Dimineaţa, august 1906 (Anul 3, nr. 892-922)
1906-08-01 / nr. 892
> just 1906 Jal—reforme prudente cari trebue să îndrepte viața Rusiei pe căile legale. Un apel către națiune Fracțiunea parlamentară social-democrată din Duma, grupul munciii, comitetele poloneze și israelite, diferitele organizațiuni revoluționare au publicat in comun următorul manifest. Către națiunea întreagă 4 Cetățeni. Sunt două sămptămîni de cînd Duma e dizolvată, guvernul și-a bătut joc de reprezentațiunea națională ; e o sfidare aruncată poporului. Rusia a primit această nouă crimă a puterei autocratice în tăcere și fără să Își piardă capul. Guvernul a sărbătorit o izbîndă. El a crezut că violența sa va rămîne nepedepsită. Tunetul tunurilor de la Sveaborg și Kronstadt s-a dovedit cît de credincioase sunt forțele sale. Armata și marina au ridicat stindardul revoltei împotriva torturatorilor poporului. Poporul va sprijini pe soldații răzvrătiți. Soldații vor sprijini poporul revoltat. E lupta hotărâtoare care începe pentru pămint și libertate. Lecțiile trecutului vor da roade. Poporul s’a încrezut în manifestul imperial din 30 Octombrie. Evenimentele însă au dovedit că acest manifest a fost o simplă păcăleală. Poporul s’a încrezut în Duma statului. Dar aceasta n’a avut autoritatea necesară, ea n’a putut satisface nici una din trebuințele națiunei. Poporul vede acum că nu-șî poate lega speranța în nimeni cîtă vreme puterea va rămînea in mimele vrăjmașilor. Poporul voeste nu o Dumă fără autoritate, ci o adunare constituantă cu depline puteri și ales prin sufragiul universal egal, direct și secret. Cetățeni, voi toți cari îndrăgiți libertatea, noi vă chemăm la lupta decizivă împotriva guvernului țarului, printr'o mișcare națională. Noi vă invităm la o grevă generală și la răsturnarea guvernului imperial și a autorităților tiranice. Trăiască greva generală și lupta hotăritoare pentru puterea națională. Ultime informații comuna Bekamen era ocupat cu lucrul lui la livede, a fost prins de o bandă de aatarțî și dus cu dînșii la munte. Pînă acum nu s’a dat de urma acestui roman. După toate probabilitățile el a fost omorît.D. Părăianu, primar al orașului Tg.Jiu, a obținut un concediu de o lună. «Cu prilejul unor săpături făcute în Geismar (Germania), s’a găsit o statuă a eroului Roland, lucrată în lemn. Un areheolog a constatat, că această statuă are o vechime de peste o mie de ani. D In curînd se va face o schimbare în corpul consular din Turcia. D. C. Conțescu, actualmente consul la Bitolia, va fi transferat în aceiași calitate la Salonic, in locul d-lui D. Georgescu, care va trece la Constantinopol. In locul d-lui Conțescu, se zice, că va fi trimis d. Al. Pădeanu. «Din Bitolia se mai comunică, că pușcăriașii turci din închisorile de acolo se pregătesc ca să săvîrșească un nou măcel, la fel cu cel făptuit de dînșii mai acum vreo lună. Deosebirea e numai, că de data aceasta ei ar fi îătăriți să dea și în greci și în bulgari. Din această cauză pușcăriașii creștini sînt cuprinși de mare panică și ei au reclamat autorităților competente, cerind să se ia măsuri, ca să se prevină repetirea măcelului. O S’a deschis, pe seama ministerului lucrărilor publice, un credit extraordinar de 15.000 lei pentru terminarea lucrărilor ce se înfățișază la Expoziția Națională de către serviciul pădurilor și al lucrărilor nou!. «D-șoarela Vera cîntăreață și Nădejda Cerkeski pianistă, ambele din Petersburg au avut onoarea de a cînta Vinerea trecută la Castelul Peleș. Regina a fost atît de încîntată de fermecătorile voci și perfecta artă a d-șoarelor Cerkeski, incît le-a promis că va asista la concertul ce ele îl dau astăzi Luni seara orele 6 la Capșa din Sinaia. ® Eri la orele 2 p. m., a avut loc la Eforie adunarea generală a societăței Mitropolitul Filaret. Adunarea a durat pină la orele 7 seara, în care timp s’a discutat darea de seamă pe anul trecut, luînd cuvîntul d. Take Georgescu și alți membri, și’a