Dimineaţa, august 1906 (Anul 3, nr. 892-922)

1906-08-01 / nr. 892

> just 1906 Jal—reforme prudente cari trebue să îndrepte viața Rusiei pe căile legale. Un apel către națiune Fracțiunea parlamentară social-demo­­crată din Duma, grupul munciii, comi­tetele polon­eze și israelite, diferitele or­­ganizațiuni revoluționare au­ publicat in comun următorul manifest. Către națiunea întreagă 4 Cetățeni. Sunt două sămptămîni de cînd Duma e dizolvată, guvernul și-a bătut joc de reprezentațiunea națională ; e o sfidare aruncată poporului. Rusia a primit această nouă crimă a puterei autocratice în tăcere și fără să Își piardă capul. Guvernul a sărbătorit o izbîndă. El a crezut că violența sa va rămîne ne­pedepsită. Tunetul tunurilor de la Sveaborg și Kronstadt s-a­ dovedit cît de credincioa­se sunt forțele sale. Armata și marina au ridicat stindardul revoltei împotriva torturatorilor poporului. Poporul va sprijini pe soldații răz­vrătiți. Soldații vor sprijini poporul re­voltat. E lupta hotărâtoare care începe pen­tru pămint și libertate. Lecțiile trecutului vor da roade. Poporul s’a încrezut în manifestul im­perial din 30 Octombrie. Evenimentele însă au dovedit că acest manifest a fost o simplă păcăleală. Poporul s’a încrezut în Duma sta­tului. Dar aceasta n’a avut autoritatea ne­cesară, ea n’a putut satisface nici una din trebuințele națiunei. Poporul vede acum că nu-șî poate lega speranța în nimeni cîtă vreme puterea va răm­î­­nea in mim­ele vrăjmașilor. Poporul voeste nu o Dumă fără au­toritate, ci o adunare constituantă cu depline puteri și ales prin sufragiul u­­niversal egal, direct și secret. Cetățeni, voi toți cari îndrăgiți liber­tatea, noi vă chemăm la lupta decizivă împotriva guvernului țarului, printr'o mișcare națională. Noi vă invităm la o grevă generală și la răsturnarea guvernului imperial și a autorităților tiranice. Trăiască greva generală și lupta ho­­tăritoare pentru puterea națională. Ultime informații comuna Bekamen era ocupat cu lucrul lui la livede, a fost prins de o bandă de aatarțî și dus cu dînșii la munte. Pînă acum nu s’a dat de urma acestui roman. După toate probabilitățile el a fost omorît.­­D. Părăianu, primar al orașului Tg.­­Jiu, a obținut un concediu de o lună. «Cu prilejul unor săpături făcute în Geismar (Germania), s’a găsit o statuă a eroului Roland, lucrată în lemn. Un areheolog a­ constatat, că această statuă are o vechime de peste o mie de ani. D In curînd se va face o schimbare în corpul consular din Turcia. D. C. Conțescu, actualmente consul la Bitolia, va fi transferat în aceiași calitate la Salonic, in locul d-lui D. Georgescu, care va trece la Constanti­­nopol. In locul d-lui Conțescu, se zice, că va fi trimis d. Al. Pădeanu. «Din Bitolia se mai comunică, că puș­căriașii turci din închisorile de acolo se pregătesc ca să săvîrșească un nou măcel, la fel cu cel făptuit de dînșii mai acum vreo lună. Deosebirea e nu­mai, că de data aceasta ei ar fi îătă­­riți să dea și în greci și în bulgari. Din această cauză pușcăriașii creștini sînt cuprinși de mare panică și ei au­ reclamat autorităților competente, cerind să se ia măsuri, ca să se prevină repe­­tirea măcelului. O S’a deschis, pe seama ministerului lucrărilor publice, un credit extraordi­nar de 15.000 lei pentru terminarea lucrărilor ce se înfățișază la Expoziția Națională de către serviciul pădurilor și al lucrărilor nou!. «D-șoarela Vera cîntăreață și Nădejda Cerkeski pianistă, ambele din Peters­burg au avut onoarea de a cînta Vi­nerea trecută la Castelul Peleș. Regina a fost atît de încîntată de fermecăto­­rile voci și perfecta artă a d-șoarelor Cerkeski, in­cît le-a promis că va a­­sista la concertul ce ele îl dau astăzi Luni seara orele 6 la Capșa din Sinaia. ® Eri la orele 2 p. m., a avut loc la Eforie adunarea generală a societăței Mitropolitul Filaret. Adunarea a durat pină la orele 7 seara, în care timp s’a discutat darea de seamă pe anul trecut, luînd cuvîntul d. Take Georgescu și alți membri, și­­’a descărcat comitetul de gestiunea sa pe anul expirat. «Se lucrează, cu mare activitate, la rînduirea în vitrine a obiectelor expuse in vitrinele atelierelor școalelor profe­sionale de fete din țară din pavilionul meseriilor de la Expoziția națională, care pavilion se va inaugura între 5 și 10 August a. c. Inaugurarea va fi prezidată de d. mi­nistru Vlădescu. Aranjarea obiectelor se face de o co­­misiune compusă din d-nele Adolsberg, Panaitescu și Ladico, ca concursul maes­­trelor de la școalele profesionale de fete din țară. L­­a pavilionul artelor de la Expoziția națională se lucrează la aranjarea lu­crărilor expuse de secțiune învățămîn­­tului secundar superior. In această secțiune expun ambele universități cum și d-nii dr. Hurmu­­zescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei, și dr. Petrini-Paul, pro­fesori universitari.