Dimineaţa, februarie 1906 (Anul 3, nr. 714-741)
1906-02-01 / nr. 714
m Mercuri 1 J februarie 1906 Grefa sculptorilor de la școala de meserii Școala de meserii din Capitală avînd a efectua timplăria și mobilierul bisericoi române din Sofia, obiecte comandate de ministerul cultelor a angajat pe mai mulți absolvenți ai școalei, cari să lucreze, plătindu-i cu ceasul. Scăzîndu-li-se salarul cu 5—10 centime pe ceas, sculptorii s'au pus în grevă părăsind lucrul. Ei declară că nu vor relua lucrul până ce nu li se va admite o urcare de salar și roagă pe toți colegii lor din Capitală și din țară să nu-i înlocuiască dacă cumva li se vor face propuneri din partea direcției școalei. Rep. întrunită la Piatra N., salută pe conducătorul instituțiunilor de instrucție din țară, deopotrivă ocrotitor al operilor culturale al tuturor locuitorilor pentru creșterea luminei în toate straturile sociale. Trăiască Romînia ! In numele conferinței culturale H. Rosenbaum Prin aclamațiuni biroul se compune din d-nii H. Rosenbaum președinte, rabinul Loebel, B. Samsoni, rabin dr. Rabinovicî, B. Sorel, H. Schein și S. Albrecht vice—președințî. Rabin dr. Nacht, rabin dr. Niemerower, I. Kahane, L. Lehenborg, Leibovici, Magder și Frühling secretari. D. H. Rosenbaum ia cuvîntul și salută deschiderea primei conferințe culturale la cari iau parte toți acei cari se interesează în mod viu de această importantă chestiune. Crede că de mult era reclamată o asemenea conferință care să pue o bază solidă pentru ridicarea nivelului cultural al evreilor. Este de părere ca să se lucreze în această privință în comun acord cu toate comparațiunile și societățile evreești. Propune să se înființeze o uniune culturală generală și un fond cultural pentru întreținerea acestei uniuni. D-nii rabin dr. Rabinovici, rabin dr. Nacht, rabin dr. Niemerower, Scarlat Albrecht, I. Sufrin, Em. Jacobi, studenții Leibovici și Frühling arată starea de decădere a școalelor israelite, slăbirea sentimentului național și necesitatea unui program practic general și pe baza aspirațiunilor sioniste. Se dădu citire apoi de către d-șoara Abramovici un referat al d-nei Schönberg (Galatz) despre educația femeei. In chestiunea organizarei unei uniuni culturale generale la care să conlucreze toate societățile evreești, se naște o discuție vie. I. I. Kahana se declara contra acestei idei pe motiv că sioniștii trebue să lucreze singuri aparte căci altfel vor fi în minoritate și nu se va adopta programul lor. La această discuție iau parte d nn: rabin dr. Nacht, rabin dr. Niemerower, Noel Bring, Chess, Sucher, Balter, B. Sorel, I. Schein, Birnbaum, B. Samsoni, Schönberg, Rosenbaum și alții. In cele din urmă se hotărește alegerea unei comisiuni provizorie care să se ocupe cu organizarea uniunei culturale generale. Se aleg d-nii H. Rosenbaum, S. Pineles, rabin dr. Niemerower, rabin dr. Nacht și rabin dr. Rabinovici. La ora 6 seara ședința s'a ridicat. * Au luat parte următorii delegați ai diferitelor societăți culturale și secțiuni sioniste. Roman : N. Bring, A. S. Rapaport, A. Sucher, S. S. Cheis. Bacăți: A. Iacobson și Balter. Botoșani: Scarlat Albrecht. Galatz: E. Sehen, Schönberg, Birnbaum și I. M. Ami. Iași: Frühling și Leibovici studenți: rabin dr. Niemerower. Focșani: rabin dr. Nacht. Birlad: rabin dr. Rabinovici. București: Roll student. Vaslui: B. Saref. George Vizien II din Craiova, a luat inițiativa ca toți ofițerii de cavalerie din armata romînă sa conseze pentru strîngerea fondurilor necesare cumpărarea darului ce se va face regelui, cu prilejul jubileului de 40 ani de domnie. Darul consistă dintr'o statue care să reprezinte momentul primirea prizonierilor de la Plevna, in războiul pentru neatîrnare. In Craiova se agită, de cîțiva bărbați politici marcanți, ideea unei acțiuni energice contra grecilor din localitate. In acest scop, e vorba să se lanseze, către toți cetățenii din acel oraș, un apel prin care să li se ceară a nu mai cumpăra nimica și nici a face vreo afacere comercială cu negustorii greci. • D. C. Orleanu, medicul șef al Capitalei, e pe cale de a termina raportul științific asupra situațiunei sanitare a Capitalei, pe tot timpul anului trecut, comparativ și cu datele statistice din principalele orașe din străinătate. •Mîine seară, la orele 4 srum.. Camera de meserii din Capitală va ține ședință publică in localul Camerei de comerț.S’a aprobat mai multe rectificări în budgetul extraordinar al