Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)

1905-11-25 / nr. 653

>­ T Anni II No. 653& Mani in toata ta. BANI PUBLICITATEA . Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER . Co, București, Str. Karageorgevici 18 Telesen 314. Pentru Austria, Ungaria si Germania A es adresa­ d-!or M. Duhes nachî. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wie* concesiune exclusivi Telefon No. 260. Apare zllnle la ora 4L dimineața ca al timele știri ale nepței Tineri 25 Noembrie 1905 DIRECTOR 4 COAST. MILLE ABO KAM E K T E Simple (Dimineața) Cn an ..... tel IS.*» s luni ........... w 5 n ..... ..*••• „ 150 1 !••>»»............................................... * 1.59 n btr.umtate iHDorr Combinate (Adeverul și Dimineața) Un an .... lei S3 I 3 Iani . ... a 6 luni .... „ 18 I 1 luni .... a tH STRAI*ATAT* IXDOIT BANI IMarourile ziarului str. Sărindar 11 ULTIMA ORA TELEGRAFICA Prin FIS SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA EVENIMENTELE CU ROȘU Țarul și Wilhelm II Petersburg, 23 Noembrie.—Atribu*­tudorul german de aci contele Al­­pensteben a remis țarului o impor­tantă Scrisoare autografă a împăra­tului Wilhelm II. Se atribue acestei scrisori o mare importanță și se afirmă că în acea Scrisoare împăratul Germaniei dă mai multe sfaturi țarului pentru ca să se bată Rusia din actuala stare de a­­mrebie. înțelegerea Witte-Gapon Londra, 23 Noembrie.—Zia­rul „Times“ află din Peters­burg că situația cabinetului Witte este atât de grea fiindcă nu se poate sprijini pe nici un partid. Contele de Witte ar căuta a­­cum să-și asigure concursul preotului Gapon— care după cu­ află corespondentul ziaru­lui englez — ar fi dispus să sprijine guvernul. Din cauza aceasta însă șefii partidelor socialiste sunt foarte amărîți împotriva lui Gapon. Rebeliunea în armata asiatică Londra, 23 Noembrie.—Telegramă <Jin Tokio . După știri autentice sosite aci, rebeliunea în armata rusă din Sibe­ria Orientală e din ce în ce maî spăimîntătoare și mai primejdioasă. La Charbin un regiment a ucis pe propriul să comandant și a ră­nit pe m­ai mulți ofițeri. Rebeliune printre marinari Londra 23 Nioembrie.—Se telegra­­fiasă din Riga . Rebeliunea printre marinari e de­pun­­e de a fi fost înfrîntă. Acum un­ nou­ detașament de ma­rinari ai gardei s’au revoltat. Fuga din Rusia. — Revolta.— Perspective rele IAȘI» 23 Noem­brie.—Trenul ru­sesc a adus iarăși familii și nu­meroși lucrători nemți. Intre călători se află și o stu­dentă de origine romina, care pleacă la Neapole. Ea spune că re­volta militară a luat proporții mai mari la St. Petersburg, iar la Kiev lupta între trupele rebele și armata credincioasă țarnlui con­tinuă Studenta în chestiune asi­gură că perspectiva este extrem de tristă.—Dan. O alocuțiune a țarului.—Te­roarea militară. — Panica din Kiev. —Congresul din Moscova contra lui Witte.—Un meeting. •Berlin, 23 Noembrie.