii și împăratul Budapesta. 13 Septembrie.— Situația politică se agravează din ce în ce mai mult. Liberalii nu cred că împăratul va dizolva Camera spre a face nouă alegeri cari în baza actualei legi electorale n’ar face decît să înmulțească numărul deputaților kosutiștî. Unii din partizanii lui Banffy, vor să treacă la Kosutiștî. Kosutiștii sînt foarte gălăgioși și războinici. Eî declară pe fața războiul monarhului și impută șeniloi coalițiunea că s’au mai dus la Goluchowsky, spunînd că ar fi trebuit să plece din Viena îndată ce au ieșit din Hofburg. Audiența la Franz Iosef Viena, 13 Septembrie. —•• Se relatează acum abia amănunte asupra audienței șefilor coalițiunea la franz Iosef, împăratul imediat ce a dat lui Kossuth documentul cu condițiile a întors delegaților spatele, împăratul și ungurii Budapesta, 13 Septembrie.—Fruntașii coaliției sunt furioși contra împăratului. împăratul n'a dat mîna nici unuia dintre cei pe cari î-a chemat la Viena. Aceasta produce o mare indignare și e luat drept pretext pentru a rezista pînă cînd împăratul va ceda. Ivossutiștii spun categoric ca nu au teamă de amenințările ce ie-a adresat împăratul după ce le-a remis actul cu condițiunile în cari le-ar putea încredința guvernul. Starea spiritelor Budapesta, 13 Septembrie.— Primirea care s’a făcut Sîmbăta din urmă la Hofburgul din Viena șefilor coaliției, continuă a provoca mare indignare în sinul populației. Chestia de a ști ce o să se facă acum la o importanța din ce în ce mai mare, căci daca nu va ava loc în curând o schimbare, va începe să domnească o complectă anarhie. . . Coaliției pare a i se a tăiat orice cale pentru o apropiere de coroană. Din partea acesteia din urmă se așteaptă ca să liniștească spiritele și să contribue la o înțelegere reciprocă. Cu toate dezmințirile date, se continuă a se crede în rolul contelui Iohann Zichi ca „homo regius“, deoarece se crede ca numai un „homo regius“ care s’ar prezintă înaintea coaliției cu concesiuni, ar putea să contribue la o înțelegere reciprocă. De aceea unele ziare nu consideră ca terminată nici misiunea contelui Bela Cziraky. Se așteaptă ca el să vie la Budapesta pentru a transmite răspunsul împăratului la dorințele și îngrijirea exprimate de șefii coaliției. Se așteaptă de asemenea ca contele Khuen-Hedervary, ca unul ce e considerat ca un instrument bun de întrebuințat la toate de către cercurile Curiei, se va întoarce ca ministru-președinte. Nimeni nu știe ceva pozitiv. Sigur e numai că ceva trebue să se întîmple, căci pe strade se repetă zilnic excese sîngeroase. Fejervary chemat de rege Budapesta. 13 Sept—Președintele consiliului de miniștri, baronul Geza Fejervary a plecat la Viena, chemat fiind de împărat. In cercurile competente din Viena se interpretează chemarea baronului Fejervary — după cum afla „Neues Wiener Tagblatt“ în sensul că firul relațiilor între Coroana și coaliție e acum definitiv rupt și că trebue să se caute o altă soluție,din care coaliția să fie exclusă. In acest scop baronul Fejervary va face probabil nouă propuneri. Prelungirea provizoratului preșidențial lui Fejervary Budapesta, 13 Septembrie. — Ministrul președinte, baronul Fejervary, precum anunță o telegramă din Viena, va fi însărcinat, în audiența de mîine, cu conducerea mai departe a afacerilor statului. Cauza atitudinior împăratului Budapesta, 13 Septembrie.—Se afirmă că pricina pentru care împăratul s’a arătat atit de mînios cu prilejul audienței de Sîmbătă, a fost faptul că, cu puțin înainte de audiență, regele citise broșura lui Zeysig și după ce ajunse la sfîrșit exclamă: „Acuma sînt într’adevăr satul pînă în gît !