Dimineaţa, februarie 1906 (Anul 3, nr. 714-741)

1906-02-01 / nr. 714

m M­erc­uri 1 J­ februarie 1906 Grefa sculptorilor de la școala de meserii Școala de meserii din Capitală avînd a efectua timplăria și mobilierul biseri­­coi române din Sofia, obiecte comandate de ministerul cultelor a angajat pe mai mulți absolvenți ai școalei, cari să lu­creze, plătindu-i cu ceasul. Scăzîndu-li-se salarul cu 5—10 cen­time pe ceas, sculptorii s'au pus în grevă părăsind lucrul. Ei declară că nu vor relua lucrul până ce nu li se va admite o urcare de salar și roagă pe toți colegii lor din Capitală și din țară să nu-i înlocuiască dacă cumva li se vor face propuneri din partea direcției școalei. Rep. întrunită la Piatr­a N., salută pe condu­cătorul instituțiunilor de instrucție din țară, deopotrivă ocrotitor al operilor cul­turale al tuturor locuitorilor pentru creș­terea luminei în toate straturile sociale. Trăiască Romînia ! In numele conferinței culturale H. Rosenbaum Prin aclamațiuni biroul se compune din d-nii H. Rosenbaum președinte, ra­binul Loebel, B. Samsoni, rabin dr. Rabinovicî, B. Sorel, H. Schein și S. Albrecht vice—președințî. Rabin dr. Nacht, rabin dr. Niemerower, I. Kaha­­ne, L. Lehenborg, Leibovici, Magder și Frühling secretari. D. H. Rosenbaum ia cuvîntul și sa­lută deschiderea primei conferințe cul­turale la cari iau parte toți acei cari se interesează în mod viu de această importantă chestiune. Crede că de mult era reclamată o asemenea conferință care să pue o ba­ză solidă pentru ridicarea nivelului cul­tural al evreilor. Este de părere ca să se lucreze în această privință în comun acord cu toate comparațiunile și socie­tățile evreești. Propune să se înființe­ze o uniune culturală generală și un fond cultural pentru întreținerea aces­tei uniuni. D-nii rabin dr. Rabinovici, rabin dr. Nacht, rabin dr. Niemerower, Sc­arlat Albrecht, I. Sufrin, Em. Jacobi, studen­ții Leibovici și Frühling arată starea de decădere a școalelor israelite, slă­birea sentimentului național și necesita­tea unui program practic general și pe baza aspirațiunilor sioniste. Se dădu citire apoi de către d-șoara Abramovici un referat al d-nei Schön­­berg (Galatz) despre educația femeei. In chestiunea organizarei unei uniuni culturale generale la care să conlucre­ze toate societățile evreești, se naște o discuție vie. I­. I. Kahana se declara contra aces­tei idei pe motiv că sioniștii trebue să lucreze singuri aparte căci altfel vor fi în minoritate și nu se va adopta pro­gramul lor. La această discuție iau parte d­ nn: rabin dr. Nacht, rabin dr. Nieme­­rower, Noel Bring, Chess, Sucher, Bal­ter, B. Sorel, I. Schein, Birnbaum, B. Samsoni, Schönberg, Rosenbaum și alții. In cele din urmă se hotărește alegerea unei comisiuni provizorie care să se o­­cupe cu organizarea uniunei culturale generale. Se aleg d-nii H. Rosenbaum, S. Pineles, rabin dr. Niemerower, rabin dr. Nacht și rabin dr. Rabinovici. La ora 6 seara ședința s'a ridicat. * Au luat parte următorii delegați ai diferitelor societăți culturale și secțiuni sioniste. Roman : N. Bring, A. S. Rapa­­port, A. Sucher, S. S. Cheis. Bacăți: A. Iacobson și Balter. Botoșani: Scarlat Al­brecht. Galatz: E. Sehe­n, Schönberg, Birnbaum și I. M. Ami. Iași: Frühling și Leibovici studenți: rabin dr. Nieme­rower. Focșani: rabin dr. Nacht. Birlad: rabin dr. Rabinovici. București: Roll stu­­dent. Vaslui: B. Saref. George Vizien II din Craiova, a luat inițiativa ca toți ofițerii de cavalerie din armata romînă sa con­seze pentru strîngerea fondurilor necesare cumpărarea daru­lui ce se va face regelui, cu prilejul ju­bileului de 40 ani de domnie. Darul consistă dintr'o statue care să reprezinte momentul primirea prizonie­rilor de la Plevna, in războiul pentru neatîrnare.­­ In Craiova se agită, de cîțiva băr­bați politici marcanți, ideea unei ac­țiuni energice contra grecilor din lo­calitate. In acest scop, e vorba să se lanseze, către toți cetățenii din acel oraș, un apel prin care să li se ceară a nu mai cumpăra nimica și nici a face vreo a­­facere comercială cu negustorii greci. • D. C. Orleanu, medicul șef al Capi­talei, e pe cale de a termina raportul științific asupra situațiunei sanitare a Capitalei, pe tot timpul anului trecut, comparativ și cu datele statistice­ din principalele orașe din străinătate. •Mîine seară, la orele 4 srum.. Camera de meserii din Capitală va ține ședință publică in localul Camerei de comerț.­­S’a aprobat mai multe rectificări în budgetul extraordinar al județului Brăila pe exercițiul financiar 1905 - 1906. © Conferința ținută în T.