—O depeșă a „Agenției Westnik“ sosită via Eudkuhnen, spune că cu ocaziunea serbărei regimentului de gardă „Sza­­menow“ ce a avut loc era, țarul a pronunțat o alocuțiune relevînd cre­dința dovedită a regimentului. Convorbind apoi cu ofițerii, țarul­­ e.a mulțumit încă odată de servi­ciile lor atît de bine îndeplinite, «primind speranța că regimentul sau va menține totdeauna reputa­­țiunea. Din Voronej se comunică cu data de 3 Decembrie st. n., că soldații batalionului de disciplină au parcurs fiert zile orașului răspîndind spaima ts populațiune. Ziarul „Buss“ află din Kiev că in acest oraș domnește panica. Po­­pulațiunea fuge din oraș. O mare parte din trupe este răsvrătită. Un meeting la care au luat parte 1«00 oameni s-a ținut la școala po­litehnică. Poliția a fost oprită a a­­pe­ta la întrunire. Ministrul de interne, d. Durnowo, ar fi proclamat starea de răsboiu la Kiev fără a aduce acest fapt la cunoștința miniștrilor esceptîndu-se contele Witte. La congresul marilor proprietari, pe­te ține actualmente la Moscova, majoritatea oratorilor au adresat a­­tacuri violente contra contelui Witte declarînd că d. Witte va conduce Rusia spre peite. Congresul a hotărît să ceară îm­păratului retragerea lui Witte să res­tabilească ordinea, înlocuind guver­nul actual care s’a dovedit incapabil a pune capăt turburărilor in ceea ce privește chestiunea a­­grară congresul a adoptat o rezolu­­pune spunînd că trebuințele pămîn­­tul și țăranilor trebuesc satisfăcute în țară, coroană sau comune. Suspendarea constituției ruse.— Concediu­ l Petersburg, 23 Noembrie.­—„A­­genția Westnik“spune că un comu­nicat al guvernului relevă imposi­bilitatea de a se obicînui popula­­­țiunea și administrațiunea cu situa­­țiunea creată prin manifestul de la 30 Octombrie. Guvernul este ferm decis a executa în întregime refor­mele promise la 20 Octombrie, dar, pentru că populațiunea nu se poate obicînui dintr’odată cu aceste re­forme, pînă la punerea în execu­tare a reformelor, pe cale legisla­tivă, vechile legi trebuesc să rămînă în vigoare dacă nu vor fi înlocuite prin rescripte provizorii. Actualmente se pregătesc aseme­nea rescripte provizorii. Cele rela­tive la libertatea presei, și la drep­tul de întruniri s’au și gătit. Discuțiunile ce se urmează cu privire la reforma consiliului im­periului și la lărgirea dreptului e­­lectoral sunt aproape de sfirșit. Alegerile pentru ciuma imperiu­lui vor fi accelerate, precum și mă­surile ce au început a se lua con­tr­a dezordinelor ce amenință sigu­ranța publică. Șeful autorității superioare a pre­sei, d. Bellegarde, a obținut conce­diul cerut. Compania 5-a din batalionul de pontonieri din Kiev, a refuzat în ziua de 17 Noembrie să facă gardă și la 1 Decembrie st. n. a părăsit cazarma, deși toate măsurile fuse­seră luate pentru a se împiedica a­­ceasta. Peste puțin și alte compa­­nii a brigăzei de săpători s-au aso­ciat cu răzvrătiții cari au străbătut orașul spre a încerca să determine și celelalte trupe ale garnizoanei să se asocieze lor. Ei au găsit un spri­jin în lucrătorii greviști ai c. f. Cazacii trimiși contra răzvrătiți­lor au fost primiți cu focuri de pușcă. Lângă cazarma regimentului „Asow“ regimentul Novgorod a tras focuri de salvă contra răzvrătiților omo­­rînd 30—40 din ei. Numărul răni­ților nu a fost constatat. Vreo 200 răzvrătiți au fost arestați­, ceilalți au fugit. Libertatea presei amenințații Petersburg, 23 Noembrie.