“ “Eventuală abdicare a lui Franz Josef Budapesta, 13 Septembrie.Ziarul „Budapesti Napló“ anunță că la Viena se intenționează decretarea unor noui alegeri. Dacă acestea vor da o majoritate pentru limba de comandă ungară, atunci regele Irans Josef va abdica și succesorul său, arhiducele Franz Ferdinand, nu se va mai lăsa să fie încoronat, ci va domni în mod absolutist. Coaliția numind o subcomisiune Budapesta, 13 Septembrie.— Comitetul diriguitor al coaliției a numit o subcomisiune compusă din d-nii Franz Kosuth, contele Adalbert Apponyi și Carol Bpetvoes, cu însărcinarea de a pregăti cîteva propuneri în numele comitetului, în conferința care se va ține la 3 Octombrie. Subcomisiunea publică acum programul de lucru, care a și servit ca atare oamenilor de stat cari l-au prezentat monarhului. Nu monarhul trebue să indice un program majoritățea, ci voința națiune exprimată la alegeri, hotărește programul majoritățeî. Dreptul monarhului este de a chema la cîrma statului pe persoane din majoritate. E surprinzător faptul că monarhul nu cheamă la guvern persoanele, a căror convingere politică concordă cu vederile sale, ci pe acele cari nu pot primi guvernul în condițiunile propuse de dînsul, condițiuni neadmise de nici un partid constituțional. Subcomisiunea va mai discuta și cîteva paragrafe ale programului regal. . Aceste paragrafe sînt: Paragraful I, care vorbește asupra concesiune .limbei ungare ca limbă de comandă în armată , paragraful III, asupra revizuirea legei ad-hoc de la 1867, a parlamentului unit. Comisiunea va spune în această privință că prin această lege se aduce o ofensă suveranitățeî parlamentului ungar. Legile nu pot fi admise decit de către parlament în acord cu Coroana, și fără un al treilea factor. Deoarece e vorba de interese comune, ambele state pot lucra împreună, dar să nu facă uz și de un al treilea factor. Comisiunea va mai spune că Ungaria ar putea renunța la dreptul de a-șî alcătui un tarif vamal de sine stătător, conform legei de la 67, numai în cazul cînd s’ar ajunge la o înțelegere cu Austria, în care caz revizuirea numitei legi nu ar mai fi necesară. Schimbarea garnizonei din Budapesta Budapesta, 13 Septembrie.—Mare agitație pricinuește știrea că al patrulea corp de armată din Budapesta va schimba reședința cu corpul al 13-lea de armată din Agram. Demonstrațiile din Budapesta Budapesta, 13 Septembrie.— Sângeroasele excese de pe sicade s’au repetat și azi. In fața clubului partidului Independenței s’au adunat seara 300— 400 socialiști can intonară „Marsilieza“ și începură să insulte pe membrii coaliției. Poliția călare se repezi în trup asupra demonstranților și îi împrăștiară după mai multe șarje. Socialiștii se adunară din nou în străzile lăturalnice și se întoarseră, dar jură din nou împrăștiați. Mai mulți demonstranți au fost răniți. Studenții unguri și agitațiile politice Budapesta, 13 Sept. — Studenții universităței din Budapesta au alcătuit un memorandum în care cer asigurarea complectei libertăți a cuvîntului și a întrunirea. Memorandul a fost remis acum cîteva zile rectorului care a promis să dea răspuns azi. Azi după amiază, deputațiunea studenților s-a prezentat rectorului, spre a primi răspunsul. Rectorul a primit deputațiunea în mod foarte amical și a comunicat studenților că senatul universitar a hotărît să retragă ordinul fostului rector din mîinile poliției, permițîndu-se studenților a lua parte la orice întruniri și demonstrationi politice. Totuși, el cere studenților ca să fie întotdeauna cuviincioși și demni, și să nu neglijeze studiul din pricina demonstrațiunilor. Răspunsul rectorului comunicat colegilor adunați în aulă, de către studentul Armand Melka, fu primit cu o vie însuflețire. Toți studenții se raliază la cortegiu și parcurseră în corpore străzile Kaplony-Utcza, îndreptîndu-se spre muzeul Koerut din grădina polithnică, unde se aflau adunați vreo 200 de tehniciani. Aci s-au ținut mai multe cuvîntări. Studenții