Dimineaţa, septembrie 1905 (Anul 2, nr. 568-597)

1905-09-15 / nr. 582

BANI PEI GElCSITATEA Linia de corp 7 pagi­na IH-a bani M­a­n­i » a IV-a » 10 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la amftele ziare Linia pe corp 7 pagina Hl-a bani • a­r fi » IV-a „ M Inserții și reclame linia lei t ■Editura Societăței anonime pe acțiuni „Adeverii!“ Capital social 600.000 lei Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței . Joi S^pre n­apte 1­9d8 DIRECTOR CONST. MILLE ABONAMENTE Simple (Dimineața) Un an.................................................LeHA . Inni „ s. 3 . ..••••­•• » 1 Inna. . ................................................... IN străinătate îndoit Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... lei 32 I 3 luni ««a 9 luni ... v 16 I 1 lună . . . . S ți­n­­UT IN STRAINATATE ÎNDOIT AJ Al XII­I Sim­oniile ziarului str. Sărindar 11 "...­... ■ ' . I|ii mmmmSKHHBWIM lj jj^ ^ Prin Up special de la corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Criza din Ungaria Kosntiștii și împăratul.— Audiența la Franz-Iosef.— Starea spirite­lor.— Fejervary chemat de roge. — Prelungirea provizo­ratului preșidenției Fejervary.— Cauza atitudi­­nei împăratului.— Eventuala abdicare a lui Franz-Iosef Kosutiștii și împăratul Budapesta. 13 Septembrie.— Si­tuația politică se agravează din ce în ce mai mult. Liberalii nu cred că împăratul va dizolva Camera spre a face nouă a­­legeri cari în baza actualei legi e­­lectorale n’ar face decît să înmul­țească numărul deputaților kosutiștî. Unii din partizanii lui Banffy, vor să treacă la Kosutiștî. Kosutiștii sînt foarte gălăgioși­ și războinici. Eî declară pe fața răz­boiul monarh­ului și impută șeniloi coalițiunea că s’au mai dus la Golu­­chowsky, spunînd că ar fi trebuit să plece din Viena îndată ce au ie­șit din Hofburg. Audiența la Franz Iosef Viena, 13 Septembrie. —•• Se rela­tează acum abia amănunte asupra audienței șefilor coalițiunea la f­ranz Iosef, împăratul imediat ce a dat lui Kossuth documentul cu condițiile a întors delegaților spatele, împăratul și ungurii Budapesta, 13 Septembrie.—Frun­tașii coaliției sunt furioși contra îm­păratului. împăratul n'a dat mîna nici unuia dintre cei pe cari î-a chemat la Vie­­na. Aceasta produce o mare indig­nare și e luat drept pretext pentru a­ rezista pînă cînd împăratul va ceda. Ivossutiștii spun categoric ca­ nu au teamă de amenințările ce ie­-a adresat împăratul după ce le-a re­mis actul cu condițiunile în cari le-ar putea încredința guvernul. Starea spiritelor Budapesta, 13 Septembrie.— Pri­mirea care s’a făcut Sîmbăta din urmă la Hofburgul din Viena șefi­lor coaliției, continuă a provoca mare indignare în sinul populației. Chestia de a ști ce o să se­ facă acum la o importanța din ce în ce mai mare,­­ căci daca nu va a­va loc în c­urând o schimbare, va în­cepe să domnească o complectă a­narhie. . . Coaliției pare a i se a tăiat ori­ce cale pentru o apropiere de co­roană. Din partea­ acesteia din urmă se așteaptă ca să liniștească spiri­tele și să contribue la o înțelegere reciprocă. Cu toate dezmințirile date, se con­tinuă a se crede în rolul contelui Ioh­ann Zichi ca „homo regius“, de­oarece se crede ca numai un „homo regius“ care s’ar prezintă înaintea coaliției cu concesiuni, ar putea să contribue la o înțelegere reciprocă. De aceea unele ziare nu consi­deră ca terminată nici misiunea contelui Bela Cziraky. Se așteaptă ca el să vie la Bu­dapesta pentru a transmite răspun­sul împăratului la dorințele­­ și în­­grijirea exprimate de șefii coa­­­liției. Se așteaptă de asemenea ca con­tele Khuen-Hedervary, ca unul ce e considerat ca un instrument bun de întrebuințat la toate de către cercurile Curiei, se va întoarce ca ministru-președinte. Nimeni nu știe ceva pozitiv. Si­gur e numai că ceva trebue să se întîmple, căci pe strade se repetă zilnic excese sîngeroase. Fejervary chemat de rege Budapesta. 