județului Brăila pe exercițiul financiar 1905 - 1906. © Conferința ținută în T.Severin de d. A. D. Xenopol, academician și profesor universitar, pentru sporirea fondului destinat I la ridicarea statuei lui Cuza-Vodă, a produs un venit net de 750 lei. E vorba ca pînă la 1 Octombrie viitor, județul Mehedinți să fie complectînzestrat cu 11 spitaluri și 35 localuri de școală construite după un plan-tip. D. Mărășescu, veterinarul-primar al județului Dolj, a ținut o conferință sătenilor din comunele Mihăița și Coțofeni. D-sa le-a dovedit că producțiunea pămîntului, la noi, merge regresînd pe unitatea de teren mumcit. In urmă le-a dovedit superioritatea livezilor semănate asupra celor naturale.Mîine se întrunește, în localul Camerei de comerț din Capitală, la orele 5 jum. d. a. comisiunea instituită de ministerul domeniilor, pentru a studia modificările de introdus la actuala lege a meseriilor. © Aseară la societatea femeilor române de la Ateneu, d. I. Scurtu și-a dezvoltat în fața unui public numeros, conferința sa cu privire la: „Concepția despre viață și despre lumea lui Eminescu în poeziile sale: romantismul și pesimismul său. Academica conferință a fost ascultată, cu un viu interes, de publicul asistent. ”Societatea studenților în medicină ,,Junimea studioasă medicală“, luînd parte la expoziția națională din 1906 și publicind cu ocazia acestui însemnat eveniment „Darea de seamă a mersului societăței dela 1880—1906“ roagă pe toți foștii săi membri de a trimite adresa orașului unde practică medicina, titlul tezei de doctorat, precum și titlul lucrărilor medicale pe care le-au publicat. Răspunsurile pot fi trimise fie pe adresa societăței, str. Romulus (Azilul Elisabeta), fie pe adresa d-lui drd. M. G. Cadet, calea Moșilor 89. Direcțiunea liceului Sf. Sava roagă pe toți d-nnî foști elevi sau absolvenți ai liceului să binevoiască a înainta pe adresa d-lui profesor V. Vlădescu, str. Antim No. 39 (însărcinat cu istoricul liceului pentru expoziție), notițele d-lor biografice și orice informații privitoare la trecutul liceului. Ședința ateneiștilor, care urma să aibe loc, la Ateneu, era la orele 5 jum. d. a., din cauză că membrii nu s’au întrunit în număr, a fost aminată pentru o dată care nu s'a fixat încă. • Loc. „Farmecul“ cu scop sportiv va da în elegantele saloane Liedertafel in seara zilei de 2 Februarie 1906 țntîmpinarea Domnului a V-a serată artistică dansantă sub patronajul d-lui G. Stroescu, ajutor de primar. • Consiliul de miniștrii a aprobat aseară proectul privitor la reorganizarea ministerului de finanțe, proect prin care se prevede stabilitatea funcționarilor acelui departament. Consiliul a aprobat asemenea și un proect prin care se modifică unele dispozițiuni din legea timbrului fără a se urca vreo taxă. Scrisurile funciare urbane și rurale au suferit în cele două zile din urmă o scădere. Cele urbane cari erau 98 și jumătate au scăzut la 97 și 70. Cele rurale care stăteau la 102 au scăzut la 100 și 95. 6D. Toma Dragu, doctor în drept de la Paris, magistrat, își va deschide Sîmbătă 4 Februarie, cursul său liber de drept penal în sala V-a a universităței din București. Vineri 3 Februarie se joacă la teatrul Lyric vodevilul 423 cu d. I. Niculescu în rolul Pălărierului. Un public numeros și-a dat Intilnire să admire pe acest artist în unul din rolurile sale cele mai hazlii. Ultime informații © Guvernul »a însărcinat pe d-ni. D. Nenițescu, Grigore Cantacuzino,Burghele și Morandini, ca să trateze în numele țărei pentru încheerea convenției comerciale cu Austro-Ungaria. Tratativele se vor urma la Viena. Consiliul de miniștrii, în tot cursul ședinței de crz, n’a putut să se ocupe decit cu chestiunea grecească. Intri un viitor consiliu care se va ține probabil mîine, Miercuri, miniștrii se vor ocupa și cu cazul directorului căilor ferate. Se asigură că miniștrii vor face declarațiuni în parlament că d. Miclescu se va retrage la pensie cu siguranță, pe ziua de 1 Aprilie c. @ Studențimea universitară este convocată la o mare întrunire de protestare contra atrocităților comise de bandele grecești în Macedonia și contra uneltirilor grecilor din țară, pentru ziua de Joi 2 Februarie a. c. orele 9 p. m. în localul Asociației generale a studenților universitari romîni din calea Victoriei 110. 