Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)
1905-11-05 / nr. 633
Sâmbătă 5 Noembrie 19 Uo 1 [Pentru copiii sftraeL—155.ninde er al Cemeninelor, publicînd o scrisoare a d-nei Dolores, care după ce s’a interesat cu vorba, vrea să se intereseze și cu fapta de trista și înduioșătoarea soartă a copiilor din familiile sărace, am spus că propunerea d-sale se bucură de frumoasa calitate de a fi expresiunea nobilă a unor firi delicate, dar că această propunere e întunecată de defectul de a nu se putea cu ușurință pune în practică, de îndată ce o privim prin prizma șlefuită de simțul practic al omului de acțiune. In adevăr, iată ce spune eminenta mea colaboratoare : „....Dacă din publicul cititor al acestei rubrici, ar binevoi mai multe persoane să scriu scrisori pentru a stimula firile nobile în folosul copiilor săraci, atunci toate aceste scrisori, adunîndu-se la un loc și formind broșuri, acestea s’ar putea vinde cu un preț mic, așa că răspindindu-se ușor, oricine și le-ar putea procura. Suma care s’ar stringe ar fi toată destinată pentru a se veni în ajutorul mamelor cu adevărat aărăsiite....“ Toate bune. Dar d-na Dolores uită un punct, un punct capital, de vreme ce se referă la capitalul bănesc, neapărat trebuincios pentru formarea de broșuri. Eu una nu văd de unde s’ar putea avea acest capital. Eu și ? D-na Dolores se îndoește în scrisoarea d-sale dacă se vor găsi scriitorii broșurei ; eu mă îndoesc dacă se vor găsi cumpărătorii ei... Căci astăzi am ajuns să ne convingem de un adevăr trist: avem mai mulți doritori de a scrie broșuri, decit binevoitori de a le cumpăra. Dar ce zic . Nu trebue să uit că punctul „capital“ nu lipsește. * Tot o fire nobilă, d-na Viorea de la Prahova, îmi scria, nu da mult și in aceeași privință, că d-sa crede că n'ar fi tocmai imposibilă de realizat propunerea d-sale, in sensul ca orîce binevoitor sau binevoitoare, orîce om de bine și caritate, să depună la administrația acestui ziar cite un car,—ofrandă benevolă și neserșită — un dar în obiecte , jucării și lucruri utile— în vederea sfintelor sărbători cari se apropie și ca il aduc „fericire“ copiilor bogați și „otravă“ în suflet celor lipsiți de mijloace. D-na Viorea de la Prahova s'a făcut pare că, prin această propunere, ecoul unei idei pe care eu am avut-o de mult în intimitatea gîndurilor mele, ori de cîte ori îmi aduceam aminte de copiii cari duc o neagră copilărie. Acuma, grație scrisorei d-nei Dolores, supun publicului cititor ideia Viorelei de la Prahova, care mi se pare cu atît mai nimerită, cu cit se pretează minunat la împărțirea de cele trebuincioase sărmanilor fără a-i brosa... Și apoi, ocaziuni de împărțire at lucrurilor încredințate administrațiunea „Adevărului“, se vor găsi și altele decit Crăciunul și Anul Nou. * Nu am scris pină acum nimic in această privință fiindcă m’am temut că nu cunosc în deajuns psihologia carităței la publicul care mă citește. Acum», scriind, declar că spun fândurile de mai sus cu toată rezerva și că aștept să văd cum marele public va primi „Feminina“ de astăzi — și aceasta, bineînțeles, judecând după scrisorile pe cari le voi primi—înainte de a începe să fac ceva, în limita puterilor mei e bine înțeles. Bunele mele cititoare să se grăbească deci araî împărtăși vederile lor și să facă aceasta pentru copiii săraci. Marta POȘTA MEA Dolores.