13 Sept—Președintele consiliului de miniștri, baronul Geza Fejervary a plecat la Viena, che­mat fiind de împărat. In cercurile competente din Vie­na se interpretează chemarea baro­nului Fejervary — după cum afla „Neues Wiener Tagblatt“ în sen­sul că firul relațiilor între Coroana și coaliție e acum definitiv rupt și că trebue să se caute o altă solu­­ție,din care coaliția să fie exclusă. In acest scop baronul Fejervary va face probabil nouă propuneri. Prelungirea provizoratului preși­­dențial lui Fejervary Budapesta, 13 Septembrie. — Mi­nistrul președinte, baronul Fejervary, precum anunță o telegramă di­n Vie­na, va fi însărcinat, în audiența de mîine, cu conducerea mai departe a afacerilor statului. Cauza atitudinior împăratului Budapesta, 13 Septembrie.—Se a­­firmă că pricina pentru care împă­ratul s’a arătat atit­­ de mînios cu prilejul audienței de Sîmbătă, a fost faptul că, cu puțin înainte de au­di­ență, regele citise broșura­ lui Zey­­sig și după ce ajunse la sfîrșit ex­clamă: „Acuma sînt într’adevăr sa­­­tul pînă în gît !“ “Eventuală abdicare a lui Franz Josef Budapesta, 13 Septembrie.­Ziarul „Budapesti Napló“ anunță că la Viena se intenționează decretarea unor noui alegeri. Dacă acestea vor da o majoritate pentru limba de comandă ung­ar­ă, atunci regele Irans Josef va abdica și succesorul său, arh­iducele Franz Ferdinand, nu se va mai lăsa să fie încoronat, ci va domni în mod ab­solutist. Coaliția numind o subcomisiune Budapesta, 13 Septembrie.— Co­mitetul diriguitor al coaliției a nu­mit o subcomisiune compusă din d-nii Franz Kosuth, contele Adal­bert Apponyi și Carol Bpetvoes, cu însărcinarea de a pregăti cîteva pro­puneri în numele comitetului, în conferința care se va ține la 3 Oc­tombrie. Subcomisiunea publică acum pro­gramul de lucru, care a și servit ca atare oamenilor de stat cari l-au prezentat monarh­ului. Nu­­ monar­hul trebue să indice un program majoritățea, ci voința națiune­ exprimată la alegeri, ho­­tărește programul majoritățeî. Dreptul monarh­ului este de a ch­ema la cîrma statului pe persoa­ne din majoritate. E surprinzător faptul că monar­h­ul nu cheamă la guvern persoa­­­nele, a căror convingere politică concordă cu vederile sale, ci pe a­­cele cari nu pot primi guvernul în condițiunile propuse de dînsul, con­­dițiuni neadmise de nici un partid constituțional. Subcomisiunea va mai discuta și cîteva paragrafe ale programului regal. . Aceste paragrafe sînt: Paragraful I, care vorbește asu­pra concesiune­ .limbei ungare ca limbă de comandă în armată , pa­ragraful III, asupra revizuirea le­gei ad-hoc de la 1867, a parlamen­tului unit. Comisiunea va spune în această­­ privință că prin această lege se aduce o ofensă suveranită­­țeî parlamentului ungar. Legile nu pot fi admise decit de către parla­ment în acord cu Coroana, și fără un al treilea factor. Deoarece e vorba de interese co­mune, ambele state pot lucra îm­preună, dar să nu facă uz și de un al treilea factor. Comisiunea va mai spune că Ungaria ar putea renunța la drep­tul de a-șî alcătui un tarif vamal de sine stătător, conform legei de la 67, numai în cazul cînd s’ar a­­junge la o înțelegere cu Austria, în care caz revizuirea numitei legi nu ar mai fi necesară. Schimbarea garnizonei­­ din Budapesta Budapesta, 13 Septembrie.