­­Ni se scrie din Macedonia, că toți profesorii și institutorii sârbi de acolo au primit ordine severe de la șefii lor în sensul ca nici unul din ei să nu plece din localitatea în care a func­ționat în cursul anului și că cu toții sunt obligați să stea pe la locurile lor respective în timpul vacanțelor de vară.­­Vaporul „Principesa Maria“ se află actualmente în docurile din Galați, unde i s’a curățit carena și i s’au făcut reparațiuni radicale în interior. Unele piese de la mașini au fost schimbate. Vaporul va lua marea peste o lună. « Aflînd despre inițiativa unui grup de romîni macedoneni de a pleca la Florești pentru a pune o coroană pe mormintul defunctei Irena Ginea, d. Gh. Gr. Cantacuzino, primul-m­i­­nistru a pus erî în vedere d-lui prefect Moruzzi ca să comunice inițiatorilor pioasei procesiuni, care mulțumește pentru frumoasa lor in­­tențiune, dar că dorința d-sale este ca macedonenii să renunțe la acea­stă procesiune, deoarece familia de­cedatei are nevoe de complectă li­niște.­­ Examenul candidaților cari s’au în­scris pentru admitere la școala militară de infanterie și cavalerie, va începe în ziua de 10 August 1906, orele 8 a. m. m., in localul școalei (str. Izvor No. 145, dealul Spirei). Rinduția­ examenului va fi: a. Apelul candidaților, 10 August. Orele 8 a. m. d. Examinarea actelor de către co­m­isiune. _ . c. Examinarea medicală. d. Darea probelor scrisa. e. Comunicar­ea rezultatelor. Toți candidații vor trebui ca pină la data examenului, să aibă complectate toate actele pentru cari li s’a făcut cu­noscut de școală, atît cei proveniți de școala de fii de militari Iași, cît și pe toți ceilalți candidați. Dacă actele nu sunt complectate, can­didatul va fi respins ca neîndeplinind ac­eastă condițiune prevăzută de re­gulament. D­in pavilionul școalelor de meserii de la expoziție se lucrează activ sub în­grijirea d-lor Panaitescu și inspectoru­lui Hazu, cari își dau toată silința pen­tru ca inaugurarea acestui pavilion să se facă la timp. La pavilionul agriculture­­sc39$c zil­nic grîne și alte producte pentru sec­țiunea ministerului instrucțiunei. • Monitorul Oficial de eră publică mo­dificările la regulamentul pentru preve­nirea bolnelor infecțioase. . © S'a aprobat amenajamentul unor por­țiuni din pădurea de pe muntele Sbu­­­rătura—Dealul Negru (Putea), proprie­tatea obștei locuitorilor din comuna Ti­­chirișu. Deasemenea, și aceia a pădure! Negri­lești (Furnul, proprietatea obștei locuitorilor din comuna Negrilești.jț )Biuroul de contencios și informațiunî al ziarului „Adevărul“ pus sub direcți­unea d-lui L. Voinea, licențiat în drept, se însărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau fi­nanciare, precum și cu procurarea ori­cărei informațiuni prin personalul său complect și spe­cial de care dispune. Publicul din toată țara se poate a­­dresa acestui birou cu încrederea cea mai deplina de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni taxa bi­roului este de lei 3 și­ 15 bani, sumă ce trebue trimisă odată cu cererea prin mandat sau mărci poștale, la adresa bi­roului : București, str. Sărindar No. II. “ Din Sofca se scrie, ca banda elenă a lui „Malapas“, aceea care a omorît pe cei șeapte păstori ai fruntașului roman „Toii Hagigogu“, amenință pe membrii personalului didactic romín, că, în cazul cînd nu vor renunța la școala romînă, vor fi omoriți chiar in localul școalei. «De la „Florina“ se scrie, că în ziua de 31 Iulie c., pe cînd un romîn din­sătorit la Rowno, în Rusia, cu mam­a mea Maria, născută de Porter și apoi a a venit în Romînia... Mama mea mu­rind în 1893, in virată de 63 ani, fu înm­ormîntată ca soție legitimă a tată­lui meu... La vîrsta de 81 ani îl veni poftă tatei să se însoare din nou cu o fostă servitoare din București, ce avea și doi copii. Aceasta avu atita putere de stapînire asupra lui, în­cît ii hotărî ca să-și lase toată averea copiilor ei... — Bine, dar legalmente d-ta nu pu­teai fi desmoștenit... — obiectat. — E adevărat. Dar, lucru neauzit... Tatăl meu îmi intenta proces, susținind cum că eu, unicul său copil, n’am drept să-i port