—Sa-mî mai scrii, căci scrisul d-tale, te asigur, nu este decît apa cu care stropind „florile de caritate“, cu atîta te încîntă, le împiedică de a veșteji. kiben. — Sînt, firește, chestiuni mai arzătoare la ordinea zilei. M. județ pe exercițiul 1904-1905. Se aprobă. — Se admite tabloul prețurilor pentru muncile agricole și tabloul zilelor de prestație. —• Se ia în discuție propunerea de a se întrebuința localul băei populare din comuna Moara Domnească pentru școală. D. Niculescu Dorobanțu combate această propunere și cu această ocazie critică faptul că liberalii au înființat băi populare fără să la fi dat și mijloacele necesare pentru funcționarea lor. D. Em. Grigorovița cere ca să se ajute comuna Moara Domnească spre a se înființa școala de care are nevoe. D. prefect Sfetescu e de părere să se codeze localul băei populare pentru școală. Se aprobă această părere. — Ședința se ridică la orele 7 și 15 m., anunțîndu-se cea viitoare pentru Mercur! 9 Noembrie. C. Rem. Moartea unicului copil a agravat mai mult boala de nervi a d-nei Aurora Dellatore. Vecinii au văzut-o pe nefericita mamă în culmea durerei cu prilejul mamei copilului ei, plîngînd în hohote și fringîndu-și mîinile. Neputînd suporta această lovitură a soartei, ea se hotărî a-și pune capăt zilelor și acum opt zile s’a otrăvit luînd zoe O pastile de sublimat. Familia a ținut secretă această otrăvire pină ori. In acest interval nefericita mamă, ce nu putuse supraviețui morței copilului a fost de o săptămână în căutarea d-lor d-in prof. Bubcliu, Nanu-Muscel și Bruener. Dar toate îngrijirile medicilor fură zadarnice, și sinucigașa, după groaznice chinuri indurate timp de o săptămîna își dădu sufletul. * Parchetat făcîndu-și ancheta, s'a convins, că nu e nimic suspect la mijloc. Emi d. Th. Ciuflea, prim-procuror, a dat familii autorizația de înmormântare fără a mai ordona transportarea cadavrului la morgă. Inmormîntarea d-nei Aurora Deliatore va avea loc probabil astăzi. E de prisos să mai descriem durerea nenorocitului ei soț, care în interval de o lună și-a văzut distrusă toată fericirea viaței lui. Persoane, cari l’au văzut, spun că d. Carol Dellatore e compleetamente zdrobit de această grea încercare a soartei. Mi. Dramatica sinucideri din strada Blanduzie— Moartea copilului. — Disperarea mamei. — Otrăvită cu zece pastile de sublimat — Moartea victimei. In strada Blanduziei No. 3 e o cochetă clădire, cu o idilică curte și grădină, ce era locuită de tinerii soți Deilatore. Desigur că mulți trecători vor fi invidiat fericirea d-ial Dellatore, cind trecînd pe lingă casa lui, vedea fi pa tînăra și frumoasa sa soție, stînd la geam cu un adorabil copilaș în brațe. D. Carol Deflatore, de origină italiană, e funcționar superior la societatea de asigurare Generala, avînd și o frumoasă avere personală. El se îndrăgostise acum vre-o doi ani de o fată săracă, dar cu distinse calități morale și intelectuale și în afară de asta de o rară frumusețe, o blondină mignonă și cu chip blind. Om de inimă, d. Delatore nu stătu mult la gîndure și ceru in căsătorie pe d-ra Aurora, aleasa înimei sale. * Totuși deja un timp d. Desh.tore observă că soția sa pe care o adora, devenea melancolică, fără cauză aparentă. Spre a o distra o duse la Triest în Italia.. Totul fu iasă în zadar. Se manifestase simptome la unei serioase boli de nervi... Dar Dumnezeu binecuvîntă tînărul menaj, și soții Dellatore căpătară un drăguț copilaș; starea sufletească a Aurorei se schimbă ca prin farmec. D. Dellatore își credea soția salvată. Cînd, nenorocire ! Copilul se îmbolnăvește și moare... Asta a fost acum o lună. * ainiversarea căsătoriei suveranilor Schimb de telegrame între rege și d. Cantacuzino . Erî fiind a 36-a aniversare a căsătoriei regelui și reginei, d. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului de miniștri, a felicitat telegrafic pe suverani, în numele guvernului și al partidului conservator. La această telegramă regele a răspuns d-lui G. Gr. Cantacuzino, cu următoarea telegramă:: D Iui G. Cantaeuzino Președinte al consiliului 1< lorești Privire,) cu aruncați asupra, unui trecut care nu este deosebit de scump, reînviază în inima noastră amintirile cele mai dulci. Ca vie recunoștință gîndesc la aceste vremuri depărtate, cînd țara întreagă, cu iubita mea Capitală în frunte, ne-ați primit cu brațele deschise și dv, ca primar de, atunci ne-ați salutat cu cuvinte însuflețite de simțiminte înalte și patriotice și pline de dragoste. Tot așa dv. ne aduceți astăzi, ca președintele meu de consiliu, în numele scumpului meu regat, urările cele mai calde. Adine mișcat de frumoasa dv. telegramă și de asigurările de credință ce mî-ați dovedit în acest lung șir de ani, într’un mod neclintit și de care sper a mă bucura încă mult timp, mulțumim, regina și că, din fundul sufletului nostru pentru toate felicitările ce am primit cu o vie satisfacție. CAROL iată și telegrama pe care d. prim ministru și ministru de interne a adresat-o regelui: Maje# țâței sale regelui Carol I Sinaia Astăzi se împlinesc treizeci și șase de ani de cinci, ca primar al Capitalei Romîniei, am avut distinsa onoare și neprețuita fericire de a încheia actul căsătoriei civile a principelui Carol de Iohenzollern cu principesa Elisabeta de Wied Tînărului primar de atunci, îmbătrînit în serviciul tronului și al țărei, incumbă după acest lung șir de ani onorul de a felicita astăzi pe gloriosul rege și pe geniala suverană a Romîniei. Cu convingere adîncă și cu inima curată înalt dar ruga mea fierbinte către Tot Futințele spre a dărui viață lungă și fericită Auguștilor noștri suverani și, în numele guvernului și al partidului conservator, depun la picioarele Majestății Voastre prinosul nostru de credință și de iubire. Președintele consiliului G. Gr. Cantacuzino Serviciul stenografic al statului La 9 Noembrie 1905, orele 3 p. va., go va ține concurs, în cancelaria Senatului, pentru ocuparea Unui loc de stenograf. Candidații pentru a fi admiși la concurs, trebue să întrunească următoarele condițiuni : a) Să fie romîni; b)Să fi satisfăcut cerințelor legei de recrutare, c) Să posedă diploma de bacalaureat. Condusul se compune din două probe: a) O probă de stenografie, după vorbirea curentă, care se va transcrie de concurenții după notele stenografice ; b) O probă de stenografie, după vorbirea curentă, care se va citi de concurenți, după notele sternografice la prima vedere, fără a se transcrie. Cererile de înscriere la concurs, dimpreună cu actele necesare se vor adresa direcțiune serviciului stenografic al Senatului pină în ziua concursului, Incendiu din strada Tăbăcari Am primit la redacție următoarea scrisoare : Domnule director, In urma incendiului, care a distrus in parte fabrica mea de tăbăcărie, cred că-mi îndeplinesc o datorie, aducînd viile mele mulțumiri întregului corp de pompieri din Capitală, de sub comanda bravului căpitan Urlățeanu, care a desfășurat o mare activitate pentru salvarea fabricei mele. Țin să mai aduc mulțumirile mele și celorlalți domni ofițeri de pompieri și în special d-lui sublocotenent Presbiteriani, care cu fizicul vieței sale, mi-a salvat o parte din fabrică. Nu mai puțin mă simt îndatorat de a aduce viile mele mulțumiri și sentimente de recunoștință d-lui prefect al Capitalei, d-lui inspector Solomonescu și întregului personal al circ. 31, pentru munca și zelul depus cu ocazia acestui incendiu. Primiți, vă rog, d-Ie director, asigurarea stimei mele. Tli. Sapatino Știri judiciare La Tribunalul Ifov s'a și înscris următoarele firme: I. I. Vornicu, cereale, berărie, cafenea și hotel, orașul Oitonița, Ioniță Năstăsescu, coloniale și băut. splrt., str. Teilor 120. L Marinescu, băut. splrt. com. Micșunești-Greci. Roman