Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-11 / nr. 841

^Duminică zi lume 1905 ASTAZI:10 (23) Iunie 1906 CALENDAR. Ortodox : Mart. Th­imoteiu, Ep. Bruset » Catolic : Sidonia și Edeltrud Răsăritul soarelui 4 și 32 m. Apusul soarelui la 8 și 1 m. pretutindeni este cit se poate de frumos, liniștit și călduros. Joi după amiază a mai plouat cite puțin pe alocuri in vestul Mun­--------u J­teniei. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei 29 gr. în mai multe localități, iar cea mai coborâtă de peste noapte 10 gr. la Rucăr. Barometrul este staționar. A plouat la: Oltenița 3 mm . Bâîcești 5, Câmpina 2, Găești 1, Alexandria 6, Ro­­șiorii-de-Vede 5, Corabia 3 și Strehaia 2 mm. de apă Rapntstml. ExPoziția istorică din str. Ion C. Brătianu : Vederi din razboiu.— artHiulttuplu Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național . Pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vodevil în 3 acte localizat de domnul Emil D. Fagure.—Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Parcul Oteteleșeanu : Compania lirică romina de sub direcția d-lui Grigoriu va cînta pentru prima oară Fata de spălătoreasă operetă în 3 acte de Buchbinder. Muzica de Raimann. Tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure.— Sala și grădina Bra­­gadiru : In toate serile reprezentațiuni date de artistul I. Nicolau.— Grădina Blan­­duziei: Artiștii asociați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu mare succes: Cvarterul lui Don­ Maior.—Grădina Ambasadori (Strada Academiei —In fiecare seară Teatru de varietăți și balet de 30 domnișoare. După reprezentație la orele 12 Noaptea bal cîmpenesc. Grădina Lieblich (Jignitza).— Ultimile reprezentațiuni ale renumitului artist S. Mogulescu, se va reprezenta : Emigranții, comedie bufă în 4 acte și 8 ta­blouri de Sumer Senkevici, muzica de S. Mogulescu. MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești Expoziții : Palatul Ateneului român ex­poziția artiștilor francezi, pictori și sculp­tori. — In rotonda Ateneului expoziția pic­torului Eugen Voinescu. deschise. EXPOZIȚIA Balonul Rominia al societății aeronautice române așa cum s’a puru­t vedea în ziua deschidere! Expozițiunea Agricultura In pavilionul ungar Regele vizitînd pavilionul ungar, s’a oprit mai mult în secțiunea a­­griculturei, și luînd cunoștință de toate cele espuse, a exprimat păre­­ire­a că cultivatorii români ar trebui să dea ratar­e atențiune acestei sec­țiuni care ar fi pentru din și­ foarte instructivă. Intr’adevăr dintre țările cari ne înconjoarăi aceea care­ are mai multă asem­ănar’e cu noi și ca sol și ca climă și ca condiție de muscă, este Ungaria. Ca și nui ea este o țară, al cărei principal izvor de bogăție îl constitue agricultura, ț Și înaintea noastră această țară a căutat să dea cea mai mare dezvol­tare agriculturei, s’o înzestreze cu toate mijloacele ce dă teh­nica și știința modernă. Experiențele făcute­­ de această țară sînt deci de mare însemnătate pentru noi și deja dîn­­sa putem învăța nu inima! Ce tre­­bue să facem, dar și ce nu trebue să încercăm, dacă nu voim să ne risipim munca în zadar. In primul rind ar trebui să învă­țăm dela Ungaria cît este de nece­sar să regulăm cursul apelor. Dela 1867 pînă la 1904 Ungaria a chel­tuit 245.494.962 coroane pentru re­­gularea cursurilor de apă. Prin ace­ste lucrări im numai că s’au creat importante căi de comunicație, dar s’au înlăturat aproape cu totul de­zastrele produse de inundațiunî și s’au cîștigat mari terenuri pentru a­­gricultură. Acum 30 ani stu­fișurile acopereau în Ungaria 20 la sută din pămîntul arabil, astăzi nu maî aco­păr decit 10.73 la sută. Acum de curând în ferma statului ungar Pekla s’au f­ăcut experiențe cu cultura orezului. Reușita fiind bună s’a și început cu întinderea a­­cestei culturi și deși acum nu sunt decit 500 hectare plantate cu orez, e de prevăzut că cultivarea acestei cereale va merge mereu progresînd. Statul ungar face mereu sforțări pentru răspîndirea culturei cânepei, inului și mai ales a hameiului. In­stitutori anume angajați parcurg lo­calitățile bune pentru cultura aces­tor plante și învață pe locuitori creșterea și întrebuințarea lor. Mari sforțări mai face guvernul ungar pentru creșterea pomilor fruc­tiferi, răspîndirea grădinăriei și a •ran­zavageriilor. Statul posedă 36 pe­piniere care împart 7.500.000 plante și arbori pe an. Municipalitățile, șco­lile și comisiile agricole posedă 9000 pepiniere. Așa a ajuns Ungaria să exporte anual fructe aproape pentru 4 milioane coroane, fructe uscate pentru 200.000 coroane, nuci și a­­lune pentru 600.000 coroane. Creșterea păsărilor e de asemenea mult ajutată de stat și Ungaria ex­portă pe an ouă și păsări în valoare de 35 milioane coroane. Pentru a răspîndi sericicultura sta­tul ungar a făcut și face sacrificii enorme. Cu chipul acesta a ajuns să aibă o producțiune anuală de 1.750.000 kilograme. Creșterea vitelor a luat de aseme­nea un mare avînt. .