—Mare agitație pricinuește știrea că al pa­trulea corp de armată din Buda­pesta va schimba reședința cu cor­pul al 13-lea de armată din Agram. Demonstrațiile din Budapesta Budapesta, 13 Septembrie.— Sân­geroasele excese de pe sicade s’au­ repetat și a­zi. In fața clubului partidului Inde­pendenței s’au adunat seara 300— 400 socialiști can intonară „Mar­­silieza“ și începură să insulte pe membrii coaliției. Poliția călare se repezi în trup a­­supra demonstranților și îi împrăști­­ară după mai multe șarje. Socialiștii se adunară din nou în străzile lăturalnice și se întoarseră, dar jură din nou împrăștiați. Mai mulți demonstranți au fost răniți. Studenții unguri și agitațiile politice Budapesta, 13 Sept. — Studenții universităței din Budapesta au al­cătuit un memorandum în care cer asigurarea complectei libertăți a cuvîntului și a întrunirea. Memorandul a fost remis acum cîteva zile rectorului care a promis să dea răspuns azi. Azi după amiază, deputațiunea studenților s-a prezentat rectorului, spre a primi răspunsul. Rectorul a primit deputațiunea în mod foarte amical și a comunicat studenților că senatul universitar a hotărît să­­ retragă ordinul fostului rector din­­ mîinile poliției, permițîndu-se stu­­­­denților a lua parte la orice întru­­­­niri și demonstrationi politice. To­tuși, el cere studenților ca să fie în­totdeauna cuviincioși și demni, și să nu neglijeze studiul din pricina demonstrațiunilor. R­ăspunsul rectorului comunicat colegilor adunați în aulă, de către studentul Armand Melka, fu primit cu o vie însuflețire. Toți studenții se raliază la cortegiu și parcurseră în corpore străzile Ka­­plony-Utcza, îndreptîndu-se spre mu­zeul Koerut din grădina polit­­h­­nică, unde se aflau adunați vreo 200 de teh­niciani. Aci s-au ținut mai multe cuvîn­­tări. Studenții Cornel Viola și Ludwig Desz accentuară că față cu eveni­mentele din ultimele zile, partizanii oricărei culori politice și studenții, trebuesc să se pună cu toții, ca un singur om, în serviciul cauzei na­ționale. Cuvintele oratorilor stîrniră în rîndurile studenților o vie însufle­țire. Tinerimea părăsi apoi grădina politeh­nică, îndreptîndu-se în spre vechea clădire a parlamentului, unde actualmente se țin cursurile facul­tate­ de filozofie. Aci vreo 150 de studenți, into­­nînd cîntecul lui Kossuth, pătrun­seră în sală. Toți studenții luară loc în bănci, iar Armand Metka le anunță de la tribună hotărârea senatului univer­sitar. Studenții deciseră să flacă, mîine seară, Mercur­, o serenadă cu facle șefilor coaliției. In afară de aceasta, Joi va avea loc, în localul Mensa academica o întrunire studențească moastră. Pe la orele 12 a. m., profesorul Pauer, apăru în sala de prelegeri și ceru studenților altor facultăți să părăsească sălile de cursuri. Studenții se executară cu plăcere, și părăsiră, intonînd cîntecul lui Kosuth, vechea clădire a parlamen­tului. Nu a survenit nici o neliniște. Liga latino-slavă și Criza Budapesta, 13 Septembrie.—Zia­rul „Budapesti Hírlap“ primește din Paris, de la Cserép Spiridonovici președintele ligei latino-slave, o de­peșă in care salută coaliția și spune că crede că poate să declare, în numele latino-slavilor cari locuesc în Rusia, că el regretă că în 1848 au ajutat pe Austria. O declarație a contoruî Iohan Zichy Budapesta, 13 Septembrie.