descărcat comitetul de gestiunea sa pe anul expirat. «Se lucrează, cu mare activitate, la rînduirea în vitrine a obiectelor expuse in vitrinele atelierelor școalelor profesionale de fete din țară din pavilionul meseriilor de la Expoziția națională, care pavilion se va inaugura între 5 și 10 August a. c. Inaugurarea va fi prezidată de d. ministru Vlădescu. Aranjarea obiectelor se face de o comisiune compusă din d-nele Adolsberg, Panaitescu și Ladico, ca concursul maestrelor de la școalele profesionale de fete din țară. La pavilionul artelor de la Expoziția națională se lucrează la aranjarea lucrărilor expuse de secțiune învățămîntului secundar superior. In această secțiune expun ambele universități cum și d-nii dr. Hurmuzescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei, și dr. Petrini-Paul, profesori universitari.Ni se scrie din Macedonia, că toți profesorii și institutorii sârbi de acolo au primit ordine severe de la șefii lor în sensul ca nici unul din ei să nu plece din localitatea în care a funcționat în cursul anului și că cu toții sunt obligați să stea pe la locurile lor respective în timpul vacanțelor de vară.Vaporul „Principesa Maria“ se află actualmente în docurile din Galați, unde i s’a curățit carena și i s’au făcut reparațiuni radicale în interior. Unele piese de la mașini au fost schimbate. Vaporul va lua marea peste o lună. « Aflînd despre inițiativa unui grup de romîni macedoneni de a pleca la Florești pentru a pune o coroană pe mormintul defunctei Irena Ginea, d. Gh. Gr. Cantacuzino, primul-ministru a pus erî în vedere d-lui prefect Moruzzi ca să comunice inițiatorilor pioasei procesiuni, care mulțumește pentru frumoasa lor intențiune, dar că dorința d-sale este ca macedonenii să renunțe la această procesiune, deoarece familia decedatei are nevoe de complectă liniște. Examenul candidaților cari s’au înscris pentru admitere la școala militară de infanterie și cavalerie, va începe în ziua de 10 August 1906, orele 8 a. m. m., in localul școalei (str. Izvor No. 145, dealul Spirei). Rinduția examenului va fi: a. Apelul candidaților, 10 August. Orele 8 a. m. d. Examinarea actelor de către comisiune. _ . c. Examinarea medicală. d. Darea probelor scrisa. e. Comunicarea rezultatelor. Toți candidații vor trebui ca pină la data examenului, să aibă complectate toate actele pentru cari li s’a făcut cunoscut de școală, atît cei proveniți de școala de fii de militari Iași, cît și pe toți ceilalți candidați. Dacă actele nu sunt complectate, candidatul va fi respins ca neîndeplinind această condițiune prevăzută de regulament. Din pavilionul școalelor de meserii de la expoziție se lucrează activ sub îngrijirea d-lor Panaitescu și inspectorului Hazu, cari își dau toată silința pentru ca inaugurarea acestui pavilion să se facă la timp. La pavilionul agriculturesc39$c zilnic grîne și alte producte pentru secțiunea ministerului instrucțiunei. • Monitorul Oficial de eră publică modificările la regulamentul pentru prevenirea bolnelor infecțioase. . © S'a aprobat amenajamentul unor porțiuni din pădurea de pe muntele Sburătura—Dealul Negru (Putea), proprietatea obștei locuitorilor din comuna Tichirișu. Deasemenea, și aceia a pădure! Negrilești (Furnul, proprietatea obștei locuitorilor din comuna Negrilești.jț )Biuroul de contencios și informațiunî al ziarului „Adevărul“ pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept, se însărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricărei informațiuni prin personalul său complect și special de care dispune. Publicul din toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai deplina de a fi satisfăcut. Pentru simple informațiuni taxa biroului este de lei 3 și 15 bani, sumă ce trebue trimisă odată cu cererea prin mandat sau mărci poștale, la adresa biroului : București, str. Sărindar No. II. “ Din Sofca se scrie, ca banda elenă a lui „Malapas“, aceea care a omorît pe cei șeapte păstori ai