Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-10 / nr. 840

ö Kasaa isa írottiara Air l­iíí No. 840 BANI TELEFON­ PUBLICITATEA : Concedată exclu­siv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici IS Telefon 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-Ior M. Dukas nach?. Max Augenfald & Emerich Lessner.— wiew coueesiane exclusivă DIRECTOR COM ST. MIKiliB ABO S AVe­XTE SImple (Dimineața) Cn an....................................................... Lei II.— tr-Iimi........................................................ . S.— ► . n «-50 I Inna...................................... „ 1.50 H STI­AINATATE IRDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an .... lei 32 ] 3 luni . . 8 L Iuni .... „ IS­I 1 lună .... 3 IW STRAIImIE IW £?® ST BANI Pentru Capitală No. 11/10 Provincie și Străinătate No. 12/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței Binronurile ziarului’ s tiv Ș far ára filar­is cimbătă 10 Iunie 190e Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la Corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta ® tirî dim Itnsta Stare de asediu Moscova, 8 iunie.— Pe calea fe­rată Bibin - Pologol au­ izbucnit tulburări. Guvernul­ a proclamat în toată pro­vincia starea de asediu. Telegramele anunță că revoluțio­narii au aruncat în aer două poduri. Important consiliu de miniștri Petersburg, 8 Iunie.— Azi înainte de aminei s’a ținut la Pelerhof un consiliu de miniștri în care s’a dis­cutat dacă guvernul să mai păstreze ori nu puterea. După știri din sursă bună, mi­nisterul OoremTcin va rămîne încă puțin timp la putere, deoarece ni­meni nu vopște să primească guver­nul. Țarul nu voește nici măcar să audă despre un guvern de coalițiune. Autoritățile din Bialostok vi­novate Petersburg, 8 iunie.—Comi­­siunea trimeasă de ministe­rul de interne la Bialostok în anchetă a trimis guvernului primul raport. Se spune că cercetările de pînă acuma au adus probe extraordinare de vinovăție a autorităților. Țarul și succesorul lui Gorsm­­kyn Petersburg, 8 Iunie.—Un ziar din Moscova spune despre vederile Cur­­iei asupra politicei interne urmă­toarele : Țarul s’a pronunțat în mod ho­­tărît, într’o conferință care s’a ținut zilele aceste la Peterhof, contra­ a­­mînărei Dumei și contra dictaturei militare. Țarul a refuzat propunerea par­tidului Curtea de a dizolva Duma și de a introduce dictatura militară. Suveranul și a exprimat hotărîrea nestrămutată ca Duma să-și conti­nue activitatea. Ca succesor al lui Goremkyn se indică numele lui Gerhart, guver­natorul Finlandei, care a fost primit era într-o audiență de împărat. In contra Dumei și a presei Petersburg, 8 iunie. — Ministerul de război, a primit rapoarte de la șefii mai multor corpuri de armată, că pertractările Dumei au o influ­ență dezastruoasă asupra trupelor ca și asupra ofițerilor. Soldații citesc ziarele cu toate or­dinele severe ce s’au dat în sens con­­trariu­. Poliția instigatoare Petersburg, 8 Iunie.­ Șeful tipo­grafiei poliției a împărțit culegă­torilor o proclamațiune a bandei negre, ce urma să fie imprimată, dar lucrătorii n’au voit să o cu­leagă. Atunci ei au fost concediați. Culegătorul Andrajev a fost de­ținut și condamnat pentru cinci ani la Siberia. Țarul și mișcarea socialistă Kopenhaga, 8 iunie.— Telegrame sosite din Petersburg, vorbesc des­pre influența deosebită, ce au făcut asupra țarului evenimentele desfă­șurate în ultimul timp. S-a deschis o anchetă minuțioasă din partea guvernului asupra ce­lor petrecute. Situația în Livonia Petersburg, 8 iunie.