0 Membrii comitetului Asociației generale a studenților sînt convocați în ședință ordinara pentru astă-seară la orele 8 lum.. Din membrii cari vor lipsi nemotivat de in aceasta ședința, se vor considera cei demisionați. Din cauza întrunirei ce va avea loc Joi, conferința ce era să se țină Miercuri seara la Asociația generală a studenților, se amînă pentru săptămîna viitoare.Casa de Bancă Marmorosch Blank et comp. a hotărît înființarea unei fabrice de tricotage. Capitalul de 800.000 lei pentru această fabrică a și fost vărsat. A apărat : Expertiza gestiunilor Băncei de scont din București pe anii 1919_1902, de d-nii Ștefănescu-Brăila și Const. N. Săftoiu. Se anunță o seară din cele mai vesele la Teatrul Lyric pentru Miercuri, 8 Februarie. Artiștii Teatrului Național joacă hazlia comedie: Oh, Bărbații. Cei ce vor să petreacă o seară plăcută să reție de pe acum biletele, la Jean Feder. A Joi se întrunește, la orele 11 a. m . comisiunea de experți din ministerul finanțelor pentru a rezolva mai multe contestațiuni, ivite între comercianți și rămî, cu privire la tarifele vamale.D. general Gigurtu, comandantul di De la C. F. E. La 24 ianuarie orele 12 și 35 p. m., în stația Roșiori de Vede, linia Costești- T.-Măgurele mașina de manevră 03 i eșind cu un grup de 7 vag, pe acele barierei despre Popa, a lovit o căruță care tocmai în timpul acela trecea peste pasagiul de nivel. Nici un accident de persoane. La 25 ianuarie trenul mixt 357 linia Pitești-G.-Argeș a suferit o întîrziere de 143 m. din cauză că s’a defectuat mașina trenului la km. 129—200 între Merișani-Radu Negru prin ruperea unui buton de la biela motoare. Panica, printre pasageri a fost mare. S’a cerut“mașina de ajutor care s’a expediat la ora 1 jum. din Pitești pentru conducerea trenului mai departe. Mișcare în corpul medical In corpul medical din țară s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Februarie : D. dr. Z. Popescu la orașul Ploești, medic primar definitiv al acelui oraș, in locul d-lui dr. G. Vasiliu care ocupa postul provizoriu. D. dr. G. Giurtade, medic al orașului Slatina, în locul decedatului dr. Cristescu. D. dr. lacob Totoș de la spitalul județean Voinești (Iași), și d. dr. E. Bușinschi de la dr. Ștefănești (Botoșani), au fost transferați între dînși d. D. dr. N. Berechet, medic la plasa Teleorman, și d. licențiat în medicină, G. Ionescu, de la plasa Bistrița-i de-jos (Băicoîn) au fost transferați între dînșiî. 3 III Uneltirile grecești in Capitală — Lansarea decretelor de expulzare — In consiliul de miniștrii de erî s'a semnat jurnalul prin care se decretează expulzarea a șapte notabili greci din Capitală, cari toți au făcut parte din comitetul societăței „Helenismos”. Decretele au și fost înaintate aseară poliției spre a le executa. Au fost expulzați d-niî. N. ChrissoTelonis Christos Znppas Piinait Haitas P. Spandonidis Anton Valsamachis I)r. Miliaressis și T. Chicliiopnlos. Toate aceste decrete vor fi înaintate astăzi expulzaților prezenți în Capitală, htcheindu-se cuvenitele procese verbale și dîndu-se celor expulzați un termen de 24 de ore pentru a părăsi țara. Este însă probabil că cei mai mulți vor cere guvernului un termen de grație peste cele 24 de ore spre a-șî regula afacerile. Asupra expulzare d-lui Chrissovelonis, care, după cum știu cititorii, rămăsese în suspensie, putem spune că și ea a fost decisă de unanimitatea miniștrilor, în urma dovezilor zdrobitoare aduse de poliție în sarcina d-sale. Cu despre d-nii Ciricliano și d-l Oecilas, a căror expulzare fusese cerută de poliție în același raport, ea n’a fost încuviințată, deoarece acești doi din urmă nu fac parte din comitetul lui Selenismos, ci numai din societățile grecești Apolo și Patris. Un protest al d-lui Ciricliano D. Ciricliano, comisionar din Capitală, despre care am spus că poliția a confiscat o scrisoare în care d-sa insultă pe regele Carol și națiunea romînă, s’a prezintat era la redacția ziarului nostru. D. Ciriclianu ne-a declarat că d-sa nu este autorul scrisorei în chestiune și și dacă o asemenea scrisoare a fost găsită în adevăr de poliție cu ocazia perchiziției de la d. Sardelis, ea nu provine de la d-sa, ci e apocrifă. Spiritul de imparțialitate ne obligă să luăm act de această declarațiune. Manifestația de era dimineață La biserica grecească.—Manifestația pe stradă.— La „Adeveriți“._La „Universul“.—La poliție.