Cornel Viola și Ludwig Desz accentuară că față cu evenimentele din ultimele zile, partizanii oricărei culori politice și studenții, trebuesc să se pună cu toții, ca un singur om, în serviciul cauzei naționale. Cuvintele oratorilor stîrniră în rîndurile studenților o vie însuflețire. Tinerimea părăsi apoi grădina politehnică, îndreptîndu-se în spre vechea clădire a parlamentului, unde actualmente se țin cursurile facultate de filozofie. Aci vreo 150 de studenți, intonînd cîntecul lui Kossuth, pătrunseră în sală. Toți studenții luară loc în bănci, iar Armand Metka le anunță de la tribună hotărârea senatului universitar. Studenții deciseră să flacă, mîine seară, Mercur, o serenadă cu facle șefilor coaliției. In afară de aceasta, Joi va avea loc, în localul Mensa academica o întrunire studențească moastră. Pe la orele 12 a. m., profesorul Pauer, apăru în sala de prelegeri și ceru studenților altor facultăți să părăsească sălile de cursuri. Studenții se executară cu plăcere, și părăsiră, intonînd cîntecul lui Kosuth, vechea clădire a parlamentului. Nu a survenit nici o neliniște. Liga latino-slavă și Criza Budapesta, 13 Septembrie.—Ziarul „Budapesti Hírlap“ primește din Paris, de la Cserép Spiridonovici președintele ligei latino-slave, o depeșă in care salută coaliția și spune că crede că poate să declare, în numele latino-slavilor cari locuesc în Rusia, că el regretă că în 1848 au ajutat pe Austria. O declarație a contoruî Iohan Zichy Budapesta, 13 Septembrie.— Contele Iohan Zichy dezminte știrea că ar fi fost invitat în audiență la rege, pentru ziua de 15 Septembrie. Contele a declarat unui ziarist: „Nu pot pricepe aceste zvonuri. N’am nici o cunoștință de tot ce s’a dat ca fapt pozitiv, în legătură cu persoana mea. Eu n’am fost la Viena și nici nu plec la Viena. Nu știu nimic despre o invitație a mea în audiență la suveran, pentru Joi. M’am întors de abia azi de la o partidă de vînătoare pe moșia mea Nagylang. „Toată confuziunea trebue să fi survenit din faptul că fratele meu, camerier papal, contele Julius Zichy, s’a întors în patrie venind de la Roma, în baza unui concediu, și se va prezenta Joi suveranului, în audiență, spre a prezenta majestăței sale omagiile lui. In ceea ce mă privește pe mine, nu mai fac politică, de cînd am depus prezidenția partidului poporului“. Scandalul din camera austriacă Viena, 13 Septembrie. — Ședința Camerei deputaților (Heichsrathulm) a fost deschisă astăzi la orele unsprezece înainte de amiază. Intre deputați domnea oarecare agitație, deoarece se știa că socialiștii au intențiunea să facă scandal. Cînd primul ministru Gautsch și-a făcut intrarea, galeriile cari erau înțesate de lume, au izbucnit în țîstîiturî și strigăte de : — Jos Gautsch! Jos guvernul ! Fereat Gautsch! Rușine ! (Pfui!) Președintele s’a silit zadarnic să restabilească liniștea în galerii. Deputații socialiști s’au repezit la banca ministerială și foarte amenințători au strigat : — Jos Gautsch! Jos guvernul ! Jos hoții dreptului de vot ! Cu mare greutate s’a restabilit liniștea. S’au făcut apoi formalitățile obicinuite și după ce s’a dat citire diferitelor scripte, primul ministru Gautsch s’a sculat spre a vorbi. Imediat tumultul se reîncepu din nou. Socialiștii strigau din răsputeri împiedecîndu’l de a vorbi. De astă dată strigătul predilect era: — Jos camarila! Jos politica de fuste ! Ultimul strigăt este o aluzie la arhiducesa Maria Valeria, care după convingerea socialiștilor și după cum s’a relatat prin ziare a intervenit pe lîngă împărat ca să nu accepte programul guvernului Fejervary și deci soluția votului universal. In sfîrțit după mari sforțări liniștea a putut fi restabilită de președinte, așa că d. Gautsch a putut vorbi. Socialiștii au continuat însă să facă zgomot și să-l întrerupă