numele, de­oarece nu ar fi fost căsătorit legalmente cu mama... „Cum în vremea procesului, nu fim­ știut unde se căsătorise tata—el fusese în­tot­deauna un om­ tăcut și sumbru—și n’a­­veam la îndemînă actul de căsătorie, nu numai că mi s’a luat numele, pe care­­am purtat o viață întreagă, dar din mijlocul bogăției și belșugului, în care trăisem până atunci, ful aruncat pe drumuri. „Puțin după căsătoria sa a doua, ta­tăl meu muri fără a fi avut timpul să repare groaznica lui grașată... Și toată averea lui,—imensa sa avere, — rămase servitoare!,... Acum, deși în străinătate mă numesc Gustav Brak­off, totuși tri­­bunalele românești mi-au interzis da a purta aci acest nume... — Și ce ai de gind să faci ? — Nu voi sta cu mînile în sîn; deși sunt sărac și prigonit de soartă, totuși nu poate rămîne nepedepsită o mișelie ca aceleia, care prin machinațiun­­le ei mi-a răpit averea și numele ! Am crezut interesant să reproducem această convorbire, deoarece despre chestia Brak­off, se va mai vorbi, ea părînd a fi menită să agite opinia pu­blică prin nedreptatea strigătoare la cer, la care a dat loc. Ml. imul fara nume — Un tată denaturat răpind numele și averea fiului sau legitim — Eri am întîlnit un om care n’are nici un nume, adică mai exact, care n’are nume la noi in țară, dar care peste graniță se numește Gustav Brak­off. Povestirea ce va urma, deși destul de strania și meritînd a fi descrisâ de pana unui Edward Poe, e totuși reală, nere­­eșind din imaginația vreunui scriitor fantastic. Omul fără nume e un bărbat ca de vreo 40 ani, blond, o figură simpatică, melancolică și descurajată, fără a fi însă obosită. Iată ce mi-a istorisit el pe un ton liniștit și cald, dar totuși vi­­brător de durere. — Tatăl meu Jean Brak­off era un om bogat... Avea milioane... El s-a că- 0 nuntă cu alți nuntași albanezi, care au avut sim­patii romînești au trebuit să ple­ce din Turcia și au venit în Bu­curești spre a face nuntă. Erî la prînz au sosit în Capitală nun­tașii din Albania, persecutați de arh­i­ereul din Coritza, pentru că au simpatii romînești. Nuntașilor li s’a făcut la gară o pri­mire din cele mai călduroase. Numeroși aromîni și albanezi le-au eșit înnainte pe peron, astfel că nunta aceasta s’a transformat într'o adevărată manifestație politică. Dela gară nuntașii s’au dus la oțelul Hisr-life, unde a fost vizitați în cursul zi­lei de erî de foarte multe persoane, care au venit. Iată numele exact al nuntașilor : D-na Elena Costuri, mama ginerelui, generalul Spiru Costuri, fratele ginere­lui, membru al consiliului administrativ din Coritza, d-ra Afrodita Costuri, fiica gener. Spiru Costuri, Cristea Costuri, ginerele, d-ra Polixenie Zoo Dimitriu, mama miresei, d-ra Cristoghi Dimitriu, drăgălașa mireasă, d-ra Eleonora Dimi­triu, sora miresei, d. Nicolae Zoo Di­mitriu, fratele miresei, care e mare pro­prietar în București. Tatăl ginerelui, d. Ioan Costuri, mare bancher și comersant albanez, nu a venit în Romînia, fiind reținut de afaceri. Convorbire cu nuntașii Nuntașii nu vorbesc de­cît limbile albană, turcă și greacă, afară de d. Ni­colae Zoe Dimitriu care vorbește biui­­șor romificște. Folosindu-m­ă de amabilitatea unui student aromic, care cunoaște limba greacă, am putut avea o interesantă convorbire cu nuntașii și în special cu ginerele d. Cristea Costuri, un tînăr vioi, inteligent, cu o înfățișare impună­toare și cu d. Nicolae Dimitriu, fratele miresei. Iată ce mi-a spus d-lor: Șantajul mitropolitului grec Conflictul a pornic—mi-au spus con­vorbitorii mei — de la incidentul din Pieasa. Aci venise arh­iereul grec din Coritza, ca să afurisească pe un preot aromîn, Itaralambie Balarance, care oficiase în limba romînă. Romînii cari sunt puternici în acest oraș, i-au gonit pe arh­iereu in huiducii, iar fe­meile aromâne au eșit înaintea jandar­milor, atunci cînd a intervenit armata. Arh­iereul înfuriat de infringerea su­ferită se întoarse la Corizza și puse să se tragă clopotele la toate bisericile, adunîndu-se lumea dădu poruncă ca să se rupă orice relații cu arom­înii și în semn de protestare să se închidă toate prăvăliile. D. Ioan Costuri, firem­îndră și cu sim­patii filoromîne, se opuse acestui ordin și îndeamnă și pe numeroșii săi amici negustori, ca să nu respecte acest or­din. Ioan Costuri, avind influență în Corizza, numeroasele prăvălii albaneze din oraș rămaseră deschise. Acest lucru scoase din fire pe arh­ie­reu, care ca răzbunare refuză să dea consimțire pentru