­Severin de d. A. D. Xenopol, academician și profesor uni­versitar, pentru sporirea fondului destinat I la ridicarea statuei lui Cuza-Vodă, a pro­dus un venit net de 750 lei.­­ E vorba ca pînă la 1 Octombrie vii­tor, județul Mehedinți să fie complect­­înzestrat cu 11 spitaluri și 35 localuri de școală construite după un plan-tip.­­ D. Mărășescu, veterinarul-primar al județului Dolj, a ținut o conferință să­tenilor din comunele Mihăița și Coțo­­feni. D-sa le-a dovedit că producțiunea pămîntului, la noi, merge regresînd pe unitatea de teren mumcit. In urmă le-a dovedit superioritatea livezilor semă­nate asupra celor naturale.­­Mîine se întrunește, în localul Came­rei de comerț din Capitală, la orele 5 jum. d. a. comisiunea instituită de mi­nisterul domeniilor, pentru a studia mo­dificările de introdus la actuala lege a meseriilor. © Aseară la societatea femeilor române de la Ateneu, d. I. Scurtu și-a dezvol­tat în fața unui public numeros, confe­rința sa cu privire la: „Concepția des­pre viață și despre lume­a lui Emi­­nescu în poeziile sale: romantismul și pesimismul său. Academica conferință a fost ascul­tată, cu un viu interes, de publicul a­­sistent. ”Societatea studenților în medicină ,,Junimea studioasă medicală“, luînd parte la expoziția națională din 1906 și publicind cu ocazia acestui însemnat e­­veniment „Darea de seamă a mersului societăței dela 1880—1906“ roagă pe toți foștii săi membri de a­­ trimite a­­dresa orașului unde practică medicina, titlul tezei de doctorat, precum și titlul lucrărilor medicale pe care le-au publicat. Răspunsurile pot fi trimise fie pe adresa societăței, str. Romulus (Azilul Elisa­­beta), fie pe adresa d-lui drd. M. G. Cadet, calea Moșilor 89.­­ Direcțiunea liceului Sf. Sava roagă pe toți d-nnî foști elevi sau­ absolvenți ai liceului să binevoiască a înainta pe a­­dresa d-lui profesor V. Vlădescu, str. Antim No. 39 (însărcinat cu istoricul liceului pentru expoziție), notițele d-lor biografice și orice informații privitoare la trecutul liceului.­­ Ședința ateneiștilor, care urma să aibe loc, la Ateneu­, era la orele 5 jum. d. a., din cauză că membrii nu s’au întrunit în număr, a fost aminată pentru o dată care nu s'a fixat încă. • Loc. „Farmecul“ cu scop sportiv va da în elegantele saloane Liedertafel in seara zilei de 2 Februarie 1906 ț­ntîm­­pinarea Domnului­ a V-a serată artis­tică dansantă sub patronajul d-lui G. Stroescu, ajutor de primar. • Consiliul de miniștrii a aprobat aseară proectul privitor la reorgani­zarea ministerului de finanțe, proect prin care se prevede stabilitatea func­ționarilor acelui departament. Consiliul a aprobat asemenea și un­ proect prin care se modifică unele dispozițiuni din legea timbrului fără a se urca vreo taxă.­­ Scrisurile funciare urbane și ru­rale au suferit în cele două zile din urmă o scădere. Cele urbane cari erau­ 98 și ju­mătate au­ scăzut la 97 și 70. Cele rurale care stăteau la 102 au scăzut la 100 și 95. 6D. Toma Dragu, doctor în drept de la Paris, magistrat, își va deschide Sîmbătă 4 Februarie, cursul său liber de drept penal în sala V-a a univer­­sităței din București.­­ Vineri 3 Februarie se joacă la tea­trul Lyric vodevilul 423 cu d. I. Nicu­­lescu în rolul Pălărierului. Un public numeros și-a dat Intilnire să admire pe acest artist în unul din rolurile sale cele mai hazlii. Ultime informații © Guvernul »a însărcinat pe d-ni. D. Nenițescu, Grigore Cantacuzino,Bur­­ghele și Morandini, ca să trateze în numele țărei pentru­­ încheerea con­venției comerciale cu Austro-Un­­garia. Tratativele se vor urma la Viena.­­ Consiliul de miniștrii, în tot cur­sul ședinței de crz, n’a putut să se o­­cupe decit cu chestiunea grecească. Intri un viitor consiliu care se va ține probabil mîine, Miercuri, miniș­trii se vor ocupa și cu cazul directo­rului căilor ferate. Se asigură că miniștrii vor face de­­clarațiuni în parlament că d. Mi­­clescu se va retrage la pensie cu si­guranță, pe ziua de 1 Aprilie c. @ Studențimea universitară este con­vocată la o mare întrunire de pro­testare contra atrocităților comise de bandele grecești în Macedonia și con­tra uneltirilor grecilor din țară, pen­tru ziua de Joi 2 Februarie a. c. orele 9 p. m. în localul Asociației ge­nerale a studenților universitari romîni din calea Victoriei 110. 0 Membrii comitetului Asociației gene­rale a studenților sînt convocați în șe­dință ordinara pentru astă-seară la o­­rele 8 lum.. D­in­ membrii cari vor lipsi nemotivat de in aceasta ședința, se vor considera cei demisionați.