Petroff Peitcheff, făină indigenă cu amănuntul, sediul la moara Popovici din cîmpul Moșilor. Isidor A. Stern, birou de publicitate, str. Savropoleon 15. Irina A. Crîngașu, coloniale, manufactură și băuturi spirtoase, corn Curcani, Ion Vasilescu, manufactură și mărunțișiuri, str. Raznea 5. Gheorghe Radu Meleacă, manufactură com. Hotarele. Niță Niculescu Mitu, băut, spirt, și coloniale, com. Popești-Dragomirescu și cu sucursala in aceeași comună. Ana M. Colien firma A. M. Colien, coloniale și fumărie, str. Șoimului 14. Miheil Goldștein, articole fotografice și pansamente, „La amatorul fotografic“, str. Biserica Enei 3. Falimente.Au fost declarați în stare de faliment următorii comercianți : Nicolae Mihăilescu, com. Slobozia ; 3 III Dumitru Ionescu, com. Azaplar, Alexe C. Medianu, București, și H. Braunstein, haine bărbătești, Str. Carol, București. Vînzări.La 9 Noembrie se va vinde de către portăreți Brăila, activul falimentului Josef Iung. Brăila, compus din mărfuri și mobilier de magazin. Baluri și Serbări Societatea pentru îmbrăicarea copiilor săraci fără deosebire de astionatate „Malkisch Neumm“ prin comitetul său a decis ca petițiunile pentru cererea de îmbrăcăminte a copiilor săraci, să se primească cel mult pînă în 15 Noembrie a. c. Solicitorii în petițiunî vor pune școala unde urmează, vor arăta dacă sînt orfani, își vor indica domiciliul , adresîndu-se fie*ședințelui, str. Antim No. 3 ar S2S«» 3 Noembrie în Capitală.— lată cursurile pe ziua de azi: Rente: tipul 5 la sută arboit. 1881-188S lei-----; idem 1892 lei — —; idem 1893 lei-----; idem 1894 internă lOR/g; idem de 185 mii. 1903 lei 104%; Tipul 4%; idem 321 /2 mii. interne lei 933/g; idem 50 mii. 1889 lei 93Va; idem 274 milioane 1890 lei 943 ; idem 45 milioane 1891 lei Sol/!,; idem 120 milioane 1894 lei 93/8; idem 90 mii. 1896 lei 613/*; idem 180 mii. 1898 lei 91%. Renta amortibilă seria : A. și 13. 4 °/0 lei 917/8. Convertită 1905 Dl1^. Obligațiuni: Com. București 1895 lei — , idem 1898 com. —.—; idem 1903 lei 90V2Í Creditul jud. și com. 1011. Scrisuri funciare: Rurale 5‘10 lei 103 București lei. idem 4% lei 968; umane 994 ; umane Iași lei 96. “ Acțiuni: Banca Nation. 3100; Banc. Agr. 414 ; Banca Romîniei 206; Banca de scont 190; Banca Marmorosch Blank et Co. 920 ; Bacia Rominia 745 ; Naționala 932; Patria 210; Letea purtător —. Letea fundator —. Letea prioritate —. Furnituri milit. și încălțăminte —. Monede : Napoleon 20.20; Coroana germ. (marca) —; Cor. aust. biv. 1 .05Va; Rubla de hîrtie 2.661.2. In străinătate.—Viena.— (Deschiderea). Napoleonul 19.17; Rubla 21.4 ; Anstalt 669.25; Cred. f. aust. 1077.— ; Cred. f. ung. 778.— c. f. austr. 680.— ; Lombarde 120 70; Alpine 531.70; Loz. turcești 147.—; Renta hírt. aus. 99.90 ; renta austr. arg. 99.80 ; renta aust. aur 118.25; renta aur ungară 114.05 Schimb Londra 240.20 ; Schimb Paris 95.52. Schimb Berlin 117.55. Schimb Amsterdam 198.— Schimb Belgia 95.45. Schimb Italia 95.65. Tendința greaae. -------------------------------------------------- nistrea civilă .Pe ziua de 3 Noembrie 1905 — Căsătoriți : Gheorghe T. Niculescu cu d-ra Eugenia N. Ionescu, Paraschiva Niculescu cu d-ra Maria Niculaa Vînătoru, Ilie Mărculescu cu d-ra Ecaterina Vasiliu, Dumitru Constantinescu cu d-ra Lina Ștefan Kope, Ștefan C Panaitopol cu d-ra Olimpia N. Niculescu, Ioan O. Țințureanu cu d-ra Ana Moise Bucur, Maria I. Ștefănescu cu d-ra Elena Zisu Niculae, Carol Iosif Holderett d-rav Dmmitra Tudor Tănase, Gheorghe Caftangeoglu cu d-ra Eugenia Cap Vasile Bugeacu, Ion Georgescu cu d-na Lora Petre Filip, Vasile Ioniță P. Bica cu d-ra Iustina Damaschin Ion, Vasile Teodorescu cu (d-ra