Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)
1906-06-11 / nr. 841
^Duminică zi lume 1905 ASTAZI:10 (23) Iunie 1906 CALENDAR. Ortodox : Mart. Thimoteiu, Ep. Bruset » Catolic : Sidonia și Edeltrud Răsăritul soarelui 4 și 32 m. Apusul soarelui la 8 și 1 m. pretutindeni este cit se poate de frumos, liniștit și călduros. Joi după amiază a mai plouat cite puțin pe alocuri in vestul Mun--------u Jteniei. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei 29 gr. în mai multe localități, iar cea mai coborâtă de peste noapte 10 gr. la Rucăr. Barometrul este staționar. A plouat la: Oltenița 3 mm . Bâîcești 5, Câmpina 2, Găești 1, Alexandria 6, Roșiorii-de-Vede 5, Corabia 3 și Strehaia 2 mm. de apă Rapntstml. ExPoziția istorică din str. Ion C. Brătianu : Vederi din razboiu.— artHiulttuplu Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național . Pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vodevil în 3 acte localizat de domnul Emil D. Fagure.—Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Parcul Oteteleșeanu : Compania lirică romina de sub direcția d-lui Grigoriu va cînta pentru prima oară Fata de spălătoreasă operetă în 3 acte de Buchbinder. Muzica de Raimann. Tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure.— Sala și grădina Bragadiru : In toate serile reprezentațiuni date de artistul I. Nicolau.— Grădina Blanduziei: Artiștii asociați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu mare succes: Cvarterul lui Don Maior.—Grădina Ambasadori (Strada Academiei —In fiecare seară Teatru de varietăți și balet de 30 domnișoare. După reprezentație la orele 12 Noaptea bal cîmpenesc. Grădina Lieblich (Jignitza).— Ultimile reprezentațiuni ale renumitului artist S. Mogulescu, se va reprezenta : Emigranții, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri de Sumer Senkevici, muzica de S. Mogulescu. MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești Expoziții : Palatul Ateneului român expoziția artiștilor francezi, pictori și sculptori. — In rotonda Ateneului expoziția pictorului Eugen Voinescu. deschise. EXPOZIȚIA Balonul Rominia al societății aeronautice române așa cum s’a purut vedea în ziua deschidere! Expozițiunea Agricultura In pavilionul ungar Regele vizitînd pavilionul ungar, s’a oprit mai mult în secțiunea agriculturei, și luînd cunoștință de toate cele espuse, a exprimat păreirea că cultivatorii români ar trebui să dea ratare atențiune acestei secțiuni care ar fi pentru din și foarte instructivă. Intr’adevăr dintre țările cari ne înconjoarăi aceea care are mai multă asemănar’e cu noi și ca sol și ca climă și ca condiție de muscă, este Ungaria. Ca și nui ea este o țară, al cărei principal izvor de bogăție îl constitue agricultura, ț Și înaintea noastră această țară a căutat să dea cea mai mare dezvoltare agriculturei, s’o înzestreze cu toate mijloacele ce dă tehnica și știința modernă. Experiențele făcute de această țară sînt deci de mare însemnătate pentru noi și deja dînsa putem învăța nu inima! Ce trebue să facem, dar și ce nu trebue să încercăm, dacă nu voim să ne risipim munca în zadar. In primul rind ar trebui să învățăm dela Ungaria cît este de necesar să regulăm cursul apelor. Dela 1867 pînă la 1904 Ungaria a cheltuit 245.494.962 coroane pentru regularea cursurilor de apă. Prin aceste lucrări im numai că s’au creat importante căi de comunicație, dar s’au înlăturat aproape cu totul dezastrele produse de inundațiunî și s’au cîștigat mari terenuri pentru agricultură. Acum 30 ani stufișurile acopereau în Ungaria 20 la sută din pămîntul arabil, astăzi nu maî acopăr decit 10.73 la sută. Acum de curând în ferma statului ungar Pekla s’au făcut experiențe cu cultura orezului. Reușita fiind bună s’a și început cu întinderea acestei culturi și deși acum nu sunt decit 500 hectare plantate cu orez, e de prevăzut că cultivarea acestei cereale va merge mereu progresînd. Statul ungar face mereu sforțări pentru răspîndirea culturei cânepei, inului și mai ales a hameiului. Institutori anume angajați parcurg localitățile bune pentru cultura acestor plante și învață pe locuitori creșterea și întrebuințarea lor. Mari sforțări mai face guvernul ungar pentru creșterea pomilor fructiferi, răspîndirea grădinăriei și a •ranzavageriilor. Statul