— Discursurile de la Collaro. Un grup de vreo sută de studenți aromini s-au dus erî înaintea prînzului la biserica de pe b-dul Pake, unde se oficia un serviciu divin cu prilejul sărbătoarei celor Trei Sf. Ierardi. Aromînii nu au venit în grup compact, ci în mod răzleț. Totuși grecii, cari erau în biserică, văzînd că aromînii sosesc mereu, începură a părăsi biserica, pină în cele din urmă nu mai rămaseră înăuntru decît aromini. La un moment dat, cînd slujba ajunse la punctul unde un laic trebuia să citească Apostolul -- după cum se obicinnește în bisericile grecești — d. Tașcu Pucorea, farmacistul român, citi Apostolul în limba romînească. Preotul îi răspunse verseturile cuvenite, dar în limba grecească. Atunci se auzi o voce : — Răspunde in limba romînească, părinte ! — Nu răspund în limba romînească! —zise preotul. — Nu e nici un grec act.!. Nu vezi? Sîntem numai romînî. In urmă asistenții din sală cerură ca evanghelia să fie citită în limba romînă. E păcat... nu pot asta ! — zise preotul. — Dar nu e păcat, cînd ne opriți să ne rugăm în bisericile noastre din Macedonia în limba romînă ?! Voi ne impiedicațî în țară străină.. în Turcia... Așa-i că nu vă place? Pe cîți preoți de ai noștri, romîni, nu i-ați chinuit! Nu pot să rostesc evanghelia în limba romînă, căci nici nu o știu ! In vremea parlamentărilor, — poliția fiind avizata telefonic de cele întîmplate,— sosi de Romulus P. Voinescu, șeful poliției de siguranță. D-sa rugă pe manifestanți să părăsească biserica, neturburînd slujba religioasă. Le mai spuse în același timp, ca să aibă încredere în guvernul țărei, care va da soluția cuvenită în chestia grecilor. Manifestanții părăsind biserica grecească parcurseră bulevardul, trecură apoi pe la ziarele Adevărul. Universul, unde au strigat: „Ura!... Trăiască Romînia!... Jos grecii!...“ La Collaro In cele din urmă, manifestanții s’au dus la cafeneaua Collaro. Cînd aromînii începură a intra în cafenea, grecii cari erau înăuntru, neștiind ce se va întîmpla, o șterseră toți afară. D. Tașcu Pucerea luînd cuvîntul zise: — Stați, nu fugiți ! Nu avem obiceiurile voastre. N’am venit să facem scandal. Am voit însă, ca aci, unde pînă acum nu s’a auzit vorbind decît grecește, să se audă odată și glas romînesc. „Sîngele vărsat de voi în Macedonia va fi răzbunat astfel: „Dar am voit ca aci, unde s’au strîns bani pentru cumpărare de iatagane in Macedonia, aci unde voi ați strigat: „— Jos romînii ! „Aci să avem satisfacția să putem striga și noi odată : „—Jos grecii ! Trăiască Romînia! Trăiască regele Carol I! In urmă, în mijlocul unui entuziasm de nedescris a romînii cîntară „Deșteaptă-te Romíne“ și alte cîntece naționale. Apoi se comandară cafele negre, toată lumea așezîndu-se la mese. — Dar să nu fie otrăvite !— se auzio voce. In vremea asta sosi d. Romulus P. Voinescu, șeful poliției de siguranță, fugind pe manifestanți să fie liniștiți. — Noi nu sîntem barbari— strigară aromînii,—ci grecii! — Dacă am venit aci, nu aducem nici o stricăciune, ba mai facem alișveriș !—zise glumind un aromîn. Șeful poliției de siguranță se retrase. Afară în stradă se strînsese în vremea asta o mulțime enormă, care după un oareșicare timp s’a răspîndit în liniște. Manifestația de aseară Știrea despre lansarea decretelor de expulzare contra grecilor fruntași din Capitală, și în special a d-lui N. Chrissovelonis, a produs o mare satisfacție în toate cercurile din Capitală. Așeară pe la orele opt un grup de macedoneni și de studenți universitari a pornit din piața Sf. Gheorghe, cu o muzică în frunte și în strigăte de „Jos grecii !“, manifestați pe strade, la lumina torțelor. Pe strada Lipscani se formă un adevărat cortegiu, care se îngroșa luînd proporții din ce în ce mai mari. La Colaro Ajungînd în dreptul cafenelei Colaro, manifestanții scoaseră strigătul unanim de : „Jos grecii! Jos asasinii ! Jos conspiratorii“, în timp ce muzica intona un imn mortuar. Cafeneaua era plină de consumatori, toți greci, cari la sosirea manifestanților o luară la fugă, unii ascunzîndu-se, alții plecînd prin eșirea din dos. Antreprenorul cafenelei puse să sa tragă obloanele. Manifestanții însă avură atitudinea cea mai pacînică și cortegiul își văzu de drum fara a da loc la cel mai mic incident. Ajungînd la cafeneaua „Bursa", cortegiul se îngroșă cu un nou grup de romîni macedoneni cari așteptau pe manifestanți și astfel demonstrațiunea aceasta, aproape sporanee, luă un caracter impunător. Erau peste 3000 de persoane. La redacțiile ziarelor Ia nesfîrșite strigăte de „Jos grecii!“ „Jos bandiții!“ „Trăiască presa romînă!