căsătorie tînărului Costum­. Scandalul din palatul arh­iereului La început arh­iereul spunea, că nu vrea să dea încuviințarea, pentru că d. Ioan Costeri nu vin" personal să i-o Cine a venit? ceară, ci trimete alte persoane și că a­­ceasta­ ar fi un semn de desconsidera­­ție și o umilire a autorităței lui. D. Ioan Costuri — im­ explică infor­matorii mei — sa hotărî atunci să se ducă personal și zise arohieroului. — Recunosc autoritatea d­tale, ca om al bisericei. Și ca creștin vist la d-ta, rugîndu-te să dai încuviințarea pentru căsătoria fiului meu­! Atunci arh­iereul începu să-î facă re­proșuri că are sentimente romînești și ceru d-lui loan Costuri să declare. . să jure chiar!... în fața a vre-o doispre­zece preoți, ce erau adunați în cabine­tul său, că nu va mai sprijini niciodată pe aromînî. Archiereul adăugă, că nu­mai in această condiție va încuviința căsătoria. D. Ioan Costum­, indignat de această propunere, răspunse archiereulnî, că nu-î dă voo sa se amestece în credin­țele-i politice. —­ Ești omul bisericei... și biserica nu trebue să cunoască deosebire de nea­muri... N’ai dreptul să-mi refuzi un serviciu divin, pentru că am alte sim­patii naționale ca d-ta... Arh­iereul înfuriat strigă d-luî Cos­tum­ să părăsească palatul. — D-ta să eși afară de strigă cu o voce tunătoare c­u mîndrie —­ căci palatul acesta a fost clădit cu barjii noștrii, ai credincioșilor și asta înainte ca să fi venit d-ta aci! Vel eși, căci ai uitat în ce ca­litate ai intrat în această casă! Agenții politici n’art ce căuta aci! Plecarea in Romînia In urma impertinenței și sfidătoarei atitudini a arhiereului din Coritza, d. Ioan Costuri hotărî ca nunta să aibă loc în București. Și după cum am spus mai sus, nun­tașii au și sosit. Eiî s'au­ făcut diferite demersuri în vederea ceremoniei. Nunta, care va avea loc în sala Lie­dertafel se va face cu mare alai, ea va fi oficiată probabil de mai mulți ar­­h­ierei din Capitală și va da loc după cum se prevede la o inimoasă și gran­dioasă manifestație politică. Acest lucru va fi desigur o îmbărbă­tare pentru romînii din Turcia, cari susțin cu atîtea sacrificii stindardul național acolo. O telegramă de felicitare Din Govora t am primit era următoa­rea telegramă. Vă rog a da publicației următoa­rele: Numeroasele familii albaneze de aci urmează tinerei perechi Cos­turi din Corizza, bună venire. Rafael Anastasia Vila Maria De asemenea au mai sosit și alte te­legrame direct pe numele membrilor familiei Costuri și Dimitriu, aci­­ — îl d. Costuri Nouiî medaliați cu „Răsplata Miscei“ S’a oferit medalia „Răsplata Muncei“ pentru servicii aduse învățămîntului se­cundar următoarelor persoane: Clasa I D. N. Mișu, ministrul plenipotențiar la Sofia, D. Const. N. Burileanu, licențiat din școalele diplomatice din Roma, Victor Anastasii­, profesor la liceul „La­­zăr“ din București. Leo Lévêque, fost profesor în Bucu­rești. loan Niculescu, profesor și director la gimnaziul din Târgoviște. Tereza Stratilescu, profesoară și direc­­toară la școala secundară de fete gr. II din Iași. D. N. Giurgea, profesor pensionar, Bo­toșani. Clasa II D. D. A. Mincu, vice-consul al Romî­­niei la Sofia. Din Țîpeștî împușcarea unui porc mistreț.— In pădurea com­. Podeniî-Vech­î, s’au ivit anul acesta, o mulțime de porci mistreți, care fac mari ravagii locuito­rilor, distrugîndu-le porumbul. Unul din acești porci mistreți, a fost împușcat era de locuitorul Ion I. Stângă. El, a adus porcul la Ploești, unde la vîndut pe prețul de 100 lei. Greutatea porcu­lui, a fost de 160 chilograme, ceia ce e foarte rar. Primarii comunelor unde s’aui ivit astfel de porci, au cerut prefecturei au­torizația pentru a face vînătoare cu bănie. Confiscare.—D. Gogu I. Zamfirescu, ajutor de primar și Ath. Stroescu, se­cretar general, au confiscat erî peste 2.000 pivnî de la brutarii din localitate, pe care le-au găsit lipsă la cîntar. Stavăr Din Glmpina Secretarul comunal predă­­a­ r­adul săiî pe pungași ajutorului de secretar Tach­e Zolofiman și unei caraule. Aceștia din urmă închid pe pungași în infirmeria comunei. Cum însă caraula nu dădea atita importanță acestor a­­rastați, pungașii profită de ocazie și cu ajutorul unui cuțit scot geamul de la ușa infirmeriei și dispar. Gind s­ a primit ordin pentru înainta­rea celor arestați la siguranța din Bu­curești, pungașii o fuliseră de mult. Ajutorul de secretar Tache Zolofi­man a fost destituit, atribuindu-i-se lui această neglijență. Teatrale. — Marți seara