­Proprietarii de vacî sînt organizați în 584 societăți cooperative de lăptărie cu 55.981 membri care posedă 93.839 vaci și produc 95 milioane litri de lapte și aproape 13 milioane kilograme de unt. Cum s’a ajuns la rezultate bune în agricultură, la ce rezultate s’a a­­juns, cum se dezvoltă industria cas­nică, etc­, etc.—lucruri despre cari datele de mai sus dau numai o slabă idee,—se poate vedea în secția agri­culture! din pavilionul Ungariei. Orice agricultor român să înțeleagă deci cuvintele regelui care-i reco­mandă să dea toată atențiunea sa acele­ secțiuni. ----------- «WB» ♦ --------­ Viața politică iar despre remaniare iar se vorbește despre remaniarea guvernului. Sunt persoane în măsură de a fi bine informate cari afirmă că în cursul săptămînei viitoare vor fi im- portante evenimente politice interne. Se afirmă că d. ministru al justiției s’ar fi decis să se retragă din guvern pentru motivul că e obosit și pentru a­­cela, de a înceta să mai fie paratene­­rul prin care s’au scurs pîn’acum lovi­turile date guvernului de către opozi­ție. Demisionînd din guvern­­ d. ministru al justiției, se dă ocazie d-lui Cantacu­zino da a remania ministerul. Și cind e vorba de remaniare, iar se pune greaua chestie: cum­­ trebue să se facă rema­­niarea. Să se introducă in guvern un ministeriabil din partid ? Să se facă o remaniare mai largă, provocindu-se re­tragerea altor d-nn miniștri ? Sau să se facă fuziunea între gu­vernamentalii de azi și conservatorii conduși de d. Carp ? In cazul complecttărei cabinetului cu un ministeriabil e greutatea alegerei viitorului ministru, cind sînt atîția mi­nisteriabili. In cazul unei remanieri mai largi ar trebui să plece mai mulți din actualii miniștri, cari însă nu consimt să plece. In cazul unei fuziuni ar fi nevoe i­­mediată de dizolvarea parlamentului, căci s’a făcut dovada că actuala Came­ră, în majoritate e numai pentru actu­ala formațiune ministerială și hotărît în contra unei fuziuni cu partizanii d-lui Carp. Deci iată atîtea greutăți ce se pun în calea d-lui Cantacuzino, care și-a manifestat dorința de a remania gu­vernul. Cum însă d. ministru al justiției vo­­­ește să plece din guvern, d. Cantacu­­­zino are să fie silit a da o soluție cri­zei ministeriale ce e pe cale de a se declara. Se afirmă că d. ministru președinte ‘e hotărît să aleagă calea cea mai sim­plă, pe care a fostt eit-o foarte des d. Sturdza , să ia d-ln interimatul minis­terului justiției și să aștepte pînă la o­­cazii mai potrivite pentru rezolvarea crizei ministeriale. C. Dem. B­ărcile jubiliare Direcția generală a poștelor a înce­­put să pue în circulație mărcile jubi­lare, care sunt foarte drăgălaș lucrate. Următoarele mărci se găsesc, pînă acum la orice debit. Marca de 15 bani e de culoare violetă. Pe dânsa se văd portretele principelui Carol, la 1866 și al regelui Carol la 1906. Intre portretul e capul unui vul­tur, ce ține o cruce în gură. Marca de 5 bani de culoare verde, are un tablou în miniatură, reprezen­tind pe Domnul Carol I lingă bateria de la Calafat, în 1­85­7, el adt văzând prima ghiulea căzîndu-i la picioare ex­clamă : — Ah, această muzică îmi place! Măreile de 1 ha, 1 ban, 3 bani, 10 bani și 40 de bani nu diferă de­cît prin culoare, avînd toate aceiași gravură : portretul regelui Carol, pa care un în­ger depune o ramură. Ele au inscripția: Rominia în al XXV-lea an al Mezatu­lui, dedesubtul portretului; Nihil sine deo, deasupra portretului. Mărcile acestea din urmă nu diferă decit prin culoare. Zilele acestea se vor mai pune în cir­culație mărci de 5 lei, 2 lei, 25 bani, pînă la complectarea seriei. Rep. —a» < «i­I­P» Știri judiciare Ioan Dumitrescu, agent fiscal, con­damnat la un an închisoare pentru