fruntașului roman „Toii Hagigogu“, amenință pe membrii personalului didactic romín, că, în cazul cînd nu vor renunța la școala romînă, vor fi omoriți chiar in localul școalei. «De la „Florina“ se scrie, că în ziua de 31 Iulie c., pe cînd un romîn dinsătorit la Rowno, în Rusia, cu mama mea Maria, născută de Porter și apoi a a venit în Romînia... Mama mea murind în 1893, in virată de 63 ani, fu înmormîntată ca soție legitimă a tatălui meu... La vîrsta de 81 ani îl veni poftă tatei să se însoare din nou cu o fostă servitoare din București, ce avea și doi copii. Aceasta avu atita putere de stapînire asupra lui, încît ii hotărî ca să-și lase toată averea copiilor ei... — Bine, dar legalmente d-ta nu puteai fi desmoștenit... — obiectat. — E adevărat. Dar, lucru neauzit... Tatăl meu îmi intenta proces, susținind cum că eu, unicul său copil, n’am drept să-i port numele, deoarece nu ar fi fost căsătorit legalmente cu mama... „Cum în vremea procesului, nu fim știut unde se căsătorise tata—el fusese întotdeauna un om tăcut și sumbru—și n’aveam la îndemînă actul de căsătorie, nu numai că mi s’a luat numele, pe caream purtat o viață întreagă, dar din mijlocul bogăției și belșugului, în care trăisem până atunci, ful aruncat pe drumuri. „Puțin după căsătoria sa a doua, tatăl meu muri fără a fi avut timpul să repare groaznica lui grașată... Și toată averea lui,—imensa sa avere, — rămase servitoare!,... Acum, deși în străinătate mă numesc Gustav Brakoff, totuși tribunalele românești mi-au interzis da a purta aci acest nume... — Și ce ai de gind să faci ? — Nu voi sta cu mînile în sîn; deși sunt sărac și prigonit de soartă, totuși nu poate rămîne nepedepsită o mișelie ca aceleia, care prin machinațiunle ei mi-a răpit averea și numele ! Am crezut interesant să reproducem această convorbire, deoarece despre chestia Brakoff, se va mai vorbi, ea părînd a fi menită să agite opinia publică prin nedreptatea strigătoare la cer, la care a dat loc. Ml. imul fara nume — Un tată denaturat răpind numele și averea fiului sau legitim — Eri am întîlnit un om care n’are nici un nume, adică mai exact, care n’are nume la noi in țară, dar care peste graniță se numește Gustav Brakoff. Povestirea ce va urma, deși destul de strania și meritînd a fi descrisâ de pana unui Edward Poe, e totuși reală, nereeșind din imaginația vreunui scriitor fantastic. Omul fără nume e un bărbat ca de vreo 40 ani, blond, o figură simpatică, melancolică și descurajată, fără a fi însă obosită. Iată ce mi-a istorisit el pe un ton liniștit și cald, dar totuși vibrător de durere. — Tatăl meu Jean Brakoff era un om bogat... Avea milioane... El s-a că- 0 nuntă cu alți nuntași albanezi, care au avut simpatii romînești au trebuit să plece din Turcia și au venit în București spre a face nuntă. Erî la prînz au sosit în Capitală nuntașii din Albania, persecutați de arhiereul din Coritza, pentru că au simpatii romînești. Nuntașilor li s’a făcut la gară o primire din cele mai călduroase. Numeroși aromîni și albanezi le-au eșit înnainte pe peron, astfel că nunta aceasta s’a transformat într'o adevărată manifestație politică. Dela gară nuntașii s’au dus la oțelul Hisr-life, unde a fost vizitați în cursul zilei de erî de foarte multe persoane, care au venit. Iată numele exact al nuntașilor : D-na Elena Costuri, mama ginerelui, generalul Spiru Costuri, fratele ginerelui, membru al consiliului administrativ din Coritza, d-ra Afrodita Costuri, fiica gener. Spiru Costuri, Cristea Costuri, ginerele, d-ra Polixenie Zoo Dimitriu, mama miresei, d-ra Cristoghi Dimitriu, drăgălașa mireasă, d-ra Eleonora Dimitriu, sora miresei, d. Nicolae Zoo Dimitriu, fratele miresei, care e mare proprietar în București. Tatăl ginerelui, d. Ioan Costuri, mare bancher și comersant albanez, nu a venit în Romînia, fiind reținut de afaceri. Convorbire cu nuntașii Nuntașii nu vorbesc decît limbile albană, turcă și greacă, afară de d. Nicolae Zoe Dimitriu