posedă 36 pepiniere care împart 7.500.000 plante și arbori pe an. Municipalitățile, școlile și comisiile agricole posedă 9000 pepiniere. Așa a ajuns Ungaria să exporte anual fructe aproape pentru 4 milioane coroane, fructe uscate pentru 200.000 coroane, nuci și alune pentru 600.000 coroane. Creșterea păsărilor e de asemenea mult ajutată de stat și Ungaria exportă pe an ouă și păsări în valoare de 35 milioane coroane. Pentru a răspîndi sericicultura statul ungar a făcut și face sacrificii enorme. Cu chipul acesta a ajuns să aibă o producțiune anuală de 1.750.000 kilograme. Creșterea vitelor a luat de asemenea un mare avînt. .Proprietarii de vacî sînt organizați în 584 societăți cooperative de lăptărie cu 55.981 membri care posedă 93.839 vaci și produc 95 milioane litri de lapte și aproape 13 milioane kilograme de unt. Cum s’a ajuns la rezultate bune în agricultură, la ce rezultate s’a ajuns, cum se dezvoltă industria casnică, etc, etc.—lucruri despre cari datele de mai sus dau numai o slabă idee,—se poate vedea în secția agriculture! din pavilionul Ungariei. Orice agricultor român să înțeleagă deci cuvintele regelui care-i recomandă să dea toată atențiunea sa acele secțiuni. ----------- «WB» ♦ -------- Viața politică iar despre remaniare iar se vorbește despre remaniarea guvernului. Sunt persoane în măsură de a fi bine informate cari afirmă că în cursul săptămînei viitoare vor fi im- portante evenimente politice interne. Se afirmă că d. ministru al justiției s’ar fi decis să se retragă din guvern pentru motivul că e obosit și pentru acela, de a înceta să mai fie paratenerul prin care s’au scurs pîn’acum loviturile date guvernului de către opoziție. Demisionînd din guvern d. ministru al justiției, se dă ocazie d-lui Cantacuzino da a remania ministerul. Și cind e vorba de remaniare, iar se pune greaua chestie: cum trebue să se facă remaniarea. Să se introducă in guvern un ministeriabil din partid ? Să se facă o remaniare mai largă, provocindu-se retragerea altor d-nn miniștri ? Sau să se facă fuziunea între guvernamentalii de azi și conservatorii conduși de d. Carp ? In cazul complecttărei cabinetului cu un ministeriabil e greutatea alegerei viitorului ministru, cind sînt atîția ministeriabili. In cazul unei remanieri mai largi ar trebui să plece mai mulți din actualii miniștri, cari însă nu consimt să plece. In cazul unei fuziuni ar fi nevoe imediată de dizolvarea parlamentului, căci s’a făcut dovada că actuala Cameră, în majoritate e numai pentru actuala formațiune ministerială și hotărît în contra unei fuziuni cu partizanii d-lui Carp. Deci iată atîtea greutăți ce se pun în calea d-lui Cantacuzino, care și-a manifestat dorința de a remania guvernul. Cum însă d. ministru al justiției voește să plece din guvern, d. Cantacuzino are să fie silit a da o soluție crizei ministeriale ce e pe cale de a se declara. Se afirmă că d. ministru președinte ‘e hotărît să aleagă calea cea mai simplă, pe care a fostt eit-o foarte des d. Sturdza , să ia d-ln interimatul ministerului justiției și să aștepte pînă la ocazii mai potrivite pentru rezolvarea crizei ministeriale. C. Dem. Bărcile jubiliare Direcția generală a poștelor a început să pue în circulație mărcile jubilare, care sunt foarte drăgălaș lucrate. Următoarele mărci se găsesc, pînă acum la orice debit. Marca de 15 bani e de culoare violetă. Pe dânsa se văd portretele principelui Carol, la 1866 și al regelui Carol la 1906. Intre portretul e capul unui vultur, ce ține o cruce în gură. Marca de 5 bani de culoare verde, are un tablou în miniatură, reprezentind pe Domnul Carol I lingă bateria de la Calafat, în 1857, el adt văzând prima ghiulea căzîndu-i la picioare exclamă : — Ah, această muzică îmi place! Măreile de 1 ha, 1 ban, 3 bani, 10 bani și 40 de bani nu diferă decît prin culoare, avînd toate aceiași gravură : portretul regelui Carol, pa care un înger depune o ramură. Ele au inscripția: Rominia în al XXV-lea an al Mezatului, dedesubtul portretului; Nihil sine deo, deasupra portretului. Mărcile acestea din urmă nu diferă decit prin culoare. Zilele acestea se vor mai pune în circulație mărci de 5 lei, 2 lei, 25 bani, pînă la complectarea seriei. Rep. —a» < «iIP» Știri judiciare Ioan Dumitrescu, agent fiscal, condamnat la un an