fals, făcând apel, Curtea secția III a amînat dr­ apelul pentru 9 Octombrie. — Al. Damian [zis Diaconescu dîn­­du-se drept controlor al Regiei a înșe­lat pe mai mulți debutanți. El a fost arestat și tribunalul î-a confirmat mandatul. — Tot ori a fost reconfirmat man­datul de arestare al fah­tului Steinberg din calea Grivițeî. Spectacole In grădina Liebeck („Jignitza“), are loc ultimele reprezentațiuni ale talentatulu­­artist­­ Mogulescu în zilele de 9, 10 și 11­­. Se va juca pentru prima oară „Ei­m­igranțiî“, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri, piesă care a avut cele mai mari succese pe scenele teatrelor din America. Orchestra de sub conducerea tînărului Segailescu va delecta publicul, începutul la orele 9 seara. Cărți și REVISTE A apărut: Bunul prieten, revistă pentru tinerimea din școalele secundare. Apare la Târgu-Jiu, odată pe lună sub îngrijirea profesorilor gimnaziului „Tudor Vladimirescu“. Căile de comunicație, în special, căile fe­rate române, privite ca un factor impor­tant în toate ramurile de activitate ome­nească, teză de licență, lucrată de Ioan F. Russescu de la școala superioară de științe de stat. Dușmani ai neamului, roman de Lu­dovic Dauș. No. 1 din Revista Brevetelor și indus­triei. A apărut No. 8, din Apărătorul să­teanului, revistă populară pentru stîrpi­­rea relelor de care e bîntuită populațiu­­nea rurală, cu un bogat cuprins. Un număr 15 bani. Abonamentul 5 lei pe an cu premiu. dimineața Ultime Informații . Astăzi de dimineață a plecat la Tîr­­goviște o delegație de 12 funcționari din ministerul domeniilor, sub conduce­rea d-lui Eug. Zamfiropol, șef de biu­­ren cl. I. spre a asista la inmormînta­­rea rămășițelor pămîntești ale colegului lor Ion I. Popescu, șef de biuren în a­­cest minister. Delegația va depune la sicriul de­functului două coroane: una din partea ministerului și alta din partea funcțio­narilor. • D. Hagi-Anton, prefectul județului Tulcea a înștiințat ministerul domenii­lor că lăcustele continuă a apărea in Delta Dunărei, luînd proporțiuni îngri­jitoare. Ele s’au stabilit pe o întindere de 500 hectare. Ministerul domeniilor a dat ordin d-lui inspector zooteh­nic Const. Maniu să se instaleze pînă la exterminarea lor în centrul teritoriului infectat de lăcu­ste de unde ajutat de d. medic veteri­nar Al. Marcy și de mai mulți revizori de vite, să conducă lucrările pentru o mai energică combatere, cu ajutorul să­tenilor. Consiliul de miniștri a deschis un credit de 16 mii lei pentru plata lucră­torilor întrebuințati la combatere. Dacă va fi trebuință se vor chema și soldați. Se speră că într-o săptămînă lăcus­tele să fie exterminate cu desăvîrșire.­­ Clădirile pentru pescării ce se con­­struesc în portul Brăila de direcțiunea serviciului hidraulic, compuse din 5 compartimente noul și 4 mici pentru comercianți și 1 pentru administrația pescăriilor, pendinte de ministerul de domenii, vor fi gata în curînd. Zilele acestea se va ține, în orașul Brăila, licitație publică pentru închirie­rea compartimentelor de pescărie desti­nate comercianților din localitate. • Cursele de călătorii pe linia Galați- Brăila, la zilele de 11 și 18 Iunie a. c. cind vor avea loc la Brăila alergări de cai, se vor face după următorul itine­­rariu : Plecarea din Galați la 7.30, 10. 45 dim., 2.30 și 6 p. m­. Plecarea din Brăila la 9.30 dim., 12.30, 4.30 și 8.30 p. m. • Directoarea leagănului Sf. Ecaterina ne roagă să anunțăm că această insti­­tuțiune s’a închis pînă la 1 Septembre deoarece toate locurile sînt ocupate, și că are 2 băețî și trei fete de dat de suflet. • Comitetul școalei „Cultura“ din Hîr­­lău ne scrie arătîndu-ne că e inexactă știrea dată de ziare cum că d. Ițic Grüinberg și-ar fi însușit 600 de lei din banii societăței.