care vorbește biuișor romificște. Folosindu-mă de amabilitatea unui student aromic, care cunoaște limba greacă, am putut avea o interesantă convorbire cu nuntașii și în special cu ginerele d. Cristea Costuri, un tînăr vioi, inteligent, cu o înfățișare impunătoare și cu d. Nicolae Dimitriu, fratele miresei. Iată ce mi-a spus d-lor: Șantajul mitropolitului grec Conflictul a pornic—mi-au spus convorbitorii mei — de la incidentul din Pieasa. Aci venise arhiereul grec din Coritza, ca să afurisească pe un preot aromîn, Itaralambie Balarance, care oficiase în limba romînă. Romînii cari sunt puternici în acest oraș, i-au gonit pe arhiereu in huiducii, iar femeile aromâne au eșit înaintea jandarmilor, atunci cînd a intervenit armata. Arhiereul înfuriat de infringerea suferită se întoarse la Corizza și puse să se tragă clopotele la toate bisericile, adunîndu-se lumea dădu poruncă ca să se rupă orice relații cu aromînii și în semn de protestare să se închidă toate prăvăliile. D. Ioan Costuri, firemîndră și cu simpatii filoromîne, se opuse acestui ordin și îndeamnă și pe numeroșii săi amici negustori, ca să nu respecte acest ordin. Ioan Costuri, avind influență în Corizza, numeroasele prăvălii albaneze din oraș rămaseră deschise. Acest lucru scoase din fire pe arhiereu, care ca răzbunare refuză să dea consimțire pentru căsătorie tînărului Costum. Scandalul din palatul arhiereului La început arhiereul spunea, că nu vrea să dea încuviințarea, pentru că d. Ioan Costeri nu vin" personal să i-o Cine a venit? ceară, ci trimete alte persoane și că aceasta ar fi un semn de desconsiderație și o umilire a autorităței lui. D. Ioan Costuri — im explică informatorii mei — sa hotărî atunci să se ducă personal și zise arohieroului. — Recunosc autoritatea dtale, ca om al bisericei. Și ca creștin vist la d-ta, rugîndu-te să dai încuviințarea pentru căsătoria fiului meu! Atunci arhiereul începu să-î facă reproșuri că are sentimente romînești și ceru d-lui loan Costuri să declare. . să jure chiar!... în fața a vre-o doisprezece preoți, ce erau adunați în cabinetul său, că nu va mai sprijini niciodată pe aromînî. Archiereul adăugă, că numai in această condiție va încuviința căsătoria. D. Ioan Costum, indignat de această propunere, răspunse archiereulnî, că nu-î dă voo sa se amestece în credințele-i politice. — Ești omul bisericei... și biserica nu trebue să cunoască deosebire de neamuri... N’ai dreptul să-mi refuzi un serviciu divin, pentru că am alte simpatii naționale ca d-ta... Arhiereul înfuriat strigă d-luî Costum să părăsească palatul. — D-ta să eși afară de strigă cu o voce tunătoare cu mîndrie — căci palatul acesta a fost clădit cu barjii noștrii, ai credincioșilor și asta înainte ca să fi venit d-ta aci! Vel eși, căci ai uitat în ce calitate ai intrat în această casă! Agenții politici n’art ce căuta aci! Plecarea in Romînia In urma impertinenței și sfidătoarei atitudini a arhiereului din Coritza, d. Ioan Costuri hotărî ca nunta să aibă loc în București. Și după cum am spus mai sus, nuntașii au și sosit. Eiî s'au făcut diferite demersuri în vederea ceremoniei. Nunta, care va avea loc în sala Liedertafel se va face cu mare alai, ea va fi oficiată probabil de mai mulți arhierei din Capitală și va da loc după cum se prevede la o inimoasă și grandioasă manifestație politică. Acest lucru va fi desigur o îmbărbătare pentru romînii din Turcia, cari susțin cu atîtea sacrificii stindardul național acolo. O telegramă de felicitare Din Govora t am primit era următoarea telegramă. Vă rog a da publicației următoarele: Numeroasele familii albaneze de aci urmează tinerei perechi Costuri din Corizza, bună venire. Rafael Anastasia Vila Maria De asemenea au mai sosit și alte telegrame direct pe numele membrilor familiei Costuri și Dimitriu, aci — îl d. Costuri Nouiî medaliați cu „Răsplata Miscei“ S’a oferit medalia „Răsplata Muncei“ pentru servicii aduse învățămîntului secundar următoarelor persoane: Clasa I D. N. Mișu, ministrul plenipotențiar la Sofia, D. Const. N. Burileanu, licențiat din școalele diplomatice din Roma, Victor Anastasii, profesor la liceul „Lazăr“ din București. Leo Lévêque, fost profesor în București. loan Niculescu, profesor și director la gimnaziul din Târgoviște. Tereza Stratilescu, profesoară și directoară la școala secundară de fete gr. II din Iași. D. N. Giurgea, profesor pensionar, Botoșani. Clasa II D. D. A. Mincu, vice-consul al Romîniei la Sofia. Din Țîpeștî împușcarea unui porc mistreț.