— Con­tele Iohan Zichy dezminte știrea că ar fi fost invitat în audiență la rege, pentru ziua de 15 Septembrie. Contele a declarat unui ziarist: „Nu pot pricepe aceste zvonuri. N’am nici o cunoștință de tot ce s’a dat ca fapt pozitiv, în legătură cu persoana mea. Eu n’am fost la Vie­na și nici nu plec la Viena. Nu știu nimic despre o invitație a mea în audiență la suveran, pentru Joi. M’am întors de abia azi de la o par­tidă de vînătoare pe moșia mea Na­­gylang. „Toată confuziun­ea trebue să fi survenit din faptul că fratele meu, camerier papal, contele Julius Zichy, s’a întors în patrie venind de la Roma, în baza unui concediu, și se va­ prezenta Joi suveranului, în­­ au­diență, spre a prezenta majestăței sale omagiile lui. In ceea ce mă pri­­­vește pe mine, nu mai fac politică, de cînd am depus prezidenția parti­dului poporului“. Scandalul din camera austriacă Viena, 13 Septembrie. — Ședința Camerei deputaților (Heichsrathulm) a fost deschisă astăzi la orele unspre­zece înainte de amiază. Intre deputați domnea oarecare a­­gitație, deoarece se știa că socia­liștii au­ intențiunea să facă scandal. Cînd primul ministru Gautsch și-a făcut intrarea, galeriile cari erau în­țesate de lume, au izbucnit în țîs­­tîiturî și strigăte de : — Jos Gautsch! Jos guvernul ! Fereat Gautsch! Rușine ! (Pfui!) Președintele s’a silit zadarnic să restabilească liniștea în galerii. Deputații socialiști s’au repezit la banca ministerială și foarte amenin­țători au strigat : — Jos Gautsch! Jos­­ guvernul ! Jos hoții dreptului de vot ! Cu mare greutate s’a restabilit li­niștea. S’au făcut apoi formalitățile obicinuite și după ce s’a dat citire diferitelor scripte, primul ministru Gautsch s’a sculat spre a vorbi. Imediat tumultul se reîncepu din nou­. Socialiștii strigau din răsputeri împiedecîndu’l de a vorbi. De astă dată strigătul predilect era: — Jos camarila! Jos politica de fuste ! Ultimul strigăt este o aluzie la ar­­h­iducesa Maria Valeria, care după convingerea socialiștilor și după cum s’a relatat prin ziare a intervenit pe lîngă împărat ca să nu accepte pro­gramul guvernului Fejervary și deci soluția votului universal. In sfîrțit după mari sforțări lini­ștea a putut fi restabilită de preșe­dinte, așa că d. Gautsch a putut vorbi. Socialiștii au continuat însă să facă zgomot și să-l întrerupă strigîid: — Ascultați pe mincinos ! Ascul­tați ce spune justa asta! Ședința a fost ridicată în mijlocul zgomotului. Vizita d-lui Papir­iu la marele­­vizir Frankfurt,­ 13 Sept. — Se anunță din Constantin­op­ol ziarului „Frank­furter Zeitung“ că ministrul Romî­­niei la Atena, d. Papiniu, a sosit acolo era și a vizitat pe marele vi­zir, căruia î-a dat lămuriri asupra conflictului cu Grecia, deoarece Poar­ta se interesează mult de această a­­bacere. Relațiile diplomatice între Bucu­rești și Atena nu au fost încă pe de­plin rupte și ministerul de externe din Viena, mai cu deosebire, se si­lește să restabilească pacea între cele două țări. O nouă instituțiune financiară romîn­ească Budapesta, 13 Septembrie.— Se anunță, din Deva: Aci s’a înființat era o nouă instituțiune financiară romînească. Ședința a fost deschisă de către d. Vasile Domșa, printr’o cuvîntare. El a zis că scopul instituțiunei care se întemeiază, este sprijinirea agriculturei și industriei romînești. Evenimentele din Rusia Dinamită la Helsingfors Petersburg, 13 Septembrie. — Ir gara din Helsingfors poliția a găsi­­o mare cantitate de dinamită și de arme. Douăzeci și șapte de funcționari de drum de fier au fost arestați. Gara și portul sunt ocupate mili­­tărește. . . ..... Noul minister rus Petersburg, 13 Septembrie.