“ cortegiul porni spre redacțiile ziarelor din Capitală spre a le mulțumi pentru concursul ce au dat cauzei romînilor din Macedonia. Primul ziar spre care se îndreptară manifestanții fu Adevărul. In fața palatului ziarului, d. Tașcu Pucerea ținu o scurtă cuvîntare, mulțumind directorului nostru d. Const. Mille și colaboratorilor săi pentru campania energică ce au dus contra conspiratorilor greci. Mulțimea sublinia cuvîntarea strigînd : „Trăiască Adevărul! Trăiască d. Miile !“ De aci cortegiul trecu la ziarul Universul, unde de asemenea d. Tașcu Pacerea ținu o cuvîntare de mulțumire, în aclamațuinile mulțimei. Apoi se manifestă pe rind la Conervatorul, Epoca, Independența, Voința Națională, La Roumanie, Prezentul, Secolul și Acțiunea, La d. Bissescu Ajungînd la locuința d-lui Dissescu, mulțimea izbucni în aclamațiuni entuziaste de „Trăiască d. Dissescu! Trăiască luptătorul pentru cauza aromînilor!“ D. Dissescu apăru în fața manifestanților mulțumindu-le în cîteva cuvinte bine simțite și asigurîndu-i că e oricînd gata să lupte pentru cauza națională a fraților săi din Macedonia. Lut. dr. Leonte Dela d. Dissescu, mulțimea porni plină de însuflețire spre locuința d-lui dr. Leonte din str. Vămoî. Aci se cînta „Deșteaptă-te române !“ și se scoaseră aclamațiuni nesfîrșite de „trăiască conducătorul mișcarei macedonene !“ * D. dr. Leonte răspunse acestor aclamațiunî spunînd că nu și-a făcut decît datoria. La d. D. Moruzzi străbătînd apoi str. Academiei, manifestanții trecură prin fața ministerului de interne și strigară : „Trăiască consiliul de miniștrii" ; apoi se reîntoarseră pe calea Victoriei și se opriră în fața hotelului Boulevard unde se dădea un banchet în onoarea d-lui Moruzzi prefectul poliției. Aci mulțimea strigă: „Jos asasinii greci ! Trăiască d. Moruzzi !“ D. profect Moruzzi, d-ni. Voinescu și Camtuniari veniră în mijlocul manifestanților. D. Moruzzi le mulțumi și-a sfătui să se răspîndească in liniște și să aibe încredere în vigilența poliției și în acțiunea guvernului.* Manifestanții mai parcurseră străzile: Doamnei, Karageorgevicî, Smîrdan, Sf. Dumitru str. Carol, str. Brîncoveanu, trecînd Dîmbovița și mergînd în Dealul Spirei, de unde apoi s’au reîntors în piața Sf. Gheorghe și s’au împrăștiat. Nouile cercetări ale poliției Pentru a reveni cu nouă amănunte asupra anchetei contra uneltirilor grecești, vom spune că prin expulzarea celor șapte membri ai comitetului societăței „Eienismos“, afacerea aceasta e departe de a fi închisă. Poliția Capitalei continuă cercetările în privința celorlalte ramificațiuni ale uneltirilor grecești și în special asupra acțiunei societăților Patris și Apolo. Putem spune că la serviciul siguranței se lucrează acum la clasarea unui bogat material și a unui voluminos dosar privitor la expulzarea unui mare număr de persoane, care au jucat un rol mai puțin important în mișcarea grecească. Cînd acest dosar va fi terminat, poliția va cere guvernului expulzarea în bloc a tuturor grecilor găsiți vinovați, tabloul cu numele acestor greci se pregătește acum la poliție. Cast. Amănuunte asupra expulzărilor Demersurile lui Valsamakis In privința expulzărilor putem să mai dăm următoarele amănunte : Anton Valsamakis sosise ora dimineață în Capitală, în urma zvonului ce-l aflase că va fi expulzat. Dînsul a făcut orî toată ziua numeroase intervenir! pe la persoane influente pe care le cunoaște din copilărie. Toate demersurile au rămas însă zadarnice, căci consiliul de miniștrii hotărise încă de Sîmbătă ca Valsamakis să fie expulzat. Decretul de expulzare îl va fi comunicat azi în Capitală. Intervenirile pentru d-rul Cecilias în unele cercuri politice se afirma aseară că d-rul Cecilias, — unul dintre principalii greci cari au scăpat de pedeapsa expulzării,—ar fi fost cruțat în urma stăruințelor ce s’au pus pe lângă guvern de către un avocat, el însuși de origină elină. In alte cercuri se afirmă însă că miniștrii au cerut poliției să facă un supliment de anchetă asupra lui Ciricloano și Cecilias și că după facerea acelui supliment de anchetă vor fi expulzați și aceștia doi. i Corte cu poliția a și început aseară să aduna nouă dovezi asupra culpabilităței lui Ciricleano și Cecilias. Ce a fost Panaite Haitas Panaite Haitas, bancherul grec care a fost expulzat, înainte de a fi milionar, spun cunoscuții, era un simplu misit, care avea învoială cu un cunoscut magazin de haine, spre a-i aduce clienți. Pentru serviciul său, Hallas primea un comision de 5 la sută. împrejurările au făcut insă ca Hallas