­­ Ziarul Sloivo află din Riga că situația în Livonia, și mai ales în districtul Walk, este foarte îngrijitoare. La Rybinsk, greva lucrătorilor de la docuri amenință să provoace mari com­­plicațiuni. Greva ar fermenta și printre lucră­torii drumului de fier. Rebeliunea din Sebastopol Berlin, 8 Iunie.­­ Asupra tulburărilor din ultimele zile in Rusia și in special în Se­bastopol „Berliner Lokalanzei­­ger“ primește următoarele amănunte : Pentru menținerea ordinei a fost scoasă o companie de soldați pe bulevard. Ei însă au refuzat a risipi mulțimea, și întorși la cazarmă, au ți­nut o întrunire secretă în cor­turi. A fost adusă atunci in­fan­­­teria contra lor și au fost în­conjurați și transportați da Mihailov. 3 unele­ trupe s-au solidarizat și ocupat magazia de praf de pu­șcă și tunuri, cu cari voiau­ să atace orașul și apoi să se pună­ în legătură cu flota Mării Negre, însă nu au reu­șit, căci adunîndu-se noi forțe au fost în prinți. Japonia întreținînd revoluția in Rusia Peterburg. 8 Iunie.­Un ziar rus spune că în timpul războiului ruso­­japonez doi ofițeri superiori japonezi sprijineau comitetul revoluționar din Italia. Unul din aceștia fusese înainte de izbucnirea războiului atașat la legația Japoniei în Petersburg, iar după ruperea relațiunilor diploma­tice el a plecat la Stokholm, de unde s­a pus în legătură cu anarh­iștii din Paris, stabilind o legătură între ei și cei din Rusia și furnizîndu-le bani pentru cumpărarea proviziilor. S-a cumpărat un yacht, care pe drum a făcut explozie. La 26 Iulie guvernul rus a des­coperit un depozit de arme, și la 28 un alt vas a sosit la Batum­. Organizatorul măcelului re­compensat Berlin, 8 Iunie.­­ Din Bialistok se anunță că șeful poliției, Czereme­­zieff, care a organizat și condus mă­celul, a fost numit într'un post su­perior. Știrea a produs în oraș o mare amărăciune. Evreii fug în mare nu­măr. Ce scrie un ziar reacționar Petersburg, 8 Iunie.—Un ziar de aci laudă pe aceia cari fac parte din banda neagră, arătînd aceasta ca o onoare. Stabilește apoi dușmanii statului în ordinea următoare : constituționalii, de­mocrații, socialiștii, revoluționarii, anar­hiștii și în fine evreii. Alți 50 evrei morți la Bialistok ^Petersburg, 8 iunie.—La Bialistok au fost înmormîntați astăzi alți 50 evrei căzuți la măcel. Greva generală la Kronstadt Berlin, 8 Iunie.— Lokalanzei­s ger află din St. Petersburg că soldații cu baionetele la armă excortează pe mateloții ares­tați, în grupuri. La Kronstadt pericolul e foarte mare. Greva generală e declarată. In circiume și prăvălii s'a interzis vînzarea de alcooluri. Revolta unui regiment Berlin, 8 Iunie. — Vossische Zei­tung află din Petersburg. La Riezam regimentul de infan­terie local s’a revoltat. Trupele au ucis pe unul și au rănit pe mai mulți ofițeri. In oraș domnește o mare iritați­­une. Evreii fug în massă. Cine a provocat măcelul din Bialistok Berlin, 8 Iunie.—„Curierul rus s­ află din Petersburg. Ei[Șeful de poliție ] K­eht, care a fost trimes de către ministrul de interne la Bialistok spre a stabili cauzele măcelului și a găsi originalele știri­lor false, date de Agenția de St. Pe­tersburg, raportează că a găsit un bogat material din care reese că nu­mai autorităților din Bialistok se da­­torește masacrul și că ele au răs­­pîndit știrile tendențioase. Mărirea serviciului de pază Berlin, 8 Iunie.