—Ziarele spun că Asociațiunea pentru protec­­țiunea presei a protestat contra in­tenționatelor rescripte date relative la presă, căci, deși anunțate ca pro­vizorii, ele denaturează libertatea presei acordată prin manifestul dela 30 Octombrie și tind a conserva re­gimul bunului plac administrativ. Asociațiunea protestează cu ener­gie contra oricărei încercări de a se menține censura preventivă con­tra ziarelor, sau contra acelor măsuri care dau ministrului de interne sau altor funcționari administrativi drep­tul de a suprima ziarele după vo­ință oprind astfel presa de a critica în mod liber afacerile guvernamen­tale și acțiunea autorităților. Asociațiunea a hotărit că dacă proectul va obține forța unei legi, să aducă la îndeplinire libertatea presei pe bazele anunțate de Asocia­­țiune. credere. Li s-au luat atît ar­mele cît și munițiunile. Ziarele publică niște detalii spăimîntătoare despre exce­sele plebei în stradele din Pe­tersburg. Prin ferestrele cazărmilor gurile mitralierelor sînt în­dreptate asupra stradelor. Stradele principale sînt ocu­pate militărește. Agitația marinarilor Koeln, 23 Noembrie. — „Koelni­­sche Zeitung" află din Petersburg următoarele: La patru zile se observă o mare agitațiune între echipagiile flotei 8, 14 și 18. In cazarma marinei s’a zvonit că marinarii din Kronstadt s’au revoltat. Puterea comitetului grevist din Petersburg Berlin, 23 Noembrie. — Despre puterea lucrătorilor greviști din Ru­­sia se anunță din St.-Petersburg următoarele : Acum cîteva zile a murit profe­sorul universitar Pierikowski, vădu­va lui voi să telegrafieze știrea fu­nebră rudelor sale din Moscova ; ea s-a dus la contele Witte și la ministrul de interne Durnovo pen­tru ca ei să intervină a­ i se face posibilă telegrafiarea, dar ei n’au putut să-î ajute nimic. Atunci vă­duva s’a adresat către comitetul lucrătorilor și acesta a dispus trans­miterea imediată a depeșei. Catastrofa iminentă. — Rezer­viști uniți cu greviștii. Creșterea grevei Londra, 23 Noembrie.—»Times“ primește din Kopenhagen vestea că în Rusia situația este cu ne­putință de descris. O catastrofă este iminenta. Cele mai mari îngrijiri trebue să inspire atitudinea numeroșilor rezerviști licențiați cari, fără ocu­pații cum sunt, s’au adunat în grupe și au luat pretutindeni co­n­ducerea lucrătorilor neocupați. Greviștii au turnat petrol și vi­triol în cutiile de scrisori. Greva impiegaților de la dru­murile de tei se întinde repede. Linia Charkow-Nicolaiew s’a ra­liat la grevă. Tulburările din Budapesta Prefectul De poliție Rudnay se apără Budapesta. 23 Noembrie.—In cu­noscuta afacere a prefectului de po­liție Rudnay cu direcția Casinului național, care cu ocazia evenimen­telor din 13 (26) Noembrie crt. de la palatul administrativ l’a esclus dintre membrii Casinului, Rudnay a adresat directorului Casinului, fostului prim-ministru, consilier au­lic, Alexandra Wekerle, o scrisoare in care declară că a primit de la superiori ordinul de a proceda așa cum a procedat; era prin urmare dator să procedeze astfel și nu crede că ar putea Casinul să ex­­cludă pe cineva fiindcă își face datoria. Rebeliune militară.—Grevele din Petersburg.—Comunicațiuni întrerupte Londra, 23 Noembrie.— (Telegramă sosită prin Kopenhagen) Revolta militară isbucnită în provinciile bal­tice este generală. Rezerviștii s’au dat de partea rebelilor și rebeliunea este fățișă. In St. Petersburg numărul gre­viștilor crește în mod enorm. Comunicațiile cu Siberia sunt cu desăvîrșire întrerupte. Refuzul contelui de Witte de a intra în tratative cu greviștii a pro­vocat o mare indignare. Armata în Herbere. rebeliune Berlin, 23 Noembrie. — Din St. Petersburg vine știrea că In finul garnizoanei domnește o mare surescitare. Regimentul finlandez din Wy­­borg s-a raliat la cererile for­mulate de regimentul VIII fin­landez. Drepturi pentru Polonia­ rusă Berlin, 28 Noembrie.