­­ Comitetul Uniunei industriașilor din Romînia a lansat o circulară tuturor membrilor săi punîndu-se în vedere că în fiecare Sâmbătă de la începutul unei Luni, să se întrunească în localul U­­niunei pentru a-și exprima doleanțele lor spre a se interveni, în sensul dorit, pe lângă cei în drept. • La ministerul de finanțe au început a sosi observațiunile cerute administra­țiilor financiare de minister cu privire la modificările ce sunt a se aduce ac­tualei legi a taxei de timbru și înre­gistrare. Se știe că d. ministru de finanțe are intențiunea de a veni, la toamnă, cu un nou proect de lege asupra acestei ches­tiuni. . . • Toți străinii caii au vizitat Capitala cu ocazia inaugurărei Expoziției, s’au exprimat în termenii cei mai elogioși asupra splendidului stabiliment de hi­dro și electoroterapie al d-lui dr. Erdreich. Mulți dintre dingi­ n'au ezitat să de­clare că în ce privește condițiunile igi­enice și superioritatea teh­nică a insta­lațiilor, acest stabiliment se poate com­para cu cele mai renumite din străină­tate. Stabilimentul e situat pe bulevardul Carol colț cu str. Italiană. • Direcțiunea sanitară continuă cu rîn­­duirea lucrărilor sale în pavilionul de la Expoziție. Intre altele, s’a expediat eri de la mi­nister și un plan grafic de sanatoriu de izolare pentru tuberculoșî. D. dr. Koslinski e, după cum se știe, însărcinat cu supravegherea acestor rîn­­duiri. • Consiliul sanitar superior s’a ocupat, în ședința de aseară, de chestiunea taxelor farmaceutice supuse examinărei unei comisiuni în scopul unei eventu­ale modificări. De asemenea, consiliul s’a mai ocupat și de chestiunea spitalului comunal din Ploești, donațiunea C. Movillă. • Domnul Leitner, directorul celebrei fabrice de mobile Portois et Fix din Viena care a venit în țara noastră spre a asista la deschiderea Expozițiunei generale, a avut onoarea de a fi pre­zentat regelui cu ocazia vizitei ce a binevoit să facă pavilionului austriac. Regele a felicitat în mod viu pe d-l Leitner pentru gustul incomparabil și frumusețea artistică a mobilelor expuse. De altfel aceste elogii sunt binemeri­tate, fiindcă Cassa Portois et Fix, fur­­nizoarea Curtei noastre regale și prin­ciare și de o reputațiune universală, a mobilat numeroase case particulare, precum și palate private. Ea este de altfel și furnizoarea mai multor palate regale și princiare din Europa. Cititorii noștri vor găsi acolo mobile de toată frumusețea, și noi nu putem în­deajuns să le recomandăm de a vi­zita această foarte interesantă expoziție la pavilionul austriac. • D. ministru I. Grădișteanu se va înapoia mîine din inspecțiunile făcute in județele Prahova și Buzau. • Ministerul lucrărilor publice a apro­bat facerea amenajărilor necesare în in­teriorul hangarului serviciului hidraulic din portul Galați și executarea lucrări­lor în regie și în limita sumei de 2300 lei. • Sa supus autorizărea consiliului mi­niștrilor executarea în regie a lucrărilor de­ transformarea a unei părți din ma­gazia de lemne de la atelierele centra­le vechi din București, în ateliere de țevărie și în limitele sumei de 10000 lei. • S’a mai supus autorizărea consiliului de miniștri procurarea de materiale și executarea lucrărilor necesare construc­ției celor 11 halte de încrucișare, ce se înființează pe liniile București-Pi­­tești, Brăila-Galați și Bărboși-Tecuci, în valoare totală de 182.710 lei. • D. Petre Semaca, perceptor al circ. 14 Săveni (Dorohoi, a fost destituit. A mai fost destituit și d. I. Necșu­­lescu, perceptorul circ. 24 Obedeni (Viașca). Perceptorul C. Scărlătescu al circum­­scripției 26 Zădăriciu (Viașca) a fost de asemenea destituit. • P. Gh. Grigorescu a fost numit agent de urmărire pe lingă percepția circ. 1 din T.-Măgurele. • D. Gh. D. Dolojan a fost numit a­­gent de urmărire pe lingă percepția circ. 15 din orașul Peatra-Neamțu, în locul d-lui I. Mironescu, demisionat • D. N. I. Popescu a fost numit per­ceptor fiscal al circ. 25 eiitojani (Vlaș­ca) fost din nou înființat. D. I. Hîrsulescu a fost numit percep­tor fiscal al circ. 40. Roșia (Gorj), în locul d-lui Em­. Bălăcescu, demisionat. • Cei lacomi de spectacole și producți­­uni senzaționale vor afla cu plăcere că la Expoziție se va deschide în curînd teatrul Casino, despre care se vorbește de cîteva zile, la Capșa, în termenii cei mai elogioși și admirativi. Teatrul Casi­no a angajat niște artiști de primul rang, niște stele de întîia mărime, pentru co­cheta sa scenă, menită a deveni princi­palul punct de atracție din interiorul Expoziției. Vom reveni miine sau poimîine cu de­talii. • Cu ocaziunea vizitei la pavilionul Austriei, regele oprindu-se la plugurile expuse de fabrica Rudolf Baecher și convorbind cu d. Weil din firma Weil, Joseph et Comp. București, reprezen­tanții fabricei, a spus că plugurile a­cestei fabrici universalmente renumită, sînt cu osebire indicate pentru pămîn­tul nostru prin felul construcțiunei lor ; dovadă