—In urma tulbu­­rărilor petrecute, serviciul de pază din Varșovia a fost mărit. In tim­pul nopții patrule circulă pe stradă. După ziarele din Varșovia nu­mărul victimelor de la Bialistok este foarte mare. Unii din conductorii măcelului au stors mulți bani de la evrei. O notă a germaniei pentru apărarea supușilor săi în Rusia Berlin, 8 iunie.­In urma eveni­mentelor pretrecute la Bialistok, mi­nisterul de externe a trimis o notă guvernului rus, cu cererea de a se lua măsuri de apărare în ce pri­vește pe supușii germani. Guvernul rus a răspuns că aceste măsuri sunt deja luate. Importanta ședință a Dumei Petersburg, 8 Iunie. — Duma. Foarte multă lume asistă la ședință. Miniștrii vor răspunde interpelări­lor. Animațiunea este mare. Comisiunea numită pentru redac­tarea unui regulament anunță că scrisori primite din Londra și Pa­ris propun deputaților ruși a crea un grup parlamentar al arbitragiu­­lui internațional. Duma primește în unanimitate și cu prelungite aplauze propunerea. . . . „ Ministrul justiției ia cuvîtul, de face o adîncă tăcere. . Ia apoi cuvîntul ministrul de in­terne Stolypine care admite că s­au comis acte nelegale de către P0*i­ ție în cîteva cazuri, dar afirmă că toți funcționarii își iubesc patria. (Strigăte de : „ajunge !“ Președintele sună din clopoțel). Ministrul continuă spu­nd că gu­vernul trebue să procedeze cu energie spre a păstra ordinea. Poliția și-a făc­ut datoria. Au fost în cursul de­­zordinelor 288 uciși și 389 răniți toți aparținînd poliției. (Strigate pu­ternice de : „nu ajunge!“ Flueră­­turî. Huiduelî). . . Președintele se școala atunci și spune : libertatea cuvîntuluî s­a a­­cordat tuturor celor ce se află in a­­ceastă incintă. Ministrul își continuă discursul spunînd: guvernul va lucra ca o santinelă care nu poate asvirli puș­­ca­ i veche înainte de a fi primit o armă nouă.­­Nouî fluerătui. Voci Ajunge, destul!“ Mare agitațiune. După ce vorbesc, principele Uru­­soff d-ni­ Maawer, Nabocoff, Ro­­dice’n, fiind mult aplaudați, minis­trul de interne voește să răspundă ; scromotul este mare. Necontenit se strigă: „Demisionați!“ Președintele agită clopoțelul. Miniștrii părăsesc sala de ședințe în mijlocul zgomotului, strigătelor, urletelor de­ „asasini! masacraton. Președintele este silit a suspenda ședința pentru o oră. Ședința se redeschide in cea mai deplină liniște. Discutarea interpelărilor se amina pe mîine. ... . Proectul da a trimite în studiarea comisiunei agrare a proectului pen­tru abrogarea tuturor drepturilor de proprietate a pămîntului, este res­­­pins cu 140 voturi contra 78. Acest vot constitue prima înfrîngere a gru­pului muncei. Ministrul Giers mutat la Con­­stantinopol Petersburg, 8 iunie.­In cercurile din anturagiul ministrului de externe se afirmă că Ingatiev, ambasadorul rus din Constantinopol, va părăsi în curînd postul sau.­­ Succesor al său va fi actualul mi­­­nistru din București d. de Giers. D. de Giers a fost ambasador la Peking. Agitația trupelor din Sebas­topol Petersburg, 8 iunie.­Ziarul „No­­voie Wremja“ află din Sebastopol că o mare fierbere domnește prin­tre soldații primului batalion de ar­tilerie. Cîțîva subofițeri revoltîndu-­ se, întreg batalionul a fost dezar­mat. O anchetă a fost deschisă. Al doilea batalion s’a declarat so­l­lidar cu primul și a ocupat bateria­­ despre nord, dar văzîndu-se încon­jurat de infanterie, s’a intors la ca­­­­zarmă. . . O fierbere se observă și printre trupele din Riaesan. Ofițerii au fost siliți a părăsi tabăra. Soldații au refuzat de a face serviciul. Un depozit de arme a fost ars. Regimentul din Wiborg a fost a­­dus la Petersburg. Complot contra lui Roosevelt Berlin, 8 iunie.