— „Berliner Lokalanzeiger“ primește din Varșo­via știrea că după suspendarea ma­rei stări de asediu, Polonia­ rusă ca­pătă mai multe drepturi. Astfel res­­tricțiunile privitoare la evrei sunt abrogate, iar în funcțiunile publice vor fi numiți impiegați poloni, altă ținta decit să împedice de a apare în ziare atacurile nedrepte în­potriva partidului social-democrat. In scopul acesta se va continua greva parțială și eventual ea va fi întinsă încă, pînă ce partidul opo­ziției va da garanții că, pe viitor, asemenea atacuri nu se vor mai re­peta. Dacă acțiunea greviștilor nu-șî va atinge ținta, conducătorii parti­dului socialist vor proclama greva tuturor tipografilor și greva gene­rală a tuturor lucrătorilor organizați. Fej­er­vary la împărat la Viena. 23 Noembrie 4 — Primul ministru ungar, baronul de Fejerary a fost primit în audiență de împărat. Primul ministru a declarat, la e­­șirea de la audiență, care a durat două ore, că a supus împăratului propunerile cabinetului cu privire la situațiunea politică actuală, îm­păratul­­ și-a rezervat luarea unei hotărîri. Neliniștea continuă.—Ziar socia­list confiscat Budapesta, 23 Noembrie.— Neli­niștea continuă să domnească. Re­gimentul de infanterie No. 38 a fost astăzi pus pe picior de războiu spre a pune capăt, cu orice preț, esceselor. Numărul de azi al ziarului socia­list „Népszava” a fost confiscat din cauza publicărei unei poezii consi­derată ca provocatoare. Situația critică a lui Fejervary Viena, 23 Noembrie.­Baronul Fe­­j­er­vary, primul ministru ungar, a fost primit în audiență de împărat azi la orele 10 înainte de amiază. Audiența a ținut pînă la orele 12 și jumătate ieșind de la audiență baronul Fe­­jervary a declarat celorlalți miniștrii ungari că monarhul și-a rezervat de­ciziunea, asupra raportului ce l a făcut. Se afirmă că minista­­ul Feja­vary îșî va da d­emisiunea în caz dacă propunerile sale, referitoare la asa­narea situațiunei în Ungaria, nu vor obține aprobarea monarhului. Baronul Fejervary s’a reîntors astă seară la Budapesta. Miniștrii Feilitsch și Voerpes se vor reîntoarce la Budapesta probabil mîine. Unde se tipăresc ziarele Budapesta, 23 Noembrie.—Ziarele ce se tipăresc în imprimeria „Glo­bus“, exceptînd „Freggolten Magyar­­ország, A Polgar“, și „Maghiaror­­szag“, li se va înlesni posibilitatea de a reapare. Ziarele „Magyarorszag“ și „Neues Politisches Volksblatt“ vor apare astăzi imprimate cu mașina de scris și vor fi distribuite in vreo cîteva sute de examplare. Aplanarea grevei Budapesta, 23 Noembrie. — Es­­ceptîndu-se trei ziare, un acord a intervenit între tipografi și edi­torii de ziare. După acest­­ acord tipografii vor relua lucrul, ziarele vor putea publica convingerile lor, observînd însă o atitudine reală în lupta lucrătorilor pentru drep­turile politice, împăratul și ministerul Fejer­­vary Viena, 23 Noembrie.­­ Cu toată lunga ei durată, audiența de azi a baronului Fejervary la împărat n’a adus nici o soluție hotărâtoare sau o schimbare în situația politică. Primul-ministru a raportat mo­narhului pe larg, pînă și asupra tu­turor amănuntelor celor mai intime, privitoare la situațiune. O deciziune a împăratului se poate aștepta abia peste cîteva zile, de­oarece ea cere adunarea imediată a parlamentului ungar. Despre demisia cabinetului sau despre schimbări adinei în situația politică, nu poate fi vorba astăzi. Desfășurarea situațiunei zilele a­­cestea, va avea desigur o influență hotărîtoare și asupra deriziunilor Coroanei, macedonean al puterilor. Astfel se pune capăt de­monstrației navale. Din Reichstapl german, decla­­rațiunile lui Billow , Berlin, 23 Noembrie.