­­ Din cauza întrunirei ce va avea loc Joi, conferința ce era să se țină Mier­curi seara la Asociația generală a stu­denților, se am­înă pentru săptămîna viitoare.­­Casa de Bancă Marmorosch Blank et comp. a hotărît înființarea unei fabrice de tricotage. Capitalul de 800.000 lei pentru această fabrică a și fost vărsat.­­ A apărat : Expertiza gestiunilor Băn­­cei de scont din București pe anii 191­9_1902, de d-nii Ștefănescu-Brăila și Const. N. Săftoiu.­­ Se anunță o seară din cele mai vesele la Teatrul­ Lyric pentru Miercuri, 8 Fe­bruarie. Artiștii Teatrului Național joacă haz­lia comedie: Oh, Bărbații. Cei ce vor să petreacă o seară plăcută să reție de pe acum biletele, la Jean Feder. A Joi se întrunește, la orele 11 a. m . comisiunea de experți din ministerul finanțelor pentru a rezolva mai multe contestațiuni, ivite între comercianți și rămî, cu privire la tarifele vamale.­­D. general Gigurtu, comandantul di­ De la C. F. E. La 24 ianuarie orele 12 și 35 p. m., în stația Roșiori de Vede, linia Costești- T.-Măgurele mașina de manevră 03 i e­­șind cu un grup de 7 vag, pe acele ba­rierei despre Popa, a lovit o căruță care tocmai în timpul acela trecea peste pa­­sagiul de nivel. Nici un accident de persoane. La 25 ianuarie trenul mixt 357 linia Pi­tești-G.-Argeș a suferit o întîrziere de 143 m. din cauză că s’a defec­­tuat mașina trenului la km. 129—200 între Merișani-Radu Negru prin ruperea unui buton de la biela motoare. Panica, printre pasageri a fost mare. S’a cerut“mașina de ajutor care s’a expediat la ora 1 jum. din Pitești pen­tru conducerea trenului mai departe. Mișcare în corpul medical In corpul medical din țară s’a făcut următoarea­­ mișcare pe ziua de 1 Fe­bruarie : D. dr. Z. Popescu la orașul Ploești, medic primar definitiv al acelui oraș, in locul d-lui dr. G. Vasiliu care ocupa postul provizoriu. D. dr. G. Giurtade, medic al orașului Slatina, în locul decedatului dr. Cris­­tescu. D. dr. lacob Totoș de la spitalul ju­dețean Voinești (Iași), și d. dr. E. Bu­­șinschi de la d­r. Ștefănești (Botoșani), au­ fost transferați între dînși d. D. dr. N. Berechet, medic la plasa Teleorman, și d. licențiat în medicină, G. Ionescu, de la plasa Bistrița-i de-jos (Băicoîn) au fost transferați între dînșiî. 3 III Uneltirile grecești in Capitală — Lansarea decretelor de expulzare — In consiliul de miniștrii de erî s'a semnat jurnalul prin care se decre­tează expulzarea a șapte notabili greci din Capitală, cari toți au făcut parte din comitetul societăței „Hele­­nismos”. Decretele au și fost înaintate a­­seară poliției spre a le executa. Au fost expulzați d-niî. N. ChrissoTelonis Christos Znppas Piinait Haitas P. Spandonidis Anton Valsamachis I)r. Miliaressis și T. Chicliiopnlos. Toate aceste decrete vor fi­ înain­tate astăzi expulzaților prezenți în Capitală, htcheindu-se cuvenitele pro­cese verbale și dîndu-se celor expul­zați un termen de 24 de ore pentru a părăsi țara. Este însă probabil că cei mai mulți vor cere guvernului un termen de grație peste cele 24 de ore spre a-șî regula afacerile. Asupra expulzare­ d-lui Chris­so­­velonis, care, după cum știu­ citito­rii, rămăsese în suspensie, putem spune că și ea a fost decisă de una­nimitatea miniștrilor, în urma do­vezilor zdrobitoare aduse de poliție în sarcina d-sale. Cu­ despre d-nii Ciricliano și d-l Oecilas, a căror expulzare fusese cerută de poliție în același raport, ea n’a fost încuviințată, deoarece acești doi di­n urmă nu fac parte din comitetul lui S­elenismos, ci nu­mai din societățile grecești Apolo și Patris. Un protest al d-lui Ciricliano D. Ciricliano, comisionar din Capi­tală, despre care am spus că poliția a confiscat o scrisoare în care d-sa insultă pe regele Carol și națiunea romînă, s’a prezintat era la redacția ziarului nostru. D. Ciriclianu ne-a declarat că d-sa nu este autorul scrisorei în chestiune și și d­acă o asemenea scrisoare a fost gă­sită în adevăr de poliție cu ocazia per­­chiziției de la d. Sardelis, ea nu pro­vine de la d-sa, ci e apocrifă. Spiritul de imparțialitate ne obligă să luăm act de această declarațiune. Manifestația de era dimineață La biserica grecească.—Manifestația pe stradă.— La „Adeveriți“._La „Universul“.—La poliție.