­„Berliner Tageblatt“ află din New­ York . Poliția americană a descoperit un complot contra lui Roosevelt. Președin­tele clubului polonez Portland Oregna, anume Salaskivec, acuză pe membrii clubulu­ii că au plănuit un atentat con­tra lui Roosevelt. Se afirmă că 80 de anarhiști din Portland au jurat moartea lui Roose­velt și că se fixase și momentul cînd atentatul să fie­ săvîrșit. Regele Eduard la Berlin Berlin, 8 Iunie. — „Morgenpost“ află din Londra că în cercurile di­plomatice se răspîndește știrea că re­gele Eduard va vizita Berlinul în cursul verei. Regele va sosi probabil la finele lui August sau începutul lui Septem­brie în Berlin și va fi naș al copi­lului pe care se așteaptă ca prințesa moștenitoare să-l nască. O școală anarh­ista de studenți Zürich, 8 Iunie.­Mai mulți stu­denți universitari ruși au fost ares­tați deoarece s-a constatat că sunt anarhiști și că înființaseră o adevă­rată școala pentru aruncarea de bombe. Ei au fost surprinși în noaptea de 2 Iunie în locuința lor tocmai pe cînd lucrau la fabricarea de bombe. S’a dovedit că studenții exersau aruncarea de bombe pe un cîmp de manevre lingă Zürich. Situația critica din Maroc Londra, 8 Iunie. — Coresponden­tul lui „Daily Mail“, care a vi­zitat pe Sultanul Marocului, anunță următoarele : Sultanul n’are nici o putere. El e prizonier în palatul său ; armata e numai pe hîrtie, impozitele sunt neîncasate de 5 ani. Despre îmbunătățirea situației nu e nici vorbă. Sost membru al Academiei fran­ceze Paris, 8 Iunie. — Cardinalul Ma­­rchieu a fost ales membru al Aca­demiei franceze în locul Mgr. Par­­raud, episcop d’Autun, Paris, 8 Iunie.—Raportorul, conti­nuînd raportul său, declară că nu a întîlnit nicieni o demonstrare ma­terială a culpabilităței lui Dreyfus, dinpotrivă toate acuzările cad în sarcina lui Esterhazy. Conchide la primirea cererei de revizuire în fond. Călătoria lui Franz Josef Reichenberg, 8 iunie. — împă­ratul Franz Iosif a sosit ad­­era seară. A fost primit cu mari ova­­țiuni atît la Reichenberg cît și în toate localitățile din Bohemia unde s’a oprit trenul. Atena, 8 Iunie. — Știrea ziarelor vieneze după care d. Theotokis s'ar duce la Viena în cursul săptămînei viitoare spre a conferi cu contele Goluchowski în privința conflictulu­­greco-roman, este ■ totul false. Lu­crările Camerei s’au prelungit ast­fel că d. Theotokis nici n’ar putea părăsi Atena. Vot de încredere guvernului francez Paris, 8 iunie. — La Camera s'a terminat discuțiunea cu privire la politica socială a guvernului și s'a adoptat cu 410 voturi contra 87 un ordin de zi primit de președintele con­siliului, Sarrien, aprobînd declara­­țiunile guvernului și exprimînd în­crederea în tăria guvernului pentru a realiza în sensul cel mai rar de­mocratic, reformele așteptate de țară respingînd orice adițiune străină programului. O afacere ciudată, 3000 de oi confiscate.­Mari contrabande la granița româno-ungară Budapesta, 8 Iunie.