despre aceasta este că toți agri­cultorii cei mari au știut a le aprecia la timp și că într’un interval foarte scurt ele s’au introdus la mai toate mo­șiile mari. • Comisiunea și consiliul permanent al instrucțiunei au terminat lucrările de aprobare a cărților de geografie de curs secundar. Autorii pot veni la minister să-șî ia înapoi manuscrisele sau manualele. • Ministerul instrucțiune­­a trimes tu­turor prefecturilor din țară și școlil­e inferioare de agricultură, o circulară prin cari se face cunoscut că examenele pentru admiterea de elevi în aceste școli vor începe în ziua de 6 Septem­brie a. c. • Regele și regina au fost astăzi la expoziție. Suveranii au vizitat pavilionul Societăței femeilor romine. î­n S’a împlinit opt zile de cind nu ma există nici un caz nou de tifus exante­­matic in Capitală. Mai slnt 5 bolnavi la spitalul Colentina și aceștia in conva­lescență. • E vorba ca și la direcțiunea sanitară să se schimbe crariul de cancelarie u­­nificîndu se cu al celorlalte dependințe din ministerul de interne, așa că pro­babil dela 15 c. orele vor fi numai de dimineață afară de ziele de Luni și de după sărbători cind ele vor fi numai după amiază. • Secțiunea ministerului instrucțiune­ de la expoziție este aproape complect terminată. In partea rezervată lucrului manual, de sub conducerea d-lui inspector al lucrului manual Al. Gîlcă, s’a făcut di­ferite clasificări de țesături în borangi­­curî, croitorie cu caracter național, îm­pletituri, obiecte de artă, sculptură, tîmplărie, dogărie, cartografie, desenuri și material didactic, toate executate de elevi și eleve. • Ministerul instrucțiunei publice a dis­pus ca la toate înscrierile ce se vor face la școlile primare anul acesta, să se ceară tuturor părinților sau tutorilor, toate actele necesare acestei înscrieri. Aceasta pentru că mulți din direc­tori se mărgineau­ a înscrie elevii nu­mai în baza actului de naștere. • Regulamentul privitor la taxele uni­versitare a fost modificat în sensul ca din taxa anuală de fregvență 10 lei să îndepărtarea Luisei de Lavalsiere.— Asemănări potrivite.—Marchiza de Maintenon.—Puterea de ademenire a acesteia. înainte de a-șî fi­ însușit ducesa Luisa de Lavalliere, numele de „Sora de ca­ritate Luise“ ea pornise mai întîi la noua soție a lui Ludovic al 14-lea, ca să o ierte ca a trăit atita vreme în to­vărășia încoronatului soț al Măriei The­­rezei. Ea apăru intr’o rochia neagră, de bumbac, iar capul ei frumos era acope­rit cu un văl străveziu. De atîta plîns și suspinuri, pocăita Magdalena nu putea pronunța nici un cuvînt. Și atunci adine mișcată regina o mingîie cu vorbe bine simțite. S’a asemănat destul de bine pe La­­valliere cu soarele de dimineață pentru Ludovic al 14-lea, pe marchiza de Mon­­tepan cu soarele de miazăzi, iar pe marchiza de Maintenon se asemăna cu soarele palid și rece de iarnă. In tot cazul, dintre amantele lui Lu­dovic al 14-lea, fără îndoială că Luiza de Lavalliere era cea mai poetică rela­tiv și cinstită. Marchiza de Maintenon Ludovic al 14-lea prinse să îmbătrâ­nească. După ce a gustat toate plăcerile vie­­ței , i se păru că toate bucuriile aces­teia nu mai au nici un rost, nici un farmec. El ajunse prada curtizanei cele mai rafinate și mai viclene, care era și vă­duva cunoscutului poet satiric, Scarron. Doamna aceasta, în vîrstă de 40 de ani, fie pentru bibliotecă și 50 lei drept taxă de freqvență. Studenții care vor cădea la un exa­men vor plăti taxa de examen din nou­. Această măsură este făcută pentru studenții cari dau examen fără a fi în­deajuns preparați.­­ Curtea regală va lua reședința de vară, la Sinaia. Miercuri. • „Deutsche Bank“ din Berlin a o­­ferit Fundațiunei universitare Carol I din București un fond de 20 de mii lei. • D. Take Ionescu, ministrul de fi­nanțe va fi primit azi de dimineață de rege, intr'o audiență cu caracter pur politic. e D. Poliza Micșunești, fost mem­bru în consiliul de administrație al Creditului rural a fost numit sub director al acelui credit, în locul d-lui Take Protopopescu. • Ministerul instrucțiunei publice, a dispus ca în ziua de 6 Septembrie să se țină examene de admitere in școlile de agricultură de la Strihareț-Roman, Armășești-Olt și Nucet-Ialomița. înscrierile se vor face pînă în ziua de 5 Septembre la ministerul instruc­țiunei, iar examenele se vor ține la se­diul sus numitelor școli. Ministerul instrucțiunei publice a mai dispus ca cei ce vor urma aceste școli, ne fiind insă bursieri, să plătească o taxă anuală de 250 lei. br. general Lahovari, ministrul afa­cerilor streine, care trebuia să sosească mîine în București, și-a amînat pleca­rea din Paris pentru trei zile.