închisoare pentru fals, făcând apel, Curtea secția III a amînat dr apelul pentru 9 Octombrie. — Al. Damian [zis Diaconescu dîndu-se drept controlor al Regiei a înșelat pe mai mulți debutanți. El a fost arestat și tribunalul î-a confirmat mandatul. — Tot ori a fost reconfirmat mandatul de arestare al fahtului Steinberg din calea Grivițeî. Spectacole In grădina Liebeck („Jignitza“), are loc ultimele reprezentațiuni ale talentatuluartist Mogulescu în zilele de 9, 10 și 11. Se va juca pentru prima oară „Eimigranțiî“, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri, piesă care a avut cele mai mari succese pe scenele teatrelor din America. Orchestra de sub conducerea tînărului Segailescu va delecta publicul, începutul la orele 9 seara. Cărți și REVISTE A apărut: Bunul prieten, revistă pentru tinerimea din școalele secundare. Apare la Târgu-Jiu, odată pe lună sub îngrijirea profesorilor gimnaziului „Tudor Vladimirescu“. Căile de comunicație, în special, căile ferate române, privite ca un factor important în toate ramurile de activitate omenească, teză de licență, lucrată de Ioan F. Russescu de la școala superioară de științe de stat. Dușmani ai neamului, roman de Ludovic Dauș. No. 1 din Revista Brevetelor și industriei. A apărut No. 8, din Apărătorul săteanului, revistă populară pentru stîrpirea relelor de care e bîntuită populațiunea rurală, cu un bogat cuprins. Un număr 15 bani. Abonamentul 5 lei pe an cu premiu. dimineața Ultime Informații . Astăzi de dimineață a plecat la Tîrgoviște o delegație de 12 funcționari din ministerul domeniilor, sub conducerea d-lui Eug. Zamfiropol, șef de biuren cl. I. spre a asista la inmormîntarea rămășițelor pămîntești ale colegului lor Ion I. Popescu, șef de biuren în acest minister. Delegația va depune la sicriul defunctului două coroane: una din partea ministerului și alta din partea funcționarilor. • D. Hagi-Anton, prefectul județului Tulcea a înștiințat ministerul domeniilor că lăcustele continuă a apărea in Delta Dunărei, luînd proporțiuni îngrijitoare. Ele s’au stabilit pe o întindere de 500 hectare. Ministerul domeniilor a dat ordin d-lui inspector zootehnic Const. Maniu să se instaleze pînă la exterminarea lor în centrul teritoriului infectat de lăcuste de unde ajutat de d. medic veterinar Al. Marcy și de mai mulți revizori de vite, să conducă lucrările pentru o mai energică combatere, cu ajutorul sătenilor. Consiliul de miniștri a deschis un credit de 16 mii lei pentru plata lucrătorilor întrebuințati la combatere. Dacă va fi trebuință se vor chema și soldați. Se speră că într-o săptămînă lăcustele să fie exterminate cu desăvîrșire. Clădirile pentru pescării ce se construesc în portul Brăila de direcțiunea serviciului hidraulic, compuse din 5 compartimente noul și 4 mici pentru comercianți și 1 pentru administrația pescăriilor, pendinte de ministerul de domenii, vor fi gata în curînd. Zilele acestea se va ține, în orașul Brăila, licitație publică pentru închirierea compartimentelor de pescărie destinate comercianților din localitate. • Cursele de călătorii pe linia Galați- Brăila, la zilele de 11 și 18 Iunie a. c. cind vor avea loc la Brăila alergări de cai, se vor face după următorul itinerariu : Plecarea din Galați la 7.30, 10. 45 dim., 2.30 și 6 p. m. Plecarea din Brăila la 9.30 dim., 12.30, 4.30 și 8.30 p. m. • Directoarea leagănului Sf. Ecaterina ne roagă să anunțăm că această instituțiune s’a închis pînă la 1 Septembre deoarece toate locurile sînt ocupate, și că are 2 băețî și trei fete de dat de suflet. • Comitetul școalei „Cultura“ din Hîrlău ne scrie arătîndu-ne că e inexactă știrea dată de ziare cum că d. Ițic Grüinberg și-ar fi însușit 600 de lei din banii societăței. Comitetul Uniunei industriașilor din Romînia a lansat o circulară tuturor membrilor săi punîndu-se în vedere că în fiecare Sâmbătă de la începutul unei Luni, să se întrunească în localul Uniunei pentru a-și exprima doleanțele lor spre a se interveni, în sensul dorit, pe lângă cei în drept. • La ministerul de finanțe au început a sosi observațiunile cerute administrațiilor financiare de minister cu privire la modificările ce sunt a se aduce actualei legi a taxei de timbru și înregistrare. Se știe că d. ministru de finanțe are intențiunea de a veni, la