— Discur­surile de la Collaro. Un grup de vreo sută de studenți aro­mini s-au dus erî înaintea prînzului la biserica de pe b-dul Pake, unde se ofi­cia un serviciu divin cu prilejul sărbă­toarei celor Trei Sf. Ierard­i. Arom­înii nu au venit în grup com­pact, ci în mod răzleț. Totuși grecii, cari erau în biserică, văzînd că arom­înii sosesc mereu, înce­pură a părăsi biserica, pină în cele din urmă nu mai rămaseră înăuntru decît aromini. La un moment dat, cînd slujba ajunse la punctul unde un laic trebuia să ci­tească Apostolul -- după cum se obici­­nnește în bisericile grecești — d. Tașcu Pucorea, farmacistul român, citi Aposto­lul în limba romînească. Preotul îi răspunse verseturile cuve­nite, dar în limba grecească. Atunci se auzi o voce : — Răspunde in limba romînească, pă­rinte ! — Nu răspund în limba romînească! —zise preotul. — Nu e nici un grec act.!. Nu vezi? Sîntem numai romînî. In urmă asistenții din sală cerură ca evanghelia să fie citită în limba ro­mînă.­­ E păcat... nu pot asta ! — zise preotul. — Dar nu e păcat, cînd ne opriți să ne rugăm în bisericile noastre din Ma­cedonia în limba romînă ?! Voi ne im­piedicațî în țară străină.. în Turcia... Așa-i că nu vă place? Pe cîți preoți de ai noștri, romîni, nu i-ați chinuit!­­ Nu pot să rostesc evanghelia în limba romînă, căci nici nu o știu ! In vremea parlamentărilor, — poliția fiind avizata telefonic de cele întîmpla­­te,— sosi de Romulus P. Voinescu, șe­ful poliției de siguranță. D-sa rugă pe manifestanți să pără­sească biserica, neturburînd slujba re­ligioasă. Le mai spuse în același timp, ca să aibă încredere în guvernul țărei, care va da soluția cuvenită în chestia gre­cilor. Manifestanții părăsind biserica gre­cească parcurseră bulevardul, trecură a­­poi pe la ziarele Adevărul. Universul, unde au strigat: „Ura!... Trăiască Ro­mînia!... Jos grecii!...“ La Collaro In cele din urmă, manifestanții s’au dus la cafeneaua Collaro. Cînd arom­înii începură a intra în ca­fenea, grecii cari erau înăuntru, neștiind ce se va întîmpla, o șterseră toți afară. D. Tașcu Pucerea luînd cuvîntul zise: — Stați, nu fugiți ! Nu avem obice­iurile voastre. N’am venit să facem scandal. Am voit însă, ca aci, unde pînă acum nu s’a auzit vorbind decît grecește, să se audă odată și glas romînesc. „Sîngele vărsat de voi în Macedonia va fi răzbunat astfel: „Dar am voit ca aci, un­de s’au strîns bani pentru cumpărare de iatagane in Macedonia, aci unde voi ați strigat: „— Jos romînii ! „Aci să avem satisfacția să putem striga și noi odată : „—Jos grecii ! Trăiască Romînia! Tră­iască regele Carol I! In urmă, în mijlocul unui entuziasm de nedescris a romînii cîntară „Deșteap­­tă-te Romíne“ și alte cîntece naționale. Apoi se comandară cafele negre, toată lumea așezîndu-se la mese. — Dar să nu fie otrăvite !— se auzi­­o voce. In vremea asta sosi d. Romulus P. Voinescu, șeful poliției de siguranță, fugind pe manifestanți să fie liniștiți. — Noi nu sîntem barbari— strigară aromînii,—ci grecii! — Dacă am venit aci, nu aducem nici o stricăciune, ba mai facem aliș­­veriș !—zise glumind un arom­în. Șeful poliției de siguranță se re­trase. Afară în stradă se strînsese în vre­mea asta o mulțime enormă, care după un oareșicare timp s’a răspîndit în li­niște. Manifestația de aseară Știrea despre lansarea decretelor de expulzare contra grecilor fruntași din Capitală, și în special a d-lui N. Chris­­sovelonis, a produs o mare satisfacție în toate cercurile din Capitală. Așeară pe la orele opt un grup de macedoneni și de studenți universitari a pornit din piața Sf. Gheorghe, cu o muzică în frunte și în strigăte de­ „Jos grecii !“, manifestați­­ pe strade, la lu­mina torțelor. Pe strada Lipscani se formă un ade­vărat cortegiu, care se îngroșa luînd proporții din ce în ce mai mari. La Colaro Ajungînd în dreptul cafenelei Colaro, manifestanții scoaseră strigătul unanim de : „Jos grecii! Jos asasinii ! Jos con­spiratorii“, în timp ce muzica intona un im­n mortuar. Cafeneaua era plină de consumatori, toți greci, cari la sosirea manifestanți­lor o luară la fugă, unii ascunzîndu-se, alții plecînd prin eșirea din dos. An­treprenorul cafenelei puse să sa tragă obloanele. Manifestanții însă avură atitudinea cea mai pacînică și cortegiul își văzu de drum fara a da loc la cel mai mic incident. Ajungînd la cafeneaua „Bursa", cor­tegiul se îngroșă cu un nou grup de romîni macedoneni cari așteptau pe ma­nifestanți și astfel demonstrațiunea a­­ceasta, aproape sporanee, luă un carac­ter im­punător. Erau peste 3000 de per­soane. La redacțiile ziarelor Ia nesfîrșite strigăte de „Jos grecii!“ „Jos bandiții!“ „Trăiască presa romînă!