să devie moștenitorul bogătașului Kiriazi și astfel din simplu misit a ajuns milionarul care-și permite luxul de a contribui cu sume însemnate de bani la întreținerea bandelor de greci în Macedonia. Notri dovezi de vinovăția lui Crissovelonis O persoană oficială, în măsură de a fi bine informată, ne-a făcut comunicarea că bancherul Chrissovelonis a impus f funcționarilor săi de bancă să se înscrie în societatea „Helenismos“ și să contribue cu suma de bani la îndeplinirea scopului ce urmărește acea societate. — Dacă poliția face cercetări în aceasta direcțiune, ne dispunea persoana de la care deținem această știre, are să descopere multe alte acte de filoelenism de ale lui Chrissoveloni. Grecii dela Brăila și Galați Odată cu ziarele oficioase am anunțat că polițiile din Brăila și Galați au primit ordine să facă minuțioase cercetări la unii greci din acele orașe, bănuiți a fi contribuit la acțiunea contra românilor din Macedonia. Rapoartele celor două poliții se așteaptă la ministerul de interne și pe baza lor, consiliul de miniștrii va emite nouă decrete de expulzare. C. Dem. Greva lucrătorilor lumînărari Lucrătorii de pe la fabricile de luminări de ceară, au încetat erî lucrul Ei cer să li se plătească pe viitor 35 bani de fiecare kilogram de luminări Lucrătorii s'au prezentat eri la unul din patroni, d. Dimitrescu-Militari care a aprobat cererea lor. Azi ei se vor duce și la ceilalți patroni și dacă cererea lor nu va fi acceptată, se vor pune în grevă. Societăți și întruniri întrunirea cintăreților din sec. „Ion Cncuzel“.—Eri in sala băilor Eforiei s’au întrunit membrii societăței „Ion Cncuzel spre a discuta asupra situației acestei societăți. Ședința s’a ținut sub președinția d-lui C. Alexandrescu. D. Gh. Culea, luînd cuvîntul spune, că societatea în momentul de față nu are un comitet, de orice actualul comitet este ales provizoriu încă din ziua de 4 Decembrie, șî-a dat probe de incapacitate, procedînd la rezolvarea cererilor în mod arbitrar. Din această cauză membrii societăței în număr de 150 cer să se formeze un nou comitet care să fie definitiv. Următorii domni sunt aleși cu unanimitate de voturi în noul comitet : președinte d. Toma Popescu, d-nii Petrache Popescu, Vespasian Popescu, Hagi P. Popescu, Ilie Popescu, Stancu Popescu, Costache Alexandrescu, Ion Bucurescu, Ion Niculescu, D. Popescu , Gh. Constantinescu, P. Brătulescu, Ion Tănăsescu, Gheorghe Culea, Cristea Petrescu și Teodor G. Dobrescu controlori. Tipografice.—Lucrătorii tipografi de la Monitorul Oficial“, nemulțumiți de modul cum sunt tratați au înmînat un memoriu d-lui ministru de interne. Aseară au ținut o întrunire la Bursa Muncei. Cum sînt păziți pungașii la Rusciuc Doi pungași cunoscuți, anume Mihalache Constantin, zis Nagît cel Mare și Ghiță Constantin zis Nagît cel Mic, au săvîrșit mai multe furturi și spargeri în Capitală și au trecut apoi în Rusciuc. Serviciul de siguranță a cerut zilele; acestea poliției din Rusciuc arestarea lor, și acum două zile au înștiințat căcei doi pungași au fost arestați. Doi agenți polițienești au fost trimiși la Rusciuc pentru a-i lua în primire. Ajunși la Rusciuc, autoritățile au refuzat de a-i încredința celor doi agenți, zicînd că ei trebuesc ceruți pe cale diplomatică. Pină să se facă demersurile necesare cei doi pungași, au evadat din închisoare, făsînd acolo un ceas cu lanț de aur și 80 lei. St. Ateneul j Romin — Jubileul d-lui Gr. Ștefănescu — Aseară s’a împlinit 40 ani de cînd eminentul academician și geolog, d. Gr. Ștefanescu, e conferențiar al Ateneului. Cu acest prilej un discipol al acestui profesor, i-a adus în public omagii versificate. Din partea Ateneului, a vorbit d. Gr. Tocilescu, urîndu-i spor la muncă și de aci înainte ilustrului academician care a făcut să vorbească pietrele, preumblîndu-se prin veacurile în fața cărora Istoria însăși rămîne uimită. In urmă, d. Gr. Ștefanescu vorbește despre fenomenele geologice explicate de popor prin legende și începe prin a spune că acum 40 ani, de la aceiași tribună, a vorbit despre animalele antediluviene. Arată cele trei legende prin care țăranul român caută să-și explice fenomenele geologice și spune că prima legendă a aflat-o în Dobrogea și are un caracter religios, a doua pe valea Bistriței din jud. Neamțu iar a treia întemeiată pe dragostea a doi flăcăi pentru o fată, a aflat-o in jud. Tulcea, pe drumul dintre Ghecet și Macin, la localitatea numită Piatra