toamnă, cu un nou proect de lege asupra acestei chestiuni. . . • Toți străinii caii au vizitat Capitala cu ocazia inaugurărei Expoziției, s’au exprimat în termenii cei mai elogioși asupra splendidului stabiliment de hidro și electoroterapie al d-lui dr. Erdreich. Mulți dintre dingi n'au ezitat să declare că în ce privește condițiunile igienice și superioritatea tehnică a instalațiilor, acest stabiliment se poate compara cu cele mai renumite din străinătate. Stabilimentul e situat pe bulevardul Carol colț cu str. Italiană. • Direcțiunea sanitară continuă cu rînduirea lucrărilor sale în pavilionul de la Expoziție. Intre altele, s’a expediat eri de la minister și un plan grafic de sanatoriu de izolare pentru tuberculoșî. D. dr. Koslinski e, după cum se știe, însărcinat cu supravegherea acestor rînduiri. • Consiliul sanitar superior s’a ocupat, în ședința de aseară, de chestiunea taxelor farmaceutice supuse examinărei unei comisiuni în scopul unei eventuale modificări. De asemenea, consiliul s’a mai ocupat și de chestiunea spitalului comunal din Ploești, donațiunea C. Movillă. • Domnul Leitner, directorul celebrei fabrice de mobile Portois et Fix din Viena care a venit în țara noastră spre a asista la deschiderea Expozițiunei generale, a avut onoarea de a fi prezentat regelui cu ocazia vizitei ce a binevoit să facă pavilionului austriac. Regele a felicitat în mod viu pe d-l Leitner pentru gustul incomparabil și frumusețea artistică a mobilelor expuse. De altfel aceste elogii sunt binemeritate, fiindcă Cassa Portois et Fix, furnizoarea Curtei noastre regale și princiare și de o reputațiune universală, a mobilat numeroase case particulare, precum și palate private. Ea este de altfel și furnizoarea mai multor palate regale și princiare din Europa. Cititorii noștri vor găsi acolo mobile de toată frumusețea, și noi nu putem îndeajuns să le recomandăm de a vizita această foarte interesantă expoziție la pavilionul austriac. • D. ministru I. Grădișteanu se va înapoia mîine din inspecțiunile făcute in județele Prahova și Buzau. • Ministerul lucrărilor publice a aprobat facerea amenajărilor necesare în interiorul hangarului serviciului hidraulic din portul Galați și executarea lucrărilor în regie și în limita sumei de 2300 lei. • Sa supus autorizărea consiliului miniștrilor executarea în regie a lucrărilor de transformarea a unei părți din magazia de lemne de la atelierele centrale vechi din București, în ateliere de țevărie și în limitele sumei de 10000 lei. • S’a mai supus autorizărea consiliului de miniștri procurarea de materiale și executarea lucrărilor necesare construcției celor 11 halte de încrucișare, ce se înființează pe liniile București-Pitești, Brăila-Galați și Bărboși-Tecuci, în valoare totală de 182.710 lei. • D. Petre Semaca, perceptor al circ. 14 Săveni (Dorohoi, a fost destituit. A mai fost destituit și d. I. Necșulescu, perceptorul circ. 24 Obedeni (Viașca). Perceptorul C. Scărlătescu al circumscripției 26 Zădăriciu (Viașca) a fost de asemenea destituit. • P. Gh. Grigorescu a fost numit agent de urmărire pe lingă percepția circ. 1 din T.-Măgurele. • D. Gh. D. Dolojan a fost numit agent de urmărire pe lingă percepția circ. 15 din orașul Peatra-Neamțu, în locul d-lui I. Mironescu, demisionat • D. N. I. Popescu a fost numit perceptor fiscal al circ. 25 eiitojani (Vlașca) fost din nou înființat. D. I. Hîrsulescu a fost numit perceptor fiscal al circ. 40. Roșia (Gorj), în locul d-lui Em. Bălăcescu, demisionat. • Cei lacomi de spectacole și producțiuni senzaționale vor afla cu plăcere că la Expoziție se va deschide în curînd teatrul Casino, despre care se vorbește de cîteva zile, la Capșa, în termenii cei mai elogioși și admirativi. Teatrul Casino a angajat niște artiști de primul rang, niște stele de întîia mărime, pentru cocheta sa scenă, menită a deveni principalul punct de atracție din interiorul Expoziției. Vom reveni miine sau poimîine cu detalii. • Cu ocaziunea vizitei la pavilionul Austriei, regele oprindu-se la plugurile expuse de fabrica Rudolf Baecher și convorbind cu d. Weil din firma Weil, Joseph et Comp. București, reprezentanții fabricei, a spus că plugurile acestei fabrici universalmente renumită, sînt cu osebire indicate pentru pămîntul nostru prin felul