Constantina Tudor Radulescu, Levi Moise Lazarovici cu d-ra Ida Ioil Finkher, loan loan Costache cu d-ra Elena Săndu Radu, Alexandru I. Boiescu cudd-ra Ioana Petre Nae, Gheorghe Sofia Aron cu d-ra Laslo Elena Mihailă Ion, Stan Vasile cu d-ra Frusina Dumitra Gtin, Ion Ioniță Rădăcine cu d-ra Leana Costache Varlam, Florea Gheorghe Vasile cu d-ra Floare Florea T. Coen, Tone Ganciu Ivan cu d-ra Constantina Dumitru Marini, Vasile Tănase cu d-ra Nedelca Ioniță Bosache, Petre Gheorghe Ion cu d-ra Petra Barbu Hristea, Niculae Constantin Vasile cu d-ra Ecaterina Barbu Petre, Mihail Naumu. Tipce cu d-ra Ana Dumitru Nicolae, Petre Radu Tidrea cu d-ra Elena Ion Iacob, Stoica Ionescu cu d-ra Maria Alexandru Marin, Constantin Stratulat cu d-ra Teresia Elisa Johan Flach. Născuți : 13 Morți Sandu Pătrașcu 114 ani, Ida Moritz Staier 13 ani, Zamfir C. Rădulescu 38 ani, Elena Dinu Popa 75 ani, Teodor Gheorghe Ștefănescu 1 an 8 luni, Ion Petre Stolnescu 8 ani, Vasile Tănase 24 ani, Verona Ernest Toreeh născut mort, Ion Ion Bărlescu 8 zile, Carolina Costantin 60 ani, Maria Andrei Ion 23 ani, Nicolae Ion Stan 3 ani, „Dimineața” si tară I ‘7R’iT2175R%zi lTn proces interesant. - Gimagiul Azt trib. de Vlașca a judecat procesul celor 8 țigani din banda vestitului tîlhar Lache Băbeanu, cari în anul 1897 au spart casa de bani a cîrciumarului Iosif Alexandru, furîndu- și mai multe bijuterii pe cari în urmă le-a vândut circutmanului Tănase Grecu din com. Belciugatele, jud. Ilfov. Tribunalul era compus din d. A. Procopiu, care prezida, asistat de d. V. Moldoveanu, supleant. Acuzarea a fost făcută de dl. Aurel Alexandrescu, iar apărarea de avocații: Dimulescu, Parizianu, Pascal, A. Iliescu și Cartojan. In urma rechizitorului și a pledoariilor ținute, tribunalul a condamnat pe 4 din acești țigani, socotiți ca autori principali, la 4 ani închisoare, făcându-se contopire de pedeapsă, țiganii fiind deja condamnați la 15 ani muncă silnică, pedeapsă pe care și-o face acum. Pe ceilalți 4 țigani î-a achitat. In acest proces s’a judecat și cîreiu- î DIMinuüjaTA marul Tănase Grecu acuzat că a cumpărat bijuteriile de la țigani, știind că sunt furate. Apărarea a fost făcută de d. Aurel Iliescu, avocat din București. Trib a condamnat pe cîrciumarul Tănase Grecu la 100 lei amendă și 1500 lei despăgubiri către reclamant. Ajutor copiilor săraci.Ca în toți anii Academia romină a trimis și anul acesta din fondul „Maria general Carp“ suma de 2000 lei d-lui revizor școlar al acestui județ, pentru ajutorarea copiilor săraci dela școalele primare din acest oraș. D. Dem. Abeleanu, revizor școlar a luat măsuri pentru procurarea îmbrăcămintei și încălțămintei elevilor și elevelor sărace și a decis ca solemnitatea distribuire la elevi să se facă în ziua de 6 Noembrie. Pînă în prezent nu s’a decis încă asupra sălii unde va avea loc distribuirea. La această serbare va asista din partea Academiei d. I. Bianu, profesor universitar, trupa de operă italiană.—Azi Vineri 4 Noembrie a. c. are loc în sala „Imperial“, o reprezentație cu „Traviata“ dată de opera italiană compusă din 32 de persoane. TEATRU UNIC Azi Vineri 4 Noembrie SUCCES COLOSAL Pentru sx 6‘-a oară Titla de la Hotel Mare Farsă militară localizată de G. Ragnetti. — PIVÎTURI POPULATE — Biletele la Magazinul Conservatorului. II 1 IIMN il III II l'HM »Willi li Iii II «IU Ulii CARA DURCHIMB gi 1. FUELS I 1 București. Strada LIPSCANI Ro. S || Noul Palat Dacia I cursul pe ziua de 2 Noem. 1.90.5 |f |j Cu-t-fni r j l átta rvj ! 4“/»'i Rentă amortibilă.j 90,75 38 ap/J Renta Amoiibilă 1905 91 — J 91,50|| •1>° J Obl. jud. Comun.j 101—jdl'vl 50 g 1 dl.", Obl. Com. Bucur 89,50 91 50 KI 5#/J Scris. Func. lini ! 