“ cortegiul porni spre redacțiile ziarelor din Capitală spre a le mulțumi pentru concursul ce au dat cauzei romînilor din Macedonia. Primul ziar spre care se îndreptară manifestanții fu Adevărul. In fața pala­tului ziarului, d. Tașcu Pucerea ținu o scurtă cuvîntare, mulțumind directorului nostru d. Const. Mille și colaboratorilor săi pentru campania energică ce au dus contra conspiratorilor greci. Mulțimea sublinia cuvîntarea strigînd : „Trăiască Adevărul! Trăiască d. Miile !“ De aci cortegiul trecu la ziarul Uni­versul, unde de asemenea d. Tașcu Pa­cerea ținu o cuvîntare de mulțumire, în aclam­ațuinile mulțim­ei. Apoi se mani­festă pe rind la Con­ervatorul, Epoca, Independența, Voința Națională, La Rou­­manie, Prezentul, Secolul și Acțiunea, La d. Bisses­cu Ajungînd la locuința d-lui Dissescu, mulțimea izbucni în aclamațiuni entuzia­ste de „Trăiască d. Dissescu! Trăiască luptătorul pentru cauza aromînilor!“ D. Dissescu apăru în fața manifestan­ților mulțumindu-le în cîteva cuvinte bine simțite și asigurîndu-i că e ori­cînd gata să lupte pentru cauza națio­nală a fraților săi din Macedonia. Lu­­t. dr. Leonte Dela d. Dissescu, mulțimea porni plină de însuflețire spre locuința d-lui dr. Leonte din str. Vămoî. Aci se cînta „Deșteaptă-te române !“ și se scoaseră aclamațiuni nesfîrșite de „trăiască conducătorul mișcarei mace­donene !“ * D. dr. Leonte răspunse acestor acla­­mațiunî spunînd că nu și-a făcut decît datoria. La d. D. Moruzzi străbătînd apoi str. Academiei, ma­nifestanții trecură prin fața ministerului de interne și strigară : „Trăiască con­siliul de miniștrii" ; apoi se reîntoar­­seră pe calea Victoriei și se opriră în fața hotelului Boulevard unde se dădea un banchet în onoarea d-lui Moruzzi prefectul poliției. Aci mulțimea strigă: „Jos asasinii greci ! Trăiască d. Moruzzi !“ D. profect Moruzzi, d-ni. Voinescu și Camtuniari veniră în mijlocul manifes­tanților. D. Moruzzi le mulțumi și-a sfă­tui să se răspîndească in liniște și să aibe încredere în vigilența poliției și în acțiunea guvernului.* Manifestanții mai parcurseră străzile: Doamnei, Karageorgevicî, Smîrdan, Sf. Dumitru str. Carol, str. Brîncoveanu, trecînd Dîmbovița și mergînd în Dea­lul Spirei, de unde apoi s’au reîntors în piața Sf. Gheorghe și s’au împrăștiat. Nouile cercetări ale poliției Pentru a reveni cu nouă amănunte asupra anchetei contra uneltirilor gre­cești, vom spune că prin expulzarea ce­lor șapte membri ai comitetului societă­ței „Eienismos“, afacerea aceasta e de­parte de a fi închisă. Poliția Capitalei continuă cercetările în privința celorlalte rami­ficați­uni ale uneltirilor grecești și în special asupra acțiunei societăților Patris și Apolo. Putem spune că la serviciul siguranței se lucrează acum la clasarea unui bogat material și a unui voluminos dosar pri­vitor la expulzarea unui mare număr de persoane, care au jucat un rol mai puțin important în mișcarea grecească. Cînd acest dosar va fi terminat, poli­ția va cere guvernului expulzarea în bloc a tuturor grecilor găsiți vinovați, tabloul cu numele acestor greci se pre­gătește acum la poliție. Cast. Amănuunte asupra expulzărilor Demersurile lui Valsamakis In privința expulzărilor putem să mai dăm următoarele amănunte : Anton Valsamakis sosise ora dimi­neață în Capitală, în urma zvonului ce-l aflase că va fi expulzat. Dînsul a făcut orî toată ziua nume­roase intervenir! pe la persoane influente pe care le cunoaște din copilărie. Toate demersurile au rămas însă za­darnice, căci consiliul de miniștrii ho­­tărise încă de Sîmbătă ca Valsamakis să fie expulzat. Decretul de expulzare îl va fi comu­nicat azi în Capitală. Intervenirile pentru d-rul Cecilias în unele cercuri politice se afirma aseară că d-rul Cecilias, — unul dintre principalii greci cari au scăpat de pe­deapsa expulzării,—ar fi fost cruțat în urma stăruințelor ce s’au pus pe lângă guvern de către un avocat, el însuși de origină elină. In alte cercuri se afirmă însă că mi­niștrii au cerut poliției să facă un su­pliment de anchetă asupra lui Ciricloa­­no și Cecilias și că după facerea ace­­­­lui supliment de anchetă vor fi expul­­­­zați și aceștia doi. i Cort­e cu poliția a și început aseară să aduna nouă dovezi asupra culpabili­­tăței lui Ciricleano și Cecilias. Ce a fost Panaite Haitas Panaite Haitas, bancherul grec care a fost expulzat, înainte de a fi milio­nar, spun cunoscuții, era un simplu mi­­sit, care avea învoială cu un cunoscut magazin de haine, spre a-i aduce cli­enți. Pentru serviciul său, Hallas pri­mea un comision de 5 la sută. împrejurările au făcut insă