—Reichsta­gul a început discuțiunea, în primă citire, a procesului relativ la flotă și la reforma finanțelor imperiului. Principele de Bülow, motivînd re­forma finanțelor imperiului, a de­clarat-o de cea mai mare impor­tanță siguranța și dezvoltarea favo­rabilă a imperiului depinzînd de a­­ceastă reformă. Datoriile imperiului s’a urcat foarte mult, încărcînd bud­getul cu încă 3 și jun. miliarde. Scopul reformei este de a descărca statele particulare formînd imperiul german. Principele de Pittow de­clarat că situaț­iu­nea externă nu este cu totul satisfăcătoare și relevă antagonismul opi­­niunei publice engleze contra Germaniei, adăugind însă că în ultimele timpuri,o îmbună­tățire este de constatat, de care oratorul a declarat că se bucură. Vorbind de tripla alianță, cance­larul imperiului a spus că nu poate fi temere ca Italia, în urma apro­pierei sale de Franța, să se depăr­teze de tripla alianță. Precum nici între Germania și Austro-Ungaria, tot așa nici între Germania și Ita­lia nu există nici un conflict de in­terese ; neînțelegerile ce s-au ivit între Austro-Ungaria și Italia au fost totdeauna înlăturate prin bună înțelegere și prin spiritul de conci­liere reciproc. Scopul triplei alianțe este dej a menține în Europa pacea și statu, quo. Iacă da ce Germania a con­chis și reînoit un tractat căruia î va rămîne credincioasă, trebue însă ca Germania să fie destul de pu­ternică pentru ca în caz de nece­sitate să se poată menține și fără de aliații săi. Acest caz nu s’a ivit și să nădăjduim că nu se va ivi nici­odată; totuși trebue să nu ne scape din vedere și aceasă eventua­litate. Vorbind de Extremul Orient, prin­cipele de Bülow a declarat că ra­­porturile cu Japonia sunt bune și amicale. Germania vrea ca în A­sia extrem răsăriteană, să domnească sistemul de liber acces, să domnea­­scă pacea și să se respecte integri­tatea Chinei. Din Reichstag, noul birou Berlin, 23 Noembrie. — Camera deputaților a reales, prin aclama­­țiune, fostul biurou. Deputații Kroe­­d­er Porsch și Krause, au fost Ieși președinți și vicepreședinți­ de acțiune, cT în care fac parte ur­­ mătoarele personagii: Asquith, lohn Morley, Herbert Gladstone, lordul Plymouth, Edward Grey gi lohn Burns. Franz loser și eonílieinl romîno-gree Viena, 23 Noembrie.—împăratul Franz Josef a vizitat astăzi pe re­gele Greciei care se află aci. Din cercurile diplomatice aflu că ambii suverani au discutat în special asupra chestiunei mace­donene. Ei au convorbit și asupra conflictului romîno-grec și împă­ratul Franz Josef și-a exprimat dorința ca acest conflict să ia cit mai repede sfîrșit. Grecia dorește împăcarea cu Romînia Viena, 23 Noembrie. — Dintr’o sorginte grecească demnă de cea mai deplină încredere, aflu urmă­toarele : Actualul guvern grecesc a înăs­prit foarte mult măsurile guvernu­lui precedent pentru împedicarea organizărei de bande, a încălcărilor la cari­ele se dedau peste graniță și a transportului de arme destinate lor. Guvernul se ocupă foarte