—Acum cîțiva ani un locuitor din Sibiu anume Aron Munteanu și mai mulți tova­răși ai săi au primit de la ministerul de agricultură autorizația de a tri­­mite în Asia Mică 8000 de oi la pășunat. Ministrul a dat permisiunea, însă cu condițiunea ca în fiecare an să fie obligați a anunța la consulatul din Smirna numărul cu care au sporit oile. La începutul acestui an Munteanu a cerut ca să i se permită a readuce în Ungaria oile, cari au sporit la cifra de 22.000 de bucăți. Deoarece însă Munteanu a neglijat de a face cunoscut sporirea la consulatul din Smirna, guvernul a refuzat să per­mită scutirea de vamă. Munteanu a hotărît atunci ca să aducă oile prin Romînia făcîndu-se să treacă granița în grupuri mici. Poliția aflînd despre aceasta, a con­fiscat 3000 de oi, cari vor fi vîn­­dute la licitația publică în 11 curent. Poliția se teme că romînii tran­silvăneni cari simpatizează cu Mun­teanu vor împedica licitația și vor teroriza cumpărătorii. Munteanu a invitat guvernul ca să trimeata cum­părători, deoarece altfel oile nu vor putea fi vîndute. In același timp jan­darmeria a raportat că numărul con­trabandiștilor cari introdus diferite mărfuri din Romînia în Ungaria a crescut și că sunt acum peste 1000. Chestia fortificarea Veneției Roma, 8 Iunie.— Un amiral ita­lian, care nu vrește a-șî declara nu­mele, a spus corespondentului zia­rului venețian Messagero, că prima datorie a guvernului italian este de a fortifica Veneția, căci altfel flota italiană nu are nici o bază de răz­boi în marea Adriatică. In afară de aceasta guvernul tre­bue să se gîndească la toate împre­jurările, fără nici o considerație, cum se prezintă situația. Noui bande grecești trimese contra aromânilor Constantinopol, 8 Linie.­­ In urma rnperei relațiunilor diplo­matice dintre Grecia și Romînia, s-au format noi bande cu scop de a invada în Macedonia și a mă­celări populația aromînească. Poarta a luat energice măsuri de prevedere. Anarh­ist în haine de preot Berlin, 8 iunie.­ La Krajewo a fost deținut un anarh­ist îmbrăcat în haine de preot. El este acuzat pentru furnizare de bombe cu scop de a fi aruncate în contra prelaților. Guvernul a ordonat măsuri foarte severe pentru păstrarea ordinei. Teatrul distrus de incendiul Messina, 8 Iunie.—Teatrul Mazin din Messina a fost distrus de un in­­cendiu al altăerî noaptea după re­prezentație. In cîteva minute edificiul sări in aer: , . , , s Focul a fost atît de eViolent^ i cît a luat foc din cauza căldurei a­­coperișul bisericei Sf. Ioan, aflată în apropriere. . . Trupele și pomperii au avut mult de lucru spre a salva casele din a­­propiere și au lăsat teatrul în voia sa artei. Incendiul a luat probabil naștere de la un chibrit aruncat aprins în­tr’o loje. Anarh­iști arestați la Fiume Budapesta, 8 Iunie.— Depeșe din Fiume. Alaltă erî noaptea au fost arestați într’o circiumă de mahala 5 tineri beți. S’a constatat că sunt anarhiști ve­niți din Italia. S’a găsit asupra lor ziare și ma­nifeste anarhiste. Cei arestați se numesc: Angelo Zamb­loni, Francesco Veturini, Hugo Beldramo, Francesco Salia și Kon­rad Grill. . . 1 Eî va fi ținuți arestați pină cînd guvernul italian va cere eliberarea lor. Chestia unui acord cu Romînia în Delegațiunea austriacă Viena, 8 iunie.—Delegațiunea aus­triacă a început discutarea budge­tului ministerului afacerilor străine. Deputații germani Dorbestig și Tollinger­­ și-au exprimat satisfacțiu­­nea pentru alianța cu Germania , primul recunoscînd și buna voință guvernului italian de a menține a­­lianța cu Austro-Ungaria. Ambii oratori s’au pronunțat pen­tru un acord cu Romînia, care au zis oratorii, ne-au arătat tot­deauna prietenie. Deputatul Bianchini, croat,­ a combătut tripla alianță ca aducînd prea mari sarcini Austriei și a­u pro­testat cu energie contra tratărei na­țiunilor din Balcani ca obiecte de exploatare. Deputații Romanczuk rutean și Klosac, ceh­ radical, au cerut ca să existe legături mai strînse cu Rusia. D. Klofac se declară adversar al alianței cu Germania și dorește o politică amicală față de toate po­poarele din Balcani. Toți oratorii, vorbind de chesti­unea ungurească, au constatat că Austria va plăti sarcinele comuni­tăți. Manifestație contra grecilor Viena, 8 Iunie.