construcțiunei lor ; dovadă despre aceasta este că toți agricultorii cei mari au știut a le aprecia la timp și că într’un interval foarte scurt ele s’au introdus la mai toate moșiile mari. • Comisiunea și consiliul permanent al instrucțiunei au terminat lucrările de aprobare a cărților de geografie de curs secundar. Autorii pot veni la minister să-șî ia înapoi manuscrisele sau manualele. • Ministerul instrucțiunea trimes tuturor prefecturilor din țară și școlile inferioare de agricultură, o circulară prin cari se face cunoscut că examenele pentru admiterea de elevi în aceste școli vor începe în ziua de 6 Septembrie a. c. • Regele și regina au fost astăzi la expoziție. Suveranii au vizitat pavilionul Societăței femeilor romine. în S’a împlinit opt zile de cind nu ma există nici un caz nou de tifus exantematic in Capitală. Mai slnt 5 bolnavi la spitalul Colentina și aceștia in convalescență. • E vorba ca și la direcțiunea sanitară să se schimbe crariul de cancelarie unificîndu se cu al celorlalte dependințe din ministerul de interne, așa că probabil dela 15 c. orele vor fi numai de dimineață afară de ziele de Luni și de după sărbători cind ele vor fi numai după amiază. • Secțiunea ministerului instrucțiune de la expoziție este aproape complect terminată. In partea rezervată lucrului manual, de sub conducerea d-lui inspector al lucrului manual Al. Gîlcă, s’a făcut diferite clasificări de țesături în borangicurî, croitorie cu caracter național, împletituri, obiecte de artă, sculptură, tîmplărie, dogărie, cartografie, desenuri și material didactic, toate executate de elevi și eleve. • Ministerul instrucțiunei publice a dispus ca la toate înscrierile ce se vor face la școlile primare anul acesta, să se ceară tuturor părinților sau tutorilor, toate actele necesare acestei înscrieri. Aceasta pentru că mulți din directori se mărgineau a înscrie elevii numai în baza actului de naștere. • Regulamentul privitor la taxele universitare a fost modificat în sensul ca din taxa anuală de fregvență 10 lei să îndepărtarea Luisei de Lavalsiere.— Asemănări potrivite.—Marchiza de Maintenon.—Puterea de ademenire a acesteia. înainte de a-șî fi însușit ducesa Luisa de Lavalliere, numele de „Sora de caritate Luise“ ea pornise mai întîi la noua soție a lui Ludovic al 14-lea, ca să o ierte ca a trăit atita vreme în tovărășia încoronatului soț al Măriei Therezei. Ea apăru intr’o rochia neagră, de bumbac, iar capul ei frumos era acoperit cu un văl străveziu. De atîta plîns și suspinuri, pocăita Magdalena nu putea pronunța nici un cuvînt. Și atunci adine mișcată regina o mingîie cu vorbe bine simțite. S’a asemănat destul de bine pe Lavalliere cu soarele de dimineață pentru Ludovic al 14-lea, pe marchiza de Montepan cu soarele de miazăzi, iar pe marchiza de Maintenon se asemăna cu soarele palid și rece de iarnă. In tot cazul, dintre amantele lui Ludovic al 14-lea, fără îndoială că Luiza de Lavalliere era cea mai poetică relativ și cinstită. Marchiza de Maintenon Ludovic al 14-lea prinse să îmbătrânească. După ce a gustat toate plăcerile vieței , i se păru că toate bucuriile acesteia nu mai au nici un rost, nici un farmec. El ajunse prada curtizanei cele mai rafinate și mai viclene, care era și văduva cunoscutului poet satiric, Scarron. Doamna aceasta, în vîrstă de 40 de ani, fie pentru bibliotecă și 50 lei drept taxă de freqvență. Studenții care vor cădea la un examen vor plăti taxa de examen din nou. Această măsură este făcută pentru studenții cari dau examen fără a fi îndeajuns preparați. Curtea regală va lua reședința de vară, la Sinaia. Miercuri. • „Deutsche Bank“ din Berlin a oferit Fundațiunei universitare Carol I din București un fond de 20 de mii lei. • D. Take Ionescu, ministrul de finanțe va fi primit azi de dimineață de rege, intr'o audiență cu caracter pur politic. e D. Poliza Micșunești, fost membru în consiliul de administrație al Creditului rural a fost numit sub director al acelui credit, în locul d-lui Take Protopopescu. • Ministerul instrucțiunei publice, a dispus ca în ziua de 6 Septembrie să se țină examene de admitere in școlile de agricultură de la Strihareț-Roman, Armășești-Olt și Nucet-Ialomița. înscrierile se vor face pînă în ziua de 5 Septembre la ministerul instrucțiunei, iar examenele se vor ține la sediul sus numitelor școli. Ministerul instrucțiunei publice a mai dispus ca cei ce vor urma aceste școli, ne fiind insă bursieri, să plătească o taxă anuală de 250 lei. br. general Lahovari, ministrul afacerilor streine, care trebuia să sosească mîine în București, și-a amînat plecarea din Paris pentru trei zile. D. M. Rahhtivan, secretarul general al ministerului de interne, pleacă minro seară în concediu, pentru o lună de zile. D. M. Rahtivan va rămîne în țară la Govora; pe timpul lipsei d-sale locul de secretar general va fi ținut de d. Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov. Eri s’a terminat la facultatea de medică examenul al 5-lea de doctorat, seria I-a. Au reușit următorii studenți: Ciucă, Mihai, Achimescu Aurel, Andreescu Gheorghe, Alexandrescu Nicolae, Baculescu Marin, Bălăcioiu Grigorie, Relu Victor, Constantinescu N. Dumitru, Diamandescu Gh., Constantinescu Gh.Puiu, Dicescu Lazăr, Chițulescu Stan, d-na Atanasiu Vergu, d-ra Dumitrescu Didina, Berger Mendel, Davidescu Iancu.Comitetul consulativ al intendenței, instituit pe lingă ministerul de războiu, sa constituit astfel : Președinte, d. intendant general Minel Constantin, directorul superior al intendenței. Membrii: d-nnî: intendent Giovanu, Albert, șeful serviciului intendenței corpului al 11-lea de armată ; intendant Vîrtejanu Ion, directorul controlului, contabilităței, contenciosului și pensiunilor si din ministerul de războiu ; intendant Roșianu Constantin, directorul intendenței stabilimentelor centrale și intendant Zaharia Constantin, directorul intendenței din ministerul de războiu. • D. prefect D. Moruzzi a dispusat ca pentru paza siguranței și ordinei publice în interiorul Expoziției pe tot timpul duratei, — să fie însărcinat de inspector Solomonescu cu 3 comisari și 5 sub-comisari în mod alternativ, ajutați de sergenții de oraș și geandarmi pedeștri și rurali, — concentrați special pentru acest scop. Serviciul siguranței de asemenea are detașat în fiecare zi un ofițer de poliavusese un trecut foarte furtunos și avea o experiență extraordinară in aventuri amoroase. Ea veni ca educatoarea copiilor marchizei de Montespan, care pînă atunci era amanta Regelui-Soare, domnind, neincatenată de nimeni. Chipul de purtare a marchizei de Maintenon, foarte asemănătoare cu acel al lui Tarture, prevederea ei vicleană, atitudinea ei drăcească îl fermeca într’atît pe monarh, nncit sfîrșitul acestui fapt, fu îndepărtarea marchizei de Montespan care strălucea într’adevăr de frumusețe, și tinerală. Marchiza de Maintenon se pricepea de minune să se împodobească cu aparența strălucitoare a virtuții și de aceea chiar izbutea mai mult decât amantele din trecut ale regelui, să fie mai mult stimată, admirată chiar. Ea dteodată se înfățișa ca întruparea moralei lui Christ. Și această cochetă fără inimă egoistă la culme, protesta cu îndîrjire cind regele punea la îndoială „curățenia ei de suflet“, castitatea ei. Și era într’adevăr o femee ciudată. După ce a ademenit pe regele Ludovic al 14-lea prin puterea sa de dragoste nestăpânită, își îmbrăcă îndată haina religioasă a renunțarea, sperind că bunurile vieței materiale le va avea numai în lumea „de dincolo“. Și avea și apucături capricioase , ba îl atrăgea pătimaș pe rege și sărutările și mîngîerile nu mai incetau, ba îl respingea cu indignare, socotindu se „femee cinstită“. (Va urma) ție cu brigada lui compusă de 10—15 agenți. — Pensiunile membrilor societăței de binefacere „Providența“ se vor achita cu începere de la 25 iunie a. c. © Din cauza întîrzierei consiliului tehnic superior de a-șî da avizul in chestiunea alimentarei cu apă a Capitalei, —Capitala nu va putea avea cantitatea suficientă de apă decit după șase săptămâni de la data precizată anterior, adică in cursul lunei August a. c. • D. Sigmund Prager și-a dat demisiunea din calitatea de președinte al corporației blănarilor din Capitală. • D. N. de Giers, actual ministru al Rusiei în Capitală, va fi numit ambasador pe lingă Sublima Poartă, în locul d-lui de Zinovici, care Își va regula drepturile la pensie. • 50 delegați ai institutorilor școlilor primare din Macedonia și 2 delegați ai liceului român din Bitolia, vor participa la congresul copului învățătoresc, care se va ține in