strigîid: — Ascultați pe mincinos ! Ascultați ce spune justa asta! Ședința a fost ridicată în mijlocul zgomotului. Vizita d-lui Papiriu la marelevizir Frankfurt, 13 Sept. — Se anunță din Constantinopol ziarului „Frankfurter Zeitung“ că ministrul Romîniei la Atena, d. Papiniu, a sosit acolo era și a vizitat pe marele vizir, căruia î-a dat lămuriri asupra conflictului cu Grecia, deoarece Poarta se interesează mult de această abacere. Relațiile diplomatice între București și Atena nu au fost încă pe deplin rupte și ministerul de externe din Viena, mai cu deosebire, se silește să restabilească pacea între cele două țări. O nouă instituțiune financiară romînească Budapesta, 13 Septembrie.— Se anunță, din Deva: Aci s’a înființat era o nouă instituțiune financiară romînească. Ședința a fost deschisă de către d. Vasile Domșa, printr’o cuvîntare. El a zis că scopul instituțiunei care se întemeiază, este sprijinirea agriculturei și industriei romînești. Evenimentele din Rusia Dinamită la Helsingfors Petersburg, 13 Septembrie. — Ir gara din Helsingfors poliția a găsio mare cantitate de dinamită și de arme. Douăzeci și șapte de funcționari de drum de fier au fost arestați. Gara și portul sunt ocupate militărește. . . ..... Noul minister rus Petersburg, 13 Septembrie. Pare absolut hotărât că Witte va deveni președinte al noului minister ce se va alcătui. Membrii acestui cabinet vor fi: Witte, președinția consiliului și internele ; Romanoff, finanțele; baronul Nolde, justiția ; contele Lambsdorf, externele; Suhomlinof, agricultura , generalul liedigen, războiul ; Pirilev, marina; din cele de Trubețkoi, instrucția publică. Marinarii de pe Potemkin voind să se reîntoarcă în Rusia Petersburg. 13 Septembrie..—Marinarii de pe Potemkin vor să se reîntoarcă în Rusia în grupe mici. Din această cauză, se iscă mereu mici lupte cu poliția de la graniță In ultima luptă au căzut morți 11 marinari. Atentat cu bombă Kowno, 13 Septembrie.— Aseară șeful poliției, trei funcționari polițienești și trei femei,au fost răniți de o bombă. Atentatorul a reușit să scape. Chestia Marocului Paris, 13 Septembrie.—Se afirmă că înțelegerea între Germania și Franța cu privire la chestia Marocului s’a stabilit mulțumită bunelor oficii ale Rusiei. Cel cu Retvisăn Londra, 13 Septembrie.—Cuirasadatul Retvisăn, salvat de japonezi, a intrat în docurile din Port-Arthur unde i se va face o reparație provizorie. După aceasta va porni la un șantier din Japonia și se crede că pînă în patru luni va putea fi înrolat între vasele de prima categorie japoneză. Criza din Scandinavia Cristiania, 13 Septembrie.— Miniștrii norvegieni au hotărît ca în cazul cînd regele Danemarcei nu ar admite ca un fiu al sau să candideze la tronul Norvegiei, să se facă un plebiscit pentru ca poporul să hotărască asupra formei de guvernământ ce se va da pe viitor Norvegiei. Gravă deraiare Lille, 13 Septembrie.—Trenul expres Ostende a deraiat astă noapte în apropiere de frontieră, pe teritoriul belgian. Mai multe persoane au fost ucise. Sunt numeroși răniți. Amănunte lipsesc. Deraiare Posen. 13 Septembrie.— Indivizi necunoscuți au făcut să deraieze trenul de persoane Lodz-Varșovia și apoi au tras focuri asupra lui. Un călător a fost grav rănit. Mai mulți alții au căpătat răni ușoare Scandalul colonial din Franța Paris, 13 Septembrie.Comisarul general al Congului francez, d. Gentil, a declarat prin ziare că acuzațiile ce i se aduc în raportul atribuit lui Brazza sunt false. Mutări în diplomația chineză Berlin. 13 Sept.