­ Pare absolut hotărât că Witte va deveni președinte al nou­lui minister ce se va alcătui. Membrii acestui cabinet vor fi: Witte, președinția consi­liului și internele ; Romanoff, finanțele; baronul Nolde, jus­tiția ; contele Lambsdorf, ex­ternele; Suhomlinof, agricul­tura , generalul l­iedigen, răz­boiul ; Pirilev, marina; d­in cele de Tru­bețkoi, instrucția publică. Marinarii de pe Potemkin voind să se reîntoarcă în Rusia Petersburg. 13 Septembrie..—Mari­narii de pe Potemkin vor să se re­întoarcă în Rusia în grupe mici. Din această cauză, se iscă mereu mici lupte cu poliția de la graniță In ultima luptă au căzut morți 11 marinari. Atentat cu bombă Kowno, 13 Septembrie.— Aseară șeful poliției, trei funcționari poli­țienești și trei femei,­­au fost răniți de o bombă. Atentatorul a reușit să scape. Chestia Marocului Paris, 13 Septembrie.­—Se­ afirmă că înțelegerea între Germania și Franța cu privire la chestia Maro­cului s’a stabilit mulțumită bunelor oficii ale Rusiei. Ce­l cu Retvisăn Londra, 13 Septembrie.­—Cuirasa­­datul Retvisăn, salvat de japonezi, a intrat în docurile din Port-Arthur unde i se va face o reparație pro­vizorie. După aceasta va porni la un șan­tier di­n Japonia și se crede că pînă în patru luni va putea fi înrolat în­tre vasele de prima categorie japo­neză. Criza din Scandinavia Cristiania, 13 Septembrie.— Mi­niștrii norvegieni au hotărît ca în cazul cînd regele Danemarcei nu ar admite ca un fiu al sau să candi­deze la tronul Norvegiei, să se facă un plebiscit pentru ca poporul să hotărască asupra formei de gu­vernământ ce se va da pe viitor Norvegiei. Gravă deraiare Lille, 13 Septembrie.—Trenul ex­pres Ostende a deraiat astă noapte în apropiere de frontieră, pe terito­riul belgian. Mai multe persoane au fost ucise. Sunt numeroși răniți. Amănunte lipsesc. Deraiare Posen. 13 Septembrie.— Indivizi necunoscuți au făcut să deraieze tre­nul de persoane Lodz-Varșovia și apoi au tras focuri asupra lui. Un călător a fost grav rănit. Mai mulți alții au căpătat răni ușoare Scandalul colonial din Franța Paris, 13 Septembrie.­Comisarul general al Congului francez, d. Gentil, a declarat prin ziare că a­­cuzațiile ce i se aduc în raportul atribuit lui Brazza sunt false. Mutări în diplomația chineză Berlin. 13 Sept.— Ambasadorul chinez Jiu Csang părăsește postul său. In locul sau va fi numit Jan Cseng. Jiu Csang se întoarce în China. Acordul suedo-norvegian Christiania, 13 Septembr. — Pri­mul ministru a depus pe biroul parlamentului proectul acordului in­tervenit între Norvegia și Suedia. Proectul a fost trimis în studiul u­­nei comisiuni speciale. A doua conferință pentru pace Petersburg, 13 Septembrie.­Agen­ția telegrafică rusă află că reprezen­tanții Rusiei în străinătate au pri­mit ordin să remn­d guvernelor res­pective o invitațiune la a doua con­ferință pentru pace ce se va întruni la Haga și al cărei caracter va fi exclusiv practic. Vizita lui Witte la cancelar Berlin, 13 Septembrie.­­ Cancelarul imperiului a primit era vizita lui Witte. La convorbire a luat parte și consulul de la Londra, care se află aci. Demisia ministrului de externe sîrb Belgrad, 13 Septembrie. — Se a­­firmă că ministrul de externe Zu­­jevdicî a demisionat din cauza con­flictelor de la frontiera turco-sîr­­bească. Regele Carol la Viena Viena, 13 Sept.— Regele Carol al R­omîniei a sosit aci la orele 7 seara. Conflictul franco german Paris, 13 Septembrie.