ca Hallas să devie moștenitorul bogătașului Ki­­riazi și astfel di­n simplu misit a ajuns milionarul care-și permite luxul de a contribui cu sume însemnate de bani la întreținerea bandelor de greci în Ma­cedonia. Notri dovezi de vinovăția lui Cris­­sovelonis O persoană oficială, în măsură de a fi bine informată, ne-a făcut comuni­carea că bancherul Chrissovelonis a impus f funcționarilor săi de bancă să se înscrie în societatea „Helenism­os“ și să contribue cu suma de bani la în­deplinirea scopului­­ ce urmărește acea societate. — Dacă poliția face cercetări în a­­ceasta direcțiune, ne dispunea persoana de la care deținem această știre, are să descopere multe alte acte de filo­­elenism de ale lui Chrissoveloni. Grecii dela Brăila și Galați Odată cu ziarele oficioase am anun­țat că polițiile din Brăila și Galați au primit ordine să facă minuțioase cer­cetări la unii greci din acele orașe, bă­nuiți a fi contribuit la acțiunea contra românilor din Macedonia. Rapoartele celor două poliții se aș­teaptă la ministerul de interne­­ și pe baza lor, consiliul de miniștrii va emi­te nouă decrete de expulzare. C. Dem. Greva lucrătorilor lumînărari Lucrătorii de pe la fabricile de lu­minări de ceară, au încetat erî lucrul Ei cer să li se plătească pe viitor 35 bani de fiecare kilogram de luminări Lucrătorii s'au prezentat eri la unul din patroni, d. Dimitrescu-Militari care a aprobat cererea lor. Azi ei se vor duce și la ceilalți pa­troni și dacă cererea lor nu va fi ac­ceptată, se vor pune în grevă. Societăți și întruniri întrunirea cintăreților­­ din sec. „Ion Cncuzel“.—Eri in sala băilor Eforiei s’au întrunit membrii societăței „Ion Cncuzel spre a discuta asupra situației acestei societăți. Ședința s’a ținut sub președinția d-lui C. Alexandrescu. D. Gh. Culea, luînd cuvîntul spune, că societatea în momentul de față nu are un comitet, de orice actualul comitet este ales provizoriu­ încă din ziua de 4 Decembrie, șî-a dat probe de incapacitate, procedînd la rezolvarea cererilor în mod arbitrar. Din această cauză membrii so­­cietăței în număr de 150 cer să se for­meze un nou comitet care să fie defi­nitiv. Următorii domni sunt aleși cu unanimi­tate de voturi în noul comitet : preșe­dinte d. Toma Popescu, d-nii Petrache Popescu, Vespasian Popescu, Hagi P. Popescu, Ilie Popescu, Stancu Popescu, Costache Alexandrescu, Ion Bucurescu, Ion Niculescu, D. Popescu , Gh. Constan­­tinescu, P. Brătulescu, Ion Tănăsescu, Gheorghe Culea, Cristea Petrescu și Teodor G. Dobrescu controlori. Tipografice.—Lucrătorii tipografi de la Monitorul Oficial“, nemulțumiți de mo­dul cum sunt tratați au înmînat un me­m­­oriu d-lui ministru de interne. Aseară au ținut o întrunire la Bursa Muncei. Cum sînt păziți pungașii la Rusciuc Doi pungași cunoscuți, anume Miha­­lache Constantin, zis Nagît cel Mare și Ghiță Constantin zis Nagît cel Mic, au săvîrșit mai multe furturi și spargeri în Capitală și au trecut apoi în Rusciuc. Serviciul de siguranță a cerut zilele­; acestea poliției din Rusciuc arestarea­­ lor, și acum două zile au înștiințat că­­cei doi pungași au fost arestați. Doi agenți polițienești au fost trimiși la Rusciuc pentru a-i lua în primire. Ajunși la Rusciuc, autoritățile au refu­zat de a-i încredința celor doi agenți, zicînd că ei trebuesc ceruți pe cale di­plomatică. Pină să se facă demersurile necesare cei doi pungași, au evadat din închi­soare, făsînd acolo un ceas cu lanț de aur și 80 lei. St. Ateneu­l j Rom­in — Jubileul d-lui Gr. Ștefănescu — Aseară s’a împlinit 40 ani de cînd eminentul academician și geolog, d. Gr. Ștefanescu, e conferențiar al Ateneului. Cu acest prilej un discipol al acestui profesor, i-a adus în public omagii ver­sificate. Din partea Ateneului, a vorbit d. Gr. Tocilescu, urîndu-i spor la muncă și de aci înainte ilustrului academician care a făcut să vorbească pietrele, preumblîndu-se prin veacurile în fața cărora Istoria însăși rămîne uimită. In urmă, d. Gr. Ștefanescu vor­bește despre fenomenele geologice explicate de popor prin legende și începe prin a spune că acum 40 ani, de la aceiași tribună, a vorbit despre animalele antediluviene. Arată cele trei legende prin care țăranul român caută să-și explice fenomenele geologice și spune că prima legendă a aflat-o în Do­­brogea și are un caracter religios, a doua pe valea Bistriței din jud. Neamțu iar a treia întemeiată pe dragostea a doi flăcăi pentru o fată, a aflat-o in jud. Tulcea, pe drumul dintre Ghecet și Macin, la localitatea numită Piatra