— Ambasadorul chinez Jiu Csang părăsește postul său. In locul sau va fi numit Jan Cseng. Jiu Csang se întoarce în China. Acordul suedo-norvegian Christiania, 13 Septembr. — Primul ministru a depus pe biroul parlamentului proectul acordului intervenit între Norvegia și Suedia. Proectul a fost trimis în studiul unei comisiuni speciale. A doua conferință pentru pace Petersburg, 13 Septembrie.Agenția telegrafică rusă află că reprezentanții Rusiei în străinătate au primit ordin să remnd guvernelor respective o invitațiune la a doua conferință pentru pace ce se va întruni la Haga și al cărei caracter va fi exclusiv practic. Vizita lui Witte la cancelar Berlin, 13 Septembrie. Cancelarul imperiului a primit era vizita lui Witte. La convorbire a luat parte și consulul de la Londra, care se află aci. Demisia ministrului de externe sîrb Belgrad, 13 Septembrie. — Se afirmă că ministrul de externe Zujevdicî a demisionat din cauza conflictelor de la frontiera turco-sîrbească. Regele Carol la Viena Viena, 13 Sept.— Regele Carol al Romîniei a sosit aci la orele 7 seara. Conflictul franco german Paris, 13 Septembrie.— O notă a agenției Havas zice că în urma întrevederei dintre d. Bouvier și d. Badolin se poate considera că încheerea unui acord definitiv este iminentă. D-niî Bosen și Bevoil trebue să se întrunească mîine seară pentru a stabili termenii declarațiunilor de făcut. — In str. Portului s’a prăbușit casa cu No. 141, proprietatea d-lui Mihăilescu. Deși s’a recamat de mai multe ori autorităților că acea casă amenință să cadă, nu s’a luat nici o măsură. Acum casa s’a prăbușit. Din fericire nu e nici o victimă. — La ședința de est a consiliului comunal au asistat 15 consilieri și, între altele, s’a votat suma de 4000 lei pentru reparațiuni de străzi. — Curtea de apoi a aminat pentru 24 Octombrie judecarea procesului in indiviziune dintre d-na Prassin și d. Tincu. BRAILA, 13 Septembrie.— O comisiune compusă din consilieri comunali și județeni și din care va face parte d. Cristache Sulioti și prefectul Faranga se va întruni în clusul săptămînei viitoare în localul primăriei pentru a discuta mijloacele de a da ultimele ajutoare țăranilor lipsiți de porumb.Azi a sosit în localitate de Edmond Reineke reprezentantul unei case mari din Germania care vrea să întreprindă un întins export de petrol din Romînia. Prefectul Faranga a disputat primarilor din comunele rurale, ca împreună cu preoții, învățătorii și cu inspectorii comunali să cerceteze dacă porumbul din județ obțin de cules. Rola CONSTANȚA, 13 Sept.— Se așteaptă aci sosirea d-lui ministru al lucrărilor publice spre a face inspecția lucrărilor nouilor instalațiuni de băi de la Mamaia executate sub direcțiunea acelui minister. Lucrările sînt aproape complect terminate. — Azi s’a terminat ancheta crimei de la cimitir. Victima Cristu Dumitru a fost înmormîntată. S’a stabilit că autorii crimei ar fi doi tovarăși aî lui Cristu Dumitru cari au dispărut. Mobilul a fost furtul. — Lucrările nouvînale comunale continuă cu multă activitate de către antreprenorul inginer Vasilescu. Scheletul metalic a fost aproape montat. Se speră că în toamna aceasta se vor putea termina definitiv lucrările. — Casa Leon, renumita croitorie din București, va deschide în localitate o sucursală spre a putea corespunde cerințelor numeroșilor clienți din Constanța, cari, grație voiajorului Sami, sporesc din zi în zi. — Pe măsură ce înaintăm în toamnă mișcarea comercială a portului sporește. Se speră că în anul acesta aglomerația vapoarelor să fie mare, grație faptului că s’au executat noul lungii de cheuri, dînd posibilitatea de a acosta și încărca un număr aproape îndoit de vapoare. Nitz rea«a3Ba«BWBWigit Originalele acestor telegrame sînt expuse la magazinul de muzica Jean Feder din calea Victoriei. IN ȚARĂ Chestia apex. — Catastrofa de lîngă Alatoria.—Furt. IAȘI, 13 Septembrie.