— In pădurea com. Podeniî-Vechî, s’au ivit anul acesta, o mulțime de porci mistreți, care fac mari ravagii locuitorilor, distrugîndu-le porumbul. Unul din acești porci mistreți, a fost împușcat era de locuitorul Ion I. Stângă. El, a adus porcul la Ploești, unde la vîndut pe prețul de 100 lei. Greutatea porcului, a fost de 160 chilograme, ceia ce e foarte rar. Primarii comunelor unde s’aui ivit astfel de porci, au cerut prefecturei autorizația pentru a face vînătoare cu bănie. Confiscare.—D. Gogu I. Zamfirescu, ajutor de primar și Ath. Stroescu, secretar general, au confiscat erî peste 2.000 pivnî de la brutarii din localitate, pe care le-au găsit lipsă la cîntar. Stavăr Din Glmpina Secretarul comunal predăa radul săiî pe pungași ajutorului de secretar Tache Zolofiman și unei caraule. Aceștia din urmă închid pe pungași în infirmeria comunei. Cum însă caraula nu dădea atita importanță acestor arastați, pungașii profită de ocazie și cu ajutorul unui cuțit scot geamul de la ușa infirmeriei și dispar. Gind s a primit ordin pentru înaintarea celor arestați la siguranța din București, pungașii o fuliseră de mult. Ajutorul de secretar Tache Zolofiman a fost destituit, atribuindu-i-se lui această neglijență. Teatrale. — Marți seara cunoscutul artist Bozianu va da o frumoasă reprezentație in grădina Continental. De asemenea d. Alex. Rioșanu a anunțat o serbare în grădina Continental. Alex. Știri de la Expoziție Erî cu toate că un număr imens de Bucureștcenî s’au îndreptat cu trenurile de plăcere către stațiunile balneare. Expoziția a fost vizitată de un număr foarte mare de persoana intre care figuri străine și provinciale au fost de asemenea destul de abundente. — Erî s’au făcut experiențe cu sirena lacului arzător; ele au întrecut așteptările. — Comisariatul general al Expoziției va cere direcțiunei generale a C. F. R. să acorde reducerea de 50 la sută pentru trenurile București cu ocazia festivității grandioase care se prepară pentru 15 August. Lumea a fost surprinsă de focurile de artificii date așeară în mod gratuit pe terasa Cuza-Vodă. Portretele suveranilor au stîruit aplauze furtunoase iar cascada de aur care cuprindea o lungime de 100 metrii a stors exclamații. Publicul a început să priceapă și să aprecieze artificiile și multe din persoane cari reclamau gratuitatea pentru focurile de artificii, au putut constata cît era de justificată cererea lor. Accidentul vaporului „Principele Carol“ GALAȚI, 30 iulie.—Vaporul „Principele Carol", fiind gata de plecare, niște plute s’au încurcat între roate, împiedecîndu-i plecarea. Șeful echipei Vasiliu, vrind să scoată plutele, a fost prins sub roată și rănit grav la cap. A sosit apoi vaporul „Vasile Lupu“ care remorcînd pe „Principele Carol“, la larg, a scos plutele. Vaporul „Principele Carol“ a suferit o intîrziere de o oră. Episcopul Pimen s’a reîntors din Tulcea. Săteanul Sandu Oprea venind din Sivița, a fost schingiuit de paznicii moșierului Doiciu, sub pretext că ar fi rupt trei popușor, plin de sînge săteanul a reclamat procurorului. Sylv Fapii diverse Servitor hoț. — Circ. 40 a anchetat pe băiatul Ion Niță de 17 ani, care a sustras o sumă de bani din tejgheaua stăpinului său, d. Nicolae Zemfitopol, din calea Dudești No. 100. Furt de vite. — in urma unor telegrame a poliției de siguranță, a fost aestat de șeful secției de grandarmi du Domnești-llbv, hoțul de vite, Radu 1 miță