se­rios de executarea măsurilor sale ceea ce n’a întîrziat de a avea suc­ces, căcî în ultimele luni nici un caz de asemenea natură nu s’a mai produs. Din fericire, răceala dintre Ro­mînia și Grecia, care este mult re­gretată la Atena, n’a crescut de loc în ultimul timp. S’ar putea, poate, afirma că lucrurile au început să fie de ambele părți judecate cu mai mult calm. La București însă conciliarea și înțelegerea sunt subordonate înceta­rea isprăvilor și nelegiuirilor ban­delor grecești din Macedonia, adică unei condițiuni a cărei îndeplinire nu stă în mina guvernului grec. Dacă ultimele întâlniri ale regelui George cu diferiți suverani, cari cu drept cuvînt se bucură de cea mai în­altă considerație în Romînia și sînt personalmente în strînse relațiuni de amiciție cu regele Carol vor conduce, cum se speră, la îmblînzirea conflictu­lui romîno-grec,acest fapt va fi salutat din partea Greciei cu o sinceră mul­țumire și se apreciază cu recunoș­tință de cei din Atena că sforțările Austro-Ungariei de la izbucnirea neînțelegerei au neîncetat ținta de a aplana dezbinarea și a prepara o înțelegere; apoi tocmai prin pre­zența regelui George în Viena și în­­tîlnirile lui cu Franz Joseph și con­tele Goluchowsky opera da conci­­liare, care este de dorit pentru am­­belle state dezbinate, ar putea să găsească un impuls fa­vorabilă. fiul național a hotărit cu 81 voturi contra 15, să sa stabilească lega­­țiuni la Petersburg și Tokio. Camera deputaților din Viena Viena, 23 Noembrie.— Camera de­putaților a terminat discuțiunea decla­­rațiunei guvernamentale. Viitoarea ședință a fost anunțată pe mîine. Intre Franz Iosef și George al Greciei "Viena, 23 Noembrie.—împăratul a făcut azi după amiazi o vizită prelungită regelui Greciei. Convor­birea intre cei doi monarhi a fost foarte cordială. Mai în urmă, regele a remis o carte de vizită la Hofburg pentru împărat. Originalele acestor­ telegra­me sunt expuse la magazinul de muzică Jean Pedier din calea Victoriei. i­rawy imwTwww nrmr Pază reciprocă cu gardă înarmată Budapesta, 23 Noembrie.­Noap­tea trecută s’a petrecut fără nici o tulburare. Localurile redacțiilor au fost păzite de oameni înarmați. La expediția ziarelor cariolete erau es­cortate pînă la gară asemenea de oameni înarmați; expediția organu­lui socialist „Népszava“ a fost și ea însoțită de o gardă înarmată. Un comunicat despre grevă Budapesta, 23 Noembrie.—„Agen­ția telegrafică ungară“ publică astăzi un comunicat în care se spune că greva tipografilor nu e o grevă po­litică, ci numai o armă de luptă pentru cucerirea de îmbunătățiri de ordin profesional. Comunicatul afirmă că poliția­ și-a făcut datoria și că a intervenit la timp în excesele de alaltă erî. Grozăviile din Petersburg Londra, 23 Noembrie.­—Știri autentice sosite din Eu­ia prin Kopenhagen, vestesc că marinarii din circumscripți­ile militare St. Petersburg și Kronstadt au fost dezarmați din cauză că ei inspiră neîn­ Armata turcă învinsă de alba­nezi Belgrad. 23 Noembrie.—Du­pă știri sigure sosite aci, de o săptămîna de zile Șamsi Pașa și trupele sale se află în luptă crîncenă cu albanezii. Se afirmă că albanezii au repurtat o mare victorie a­­supra armatei turcești. Șamsi Pașa însuși ar fi fost rănit în luptă. Comitetul coaliției.—Comitetul grevei tipografilor Budapesta, 23 Noembrie.