­­ D. M. Rahhtivan, secretarul general al ministerului de interne, pleacă minro seară în concediu­, pentru o lună de zile. D. M. Rah­tivan va rămîne în țară la Govora; pe timpul lipsei d-sale locul de secretar general va fi ținut de d. Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov.­­ Eri s’a terminat la facultatea de me­dică examenul al 5-lea de doctorat, se­ria I-a. Au reușit următorii studenți: Ciucă,­ Mihai, Achimescu Aurel, An­dreescu Gheorghe, Alexandrescu Nico­­lae, Baculescu Marin, Bălăcioiu Grigo­­rie, Relu Victor, Constantinescu N. Du­mitru, Diamandescu Gh., Constanti­­nescu Gh.­Puiu, Dicescu Lazăr, Chițu­­lescu Stan, d-na Atanasiu Vergu, d-ra Dumitrescu Didina, Berger Mendel, Da­­videscu Iancu.­­Comitetul consulativ al intendenței, instituit pe lingă ministerul de războiu, s­a constituit astfel : Președinte, d. intendant general Mi­nel Constantin, directorul superior al intendenței. Membrii: d-nnî: intendent Giovanu, Albert, șeful serviciului intendenței cor­pului al 11-lea de armată ; intendant Vîrtejanu Ion, directorul controlului, contabilităței, contenciosului și pensiu­­nilor si din ministerul de războiu ; inten­dant Roșianu Constantin, directorul in­tendenței stabilimentelor centrale și in­tendant Zaharia Constantin, directorul intendenței din ministerul de războiu. • D. prefect D. Moruzzi a dispusat ca pentru paza siguranței și ordinei pu­blice în interiorul Expoziției pe tot timpul duratei, — să fie însărcinat de inspector Solomonescu cu 3 comisari și 5 sub-comisari în mod alternativ, aju­tați de sergenții de oraș și geandarmi pedeștri și rurali, — concentrați special pentru acest scop. Serviciul siguranței de asemenea are detașat în fiecare zi un ofițer de poli­avusese un trecut foarte furtunos și a­­vea o experiență extraordinară in a­­venturi amoroase. Ea veni ca educatoarea copiilor marchizei de Montespan, care pînă a­­tunci era amanta Regel­ui-Soare, domnind, neincatenată de nimeni. Chipul de pur­tare a marchizei de Maintenon, foarte asemănătoare cu acel al lui Tarture, prevederea ei vicleană, atitudinea ei drăcească îl fermeca într’atît pe monarh, nncit sfîrșitul acestui fapt, fu îndepărta­rea marchizei de Montespan care stră­­lucea într’adevăr de frumusețe, și tine­­rală. Marchiza de Maintenon se price­pea de minune să se împodobească cu aparența strălucitoare a virtuții și de aceea chiar izbutea mai mult decât a­­m­antele din trecut ale regelui, să fie mai mult stimată, admirată chiar. Ea d­teodată se înfățișa ca întruparea mo­ralei lui Christ. Și această cochetă fără inimă e­­goistă la culme, protesta cu îndîrjire cind regele punea la îndoială „curățe­nia ei de suflet“, castitatea ei. Și era într’adevăr o femee ciudată. După ce a ademenit pe regele Ludovic al 14-lea prin puterea sa de dragoste nestăpâ­nită, își îmbrăcă îndată haina religioasă a renunțarea, sperind că bunurile vie­­ței materiale le va avea numai în lu­mea „de dincolo“. Și avea și apucături capricioase , ba îl atrăgea pătimaș pe rege și sărutările și mîngîerile nu mai incetau, ba îl respingea cu indignare, socotindu se „femee cinstită“. (Va urma) ție cu brigada lui compusă de 10—15 agenți. — Pensiunile membrilor societăței de binefacere „Providența“ se vor achita cu începere de la 25 iunie a. c. © Din cauza întîrzierei consiliului teh­­nic superior de a-șî da avizul in ches­tiunea alimentarei cu apă a Capitalei, —Capitala nu va putea avea cantitatea suficientă de apă decit după șase săp­tămâni de la data precizată anterior, a­­dică in cursul lunei August a. c. • D. Sigmund Prager și-a dat dem­isiu­­nea din calitatea de președinte al cor­porației blănarilor din Capitală. • D. N. de Giers, actual ministru al Rusiei în Capitală, va fi numit amba­sador pe lingă Sublima Poartă, în lo­cul d-lui de Zinovici, care Își va re­gula drepturile la pensie. • 50 delegați ai institutorilor școlilor primare din Macedonia și 2 delegați ai liceului român din Bitolia, vor participa la congresul co­pului învățătoresc, care se va ține in Capitală