Capitală dela 8 la 12 Septembrie viitor. • Sesiunea băilor de mare la Mamaia va începe oficial Joi 15 Iunie a. c. La această dată toate instalațiile vor fi gata și trenurile vor asigura serviciul regulat intre Constanța și noua plajă a acestui port. •Bursa Muncel va face distribuirea premiilor elevilor școalei sale industriale Duminică 11 luniu c., orele 10 dimineața, Solemnitatea se va începe printr-un discurs pronunțat de d. președinte, după care d. Marin Alexandrescu, directorul școalei, va face o dare de seamă asupra mersului școalei în cursul anului, iar d. inginer Ioan Sterian, sub-directorul școalei superioare de meserii, va ține o conferință asupra Polului educațiunea în pregătirea meseriașilor. Tot cu această ocazie d. arhitect D. Hîrjeu va vorbi despre Postul școalelor industriale la noi în țară. In fiecare seară publicul care umple vastul Parc Otetelișanu, confirmă marele succes al operetei Futil de spălătoreasă, în care d-nele Leontina Ioanid, Margareta Dan, Elena Leonard, Miciora și d-nii Catopol și Niculescu-Buzău, în rolurile principale, sunt vid aclamați. Melodiile din Fata de spălătoreasă fac deliciul auditorilor și cupletele zise de d. Niculescu-Buzău, stârnesc hohote de rîs și sunt mereu bisate. Astă-seară. Sâmbătă, pentru aia oară Fata de spălătoreasă. FRUMUSEȚILE CELEBRE Răsplata miricei (Urmare și sfîrșit) Pr. M. Marinescu inst. Craiova, I. Mușetescu Muscel, St. Mihăilescu Iași, Gr. Miulescu Vîlcea, St. Minculescu Muscel, I. Marinescu, inst. Drăgășani, V. Marineanu Dolj, R. Marinescu, Suceava, Pr. G. Mielcescu Pitești, I. Marinescu Argeș II. Moroiu Muscel, I. Marcusanu Muscel, Maria Mardare Muscel, I. Mateescu Gorj, Axente Micu Covurlui, Pr. P. Mikes Suceava, I. Mănescu Vlașca, D. Măgureanu Vlașca, I. Nițescu Muscel, I. Niculiu Buzău, Luța Nabetide inst. Buzău, Haralamb Niculescu revizor școlar Ialomița, Elena G. Niculescu inst. București, Lazăr Niculescu Oltenița, I. Niculescu Muscel, Irina Nastasescu Muscel, I. Nicolaescu Vilcea, I. Negrițescu Dolj, Alexandrina Nicolau directoarea școalei de aplicație din Bitolia, Eufrosina Naum, institutoare în Roman, V. Nicolaescu inst. R.Vilcea , Ilie Nicolescu inst. R.-Vîlcea, Pr. Ata MEMORIILE D-lui Puiu Alexandrescu Fost Șef al Siguranței Publice a Capitalei Bogați și săraci „Despre copila mea îmî scrie cu vorba care mă fac să tremur de groază și care mă enervează într’atîta că nu maî am odihnă. „Eu nu maî dorm, nu mî maî pot căuta acum nicî de afaceri. „Pofta de mîncare mi a perit. „Spiritul meu e mereu turburat, mereu chinuit de întrebări asupra acestei persoane misterioase, care mă persecută în așa chip odios. „Dar nu numai atîta. „A început acum să-mi spargă geamurile cu pietre și să-mî sperie copiii. „Dacă băiatul meu e în casă, și învață lecțiunile cu profesorul său, deodată aud zarg și fereastra cade sfărîmată în țăndări. „Așa ceva mi s’a întîmplat de cîteva ori, și ori cît am cercetat, n’am putut descoperi de unde venea piatra. „Dacă băiatul merge pe stradă, convorbind liniștit cu profesorul său căci băiatul meu e cît se poate de așezat și cuminte, o piatră misterioasă vine de sus și-l lovește. „A căutat in toate părțile și băiatul și profesorul, și n’au văzut nimic, absolut nimic. «Cine să fi aruncat piatra ? „Misterul acesta făcu să se nască în spiritul copilului meu tot felul de închipuiri. „Mi-e teamă să nu se îmbolnăvească de spaimă și de neliniște. „Deja pre slăbit și tresare in , somn și adesea fără voe, își întoarce speriat privirile în jurul său.“ Ciudățeniile unei afaceri Ciudatele lucruri ce mi le povestise Iancu Solomon, și mai cu seamă aerul zăpăcit și speriat în același timp al acestui om, mă făcură să mă îndoesc un moment dacă nefericitul acesta era întreg la minte. Protestările lui, că el nu făcuse räu la nimeni, siguranța lui că nimeni n’avea pentru ce să-l dușmănească, misterul ce-l înconjura pe acest personaj enigmatic, și apoi tactica adaptată de acest personaj, scrisorile lui anonime,geamurile sparte, pietrecele ce loveau în stradă pe copilul lui Iancu Solomon, etc., etc. erau fapte ce e§eau cu totul din domeniul comun și dădeau afacere întrega înfățișare fantastică, făcînd-o să apară mai mult ca o născocire a a unui spirit bolnav, ca o ajurare a unei imaginațiuni desmetice. Dar