—Politische cores­­ponde­nz primește din Sof­ia următoa­­rele despre numirea noului mitropo­­lit la Varna: Patriarh­atul ecumenic a numit în scaunul vacant de mitropolit la Varna un mitropolit grec Theofil e­­piscop la Mytilene contra dorinței po­pulației care cerea pe Constantinos, cea ce era să aibă urmări foarte grave. Populația amenință că va aduce cu forța pe Constantinos, dacă gu­vernul nu va interveni să fie numit. Episcopul Theofil plecase spre a și lua postul în primire, cînd guvernul fu încunoștiințat despre situație. Atunci Theofil fu anunțat tele­grafic să se înapoeze și s-a decis nu­mirea unui al treilea. Antagonismul contra grecilor e foarte mare. Poporul a scos măgari îmbrăcați în haine de episcop grec pe stradă și a spart geamurile multor case gre­cești. Reprezentantul Bulgariei la Cons­­tantinopole a cerut scuze consulu­lui grec. Patriarh­atul ecumenic a cerut Porții să ia măsuri de apărare. ’ Condamnări la moarte Varșovia, 8 iunie. — Consiliul de războiu a condamnat la moarte pe 3 evrei, pentru asasinarea unor po­lițiști. Reducere de scumpt Londra, 8 Iunie.—Banca a sco­­bont scomptul la 3 juni. la sută. Concediul ministrului român din Constantinopol Constantinopole, 8 Iunie. — Mini­strul României, care trebuia să plece era in concediu, și-a amînat plecarea pentru că va fi primit Vineri în au­diență de către Sultan spre a­ î­i­ e­­mite­ o scrisoare de mulțumire a re­gelui Carol pentru urările exprimate de Sultan cu ocaziunea jubileului su­veranului Romîniei. ~in ȚARA Un elev încercîmi să se sinucidă TECUCI, 8 Iunie. — Azi dimineață elevul Dimitrie Curie din gimnaziu dis­perat că va fi lăsat repetent, înarmat cu un revolver s'a postat în fața gim­naziului așteptînd eșirea profesorilor ca să se sinucidă în fața lor. Alergind în pripă mama elevului și zmulgînd arma l­a salvat. Laurențiu GALAȚI, 8 Iunie. — Pentru consfă­tuirea liberală și banchetul de astă­­scara au sosit delegații din Brăila :­­Leonte Moldoveanu, Alexiu, Grigore I­d­rescu, Gheorghe Costinescu, Șerban Raducanu, Petre Vasilescu, Badiu Spi­nu, Gheorghe Casasovici, Zaharia Fa­­caianu avocați, Dumitru Dogaru, An­­ghel Mariescu, Titu Guzianu, Corne­­liu Gusei la profesori. Delegații din Tul­­cea : V. Caligar a fost prefect, N. Comșa fost primar, Gheorghe Ciuperca, Gh Vasil profesor, I. Nicolau, Seb. Theo­­dorescu avocat, Gh. Daian farmacist, Gh. Luca. Ei au fost așteptați la barcader, de delegația locală: Zamfir Fi­­lotti, Țaranu Thenea, Ath­anasiu, Ștefan.­­ Din cauza ciocnirei din Ploești trenul de dimineață a întîrziat cu două ore. Cercetările poliției privitor la spar­gerea de la rachieria Alexiu și Gheor­­ghiu cărora li s’a furat 16000 lei sînt zadarnice.­­ Procurorul Istrate a terminat re­chizitorul în afacerea polițiștilor. Procesul a fost repartizat secția I Curtea de Apel. — Sîm­bătă Curtea judecă apelul in­ginerului Macri contra respingerea ce­rerea de punere în libertate. ——_ Sylvi Brăila, 8 Iunie.