dela 8 la 12 Sep­tembrie viitor. • Sesiunea băilor de mare la Mamaia va începe oficial Joi 15 Iunie a. c. La această dată toate instalațiile vor fi gata și trenurile vor asigura servi­ciul regulat intre Constanța și noua plajă a acestui port. •Bursa Muncel va face distribuirea premiilor elevilor școalei sale indus­triale Duminică 11 luniu c., orele 10 dimineața, Solemnitatea se va începe printr-un discurs pronunțat de d. președinte, după care d. Marin Alexandrescu, directorul școalei, va face o dare de seamă asu­pra mersului școalei în cursul anului, iar d. inginer Ioan Sterian, sub-direc­­torul școalei superioare de meserii, va ține o conferință asupra Polului educa­­țiunea în pregătirea meseriașilor. Tot cu această ocazie d. arh­itect D. Hîrjeu va vorbi despre Postul școalelor industriale la noi în țară.­­ In fiecare seară publicul care umple vastul Parc Otetelișanu, confirmă marele succes al operetei Futil de spălătoreasă, în care d-nele Leontina Ioanid, Marga­reta Dan, Elena Leonard, Miciora și d-nii Catopol și Niculescu-Buzău, în ro­lurile principale, sunt vid aclamați. Melodiile din Fata de spălătoreasă fac deliciul auditorilor și cupletele zise de d. Niculescu-Buzău, stârnesc hohote de rîs și sunt mereu bisate. Astă-seară. Sâmbătă, pentru aia oară Fata de spălătoreasă. FRUMUSEȚILE CELEBRE Răsplata miricei (Urmare și sfîrșit) Pr. M. Marinescu inst. Craiova, I. Mușetescu Muscel, St. Mihăilescu Iași, Gr. Miulescu Vîlcea, St. Minculescu Muscel, I. Marinescu, inst. Drăgășani, V. Marineanu Dolj, R. Marinescu, Su­ceava, Pr. G. Mielcescu Pitești, I. Ma­rinescu Argeș II. Moroiu Muscel, I. Marcusanu Muscel, Maria M­ardare Mus­cel, I. Mateescu Gorj, Axente Micu Co­­vurlui, Pr. P. Mik­es Suceava, I. Mănescu Vlașca, D. Măgureanu Vlașca, I. Ni­­țescu Muscel, I. Niculiu Buzău, Luța Na­­betide inst. Buzău, Haralamb Niculescu revizor școlar Ialomița, Elena G. Nicu­lescu inst. București, Lazăr Niculescu Oltenița, I. Niculescu Muscel, Irina Nas­­tasescu Muscel, I. Nicolaescu Vilcea, I. Negrițescu Dolj, Alexandrina Nicolau directoarea școalei de aplicație din Bitolia, Eufrosina Naum, institutoare în Roman, V. Nicolaescu inst. R.­Vilcea , Ilie Nicolescu inst. R.-Vîlcea, Pr. Ata MEMORIILE D-lui Puiu Alexandrescu Fost Șef al Siguranței Publice a Capitalei Bogați și săraci „Despre copila mea îmî scrie cu vorba care mă fac să tremur de groază și care mă enervează într’a­­tîta că nu maî am odihnă. „Eu nu maî dorm, nu­ mî maî pot căuta acum nicî de afaceri. „Pofta de mîncare mi a perit. „Spiritul meu e mereu turburat, mereu chinuit de întrebări asupra a­­cestei persoane misterioase, care mă persecută în așa chip odios. „Dar nu numai atîta. „A început acum să-mi spargă geamurile cu pietre și să-mî sperie copiii. „Dacă băiatul meu e în casă, și învață lecțiunile cu profesorul său, deodată aud zarg­ și fereastra cade sfărîmată în țăndări. „Așa ceva mi s’a întîmplat de cîteva ori, și ori cît am cercetat, n’am putut descoperi de unde ve­nea piatra. „Dacă băiatul merge pe stradă, convorbind liniștit cu profesorul său căci băiatul meu e cît se poate de așezat și cuminte, o piatră miste­rioasă vine de sus și-l lovește. „A căutat in toate părțile și bă­iatul și profesorul, și n’au văzut nimic, absolut nimic. «Cine să fi aruncat piatra ? „Misterul acesta făcu să se nască în spiritul copilului meu tot felul de închipuiri. „Mi-e teamă să nu se îmbolnă­vească de spaimă și de neliniște. „Deja pre slăbit și tresare in , somn și adesea fără voe, își întoar­ce speriat privirile în jurul său.“ Ciudățeniile unei afaceri Ciudatele lucruri ce mi le poves­tise Iancu Solomon, și mai cu sea­mă aerul zăpăcit și speriat în ace­lași timp al acestui om, mă făcură să mă îndoesc un moment dacă ne­fericitul acesta era întreg la minte. Protestările lui, că el nu făcuse räu la nimeni, siguranța lui că ni­meni n’avea pentru ce să-l dușmă­nească, misterul ce-l înconjura pe acest personaj enigmatic, și apoi tactica adaptată de acest personaj, scrisorile lui anonime,geamurile spar­te, pietrecele ce loveau în stradă pe copilul lui Iancu Solomon, etc., etc. erau fapte ce e§eau cu totul din domeniul comun și dădeau afa­cere­ întreg­­a înfățișare fantastică, făcînd-o să apară mai mult ca o născocire a a unui spirit bolnav, ca o ajurare a unei imaginațiuni des­­metice. Dar apoi, analizând