Fetei. Prima legendă se raportă la stratigrafie, iar celelalte două la petrografie. Conferențiiarul dă apoi explicația științifica a acestor legende, slujindu-se de desenurî și picturi reprezantind diferitele evoluții coate pămîntului. Publicul a primit cu aplauze frenetice pe jubilar și tot cu ovații demne s’a încheiat conferința de aseară a celui dintîiu geolog din Romînia L. I. DE LA TEATRU Teatrul Lyric : La Massiere cu Suzanne Després. D-na Després, reîntoarsă pentru a da două ultime reprezentațiuni, ne-a făcut cunoscută aseară noua comedie a lui Jules Lemaitre La Massiere. E un studiu de observațiune din mediul artistic al pictorilor. Un bătrân pictor, om însurat, nutreș- te o afecțiune tainică pentru o tînără fată, pictoriță și supraveghetoare la cursul său de pictură. Fiul său prinde dragoste de aceeași fată și iată-l pe tată gelos de fiul său, pe cînd soția suferă de acest sentiment al soțului ei. In cele din urmă însă, bătrînul pictor unește pe fiul sau cu tînăra fată. Suzanne Després a jucat rolul tinerei fete oneste cu acea simplitate și căldură comunicativă cari fac o atît de adincă impresie. Foarte bine s'a prezentat în rolul bătrinului pictor d. Marey și corectă d-na Basti în soția sa. Delagalerio Baluri și serMrî Balul „Bursa Muncei“. Sîmbătă seara a avut loc în sala băilor Eforiei balul „Bursei Muncei“, la care a asistat foarte multă lume. Sala era decorată în mod splendid, lojile împodobite cu covoare, draperii și ghirlande de flori, iar scena aranjată într-un bazar artistic, cuprindea o mulțime de obiecte printre cari se distingeai cele dăruite de principesa Maria, d-na Emma Lahovary, dr. Cantacuzino, casa Capșa, D. M. Bragadiru, M. Ionescu și diferiți giuvaergii, fabricanți, meseriași și comercianți. La sosire, d-na și d. Ion Lahovary, au fost primiți de un numeros public și d. Marin Alexandrescu în numele „Bursei Muncei“ le-a oferit un frumos buchet de flori, apoi străbătînd sala în urale generale ale numerosului public au mers pe scenă care avea un aspect feeric. Aci au fost întîmpinați de comitetul doamnelor în numele căruia d-na Henriette L. Negrescu le-a oferit un prea frumos buchet de flori, apoi au avut loc prezentările după care d-na și d. Lahovary au intrat în incinta tombolei, admirînd aranjamentul ei, s-a deschis apoi jocul la tombolă, iar în sală se varsa cu multă animațe. La șampanie, d. Marin Alexandrescu a închinat pentru d. ministru Lavovary și familia d-sale, căruia î-a mulțumit d. ministru avînd progres „Burse Muncei“ și propășirea clasei producătoare, iar d. inginer Bujoiu a închinat pentru „Bursa Muncei și ministerul muncei naționale. Printre asistenți erau d-niî: Ion Kabad era adtorul Domeniului Coroanei, colonel Mavrocordat aghiotant regal, Grigore Cerkez directorul poștelor și telegrafelor, D. Moruzzi prefectul Capitalei, Emil Lahovary, Radu Văcărescu, N. Cosăcescu secretarul general al ministerului de domenii: Nicu Lahovary, inginer Jaques, I. Oatz, Drossu arhitect, L. Negrescu procuror, Ionescu-Dolj, judecător Pherichide, inginer Bujoiu, Juvara, inginer Toroceanu, G. M. Macedonescu, Theodor Radivan, Frantz I. G. Frunze, Radu Popp, Iliescu, Becheanu, D. Lazarovici, H. Durand, Vișan,Soare Ionescu, St. Casimir, sculptor A. Iliescu, M. D. Botez, Clement Popescu, C. M. Babic, Spiridon Gociu, D. S. Raftopol, Ionică Petrescu, Al. Nicolaevici, Leon Dumitrul, D. Gavrilă, I. Călărășanu, G. Roman, Nae Simionescu, N. Ionescu, Stănescu cofetar, G. Lărgeanu, Vasiliu mecanic, Matei Mușetescu, I. Frimu, V. Andreescu, Nae Iliescu, Georgescu Corbu, Toma Georgescu, Christache Marinescu constructor și alți mulți. Balul a avut o reușită din cele mai strălucite, s-a dansat pînă la ziuă. Cîte pentru beneficiu, el a fost de 4570 lei. Cărți și reviste No. 4 din „Bunul prietin“, revistă pentru tinerimea din școalele secundare, redactată de profesorii gimnaziului din Tg.-Jiu, a apărut pentru luna Februarie, cu următorul sumar : Puiu tatei, de jSticon; O conștiință neagră, de A Cranie; După o călătorie din Marte,de Alandron ; Din trecutul păm. nostru, do_Aldem; Beniamin Franklin; Funerul, Drumul spre bogăție de P. G.; Varietăți de I. C.; Escursiuni pe Lotru de I. Nicolini elev; Ostaș (poezie) de Miluță; Recenziune (Octav. Goga) de G. D. Teod.; Escursiune la Bucov de O. Candiano elev, Supliment cuprinzind știri școlare, probleme și cestiuni de rezolvat, poșta redacției și administrației precum și soluțiuni de probleme din No. 2. EVA Manalovici Moses Juster LOGODIȚI Moinești In locul oricărei alte invitațiuni DÎMINEAȚA Sophie Moscovici Moritz Fischman LOGODIȚI București fidme Emlimnire Subsemnatul Baifeis Bacal, domiciliat în comuna Hîrlău, jud. Botoșani, am asigurat în luna Martie 1905 la societatea de arJigssriM’s „POKCIEBA“ prin d. Jean Iringer, reprezentantul ei principal în Botoșani. 