cunoscutul artist Bozianu va da o frumoasă repre­zentație in grădina Continental. De asemenea d. Alex. Rioșanu a a­­nunțat o serbare în grădina Continen­tal. Alex. Știri de la Expoziție Erî cu toate că un număr imens de Bucureștcenî s’au îndreptat cu trenu­­rile de plăcere către stațiunile balneare. Expoziția a fost vizitată de un număr foarte mare de persoana intre care fi­guri străine și provinciale au fost de asemenea destul de abundente. — Erî s’au făcut experiențe cu sire­na lacului arzător; ele au întrecut aș­teptările. — Comisariatul general al Expoziți­ei va cere direcțiunei generale a C. F. R. să acorde reducerea de 50 la sută pentru trenurile București cu ocazia festivități­i grandioase care se prepară pentru 15 August.­­ Lumea a fost surprinsă de focuri­le de artificii date așeară în mod gra­­tuit pe terasa Cuza-Vodă. Portrete­le suveranilor au stîruit aplauze furtunoa­se iar cascada de aur care cuprindea o lungime de 100 metrii a stors excla­mații. Publicul a început să priceapă și să aprecieze artificiile și multe din per­soane cari reclamau gratuitatea pentru focurile de artificii, au putut constata cît era de justificată cererea lor. Accidentul vaporului „Princi­pele Carol“ GALAȚI, 30 iulie.—Vaporul „Princi­pele Carol", fiind gata de plecare, niște plute s’au încurcat între roate, împie­­decîndu-i plecarea. Șeful echipei Vasi­­liu, vrind să scoată plutele, a fost prins sub roată și rănit grav la cap. A sosit apoi vaporul „Vasile Lupu“ care remor­­cînd pe „Principele Carol“, la larg, a scos plutele. Vaporul „Principele Carol“ a suferit o intîrziere de o oră. Episcopul Pimen s’a reîntors din Tulcea. Săteanul Sandu Oprea venind din Sivița, a fost schingiuit de paznicii mo­șierului Doiciu, sub pretext că ar fi rupt trei popușor, plin de sînge sătea­nul a reclamat procurorului. Sylv Fapii di­verse Servitor hoț. — Circ. 40 a anchetat pe băiatul Ion Niță de 17 ani, care a sustras o sumă de bani din tejgheaua stăpinului său, d. Nicolae Zemfitopol, din calea Dudești No. 100. Furt de vite. — in urma unor tele­grame a poliției de siguranță, a fost a­estat de șeful secției de grandarmi du Dom­nești-l­lbv, hoțul de vite, Radu 1 miță zis Vlăsceanu, de 50 ani, domi­­n­­­at în comuna Tintava, care a cumpă­rat doi cai de furat de la Nicolae Ghioa­­că, recunoscut hoț de vite, prin inter­mediul circiumarului Pandele Ghețui din Calea Văcărești, care știa că animalele sunt de furat. El a fost adus aseară la poliție unde se vor continua cercetările. Furtul din strada Cîmpinea­nu. — Circ. 6 a arestat era pe sirdul Zahiaria Gheciu, de 29 ani, care voind să bea vin fără parale, a intrat in magazinul d-lui A. Butculescu din strada Cîmpi­­neanu No. 36 și a furat mai multe sli­de cu vin înfundat, priind văzut de per­sonalul magazinului, a fost dat pe mina sergentului din post, care l’a condus la comisariat. Nenorocirea din strada Popa Tatu. Gheoghe Rădulescu, vopsitorul despre care am vorbit în numărul de erî că a căzut de pe acoperișul casei d-lui colo­nel Tănase, din str. Popa-Tatu No. 96, și care avînd coloana vertebrală ruptă, fiind transportat la spitalul Filantropia, cu tot ajutorul dat de medici, a încetat din viață. Cadavrul nefericitului lucră­tor a fost dus la morgă. Nenorocirea di­n str. Ru­spînzilor.­ Aseară la orele 5 și jum. o mare ne­norocire s’a înt'mplit în strada Răs­plătii, colț cu Tunari. Birjarul cu nu­mărul 431 voind să cotească în strada Răspîntiei, din fugă roatele trăsurii s’au lovit de trotuar în­cît au ridicat tră­sura în sus, astfel că bietul birjar a căzut jos împreună cu mușteriul care se afla în trăsură. Roatele din nainte au apucat litreaua birjarului care, în­curcat de hățurile și de roata dinainte­a trăsurei, se invîrtea ca o moară in vînt. Din fericire caii au fost opriți tocmai în momentul cînd capul birjaru­lui era să fie strivit de o roată, fi găsită, cum însă fusese imposibil să se constate moartea ei. Gonzaga rămînea tutorul natural al acestei copile care probabil că nu rand exis­tă. Și în această calitate el se fo­losea de veniturile lui Nevers. Moartea constatată a d-rei de Nevers l-ar fi făcut moștenitorul ducelui Filip , căci văduva acestui din urmă, deși cedase stăruinței pă­rintești in ceea ce privea căsătoria, se arătase neînduplecată în tot ce privea interesele fiicei sale. Se măritase luînd fățiș calitatea de văduvă a lui Filip de Nevers; afară de aceasta, declarase în con­tractul de căstorie nașterea fiicei sale, Gonzaga,, probabil