— O notă a agenției Havas zice că în urma în­trevederei dintre d. Bouvier și d. Badolin se poate considera că în­­ch­eerea unui acord definitiv este iminentă. D-niî Bosen și Bevoil trebue să se întrunească mîine seară pentru a stabili termenii declarațiu­­nilor de făcut. — In str. Portului s’a prăbușit casa cu No. 141, proprietatea d-lui Mihăi­­lescu. Deși s’a rec­amat de mai multe ori autorităților că acea casă amenință să cadă, nu s’a luat nici o măsură. Acum casa s’a prăbușit. Din fericire nu e nici o victimă. — La ședința de est a consiliului comunal au asistat 15 consilieri și, în­tre altele, s’a votat suma de 4000 lei pentru reparațiuni de străzi. — Curtea de apoi a aminat pentru 24 Octombrie judecarea procesului in indiviziune dintre d-na Prassin și d. Tincu. BRAILA, 13 Septembrie.— O comi­­siune compusă din consilieri comunali și județeni și din care va face parte d. Cristache Sulioti și prefectul Faranga se va întruni în clusul săptămînei vi­itoare în localul primăriei pentru a dis­cuta mijloacele de a da ultimele aju­toare țăranilor lipsiți de porumb.­­Azi a sosit în localitate de Edmond Reineke reprezentantul unei case mari din Germania care vrea să întreprindă un întins export de petrol din Romînia. Prefectul Faranga a disputat pri­marilor din comunele rurale, ca împre­ună cu preoții, învățătorii și cu inspec­torii comunali să cerceteze dacă po­rumbul din județ o­bțin de cules. Rola CONSTANȚA, 13 Sept.— Se așteap­tă aci sosirea d-lui ministru al lucrări­lor publice spre a face inspecția lucră­rilor nouilor instalațiuni de băi de la Mamaia executate sub direcțiunea acelui minister. Lucrările sînt aproape complect ter­minate. — Azi s’a terminat ancheta crimei de la cimitir. Victima Cristu Dumitru a fost înmormîntată. S’a stabilit că au­torii crimei ar fi doi tovarăși aî lui Cris­­tu Dumitru cari au dispărut. Mobilul a fost furtul. — Lucrările nouvî­nale comunale con­tinuă cu multă activitate de către an­treprenorul inginer Vasilescu. Scheletul metalic a fost aproape montat. Se speră că în toamna aceasta se vor putea ter­mina definitiv lucrările. — Casa Leon, renumita croitorie din București, va deschide în localitate o sucursală spre a putea corespunde ce­rințelor numeroșilor clienți din Constan­ța, cari, grație voiajorului Sami, sporesc din zi în zi. — Pe măsură ce înaintăm în toamnă mișcarea comercială a portului sporește. Se speră că în anul acesta aglomerația vapoarelor să fie mare, grație faptului că s’au executat noul lungi­i de cheuri, dînd posibilitatea de a acosta și încăr­ca un număr aproape îndoit de vapoare. Nitz rea«a3Ba«BWBWigit Originalele acestor telegra­me sînt expuse la magazinul de muzica Jean Feder din calea Victoriei. IN ȚARĂ Chestia apex. — Catastrofa de lîngă Alatoria.—Furt. IAȘI, 13 Septembrie.— Consiliul co­munal este convocat in sesiune extra­ordinară cu începere de Jot, pentru ca să se ocupe de chestia aducerea apei. — Parchetul a luat azi un nou inte­rogator mai multora dintre răniții de la îngrozitorul accident de tramway. Tribunalul a infirmat mandatele de arestare date contră manipulanților de la vagonul deraiat. — Un individ necunoscut a furat azi 200 lei din debitul de tutun al d-nei Teodorescu, din strada Unirei. Incendiul din Buștenarî.