103 25 103 75 ți I G/Jj „ . . I 20 25 fflf g f/1 . „ Urb I 99;— UÜ50Í 5<V„j , „ „ Icșlj 95 50 90 25® ' " Aoțiuni B.Națion UOiiO — 3080 - -® l»» Agric. j 408 - 4'i8 50 H ; „ Scomp. Bu 185— 192 ra Í Cor. val. austriac. 104 7 > 105 50 || tj Mărci germane . 123 — 124 — “ K Bancnote franc. 1025 10! — £§ „ italiene 99 — L O p „ rbl- hirtil. 265 - 202 | I ’ int I.ii mirnir~Ti~iTî"rn~~nT~irjT5-rul fi. fCorovite Boate da femei și copii trioli lumești Consultați de la 8—11 și 4—6 p. m. Duminic?. 6 Noembrie DEPOSITUL «ie : CHERESTEA din Str. Vaselor No. 61, proprietatea d-nului Isidor Seldstelsi, este asortat cu tot felul de lemnărie pentru Tâmplarie și Construcțiuni și vinde cu prețurile cele mai avanajoase. Dr. Ji Jazsrovicî Fost asist, la clinica Urolofică, a Prof. von Frisch din Viena 89EG2AI, m BOLI SIFILITICE GENIIC-ÜUIKARE SI FEHEI Operează Ortotomie (circu Dicii’c) Str. Sf. Apostol 24 Ore de consultațila 4 si 6-8. Loc de așteptare separată după cerere. 2414 VOTATO"R cunoscînd bine pian Vhld Ulița provinciei, avînd și abonament pe C. F. R., specialist în mai multe branșe, cau*tă ocupațiune. A se adresa sub „Voiajor* la Agenția de Pubti* citate Cărei Soíiuloare Ce. București, Str. Karagacigealcî 18, tolStop a/i. 2214 Biroul solssigipios și intermafinid — al ziarului „Aáevenit” — Director: L. VîîîîKA Licențiat în Drept București (Palatul Adevărului) în Str. Sărindar Se pune la dispoziția publicului din toată țara pentru orî ce informațiuni judiciare, administrative comerciale. Se însărcinează de asemenea cu îndeplinirea oricărei formalitați la ministere, mousters ? Suntsoătăți. Orele de tUfon: 9—10 a. ra. ?15—7 p. ra. Adresa telegraficii: Contenciosul „Adevărului“ Buciumiítr. *lpunimit “11 rst* REPREZENTAȚIE Grand Etablissement Edison — DIRECȚIUNEA noua — — Vizitar 4 Noembrie 4905 — ORELE 9 SEARA Reprezentție Extra-aniiitară — MARE SUCCES MARE SUCCES C LOVIS I,E «AI OOSTEJSKI»ABSÎSIE5i și întreaga trupă angajată de remarcat I ® ROJEOT © GRAF cu vederi noi SENZAȚIONALE nemai văzut pînă acuma Orchestra va fi condusa da capelmaistrul ED. W. STRAUSS Biletele se găsesc spre vînzare la Hall de l'Independance Romaine, iar seara la Casa Teatrulul. Duminică 6 Noembrie 4905 ORELE 3 p. m. Ultima reprezentație Matine — pentru familii și copii — cu un repertori extraordinar USMMES DE MEDICSIV^ä S for Euäoli äe peleiem — MAMOS — Special în boalele de femei, copii și ochi No. 80, Calea Hallevei so. 81>. Orele de consultații de la 9—10 dim 4—6 d. m. 2993 cm&1. un pianino de ocazie în bună stare. A se adresa sub E. P. la Redacția Adeverului. 1 .FILIS Stabilindu-mă în Paris, Rue d’Ulm 27 mă pun la dispoziția compatrioților mei, a autorităților, caselor industriale și comerciale pentru orice afaceri vor avea în Capitala Franței. I>. MelSmescu se sinese BBaB 38naan BB9B BâB Boale da nervi și Ismești vindecă cu succes doctorul frinjsll Jro. 94, Strapa Cantscuzisio (polonă) (Tramway Sf. George—Str. Clemenței) Orele de consult: 10—12 și 7—5 GRANDS MAGASINS DU E. A. I » Doua direcțiune: SáfSg’raní-fiBic &V-14t ns CATALOGUL ilustrat pentru tomnii si iarn î cară se trimite gratis și franco ori cui il va cere Diop LAGUIONIE & Cie In PARIS CASA de BEEXPEDIȚÎE în CJIJO.TÎB Eui rl i«.j. «.aS.SIA VICTIM»Ei.*l<14 falAmT «le CasA BSiarda.tfp. 2«9S VITE A BE ICM ALTOITE ȘI NEALTOITE I-rx CAI^STil^ I E de azt cast». 7= BUDING KAROLY Tun Nagyosă (Ungaria) I Se vinde fără ramburs și pict Urii după vederea măriei. *• Pentru orice informațiuni a se adresa, la: Heinrich WEINBERG S-sor i BUCUREȘTI, CALEA MOȘII.OK 49 2500 CHOCOLATA cu LAPTE frteöin lame_ Ceieți această marcă a inventatorului Chocolate! cu lapte ( vetra).