Fetei. Prima legendă se raportă la strati­grafie, iar celelalte două la petrografie. Conferențiiarul dă apoi explicația știin­țifica a acestor legende, slujindu-se de desenurî și picturi reprezantind diferi­tele evoluții coate­ pămîntului. Publicul a primit cu aplauze frenetice pe jubilar și tot cu ovații­ demne s’a încheiat conferința de aseară a celui dintîiu geolog din Romînia L. I. DE LA TEATRU Teatrul Lyric : La Massiere cu Su­zanne Després. D-na Després, reîntoarsă pentru a da două ultime reprezentațiuni, ne-a făcut cunoscută aseară noua comedie a lui Jules Lemaitre La Massiere. E un stu­diu de observațiune din mediul artistic al pictorilor. Un bătrân pictor, om însurat, nutreș- te o afecțiune tainică pentru o tînără fată, pictoriță și supraveghetoare la cur­sul său de pictură. Fiul său prinde dragoste de aceeași fată și iată-l pe tată gelos de fiul s­ău, pe cînd soția suferă de ac­est sentiment al soțului ei. In cele din urmă însă, bătrînul pic­tor unește pe fiul sau cu tînăra fată. Suzanne Després a jucat rolul tine­rei fete oneste cu acea simplitate și căldură comunicativă cari fac o at­ît de adincă impresie. Foarte bine s'a prezentat în rolul bătrinului pictor d. Marey și corectă d-na Basti în soția sa. Delagalerio Baluri și serMrî Balul „Bursa Mun­cei“.­ Sîmbătă seara a avut loc în sala băilor Eforiei balul „Bursei Muncei“, la care a asistat foarte multă lume. Sala era decorată în mod splendid, lo­jile împodobite cu covoare, draperii și ghirlande de flori, iar scena aranjată în­­tr-un bazar artistic, cuprindea o mulțime de obiecte printre cari se distingeai­ cele dăruite de principesa Maria, d-na Emma Lahovary, dr. Cantacuzino, casa Capșa, D. M. Bragadiru, M. Ionescu și diferiți giuvaergii, fabricanți, m­es­eri­a­și și comer­cianți. La sosire, d-na și d. Ion Lahovary, au fost primiți de un numeros public și d. Marin Alexandrescu în numele „Bursei Muncei“ le-a oferit un frumos buchet de flori, apoi străbătînd sala în urale ge­nerale ale numerosului public au mers pe scenă care avea un aspect feeric. Aci au fost întîmpinați de comitetul doamnelor în numele căruia d-na Henriette L. Ne­­grescu le-a oferit un prea frumos buchet de flori, apoi au avut loc prezentările după care d-na și d. Lahovary au intrat în incinta tombolei, admirînd aranjamen­tul ei, s-a deschis apoi jocul la tombolă, iar în sală se varsa cu multă animaț­e. La șampanie, d. Marin Alexandrescu a închinat pentru d. ministru Lavovary și familia d-sale, căruia î-a mulțumit d. mi­nistru avînd progres „Burse Muncei“ și propășirea clasei producătoare, iar d. in­giner Bujoiu a închinat pentru „Bursa Muncei și ministerul muncei naționale. Printre asistenți erau d-niî: Ion Kab­a­d era ad­torul Domeniului Coroanei, colo­nel Mavrocordat aghiotant regal, Grigore Cerkez directorul poștelor și telegrafelor, D. Moruzzi prefectul Capitalei, Emil La­hovary, Radu Văcărescu, N. Cosăcescu secretarul general al ministerului de do­menii: Nicu Lahovary, inginer Jaques, I. Oatz, Drossu arhitect, L. Negrescu pro­curor, Ionescu-Dolj, judecător Pherichide, inginer Bujoiu, Juvara, inginer Toroceanu, G. M. Macedonescu, Theodor Radivan, Frantz I. G. Frunze, Radu Popp, Iliescu, Becheanu, D. Lazarovici, H. Durand, Vișan,­­Soare Ionescu, St. Casimir, sculp­tor A. Iliescu, M. D. Botez, Clement Po­­­pescu, C. M. Babic, Spiridon Gociu, D. S. Raftopol, Ionică Petrescu, Al. Nico­­laevici, Leon Dumitrul, D. Gavrilă, I. Că­­lărășanu, G. Roman, Nae Simionescu, N. Ionescu, Stănescu cofetar, G. Lărgeanu, Vasiliu mecanic, Matei Mușetescu, I. Fri­­mu, V. Andreescu, Nae Iliescu, George­­scu Corbu, Toma Georgescu, Christache Marinescu constructor și alți mulți. Balul a avut o reușită din cele mai strălucite, s-a dansat pînă la ziuă. Cîte pentru beneficiu, el a fost de 4570 lei. Cărți și reviste No. 4 din „Bunul prietin“, revistă pen­tru tinerimea din școalele secundare, re­dactată de profesorii gimnaziului din Tg.-Jiu, a apărut pentru luna Februarie, cu următorul sumar : Puiu tatei, de jSticon; O conștiință neagră, de A C­ra­nie; După o călătorie din Marte,­­de Alandron ; Din trecutul păm. nostru, do_Aldem; Beniamin Fran­klin; Funerul, Drumul spre bogăție de P. G.; Varietăți de I. C­­.; Escursiuni pe Lotru de I. Nicolini elev; Ostaș (poezie) de Miluță; Recenziune (Octav. Goga) de G. D. Teod.; Escursiune la Bucov de O. Candiano elev, Supliment cuprinzind știri școlare, pro­bleme și cestiuni de rezolvat, poșta re­dacției și administrației precum și solu­­țiuni de probleme din No. 2. EVA Manalovici Moses Ju­ster LOGODIȚI Moinești In locul oricărei alte invitațiuni DÎMINEAȚA Sophie Moscovici Moritz Fischman LOGODIȚI București fid­me Emlimnire Subsemnatul Baifeis Bacal, domici­liat în comuna Hîrlău, jud. Botoșani, am asigurat în luna Martie 1905 la societa­tea de arJigssriM’s „POKCIEBA“ prin d. Jean Iringer, reprezentantul ei prin­cipal în Botoșani. 