una cîte una din punctele reclamațiune­ ce mi se adresa, treptat-treptat vedeam lu­­minîndu-se drumul cercetărilor ce aveam de urmat, căci vedeam un șir întreg de puncte obscure, care trebuiau lămurite și care nu puteau să mă conducă decit pe urmele făp­tuitorului. Și în sfîrșit personalitatea însăși a acestui făptuitor era atîta de ex­traordinară, în­cît prezintă cel mai mare interes. Făcut deci apel la memoria lui Iancu Solomon, îi spusei să cugete să chibzuiască, să caute a-și aminti dacă nu cum­va printre cunoscuții săi de aproape, printre vecinii săi, printre foștii săi vecini, nu se afla vreun om cu apucături de smintit, cu sufletul plin de ură împotriva aproapelui, cu inima roasă de invi­die pentru fericirea altuia, pentru bunul mers al afacerilor altuia, etc. Dar toate sforțările mele răma­seră zadarnice. Iancu Solomon mă asigură că printre cunoscuți­ și vecinii săi nu se aflau decît oameni cum se cade, oameni cari, deși ar fi putut să aibă oare­care defecte de de gelozie și invidie, nu erau capabili de răuta­tea acea grozavă a necunoscutului misterios, ale cărui fapte îl arătau ca pe o bestie de o rară sălbăticie și de o rară lașitate, ca pe o fiară neîmblînzită și feroce, care ședea ascunsă în umbră, mereu la pîndă, totdeauna gata să se arunce asupra pradei, dar numai pe furiș, pe la spate, pe nesimțite, pentru ca, după aceea, să fugă, să dispară, strecu­du-se nevăzut prin locuri dosnice, prin drumuri misterioase și neștiute de nimeni. Mie totuși nu-mi intra în minte posibilitatea, ca persecutorul lui Iancu Solomon și al familiei sale să fie un străin. Cu cît priveam mai în amănunte afacerea, cu atîta mă întăream în bănuiala, că el nu era, nu putea fi decît un cunoscut al victimelor sale. Din acest punct de vedere hotă­­rîm­ deci să-mî urmez investigațiile. Pentru a fi insă mai sigur de primul pas pe care trebuia să-l fac, examinam scrisorile anonime pri­mite de Iancu Solomon, și după a­­cea adresarü acestuia următoarea chestiune : — „Nu cunoști d-ta scrisul a­­cesta ? — „Nu seamănă el măcar cît de puțin cu scrisul vreunui cunoscut de al d-tale ?..“ — „Ferească Dumnezeu, îmi răs­punse el. — „Mi-am bătut capul mult de tot pe această cale. „Am căutat scrisori de ale tutu­ror cunoscuților mei cu care sunt în legătură de interese sau de afa­ceri. „Unii dintre dînșii, de la care nu aveam nicî o scrisoare, le-am dat ocazii diferite să­ mi scrie. „Și toate scrisorile le-am pus a­­lături cu anonimele acestea. „Le-am examinat cu deamănuntul le-am cercetat și cu lupa, dar în zadar. „Nici cea mai mică asemănare nu apropia anonimele de celelalte scrisori ale cunoscuților mei. „Atunci am căpătat deplina con­vingere, că persecutorul meu și al familiei mele, dușmanul acesta ne­împăcat și neînțeles, nu poate fi de­cît un străin“. In acel moment o idee imi stră­bătu ca fulgerul prin minte. Mă gîndim la un mijloc sigur de a mă convinge pe mine însumi, nu pe Iancu Solomon, care era convins de contrariul, dacă anonimele fuse­seră scrise de un cunoscut al lui, de un om în relațiuni cu dînsul sau de un străin. Și mijlocul acesta l’am găsit i­­mediat. Am luat una dintre anonime și am examinat-o cu atențiune, am pri­vit mai multe cuvinte din ea cu o lupă, și în sfîrșit după cîteva mo­mente, principala chestiune era lă­­­murită, căci scrisul din acea ano­nimă se arăta prefăcut cu intențiu­nea ca cititorul să nu recunoască din scris pe autorul scrisoare! — „Iată, zisem­ adresîndu-mă lui Iancu Solomon. — „Cel care a scris aceste scri­sori este un cunoscut de al d-tale­an cunoscut de aproape. „El și-a prefăcut scrisul într’adins pentru ca d-ta să nu i-l poți cu­noaște. „Un străin, un om cu care d-ta n’ar avea nici o legătură, n’ar fi pu­tut să se gîndească la o contrafa­cere a scrierei lui, n’avea nici un interes să o facă. „Privește d-ta însuți, dacă vrei să te încredințez­ și mai mi­lt. „Uită-te de pildă la literile aces­tea din cuvîntul „mizerabil“. .. Din felul cum sunt ele trase rezultă că scriitorul ținea locul în așa chip ca scrierea sa să iasă ple­cată. „Și privește cum deodată linia unei litere ia o altă direcțiune, pă­răsește oblicitatea de la început și se apasă drept în jos, ba se apleacă puțin îndărăt, într’o direcție cu to­tul opus, ceea nu se putea face de­cit sch­ițînd brusc direcțiunea con­deiului. (Va urma) (113) -r

Next