— Rea. gen. sseny sanamovS«*! & «**• București. ' 99— 99999—9—99, mm ® £ragerea!a10!23 PüeÄien.e,| 1000.000 Coroane IMT 1.050.000 Lei se poate ciștiga ett du singru* les al £ oleries Sepie Ungare privilegiată 110.000 BILETE din cars: 55.000 Bilete trebnesc seaparaî ciștige 115 Hmiionno asa că fiecare al doilea bilet ciștigă în afară de cîștigurile de: 4530.000 Ldi. JÎSIS.OOO. Lei, 210.OOO Lei, 110.000 Lai și alte HHîîâe cîștig KVs mari BANCA ÂBMm SCHOT jaa DUDA ACESTA, Vîl. ERZSÉBET- KORO.T 48 Bancă fondată la 1884 care în scurt timpau plătit cîștiguri de mai multe milioane precum și de mai multe ori piștigal principal Prețul biletelor originnale : 1%kV 4 V. Bilet Întreg Koroane Lei 12.80 6.80 3.15 1.0 12. 6. 3; n 1.50; B-hiI Armia Bshön jun.Budapost,VlL Erzsébet-Rörút 481 Itoga-nul trimite 1î ................... (loturi) clasa, l-a a loteriei XVII. reg. ung. ds classe. © Prețul în suma de ...................lei.....................b .nu’am expediat prin mandat poștal internațional. (pj Sumele și Pronumele-Orașul...................... Județul..................... Strada și No. Casei: Oficiul noștal. ......... Comanii Sad numai priea s I__A se tăia și adresa complectat». COMARBA kt v« l“eîer, Vevey (El ) ...........8 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA Pe Eșafod 9 Memoriile călăului din Magdeburg — Mare roman de senzație — Călăul din Magdeburg CAP. 72 înșelat „Răbdare, prietene Jürgens, vei avea cel puțin satisfacția că n’am ajuns singur în nenorocire, ci veî avea un tovarăș, poate chiar în aceeași celulă. —Așa și sper, răspunse Jürgens, căcî de ce să port eu singur vina ? „Acum recunosc că am băgat mina în foc pentru el și mî-am ars, cu ocazia asta, bine degetele; de o mie de ori mî-ar fi fost mai bine dacă nu l’așî fi văzut niciodată, mizerabilul, care n’a vrut să’mi dea nici măcar pe sora lui. Dacă ar fi făcut așa cum l-am rugat, aș fi fost acuma cu fata departe peste ocean, în America sau Australia, și n’ar fi avut nimic, de ce să se teamă. „Și dacă am găsit-o azi a fost numai din întîmplare. „In Paderborn am văzut că pleca în Magdeburg împreună cu călăul și cu încă doi bărbați pe cari nu’i cunosc“și nici nu voia să’î cunosc. „M’am coborît în Braunschweig și acolo am aflat că luaseră în Paderborn un tren special, și cum stăteam așa pe șine, in apropiere de gară, trenul special sosește, ieși de pe șine și derasă. Rumford se uită cu o privire pătrunzătoare la Otmar Jürgens. —Așadar întîmplător, zise el, a deraiat trenul special ? „O întâmplare foarte plăcută, care se petrecu tocmai acolo unde stăteai d-ta. — întâmplare sau nu, strigă Jürgens, chestia e că trenul s’a făcut fărimc și d-ra poate ar fi pierit dacă n’ași fi fost imediat la îndemână ca js’o scot din cupeul fărâmat. Pe urmă am luat-o cu mine, deoarece era leșinată, și m’am dus cu ea pe jos pînă la stațiunea apropiată, carele numai o jumătate ceas departe de Braunschweig. „Acolo am așteptat pînă veni trenul următor ce pleacă la Magdeburg. „M’am servit de el și am venit cu dînsa aci, fiind încă leșinată. „Dar n’am descins cu dînsa in Magdeburg, căcî aceasta ar fi dat naștere la bănuelî, ci cu o stațiune maî nainte, și am parcurs pe urmă cu ea pădurea pe jos, și, când am ajuns cu dînsa aci în tufiș, a deschis ochii și, cum mă privi și î-am simțit corpul atît de aproape de al meu, nu m’am mai putut stăpîni. „Voiam în sfârșit să ajung la un capăt cu dânsa și credeam... că după ce lucrul se va fi întâmplat, Rodenberg nu se va mai opune de a rai-o da de soție. „Și totul ar fi mers birte daca,— dă, Doamne să se deschiză iadul și să te înghită— dacă d-ta nu te ai fi amestecat. — Nu era dat să ți se împlinească planul, prietene, răspunse