—Comi­tetul executiv al coalițiunei a ținut astăzi o ședință spre a fixa atitu­dinea opozițiunea în ședința parla­mentului de la 19 Decembrie st. n. Ședința viitoare a comitetului coalițiunea, care urma să aibă loc la 9 ale lunei curente, a fost amî­­nată.­­ Comitetul grevei tipografilor de la ziare a ținut astăzi o confe­rință în care s-a luat o rezoluție în sensul că actuala acțiune a tipogra­­filor nu are absolut nici un motiv politic și că nu se îndreaptă în con­tra comitetului conducător al opo­ziției coalizate. Tipografii nu­ vor să terorizeze pe nimeni și nu urmresc Demonstrația contra Turciei Klare conferință a ambasadorilor Constantinopol, 23 Noembrie.­— întrunirea ambasadorilor ținută azi a durat 4 ore. O notă de răspuns către Poartă va fi remisă în curând. Cedarea compie­i a Forței, sfîr­­șitul demonstrației navale Koeln, 23 Noembrie. — „Koelnische Zeitung“ pri­mește din Constantinopole o telegramă in care i se a­­nunță că mîine se va ter­mina protocolul prin care Poarta primește programul m Si Catastrofă la Londra Londra 23 Noembrie.­La mărea catastrofă ce a avut loc în gara Glea­­ring-Cross de azi, seage lucrători au rămas morți, iar despre trei lipsește pînă acum orice urmă. Afișe alarmante la Stambul Constantinopole, 23 Noembrie. — Printre străinii de aci domnește o mare neliniște. Azi dimineața s’au găsit lipite pe zidurile caselor marilor demnitari a­­fișe mari pe cari era scris în două limbi: franțuzește și turcește, și cu litere mari: „Deșteptați-vă, că ghiau­­rii nu iau țara noastră !“ Poliția a înlăturat în toată grabă afișele. Noul catfget al Statelor­ Unite • Washington, 23 Noembrie. — In ședința de astăzi a congresului, secretarul tezaurului public d. Sh­aw a depus regulamentul pentru exer­cițiul terminat la 30 Iulie și proec­tul de budget pe exercițiul 1906. Totalul veniturilor pe 1904—1905 este de 697.101.270 dolari, al chel­­tuelilor de 720.105.498 dolari cu un deficit prin urmare de 24.004.278 dolari. Exercițiul pe 1905—6 pune la venituri 738.590 515 dolari, iar la cheltueli 746.590.515 dolari cu un deficit de 8 milioane dolari. Noul minister englez Londra, 23 Noembrie. — Ziarul „Daily Chronicle“ anunță că parr­tidul liberal formează un mini­stor Votarea legei pensiilor pentru lucrători ,Paris, 23 Noembrie.—Camera, în ședința sa de dimineață, a adoptat cu 542 voturi contra 14, articolul Intiia din proectul de pensiuni pen­tru lucrători stabilind principiul ca pensiunile să se acorde de la 60 de ani în sus. Nouă linii ferate In Bulgaria Sofia, 23 Noembrie. — Se afirmă în cercurile oficiale că principele va sancționa legile privitoare la con­struirea liniilor ferate: Tîrnova Trevna—­Boruș­ îica și Radomir­­frontiera turcă. SSI: din Camera Crâncenă , Paris, 23 Decembrie.- Camera deputaților. — Răspunzând la între­barea ce i s-a pus dacă soldații clasei 1905 vor face doi sau trei ani serviciu, ministrul războiului, d. Ettienne, a declarat: clasa 1905 va fi concediată la 1907, dacă cir­cumstanțele nu se opun la aceasta. Votarea separației feiserieei Bakis, 23 Noembrie.—Senatul a primit legea separațiunei în total cu 181 voturi contra 102 în strigăte de bravo și de treiască republica­ ale băncilor din stânga. Explozie la o fabrică: 8 răniți Budapesta, 23 Noembrie.