— O ședință a Camerei de comerț. PLOEȘTI, 13 Septembrie. — As­tăzi la ora 10 dimineața, a izbuc­nit im foc la sonda No. 12 a so­­cietăței­ „Internaționala“ și la sonda No. 4 a d-lui Ozinga din Buștenarî. Focul s’a propagat la grajdul d-lui Gheorghe Stroe, care a ars cu desăvîrșire. — Azi la ora 6 s’a ținut o șe­dință la Camera de comerț, rezol­­vîndu-se mai multe chestiuni. GALAȚI, 13 Septembrie. — Curtea de nivel a respins astăzi apelul tînăru­­lui Adolph Glieder din Focșani, care fusese condamnat de tribunal la patru luni închisoare și 8000 leî despăgubiri către d-na Olga Koofer, pentru faptul că pe cînd se aflau amîndoi la Geneva,­­Ghelîer a escrocat pe zisa doamnă cu o sumă de bani, promițîndu-î s-o ia și în căsătorie. D-na Kcofer, care se găsește acum la Petersburg, a fost reprezentată prin d. avocat Gamulea. — Astăzi a fost expulzat de aci Ia­ni Kiriakizi. — Un accident de tramvai a fost astăzi în str. Traian. Ghiță Ungureanu voind să sară din vagon, a căzut și s’a rănit grav. 1 Drama de adulter din Pitești — Noul amănunte — — Prin fir telegrafic — PITEȘTI, 13 Septembrie.— Primele amănunte ale dramei se cunosc: Luni seara, pe la ora 11, locotenentul Darie din reg. 28 infanterie fiind de serviciu la cazarmă, se înapoiază acasă, unde surprinde în salon pe tînărul student în drept Ionel Theodorescu și descarcă asupră­ î­n focuri de revolver; unul sin­gur atinge partea dreaptă și perforînd intestinele iese prin partea opusă. Declarîndu­-se o emoragie­­ internă, după o agonie de 2 ore nenorocita vic­timă a sucombat­ gSoția infidelă profitînd de învălmășeala momentului dispare pe o ușe laterală, refugiindu-se la via tatălui său. * Autoritățile anunțate, au sosit la fața locului d-nii Diaconescu procuror, E­­nescu instructor, căpitan Iorgulescu, comandantul pieței, precum și numero­și prieteni și curioși. Locotenentul Darie interogat, explică faptele : fiind de serviciu, după stinge­re a venit acasă spre a lua o hartă. Ajungînd în dreptul porței la spatele caselor, a zărit lumină în salon. Ușa de la intrarea principală era în­­cui­tă, a ciocănit în ușă fără a primi un răspuns; zguduind ușa, aceasta a ce­dat. Intrînd în camera de culcar, a găsit neregulă și paturile nefăcute. In aceeași clipă lampa din salon se stinse. Presupunînd că sunt hoți, locotenentul se înarmează cu un revolver și, aprin­­zînd im c­ibrit, se îndreaptă într’acolo. Atunci observă o silueta coborînd scările, descărca revolverul, dar fără re­zultat. Pătrunzînd prin ușa salonului obser­vă o umbră mișcînd prin întuneric și trage în acea direcție două focuri de revolver. Efectul se cunoaște : simpaticul stu­dent,inocentă victimă arinul amor neno­rocit, plătește cu viața prima încercare a unei aventuri în care căzuse ca o pa­săre­­ în laț, ademenit de siguranța ce oferea infidela soție de a petrece ne­­turburați de nimeni. Vestea a produs mare senzație în o­­raș. Publicul discută cu aprindere dez­­nodămîntul fatal, deplîngînd soarta ne­fericitului student ale cărui nobile ca­lități îî creaseră numai simpatii. Studentul Teodorescu fiind mem­bru în Asociația generală a studenților, care a fost avizată telegrafic despre neno­rocire, se așteaptă o delegație la înmor­­mîntare, care are loc Mercur­. Studenții piteșteni au depus o co­roană și vor asista în corpore la în­­mormîntarea acestui iubit și stimat co­leg. Durerea părinților e indescriptibilă. Amănunte prin poștă. Alfa Vp>\ vr. Sosirea d-lui Papiniu­l Constanța — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 13 Septembrie.