Rumford cu o liniște care provocă celui încătușat o furie grozavă; nu ți era scris să faci nuntă cu contesa de Dodelberg. „ Dar totuși poate că fata se va hotărî să se mărite cu d-ta după ce vei ieși peste vreo douăzeci de ani din închisoare ; o să fii al tunel un bărbat încă destul de impozant. — Vrei să ți dați joc de mine ? strigă roșcatul ; piei din ochii mei, nu voiți să te mai văd ; ai fost nenorocirea mea ; și, dacă voim scăpa peste douăzeci de ani și vei mai fi în viață, fii sigur că n’am să am alt gînd decît să mă răzbun împotriva d-tale. — Nu uita planul acesta, răspunse Rumford prietenește, o să ai cel puțin un gînd cu care să te ocupi în închisoare. „De altfel însă, cu greu vomi aștepta pînă să treacă cei doue zaci de ani ai d-tale ; probabil că vom fi în sferi mai curate, mai frumoase, în cari nu voi maî întrdlni funcțiunea de detectiv, căcî între îngeri nu există asemenea funcțiuni. „Și acum, rămîi cu bine, Otmar Jürgens, vezi de nu te plictisi. „Să mai văd odată bandajul d-tale; eu, dar știi că e minunat, hemoragia a încetat cu totul. „Vezi cît de recunoscător trebue să-mi fiî, te am căutat ca un doctor adevărat și nu ți-am pretins nicî o plată. După ce Rumford pronunță aceste cuvine întoarse mizerabilului spatele și se ocupă exclusiv Flora, Observă cu spaimă că leșinul care zăcea frumoasa contesă foarte adînc. Respirația’i era superficială și paliditatea obrajilor ei crescuse și mai mult. Toate strigătele fură în zadar, ea nu putu fi deșteptată din leșin. — Nu’mî rămîne nimic altceva de făcut, șopti Rumford, decît s’o iau în brațe și s’o duc undeva, s’o îi găsind doar aci în apropiere vreo casă locuită de oameni milostivi. „Căci la castel n’o duc, fiindcă ar însemna s’o duc singur în cușca leului, s’o las pradă aceluia care se dă drept fratele ei, dar care, în realitate e cel mai mare dușman al acestei creaturi. Rumford se plecă, ridică cu grijă pe Flora în sus, o strînse ca un tată cu duioșie la piept și o duse de acolo. Ea nu se deșteptă. Capul îi era rezemat de umărul lui și el lua seama ca nici capul, nici picioarele să nu atingă mărăcinii din pădure. Nu trecu mult că ieși cu dînsa din pădure și porni de-alungul drumulu întunecos ce ducea la Magdeburg. Deodată zări o casă izolată. Cu toate că nu prea inspira multă încredere, fiindcă părea foarte veche, totuși Rumford se hotărî imediat ca să ceară acolo adăpost, deoarece recunoscu că Flora avea nevoenică de căutare medicală. Starea tinerei fete îi inspira grijile serioase. Nu trecu mult, că se și află dinaintea ușei acelei case. Fu foarte mirat de faptul că de jur împrejur nu auzea nici un zgomot, nici o ființă omenească nu se vedea, și că, cum e obiceiul la casele izolate, nu’l salută nici lătratul unui cîine. Poate că nici nu era locuită casa ? Burnford voi să se convingă imediat de aceasta. Se apropia de o fereastră și privi în interiorul casei. Văzu un aranjament simplu burguz, dar totuși nu zări nicî un om. Bătu în ușă, odată, de două, de trei ori — tot mai tare, dar dinăuntru nu se auzi nicî un sunet, și ușă nu se deschise ca să-i dea drumul înăuntru. Cu toate că corpul Florei nu era prea greu, totuși sarcina aceasta îl apăsa, fiindcă nu era obicinuit să poarte greutăți. Depuse dar pe tînăra fată pe o bancă ce se afla în apropiere de ușa casei. Apoi mai bătu odată țara în ușa casei și strigă cu o voce puternică — Eî, oameni buni, deschideți e vorba să faceți o faptă bună ; aci afară se află o fată tînără, bolnavă care are nevoe de ajutorul vostru: „Eu, se gîndi detectivul, strigătul acesta ar fi fost de ajuns ca să scoale și pe morți din mormînt, dar aci înăuntru tot nu se mișcă nimeni. (Va urma) 298 cuiu era grabm-