— Consiliul comunal este convocat in sesiune extraordinară cu începere de Jot, pentru ca să se ocupe de chestia aducerea apei. — Parchetul a luat azi un nou interogator mai multora dintre răniții de la îngrozitorul accident de tramway. Tribunalul a infirmat mandatele de arestare date contră manipulanților de la vagonul deraiat. — Un individ necunoscut a furat azi 200 lei din debitul de tutun al d-nei Teodorescu, din strada Unirei. Incendiul din Buștenarî.— O ședință a Camerei de comerț. PLOEȘTI, 13 Septembrie. — Astăzi la ora 10 dimineața, a izbucnit im foc la sonda No. 12 a societăței „Internaționala“ și la sonda No. 4 a d-lui Ozinga din Buștenarî. Focul s’a propagat la grajdul d-lui Gheorghe Stroe, care a ars cu desăvîrșire. — Azi la ora 6 s’a ținut o ședință la Camera de comerț, rezolvîndu-se mai multe chestiuni. GALAȚI, 13 Septembrie. — Curtea de nivel a respins astăzi apelul tînărului Adolph Glieder din Focșani, care fusese condamnat de tribunal la patru luni închisoare și 8000 leî despăgubiri către d-na Olga Koofer, pentru faptul că pe cînd se aflau amîndoi la Geneva,Ghelîer a escrocat pe zisa doamnă cu o sumă de bani, promițîndu-î s-o ia și în căsătorie. D-na Kcofer, care se găsește acum la Petersburg, a fost reprezentată prin d. avocat Gamulea. — Astăzi a fost expulzat de aci Iani Kiriakizi. — Un accident de tramvai a fost astăzi în str. Traian. Ghiță Ungureanu voind să sară din vagon, a căzut și s’a rănit grav. 1 Drama de adulter din Pitești — Noul amănunte — — Prin fir telegrafic — PITEȘTI, 13 Septembrie.— Primele amănunte ale dramei se cunosc: Luni seara, pe la ora 11, locotenentul Darie din reg. 28 infanterie fiind de serviciu la cazarmă, se înapoiază acasă, unde surprinde în salon pe tînărul student în drept Ionel Theodorescu și descarcă asupră în focuri de revolver; unul singur atinge partea dreaptă și perforînd intestinele iese prin partea opusă. Declarîndu-se o emoragie internă, după o agonie de 2 ore nenorocita victimă a sucombat gSoția infidelă profitînd de învălmășeala momentului dispare pe o ușe laterală, refugiindu-se la via tatălui său. * Autoritățile anunțate, au sosit la fața locului d-nii Diaconescu procuror, Enescu instructor, căpitan Iorgulescu, comandantul pieței, precum și numeroși prieteni și curioși. Locotenentul Darie interogat, explică faptele : fiind de serviciu, după stingere a venit acasă spre a lua o hartă. Ajungînd în dreptul porței la spatele caselor, a zărit lumină în salon. Ușa de la intrarea principală era încuită, a ciocănit în ușă fără a primi un răspuns; zguduind ușa, aceasta a cedat. Intrînd în camera de culcar, a găsit neregulă și paturile nefăcute. In aceeași clipă lampa din salon se stinse. Presupunînd că sunt hoți, locotenentul se înarmează cu un revolver și, aprinzînd im cibrit, se îndreaptă într’acolo. Atunci observă o silueta coborînd scările, descărca revolverul, dar fără rezultat. Pătrunzînd prin ușa salonului observă o umbră mișcînd prin întuneric și trage în acea direcție două focuri de revolver. Efectul se cunoaște : simpaticul student,inocentă victimă arinul amor nenorocit, plătește cu viața prima încercare a unei aventuri în care căzuse ca o pasăre în laț, ademenit de siguranța ce oferea infidela soție de a petrece neturburați de nimeni. Vestea a produs mare senzație în oraș. Publicul discută cu aprindere deznodămîntul fatal, deplîngînd soarta nefericitului student ale cărui nobile calități îî creaseră numai simpatii. Studentul Teodorescu fiind membru în Asociația generală a studenților, care a fost avizată telegrafic despre nenorocire, se așteaptă o delegație la înmormîntare, care are loc Mercur. Studenții piteșteni au depus o coroană și vor asista în corpore la înmormîntarea acestui iubit și stimat coleg. Durerea părinților e indescriptibilă. Amănunte prin poștă. Alfa Vp>\ vr. Sosirea d-lui Papiniul Constanța — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 13 Septembrie.