d­evusese mo­ti­vele sale acceptînd toate acestea. Căuta de optsprezece­ni :opila, și prințesa de asemenea. Demersurile lor, la fel neobosite, deși rart in­spirate de motive cu totul diferite, rămaseră fără rezultat. Către sfirșitul vere­, Gonzaga v or­bise pentru întâia oară di­n fgura acestei âtuațiuni și pomenise da convocarea unui tribunal de fami­lie care să poată regula '­chestiunile '’cindinte. Dar avea atîte de făcut, și era­șa de bogat ! '■< -'Ciripii!'oți lucrătorii pe DIMINEAȚA Mușteriul s’a aie3 cu o spaimă și cu citeva lovituri puțin grave. Birjarul, lovit la cap în mod grav, a fost transportat la spitalul Filantropia. Coplinșit în f­ăcărî. — Erî p­ cînd fetița Caterina Ionescu, fiica văduvei Elena Ionescu, domiciliată in soseaua Basarab No. 140, vroia să coacă niște ardei la foc, a fost coprinsă de flăcări. Luîndu-i foc hainele, ea a fost arsă pe tot corpul, minni și picioare. In stare extrem de gravă a fost transpor­tată la spitalul Filantropia, unde i­steți dat grabnice ajutoare. CUTIA CU SCRISORI­­ omisul­ director, Cu mare surprindere am citit în mult apreciatul și răspinditul dv. ziar „Dimi­neața“ No. 890 la rubrica ■ „Cutia cu scri­sori“ un articol semnat de d. P.Stănescu impiegat G. F­R. lm Pitești, cum că nui am fi copiat invenția noastră după a d-sale, doar că am av­ut grija », schimba numele invenției! Afirmația d-sale este neadevărată. Iată cum statt lucrurile : Invenția noastră nu are ca titlu „Bu­ton electric cu control la virful acului“ ci „Aparate de centralizare simplă cu con­trol pe O. F.“. Aparatele noastre se compun, nu numai dintr un buton ca al d-sale, ci are urmă­toarele aparate principale : 2 aparate de comandă, pentru facerea comenzilor , 2 aparate executoare, prin care se execută comanda dată și 2 aparate, prin care se controlează atît comanda dată, cît și dacă ea a fost e­xecutată întocmai. Aceste apa­rate se află : 4 în biroul șefului de gară și 2 în gheretele acarilor. Ideia o fi aceeași. Olțî oameni nu se gîn­­desc in lumea aceasta la același lucru ! Insă esențialul este, ca ideia emisă de unul sau­ de altul să fie bună. Dacă d. Stănescu vrea să se convingă cum că aparatul nostru diferă de al d-sale n’are decît să facă o plimblare pînă la București și să vază planul aparatului nostru, care este expus la Expoziția Na­țională. Al doilea lucru, îl rugăm pe d. Stănescu, să publice prin ziare : Ce re­zultat i s’a dat de către d-nii inginer! de la serviciul L. al C. F. R. și dacă e bună sau nu invenția d-sa!e, precum și dacă se poate aplica pe C. F. R. ?!... Aceasta spre știința celor interesați. Primiți, vă rugăm, d-le director, asigu­rarea respectului ce vă păstrăm. Emilian Popescu și Ștefan Ilie Vasilescu funcționari C. F. R. Serviciul M. Buc. II! i­mm­ii Sinilii si Str. Ceres­cîo. 15 — La malul mărea Bă! de nomol de Techirghio! BAI TURCEȘTI — naturale — 15AI IMS PUTOR — cu apă de mare și fîntînă, calde și reci — ISA! a le ABIM, sistematice La 23 Iulie s’a inaugural­ secțiunea mo­dernă a noilor băi cu nomol din lacul Te­­ch­irgh­iol după sist. băilor Lucasbad (Ungaria) instalațiuni complecte și perfecționate pentru băi de nomol și medicinale Mesaje, Fricțiuni, Dușuri­ Sistem Kneipe — Prețuri convenabile. Serviciu conștiincios — Băile sunt deschise de la 8—12 dimineața și 2­8 seara A­ntreprenor _________ itorig Papaslami Ulii illllu­i Birecțiunea: 48--60, Calea Plevnei, 48—50 Curs liceal com­plet, Școală co:­m­b­reială superioară, curs de seară, secțiune greacă, franceză, curs pri­mar. Institutul funcționează întrun local cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit printr’un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu liniă de gimnastică, sală de desemn, băi, infirmerie etc. Curte și parc la dis­poziția elevilor, îngrijire părintească, dis­ciplină severă, atenție specială limbelor moderne. Rezultatele examenelor: ca și în trecut, strălucite. Directori speciali de studii, pen­tru fie­c­e secțiune. .Profesorii dintre cei mai distinși: C. íiéantey, S. Cliuciu, G. P­opa­ î­isseanu, G. Saraga, Al. I’andole, O. Patriciu, Căpitan I*, Angeles«», Bl. Colceag, E. Elupa­­gna, A. dumirea, I­. Richiter, I. Scurtu­, Șt. Sîttiniescu, O. Bozia­­nu, E»r. «Ilinoiu, fil. Bozino, I. Chi­­rițescu, G. üiacedonescu, 1­. Tău»,­sescu, I. Boneii, X. Renand, S. Stoe­­nescu, I. dalbă, C. Roman, lonescu- Boteni, H. l.opovici, I. lonescu Bu­jor, A. Villsim­as, A. Gondilis, I. ău­­breil, A. Stambler, M. Savu, etc. Cursurile se deschid la 8 Sept., prepara­­ț­iile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. Nr. 1 M­ayersohn Laureat al Facultăței din Paris Elev al profesorului LEMXEIEAXI Specialist pentru boli de bras,­inii și Urechii Consultațiuni de la 2—6 p. m. «i­. 