— Comitetul executiv al conservatorilor neguvernamentali din localitate a fost convocat de președin­tele său d. Ioan Suditu, pe ziua de 20 saloanele caselor d-sale din str. Călărașilor pentru a lua ultimele deci­ziuni în campania electorală în vederea alegerilor comunale ce vor avea loc în zilele de 25 și 27 Iulie. Dela această data d. Suditu nu va mai părăsi orașul pînă după alegeri. — 12 membrii ai partidului liberal din localitate, vor pleca la Galați pen­­, f lua parte la banchetul oferit li­beralilor. In zilele de 71 și 18 Iunie vor avea loc două alergări de cai organizate de comitetul societăți „Equestre“ la hi­­podromul de la monument. La aceste a­­lergari va asista și prințul Ferdinand președintele acestei societăți. El va fi probabil însoțit de ducele Ciril care se aM actualmente în București. Nu e hotărît încă dacă prințul va veni la prima sau numai la a doua alergare .. Zilele acestea se va face o mică mișcare in magistratură. D. substituit Stoicescu va fi transferat supleant la secția I a tribunalului. In locul d-sale va fi numit a. Emil Georgescu. — După indicațiile comitetului exe­cutiv liberal va sosi în localitate d-niî C. Sturza și Ion Brătianu in ziua de 24 c. p Atuncî va avea loc o întrunire pu­blică in sala Paradis în vederea aleger­iilor comunale.­­ Cu această ocazie se va inaugura clubul liberal din localitate. . Un banchet va fi oferit celor 2 frun­tași liberali cari vor rămîne aici două zile. Afacerea Oreyfus Resmințire Bursa din străinătate Budapesta, 9 Iunie.—Grna Octombrie 7.85, secară Oct. 6.60; porumb Iunie M ,Pn °‘­Umb August ——­ Porumb Maiu 1907 5.74; ovăz Oct. 6.77; raniță August 14.75. * fi Jien’ 8 IUnie — Act­ cred. austr. B. Ao;­Cred­ anS- 809.50; O. f. austro­­“nS-6,71-75; AlPine 577.75 ; Renta comp. cor 95.50 ; Loturi ture. 159.25; Mărci a vista 117.45; mărci uit. —; Napoleon •—­ Noua rentă rusă —..­ ® Iunie — Renta austr. aur 100.80; Act. Cred. austr. 200.—; banca. ruso 214.85; noü impr. rus 71.40; renta ung. aur 96.—; renta ung. cor._____ «fi //mtror 145-25; Schimb Viena 80.10; Tendința calmă. Frankfurt’ 9 Iun.- Renta austr. ung. 100 3 °; renta ung. aur 96.—­ Acț. cred. austr. 214.85 ; c. f. austr. ung. 145.10.­­Londra 204.65; renta austr. cor. 99.90; renta ung. cor. 95.60; Schimb Viena 95.66; Schimb Paris 81.35- Al­pine —.— Tendința calmă. ’ StantÄratoia’5­95 Am primit al doilea număr al ziarului Basarabia care apare la Chișinău­. După cum se desemnează atitudinea acestui ziar, ea pare a urma politica constituționalilor­ de­ mocrațî (cadețî) cari dispun de o însemnata majoritate în Dumă. Ast­fel, articolul din fruntea acestui al doilea număr se închee astfel : „Astăzi Insă astfel stau trebile Va­mai Duma poate să ne aducă țara" la q, cale de bine. Numai deputații Dumei ștm nevoile poporului, căci el însuș ne­­voile acestea le-au­ petrecut.­­ Numai eî vor putea da niște legîmnorî pentru scăparea poporului. „Trim­ițînd pe deputații în Dumă, po­porul le-a dat poruncă, pe cari i-a îndra­torat numaidecît să o îndeplinească. “ deputații sunt datori să o îndeplinească­ „ ”, °,pȚrți 6 st.lPni în țară, și cellalt cari stau la ocîrmuire sînt numai împli­nitori și slugile lui“. ^ Agapa pentru ziariștii străini Erî a avut loc la lăptăria Flora de la șosea, agapa dată ziariștilor străini ve­­niți cu ocaziunea Expozițiunei de către A­ 1 I­urascu și Const. Mille. Au luat parte la această agapă d-nii Armin Lasvary de la Magyar Hírlap, Au­­rel Csatho,de la Polit lui Értesítő, Eduard üe­be­­sty­en, de la Budapesti Hírlap, An­on