— Cetățenii constănțeni au organizat o impozantă manifestațiune de simpatie ministrului Papiniu. Un cortegiu măreț compus din mii de cetățeni a plecat cu torțe de la grădina publică spre centru și apoi spre port. Muzica militară condusă de capelmaistrul Cotrupi, grec de origină, refuzînd să cînte „Deșteaptă-te române“, a intonat diferite marșuri din opere. Aceasta a produs o dureroasă impresie printre romîni, cari regretau că nu pot manifesta sentimentele lor prin cîntarea imnului național. Grecii au fost extrem de satisfăcuțî. Lumea impută unanim această umilire organizatorilor manifestațiunei, care nu au luat măsuri din timp. Capelmaistrul Cutrupi, cu care subsemnatul a avut o vie explicațiune, atribue atitudinea sa ordinelor exprese ce a primit de la comandantul regimentului, colonel Mărășescu. Cu tot acest incident primirea ministrului Papiniu a fost foarte călduroasă. La debarcader staționatt mii de cetățeni cari cu urale nesfirșite au salutat apropierea vaporului „Romînia“ la chei. In acest moment vasul acostează în sunetele muzicei, care cîntă un marș din „Faust“, deoarece cu toate inzistențele s’a refuzat intonarea imnului național. * După acostarea vaporului d. Pa>piniu a apărut pe puntea vaporului Mulțimea l’a aclamat frenetic. H. Petru Vulcan, cunoscutul publicist, a rostit o caldă cuvîntare urîndu-i bună sosire. Ministrul a răspuns mulțumind și zicînd că trebue să avem răbdare, curaj și hotărîre. Ultimele cuvinte ale ministrului au fost acoperite de urale prelungite. D-sa s’a întreținut apoi în mod afabil cu o parte din asistenți. Manifestanții împrăștiindu-se în liniște, ministrul s’a retras în interiorul vaporului. Cu trenul expres urmează să plece la București. Muzica regim. 34 a continuat să refuze cîntarea imnului național, cu toate stăruințele. Toată lumea e în mod legitim indignată. Nițescu Plecarea prințului Ferdinand din Roman — prin fir telegrafic — ROMAN, 13 Septembrie.—Astăzi, cu expresul de 1 și 30, a plecat din localitate principele Ferdinand. La gară se aflau d-nii general Boiler, Corlătescu, prefect Balaș, Cantacuzino-Pașcanu, primar dr. Riegler, I. Petrovici, Stan, polițaiul Naum, procuror Fior, Șendrea, G. Poposea, dr. Țurcanovici, C. Nițescu, Bădărău, Silber, Nicolau, Calvocorescu, coloneii Averescu, Bogdan, Cerchez, Toplicescu Theodor, Popovici, Itrescu, maiori, Gîrleșteanu, Filoti, Velicu, Arion și un numeros public. După ce s’a întreținut puțin cu persoanele prezente, principele însoțit de d. maior Greceanu s’a urcat in vagonul princiar și in mijlocul virajelor, trenul a început să pornească. Vizita principelui a lăsat o plăcută impresie romașcanilor. _______ Floridor Știri din străinătate Al XLV-lea congres internațional al păcei care a avut loc la Lucerna a fost foarte interesat. Au azistat aproape 500 de delegați din toate părțile lumei. Emoționant a fost mai ales momentul cînd celebrul pacifist francez, Frédéric Passy, bătrîn în virstă de 84 de ani, a întins mîna deasupra tribunei de pe care ținuse un minunat discurs delegatului german dr. Ohidde, sigilînd astfel prietenia franco-germană. Ovațiunile au ținut minute întregi. Congresul a votat o moțiune prin care îndeamnă cele două popoare la pace. Asemenea a instituit un comitet care să caute a îmbunătăți relațiunile între Anglia și Germania. Un ziar danez susține că împărăteasa văduvă a Rusiei Maria Feodorovna, a fost din totdeauna pentru o politică tolerandă față de Finlanda și că a lucrat în senzul acesta multă vreme, hotărînd pe țar să nu ia măsuri de restricție, dar că, în cele din urmă, a fost învinsă de Piehwe.* Rănirea a două republici. — Intre cele două republici: Panama din nordul Americei de sud și Costa Rica din America centrală sunt negocieri pentru se uni într-un singur stat. Președinte]^ Roosevelt e pentru această unire, / ** *