38 (treizeci și opt) cai și epe, întimplîndu-se să moară patru cai și două epe și avizînd societatea de moar­tea lor, a procedat imediat la estimarea și plata daunei suferite spre deplina mea mulțumire, pentru care fapt, mă simt dator a aduce viile mele mulțumiri sus zisei societăți și a sfătui pe toți conce­tățenii de a’șî asigura vitele lor, deoare­ce aceste asigurări constitue o adevărată binefacere și mîntuire pentru noi. (ss) Faibis Baicul Hîrlău județul Botoșani CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 2g Ian. 1906 Viind ív» Renta amor. 1905 «017.1 92175| ~92 25 fo/o Secta AIM. 1905 .B. 93 25 93% D/o Rentă internă. 92 50 931— i °/a Obi. jud. Comun. 103.— l­ H] — *%| Obi. Com. Bucur 91175 92 25­5%­ Scris. Func. Rur. 101125 101|75 l °/o . . . 96|s0 9625 % „ „ Urb. 97­ 50 9S!.ăO v » » iași 95Í50 9öjöG Acțiuni B.Kațion .3090 — 3110 — „ „ Agric.) 508 - 51.5 — „ Scomp.Bu 195— 200 — Cor. var. austriac. 105 ?0 106 50 Mărci germane 123 50 124150 Bancnote franc. 101— 10150 ” italiene 100— Iul­i — „ rubl- Kîru­l 265 — 276­ — Plătim cupoanele pe 1 ianuarie 1908 Externe fără nici un scăză­­mnt­_____________ 3-lor Scarlat £upescu Special în hoale interne (de piept fie stomac etc.) CONSOLTAȚIUNI de la 2—3 Strada Carol Ne. SS TEATRU DRIC M­EREURI I­RMMMI O singură reprezentație a piesei Comedie în 4 acte de CAPsig, tradusă de d-nul Emil ». Fagare tresată eJs Artiștii Teatrului Național Biletele se află în Jean Feder Circul HENRY josfă-seară parii 31 ianuane 1906 Mare Representație da­tală ” &“ Mare succes The 4 Rasso’s, regii aerului THE 10 FEZZJUU ARABS flarea fantomimă Jasma — Albă ca Zăpada — etc.,etc. triitorul iar En wanway Cunoscutul Magasin .JOCKEY CLUB“ s'a mutat La PASAGIUL BO­KAN 19 reducînd cheltuelile de administrație cu 75 °/o, primește și efectuează prompt ori­ce co­mandă de: Lingerie, Trusouri, Croitorie, Cionti»­, Batiste Gulere și Manșete pentru bărbați cu următoarele prețuri: Lei 8.50 duzina gulere întoarse , * 7.50­­ ° „ drepte­­ 10.— „ Manșete „ 8.50 O cămășe Zefir alb cu pept Olandă. „ 18.— duzina Batiste albe de Olandă cu monogramă. Aceste prețuri le menține pînă la 30 ia­nuarie a. c., de­oare­ce mai tîrziu­ toate pre­țurile de mai sus se vor urca sensibil în ve­derea Noului Tarif Vamal care se pune în vigoare la 1 Martie viitor. SE CAUTA un grajd cu șopron pentru 3 cai, cu preferință în apro­piere de circ. A se adresa la Ji-un Avocat Dr. Stern str. Sapienței 4. Ir. J Jhyerselm Laureat al Facultăței din Paris Elev al profesoruli al SRBI&EhfcU Specialist pentru boaiele de Crsaj și Ureelică Consultațiune de la­ 2—6 a. m. SO Str. I. C. Brătiana IO (fost GoRiî*25) Produsele Știrbe? Telefon 11/8 — Calea Victoriei 121 oferă, zitnic proaspăt: Lapte dulce , 40 bani litru în magazin 45 „ ,, adus la domiciliu proaspăt de masă Calitate extra-superioară — Lapte bătut, 30 bani litru ! Avînd­ cantitățî suficiente din aceste produse, comandele se efec­tuează prompt. NOUL INSTITUT Bijuterii uzate și pietre fine Plătesc preturi mai mari ca ori­unde LEON WEISSBLUTH 817 CAI­EA VICTORIEI 4 © -a cerere trimit la SemiciM -A lor.Eraclie Sterian I Specialist in boale Interne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile j Consultații de la 10—FS și de la 5—7 33. STR. BIBESCU-VODA, 33­­ (Colț Șerban-Vodă! de I vA Costoru Sîîi Epil­aish Str. Italiană 4 — colț cu Bntev. Carol lîngă Biserica Armenească Cea mai higienică și mai bogată­­ instalațiune după ultima cerință a teh­nicei și a științei. Cele mai variate Systeme de băi, j dușe, aburi și aer cald, băi de a­­cid carbonic. Tratamente electrice și termice i contra artritismului, boalelor de sto­­­­mac și de nervi cu toate consecin­țele lor de debilitare. Băi speciale­­ pentru boale de femei. »·CO­MMÎ IN MIESSICIMA Mc. .Rosem­sten­a i — CMring d­cntîst «î­n Paris —« Vindecă boabele de gură, dinți și gît. Ex­tragerea și plombarea dinților fără durere- Punerea de dinți artificiali artistici PLOMBE IN EMAIL (Small) Calea Victoriei SO. (P. Teatralul) Boale lumești și nervoase consultă special Dactorai fjriajdl J£®. 94, Strada Cantacuzino Jfo* §& CUMPĂR CUMPĂR 1

Next