— Cetățenii const­­ănțeni au organizat o impozantă m­anifestațiune de simpa­tie ministrului Papiniu. Un corte­­giu măreț compus din mii de cetă­țeni a plecat cu torțe de la grădina publică spre centru și apoi spre port. Muzica militară condusă de ca­­pelmaistrul Cotrupi, grec de origină, refuzînd să cînte „Deșteaptă-te ro­mâne“, a intonat diferite marșuri din opere. Aceasta a produs o du­reroasă impresie printre romîni, cari regretau că nu pot manifesta senti­mentele lor prin cîntarea imnului național. Grecii au fost extrem de sa­tisfă­cuțî. Lumea impută unanim această umilire organizatorilor manifesta­­țiunei, care nu au luat măsuri din timp. Capelmaistrul Cutrupi, cu­ care subsemnatul a avut o vie explica­­țiune, atribue atitudinea sa ordine­lor exprese ce a primit de la co­mandantul regimentului, colonel Mă­­rășescu. Cu tot acest incident primirea ministrului Papiniu a fost foarte călduroasă. La debarcader staționatt mii de cetățeni cari cu urale nesfirșite au salutat apropierea vaporului „Romî­­nia“ la chei. In acest moment vasul acostează în sunetele muzicei, care cîntă un marș din „Faust“, deoare­­ce cu toate inzistențele s’a refu­­zat intonarea imnului național. * După acostarea vaporului d. Pa>­piniu a apărut pe puntea vaporului Mulțimea l’a aclamat frenetic. H. Petru Vulcan, cunoscutul publicist, a rostit o caldă cuvîntare urîndu-i bună sosire. Ministrul a răspuns mulțumind și zicînd că trebue să avem răbda­re, curaj și hotărîre. Ultimele cuvinte ale ministrului au fost acoperite de urale prelun­gite. D-sa s’a întreținut apoi în mod afabil cu o parte din asistenți. Ma­nifestanții împrăștiindu-se în liniște, ministrul s’a retras în interiorul va­porului. Cu trenul expres urmează să ple­ce la București. Muzica regim. 34 a continuat să refuze cîntarea imnului național, cu toate stăruințele. Toată lumea e în mod legitim indignată. Nițescu Plecarea prințului Ferdinand din Roman — prin fir telegrafic — ROMAN, 13 Septembrie.—Astăzi, cu expresul de 1 și 30, a plecat din loca­­litate principele Ferdinand. La gară se aflau d-nii general Boi­ler, Corlătescu, prefect Balaș, Can­­tacuzino-Pașcanu, primar dr. Riegler, I. Petrovici, Stan, polițaiul Naum, procuror Fior, Șendrea, G. Poposea, dr. Țurcanovici, C. Nițescu, Bădărău, Silber, Nicolau, Calvocorescu, coloneii­ Averescu, Bogdan, Cerchez, Toplicescu Theodor, Popovici, Itrescu, maiori, Gîr­­leșteanu, Filoti, Velicu, Arion și un nu­meros public. După ce s’a întreținut puțin cu per­soanele prezente, principele însoțit de d. maior Greceanu s’a urcat in vagonul princiar și in mijlocul virajelor, trenul a început să pornească. Vizita principelui a lăsat o plăcută impresie romașcanilor. _______ Floridor Știri din străinătate Al XLV-lea congres internațional al păcei care a avut loc la Lucerna a fost foarte interesat. Au azistat aproape 500 de delegați din toate părțile lumei. E­­­moționant a fost mai ales momentul cînd celebrul pacifist francez, Frédéric Passy, bătrîn în virstă de 84 de ani, a întins mîna deasupra tribunei de pe care ținuse un minunat discurs delega­tului german dr. Ohidde, sigilînd astfel prietenia franco-germană. Ovațiunile au ținut minute întregi. Congresul a votat o moțiune prin care îndeamnă cele două popoare la pace. Asemenea a instituit un comitet care să caute a îmbunătăți relațiunile între Anglia și Germania.­­ Un ziar danez susține că împărăteasa văduvă a Rusiei Maria Feodorovna, a­ fost din totdeauna pentru o politică to­­­lerandă față de Finlanda și că a lucrat în senzul acesta multă vreme, hotărînd pe țar să nu ia măsuri de restricție, dar că, în cele din urmă, a fost învinsă de Piehwe.* Rănirea a două republici. — Intre cele două republici: Panama din nordul A­­­mericei de sud și Costa­ Rica din Ame­­rica centrală sunt negocieri pentru se uni într-un singur stat. Președinte]^ Roosevelt e pentru această unire, / ** *

Next