38 (treizeci și opt) cai și epe, întimplîndu-se să moară patru cai și două epe și avizînd societatea de moartea lor, a procedat imediat la estimarea și plata daunei suferite spre deplina mea mulțumire, pentru care fapt, mă simt dator a aduce viile mele mulțumiri sus zisei societăți și a sfătui pe toți concetățenii de a’șî asigura vitele lor, deoarece aceste asigurări constitue o adevărată binefacere și mîntuire pentru noi. (ss) Faibis Baicul Hîrlău județul Botoșani CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 2g Ian. 1906 Viind ív» Renta amor. 1905 «017.1 92175| ~92 25 fo/o Secta AIM. 1905 .B. 93 25 93% D/o Rentă internă. 92 50 931— i °/a Obi. jud. Comun. 103.— l H] — *%| Obi. Com. Bucur 91175 92 255% Scris. Func. Rur. 101125 101|75 l °/o . . . 96|s0 9625 % „ „ Urb. 97 50 9S!.ăO v » » iași 95Í50 9öjöG Acțiuni B.Kațion .3090 — 3110 — „ „ Agric.) 508 - 51.5 — „ Scomp.Bu 195— 200 — Cor. var. austriac. 105 ?0 106 50 Mărci germane 123 50 124150 Bancnote franc. 101— 10150 ” italiene 100— Iuli — „ rubl- Kîrul 265 — 276 — Plătim cupoanele pe 1 ianuarie 1908 Externe fără nici un scăzămnt_____________ 3-lor Scarlat £upescu Special în hoale interne (de piept fie stomac etc.) CONSOLTAȚIUNI de la 2—3 Strada Carol Ne. SS TEATRU DRIC MEREURI IRMMMI O singură reprezentație a piesei Comedie în 4 acte de CAPsig, tradusă de d-nul Emil ». Fagare tresată eJs Artiștii Teatrului Național Biletele se află în Jean Feder Circul HENRY josfă-seară parii 31 ianuane 1906 Mare Representație datală ” &“ Mare succes The 4 Rasso’s, regii aerului THE 10 FEZZJUU ARABS flarea fantomimă Jasma — Albă ca Zăpada — etc.,etc. triitorul iar En wanway Cunoscutul Magasin .JOCKEY CLUB“ s'a mutat La PASAGIUL BOKAN 19 reducînd cheltuelile de administrație cu 75 °/o, primește și efectuează prompt orice comandă de: Lingerie, Trusouri, Croitorie, Cionti», Batiste Gulere și Manșete pentru bărbați cu următoarele prețuri: Lei 8.50 duzina gulere întoarse , * 7.50 ° „ drepte 10.— „ Manșete „ 8.50 O cămășe Zefir alb cu pept Olandă. „ 18.— duzina Batiste albe de Olandă cu monogramă. Aceste prețuri le menține pînă la 30 ianuarie a. c., deoarece mai tîrziu toate prețurile de mai sus se vor urca sensibil în vederea Noului Tarif Vamal care se pune în vigoare la 1 Martie viitor. SE CAUTA un grajd cu șopron pentru 3 cai, cu preferință în apropiere de circ. A se adresa la Ji-un Avocat Dr. Stern str. Sapienței 4. Ir. J Jhyerselm Laureat al Facultăței din Paris Elev al profesoruli al SRBI&EhfcU Specialist pentru boaiele de Crsaj și Ureelică Consultațiune de la 2—6 a. m. SO Str. I. C. Brătiana IO (fost GoRiî*25) Produsele Știrbe? Telefon 11/8 — Calea Victoriei 121 oferă, zitnic proaspăt: Lapte dulce , 40 bani litru în magazin 45 „ ,, adus la domiciliu proaspăt de masă Calitate extra-superioară — Lapte bătut, 30 bani litru ! Avînd cantitățî suficiente din aceste produse, comandele se efectuează prompt. NOUL INSTITUT Bijuterii uzate și pietre fine Plătesc preturi mai mari ca oriunde LEON WEISSBLUTH 817 CAIEA VICTORIEI 4 © -a cerere trimit la SemiciM -A lor.Eraclie Sterian I Specialist in boale Interne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile j Consultații de la 10—FS și de la 5—7 33. STR. BIBESCU-VODA, 33 (Colț Șerban-Vodă! de I vA Costoru Sîîi Epilaish Str. Italiană 4 — colț cu Bntev. Carol lîngă Biserica Armenească Cea mai higienică și mai bogată instalațiune după ultima cerință a tehnicei și a științei. Cele mai variate Systeme de băi, j dușe, aburi și aer cald, băi de acid carbonic. Tratamente electrice și termice i contra artritismului, boalelor de stomac și de nervi cu toate consecințele lor de debilitare. Băi speciale pentru boale de femei. »·COMMÎ IN MIESSICIMA Mc. .Rosemstena i — CMring dcntîst «în Paris —« Vindecă boabele de gură, dinți și gît. Extragerea și plombarea dinților fără durere- Punerea de dinți artificiali artistici PLOMBE IN EMAIL (Small) Calea Victoriei SO. (P. Teatralul) Boale lumești și nervoase consultă special Dactorai fjriajdl J£®. 94, Strada Cantacuzino Jfo* §& CUMPĂR CUMPĂR 1