apoi, analizând una cîte una din punctele reclamațiune ce mi se adresa, treptat-treptat vedeam luminîndu-se drumul cercetărilor ce aveam de urmat, căci vedeam un șir întreg de puncte obscure, care trebuiau lămurite și care nu puteau să mă conducă decit pe urmele făptuitorului. Și în sfîrșit personalitatea însăși a acestui făptuitor era atîta de extraordinară, încît prezintă cel mai mare interes. Făcut deci apel la memoria lui Iancu Solomon, îi spusei să cugete să chibzuiască, să caute a-și aminti dacă nu cumva printre cunoscuții săi de aproape, printre vecinii săi, printre foștii săi vecini, nu se afla vreun om cu apucături de smintit, cu sufletul plin de ură împotriva aproapelui, cu inima roasă de invidie pentru fericirea altuia, pentru bunul mers al afacerilor altuia, etc. Dar toate sforțările mele rămaseră zadarnice. Iancu Solomon mă asigură că printre cunoscuți și vecinii săi nu se aflau decît oameni cum se cade, oameni cari, deși ar fi putut să aibă oarecare defecte de de gelozie și invidie, nu erau capabili de răutatea acea grozavă a necunoscutului misterios, ale cărui fapte îl arătau ca pe o bestie de o rară sălbăticie și de o rară lașitate, ca pe o fiară neîmblînzită și feroce, care ședea ascunsă în umbră, mereu la pîndă, totdeauna gata să se arunce asupra pradei, dar numai pe furiș, pe la spate, pe nesimțite, pentru ca, după aceea, să fugă, să dispară, strecudu-se nevăzut prin locuri dosnice, prin drumuri misterioase și neștiute de nimeni. Mie totuși nu-mi intra în minte posibilitatea, ca persecutorul lui Iancu Solomon și al familiei sale să fie un străin. Cu cît priveam mai în amănunte afacerea, cu atîta mă întăream în bănuiala, că el nu era, nu putea fi decît un cunoscut al victimelor sale. Din acest punct de vedere hotărîm deci să-mî urmez investigațiile. Pentru a fi insă mai sigur de primul pas pe care trebuia să-l fac, examinam scrisorile anonime primite de Iancu Solomon, și după acea adresarü acestuia următoarea chestiune : — „Nu cunoști d-ta scrisul acesta ? — „Nu seamănă el măcar cît de puțin cu scrisul vreunui cunoscut de al d-tale ?..“ — „Ferească Dumnezeu, îmi răspunse el. — „Mi-am bătut capul mult de tot pe această cale. „Am căutat scrisori de ale tuturor cunoscuților mei cu care sunt în legătură de interese sau de afaceri. „Unii dintre dînșii, de la care nu aveam nicî o scrisoare, le-am dat ocazii diferite să mi scrie. „Și toate scrisorile le-am pus alături cu anonimele acestea. „Le-am examinat cu deamănuntul le-am cercetat și cu lupa, dar în zadar. „Nici cea mai mică asemănare nu apropia anonimele de celelalte scrisori ale cunoscuților mei. „Atunci am căpătat deplina convingere, că persecutorul meu și al familiei mele, dușmanul acesta neîmpăcat și neînțeles, nu poate fi decît un străin“. In acel moment o idee imi străbătu ca fulgerul prin minte. Mă gîndim la un mijloc sigur de a mă convinge pe mine însumi, nu pe Iancu Solomon, care era convins de contrariul, dacă anonimele fuseseră scrise de un cunoscut al lui, de un om în relațiuni cu dînsul sau de un străin. Și mijlocul acesta l’am găsit imediat. Am luat una dintre anonime și am examinat-o cu atențiune, am privit mai multe cuvinte din ea cu o lupă, și în sfîrșit după cîteva momente, principala chestiune era lămurită, căci scrisul din acea anonimă se arăta prefăcut cu intențiunea ca cititorul să nu recunoască din scris pe autorul scrisoare! — „Iată, zisem adresîndu-mă lui Iancu Solomon. — „Cel care a scris aceste scrisori este un cunoscut de al d-talean cunoscut de aproape. „El și-a prefăcut scrisul într’adins pentru ca d-ta să nu i-l poți cunoaște. „Un străin, un om cu care d-ta n’ar avea nici o legătură, n’ar fi putut să se gîndească la o contrafacere a scrierei lui, n’avea nici un interes să o facă. „Privește d-ta însuți, dacă vrei să te încredințez și mai milt. „Uită-te de pildă la literile acestea din cuvîntul „mizerabil“. .. Din felul cum sunt ele trase rezultă că scriitorul ținea locul în așa chip ca scrierea sa să iasă plecată. „Și privește cum deodată linia unei litere ia o altă direcțiune, părăsește oblicitatea de la început și se apasă drept în jos, ba se apleacă puțin îndărăt, într’o direcție cu totul opus, ceea nu se putea face decit schițînd brusc direcțiunea condeiului. (Va urma) (113) -r