1. C. î Crătoaim IO (fost Colie!) Impotența: Boalele lumești (secrete) și goals 02 femei vindecă­­­torul E. Mesei! De la Facultatea din Paris Consultațiunî de la orele 2—5 p. m. Calea­ iMoșilor IVo.3 . O Corespondează cu provincia Egjjjgggp °^3saiia VAtíA DE SCHIMB I M. FI8ELS ■ București, Strada LIPSCANI Ho. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 iulie 1906­­ T ■« ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]um . - 1 » «noKK ! Cu sufăr I Renti amor. I9Ö5 eonv.(| GTjSöj SstT^11 4%| Renta Amor. 1905 ».b.|| 92j— 9-150 4% Rentă internă. N­­ot.25 92|­4% Oblig tom. Buc. I 83 50 90 50 5<76!OW. . .­­!—­­­t [UNK]t/2! ia,c­ comun, 1041 — 104 50 5­ Vj Obl ., 96 ~ 98 75 4a­ flJ Scris: Furie. Aur. j 101 150 102 — . . . 92:25 92 75 61»..­ „ Urb. I 98 60 98 90 „ »„Iași 95— 96 — Acțiuni B.Nation 132 60 — 3270 — » Agric.l. 595 — 6Q5 — C­o compusul ISO— 190 — Cca. val. t austriac.l 105— 106—­ Mărci germane 123 25 124 50 1 Bancnote franc. 100 5. 101 25 I italiene II 100,— 101 — I „ _ubr hîrtib­l 260 — 268 —­­ Losurile expoziției g-rale. Romane j se trimit franco in provincie Și se vînd­u _ 4.LA cu Lei 21 bucata. Un tînar de familie bună, izraelit, dispunînd de un capital numerar de 25.000 Lei do­rește a se asocia la o afacere serioasă și rentabilă de ori­ ce natură. Asociatul trebue să fie de o moralitate ireproșa­bilă și să dispute de asemenea de un capital oare­care. Se acceptează și în provincie. Eventual depline această sumă ca garanție în vre-o întreprin­dere. A se adresa în scris la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Comp. sub „L. V.“ strada Karageorgevicv No. 18. Profesor i­. DenMe stabilit pe sezonul băilor la CALIMANEȘTI Hotelul Statului. Dă consultațiuni pentru bólele pieței, siHHs și căile urinare M. i. mm AVOCAT STR. AJIACEA­ VOILV No.­­12 — BUCUREȘTI —_______ ]$enraKteid» și Sifilis vindecă eu Serul nevrosfenic și mercurial Doctoral No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orele 10 —12 a. m. și 4— 5 p. m. g­âradin­a Rașca Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național All Luna 31 talia 1]08 ^ Se va juca 0^ Hagi-Tănase Comedie în 3 acte de George Ranetti . Biletele de cu zi, Jean Feder și seara le Cassă grădina Blandziet1 Post Edison —. Astăzi Luni 31 Iulia 1805 se joacă pentru a 14-a oară Florette & Farapon Comedie în 3 acte,­­tradusă ,le D-nu P. GUSTY "V. In curînd: Hotel la Expoziție și Z­umor,ț­uc Vag­abondus cu muzica originală și cuplete de actualitate de D-na P. Gusty. Cunoscutul cabinet al Doefornhit fan­tagu­er S’A MUTAT 1«23L îVo> H -------- ■ == STB. CIFNEBAL FLORESCU — peste drum de vechea locuință — A nu se confunda cu așa zisul Ins­titut medical „Fortuna1 de la No. 9. D­INȚI Extragerea, Plumbilirea. Dinți artificiali ar­­t­is­tici.— To­ate operațiunile fără durere. IN FOCȘANI de vînzare o pereche de case cu două fațade, opt odăi și de­pendințe, în fața bisericei Săpu­­nari ,A se adresa D-nei Sultana Cincu, La Tecuci, Be arendat F­O­I­ȚA ZI­A­RU­L­U­I „D­I­M­IN­E­A­Ț­A“ 25 — Dragostea Enpirul — KOMÁN SENZAȚIONAL - PARTEA A DOUA DUPĂ OPTSPREZECE ANI CAP I Casa de aur ■ Lucrătorii treceau prin gang și intrau într’o mare curte pavată și înconjurată din trei părți de frumoa­se și aristocratice construcțiuni. Era vechiul hotel de Lorraine, locuit în timpul Ligei de d. duce Mercoeur. De la Ludovic XIII acest hotel pur­tase numele de hotel de Nevers. Acum se numea hotelul de Gonzaga. Filip de Mantua, prinț de Gon­zaga, locuia în el. Era, fără contrazicere, după re­gent și vestitul bancher Law, omul cel mai bogat și cel mai important din Franța. Se folosea de bunurile lui Nevers din două puncte deosebite : mai în­­tâi­ ca rudă și moștenitor prezump­­tiv, apoi ca bărbat al văduvei celui din urmă duce, d șoara Aurora de Caylus. Această căsătorie îi dădea, între altele, imensa avere a lui Caylus-Ver­­ron, care se dusese în lumea cea­laltă să se întî­nească cu cele două femei ale sale. Dacă cititorul se miră de această căsătorie, îl amintim că castelul Caylus era izolat, departe de orice oraș, și că două femei tinere muri­seră acolo captive. De optsprezece ani văduva lui Nevers purta numele prințului­­ de Gonzaga. Nu părăsise rochia cer­nită