— Astă­­seară o explozie s’a produs la fa­brica de sticlă de acr. In laborato­rul de developare o mică exploziune a gazelor a comunicat focul la o groapă umplută cu asfalt. Sunt 8 lucrători răniți, din cari, anul, care a suferit o gravă zdrun­cinare de creere, pe moarte. Misiune diplomatică Belgrad, 23 Noembrie. — Izzet pașa, al douilea secretar al sulta­nului, a fost trimis in Europa pen­tru a cerceta părerea puterilor a* mpra chestiune­ macedonene. Legațiuni noul elvețiene * Berea. 23 Decembrie.— Coosi­ mam II ȚARA Proces casat——Vizită. — Un t­oc de revolver misterios.— Cadavru pest eurt. GALAȚI, 23 Noembrie.— Curtea de Casație a casat sentința Curtei de apel ia p­rocesul abordagiului dintre vapoa­rele „Radu-Negru“ și „Ferentz Joseph“, urmind ca procesul să se judece la tri­bunalul Ilfov. — D. Vasile Lascar, fost ministru, aflîndu-se aci, a vizitat împreună cu d. Atanasiu, lucrările palatului adminis­trativ. — Un licean rămas necunoscut a tras un foc de revolver în curtea d-lui Dio­­nisie Popescu, decan al baroului avo­caților și ajutor de primar. Faptul pro­duce senzație, dată fiind personalitatea d-lui avocat Dionisie Popescu, care se bucură de unanime simpatii. —­ Cadavrul unuî necunoscut a fos­­pescuit astăzi în Dunăre. Se fac cercet­­ări pentru a stabili identitatea. Sylvius ConstanțaT 23 Noembrie.—Luni 28 eminenta artistă Romanescu în urma succesului obținut aci, Joacă în sala „Elpis“ „Gioconda“ biletele se găsesc la librăria Nicolaescu.—Nițescu Conflict între un judecător și președinte , BACAU, 23 Noembrie. — Produce mare senzație faptul că judecătorul de ședință Ionescu, a refuzat era în ședință a judeca un proces terminat de pre­ședinte, contestîndu-i dreptul președin­telui a pune termene. Aflăm că președintele scandalizat a ceru­t ministerului de justiție a lua mă­suri contra purtărea judelui, care a fost reclamat adesea de advocați pentru fapte de aceași natură. Partea preju­diciată prin refuz a reclamat parchetu­lui general. . Amănunte prin poștă. i Știri politice D. George Bogdan, inspector ge­neral administrativ a fost însărcinat să facă o anchetă la Suceava, după cererea d-lui senator Iorgandopol, care a fost acuzat de rebeliune, de către fostul prefect, d. Goroveî. & • Secțiunile Senatului vor lua azi în discuție proectul privitor la mo­dificarea lege­ clerului.­­ D. colonel Giurăscu, fost prefect da Suceava vizitînd pe d. președinte al consiliului s’a arătat nemulțumit față de situația politică din localitate. D. Cantacuzino l’a rugat să aibă în­credere în modul de conducere ce l’a recomandat d-lui Sebastian Moruzzi, noul prefect de Suceava. Luni va începe la Cameră discu­ția la Mesajul Tronului, D. Sturdza, șeful partidului libe­ral va solicita zilele acestea o au­diență la rege. * Mîine se va ține un consiliu de miniștrii în care se va discuta pro­ectul propus de d. Take Ionescu, de a se scade darea personală de la 6 la 4 lei, pentru țărani. * Academia romînă pregătește o lu­crare asupra celor 40 de ani de dom­nie a regelui Carol. Lucrarea se pregătește în vederea expoziției. 8» ȘTIRILE NOFTEI Accidentul de la gara de Nord.— Aseară lucrătorul fierar Vasili, în vârstă de 18—19 ani, de la fabrica I. Hang, lucrând la o marchiză de pe peronul garei de Nord, deodată scindară sus­pendată pe care se afla nenorocitul 88 rupse și bietul om căzu de la o înăl­țime de 1­ metri pe asfaltul peroan îsl zdrobindu-și capul și corpul. Intr’o stare muribunda, el a fost­­­ f­n­ternat u spitalul Filantropia.

Next