Huszar și Oscar Hegedűs publicist beletristic,, toți din Pesta, apoi d-nii De Pau­y și Solon ziariști belgieni, pre­cum și d Mayer, corespondentul bucu­­reștean al ziarului Die Zeit și Kutsch.Dintre ziariștii români au luat parte d­in Gr Ventura, decanul presei bucu­­reștene, I C. Bacalbașa de la Epoca, V. Darascu și Const. Mille. „ Al­ .Ci­rcu, președintele „Sindi­catului Ziariștilor“, C. C. Bacalbașa, di­rectorul Patriotului, și I. Procopiu de la ziarul­­ Independance Roumaine fiind împiedecați în ultimul moment, s’au scu­­zat ca nu pot veni. La șampanie s’au ridicat toasturi de către d-nii Const. Mille, Sasvary, Huszar, Gr. Ventura, Aurel Csab­o , Bacalbașa, Mayer, Kutschbach, etc ’ etc. In tot timpul mesei cea mai vie cor­dialitate a domnit printre meseni și fiecare s’a despărțit cu o plăcută amin­tire de momentele petrecute în societa­­tea confraților de alte limbi și alte na­ționalități. Masa oferită studenților bucovineni cu ocazia deschiderei Expoziției au sosit în București 7 studenți bucovi­neni. Prea ocupați cu Expoziția, oficialii noștri n’au dat atenția cuvenită stu­denților bucovineni. Din șiî au ținut însă să cunoască o parte a României, și, după ce au vizitat Expoziția, s’au dus la Constanța unde au stat Miercuri și Joi. * Aseară studenții bucovineni s’au îna­poiat în Capitală. Dînșii au fost pri­miți la gară de membrii societăței co­rale ,,Hora“ cari i-au dus în Cișm­igiu unde le-a oferit o masă, pe insula Carmen Sylva. In timpul mesei s’au dat focuri de ar­tificii și o parte din membrii societăței „Hora“ au făcut serenadă pe lac . S'au ținut și cîte-va discursuri pline de patriotism. Din partea societăței „Hora“ au vorbit d-niî C. Dobrescu și lufeinschi, vice-președintî și Jaurez Mo­vilă, maestrul corului. Din partea studenților romîni buco­vineni sa­ vorbit d-ni: Niculuță Lupu, președintele și Tîrnoveanu. Masa s'a sfirșit la ora 1 noaptea cînd s’au semnat de către comeseni un act comemorativ, în dublu exemplar. Studenții romîni bucovineni părăsesc diseară Capitala, pentru a se înapoia la Cernăuți. Știrile nopței Otrăvirea din strada Virgiliu.—A­seară d-ra Paulina Niculescu din strada Virgiliu 7, a încercat să se sinucidă dînd o cantitate de vre-o 150 grame de spirt denaturat. Intr’o stare gravă ea a fost transpor­tată la spitalul Filantropia. Cauza acestei încercări de sinucidere e că amantul ei o părăsise de cîteva zile. Moarte subita.—Femeia Ținea Pătru, in vitată de 70 ani, venind­uri la fiul ei Florea Dobrescu din calea Călărași­lor 256, a căzut jos în momentul cînd vroia să treacă pragul casei și a sucom­bat. Ra zia de astă noapte Poliția a făcut astă noapte o razie prin diferite cartiere ale Capitalei, în special în culoarea de verde. Au fost arestați Angh­ei Dumitrescu Vlăsceanul și Matei Carnoru, hoți de vite, foști dați judecăței și condamnați Aceștia au comis în ultimul timp mai multe furturi în județele Ilfov, Vlașca și Ialomița. In afară de asta a fost arestat un spărgător, Radu Drigan și un altul Tănase Mihalache, din șoseaua Mihai Bravul, ce vor fi cercetați în niște furturi, în cari ar fi amestecați. Alte arestări Au mai fost arestați ; Țiganul Marin Badea și Fănică pen­tru niște pungășii. — Nicu Rădulescu pentru un fu țt comis in calea Griviței, 141, de la Ion Serbusif. Cereți poinline DUMineCA 11 IUNIE GRATUIT prima fascicolă din -------- FANTOMA NEAGRA­MAME ROMAN POPULAM DE SENZAȚIE © S 1IANI FASC1COLA Í7S fascicole In totali

Next