și nici măcar o singură zi, nici chiar spre a merge la altar. In seara nunței, cînd Gonzaga veni la căpătîiul ei, dinsa sî arătă cu o mină ușa, iar cu ceal­altă își alipi un pumnal de sîn. — Trăesc pentru fiica lui Ne­vers, îi zise ea, însă sacrificiul o­­menesc are margini. Fă un pas, și mă voiu duce să aștept pe fiica mea alături de tatăl ei. Gonzaga avea nevoe de femeia sa pentru a se folosi de veniturile lui Daylus. Salută adînc și se depărta. Din acea seară, nici un cuvînt nu ieșise din gura prințesei în pre­zența bărbatului ei. Acesta era amabil, delicat, afec­tuos. Ea răm­inea rece și mată. In fiecare zi, la ora mesei, Gonzaga trimitea pe intendentul său să che­r­e pe prințesă. Nu s'ar fi așezat pînă a nu fi îndeplinit această for­malitate. Era doară un­­ mare senior ! In fiece zi, prima camerista a doamnei prințese răspundea ă »tăpî­nă-sa, suferindu, -ga pe domnul prinț cV Evadare.— In ziua de 27 c. la tre­nul de seară No. 177, agentul de si­guranță Niță Ionescu recun­oscind pe pungașii deghizați Ilia Armeanu și I­ic Pușciu, cu ajutorul a 4 oameni și cu concursul d­lui D. Alexandrescu,, șeful stației Băicoiu, predă pe muniții pun­gași pentru a fi reținuți în arestul com. Poiana-Ghimpina, secretarului comunal G. Iliescu, dispenseze de a lua masa. Aceasta se repeta de trei sute șaizeci și cinci de ori pe an în timp de optspre­zece ani. De alminteri, Gonzaga vorbea foarte adesea de femeia sa, și în termeni foarte afectuoși. Avea fraze gata făcute cari în­cepeau astfel: «Doamna prințesă îmi zicea...» sau: «Spuneam doam­nei prințese».., și trintea bucuros aceste fraze. Lumea însă nu era de­loc amă­gită ; se prefăcea însă că e, ceea ce este destul pentru unele spirite tarî. Gonzaga era un spirit puternic, incontestabil, indemînatec, plin de sînge­ rece și de îndrăzneală. Avea în maniere demnitatea cam teatrală a oamenilor din ț­ra sa ; mințea cu o nerușinare vecină m eroismul, și, deși era­ cel mai nerușinat desfii­­nat al curței, în public fiecare din cuvintele sale era însemnat de pe­cetea celei­ mai riguroase morale. Regentul îl numea cel mai bun n­­luia al sau. Fiecare știa sforțările e lu făcea pentru a regăsi pe fiica nefericitului Nevers, al treilea Filip, celalt amic din copilării, al­­ regen­tului, nu atea­tesa­u Lî­n­­ hiț cari îî văzusem intrînd în vechiul palat al luî Nevers erau aî luî toți dulgherii, tâmplarii, zidarii, pietrarii, lăcătușii aveau­ misiunea să prefacă tot palatul. O locuință superbă totuși, pe ca­re atit cei dinaintea luî Gonzaga cît și el însuși se siliseră s’o înfru­musețeze. Trei corpuri de locuit, ornate de arcade piramidale așezate pe tot rândul de jos, cu o galerie în pri­mul etaj. Cele trei păr­ți mari, construite în formă de ba­tă, lăsați sä se vadă niște peristiluri restaurate de Gon­zaga în stil florentin, culoarea fru­moasă de marmoră roșie. Corpul locuinței din fața porții mari avea două etaje cu ferestre pă­trate ; cele două aripi, de aceeași mărime totuși, nu aveau decât un etaj cu­ ferestre înalte și duble. Hteriorul, restaurat cu meșteșu­giri, oferea o lungă serie de splen­dori. Gonzaga era mândru și artist tot­deodată. Fațada dădea spre grădina Istă de abia la cincisprezece ani. Era un șir de coloane italiene sus­­ținînd arcadele unui schit. Grădina, imensă, umbroasă și populată de statui, dădea la est, la sud și la moșia Marcanî 10 kilometri depăr­tare pe gara Sascut. Pentru ori­ce informațiune a se adresa la proprie­tar Domnul D. Grünberg avocat București C­alea Moșilor No 60, vest pe străzile Guincampois, Aou­­bry le-Boucher și Saint-Denis. Parisul n’avea palat mai princiar ca acesta. Trebuia, așa­dar, ca Gon­zaga, prinț, artist și orgolios, să fi avut un grav motiv ca să dărâme și să refacă acest palat. Iată motivul ce avea Gonzaga: Regentul,­­i­eșirea de la un su­­peu, acordase prințului de Carignan dreptul de a stabili în palatul său o mare casă de schimb. Strada Guincampois se clătină un moment pe temelia șubredă a că­suțelor sale. Se zicea că d. de Ca­rignan avea dreptul de a înpedeca ori­ce transport de acțiuni subsem­nate aiurea decât la el. Gonzaga fu gelos. Pentru al con­sola, la altă eșire de la un supeu, regentul îî acordă, pentru palatul Gonzaga, monopolul schimbului de acțiuni contra mărfuri. Era un dat uimitor. Se aflau în el munți de aur. Ceea ce trebuia mai intim­ era de a face loc pentru toată lumea fiindcă toată lumea trebuia să plă­tească, și încă foarte scump. .țiv (Va urma) 1 v'N

Next