zis Vlăsceanu, de 50 ani, dominat în comuna Tintava, care a cumpărat doi cai de furat de la Nicolae Ghioacă, recunoscut hoț de vite, prin intermediul circiumarului Pandele Ghețui din Calea Văcărești, care știa că animalele sunt de furat. El a fost adus aseară la poliție unde se vor continua cercetările. Furtul din strada Cîmpineanu. — Circ. 6 a arestat era pe sirdul Zahiaria Gheciu, de 29 ani, care voind să bea vin fără parale, a intrat in magazinul d-lui A. Butculescu din strada Cîmpineanu No. 36 și a furat mai multe slide cu vin înfundat, priind văzut de personalul magazinului, a fost dat pe mina sergentului din post, care l’a condus la comisariat. Nenorocirea din strada Popa Tatu. Gheoghe Rădulescu, vopsitorul despre care am vorbit în numărul de erî că a căzut de pe acoperișul casei d-lui colonel Tănase, din str. Popa-Tatu No. 96, și care avînd coloana vertebrală ruptă, fiind transportat la spitalul Filantropia, cu tot ajutorul dat de medici, a încetat din viață. Cadavrul nefericitului lucrător a fost dus la morgă. Nenorocirea din str. Ruspînzilor. Aseară la orele 5 și jum. o mare nenorocire s’a înt'mplit în strada Răsplătii, colț cu Tunari. Birjarul cu numărul 431 voind să cotească în strada Răspîntiei, din fugă roatele trăsurii s’au lovit de trotuar încît au ridicat trăsura în sus, astfel că bietul birjar a căzut jos împreună cu mușteriul care se afla în trăsură. Roatele din nainte au apucat litreaua birjarului care, încurcat de hățurile și de roata dinaintea trăsurei, se invîrtea ca o moară in vînt. Din fericire caii au fost opriți tocmai în momentul cînd capul birjarului era să fie strivit de o roată, fi găsită, cum însă fusese imposibil să se constate moartea ei. Gonzaga rămînea tutorul natural al acestei copile care probabil că nu rand există. Și în această calitate el se folosea de veniturile lui Nevers. Moartea constatată a d-rei de Nevers l-ar fi făcut moștenitorul ducelui Filip , căci văduva acestui din urmă, deși cedase stăruinței părintești in ceea ce privea căsătoria, se arătase neînduplecată în tot ce privea interesele fiicei sale. Se măritase luînd fățiș calitatea de văduvă a lui Filip de Nevers; afară de aceasta, declarase în contractul de căstorie nașterea fiicei sale, Gonzaga,, probabil devusese motivele sale acceptînd toate acestea. Căuta de optsprezeceni :opila, și prințesa de asemenea. Demersurile lor, la fel neobosite, deși rart inspirate de motive cu totul diferite, rămaseră fără rezultat. Către sfirșitul vere, Gonzaga v orbise pentru întâia oară din fgura acestei âtuațiuni și pomenise da convocarea unui tribunal de familie care să poată regula 'chestiunile '’cindinte. Dar avea atîte de făcut, și erașa de bogat ! '■< -'Ciripii!'oți lucrătorii pe DIMINEAȚA Mușteriul s’a aie3 cu o spaimă și cu citeva lovituri puțin grave. Birjarul, lovit la cap în mod grav, a fost transportat la spitalul Filantropia. Coplinșit în făcărî. — Erî p cînd fetița Caterina Ionescu, fiica văduvei Elena Ionescu, domiciliată in soseaua Basarab No. 140, vroia să coacă niște ardei la foc, a fost coprinsă de flăcări. Luîndu-i foc hainele, ea a fost arsă pe tot corpul, minni și picioare. In stare extrem de gravă a fost transportată la spitalul Filantropia, unde isteți dat grabnice ajutoare. CUTIA CU SCRISORI omisul director, Cu mare surprindere am citit în mult apreciatul și răspinditul dv. ziar „Dimineața“ No. 890 la rubrica ■ „Cutia cu scrisori“ un articol semnat de d. P.Stănescu impiegat G. FR. lm Pitești, cum că nui am fi copiat invenția noastră după a d-sale, doar că am avut grija », schimba numele invenției! Afirmația d-sale este neadevărată. Iată cum statt lucrurile : Invenția noastră nu are ca titlu „Buton electric cu control la virful acului“ ci „Aparate de centralizare simplă cu control pe O. F.“. Aparatele noastre se compun, nu numai dintr un buton ca al d-sale, ci are următoarele aparate principale : 2 aparate de comandă, pentru facerea comenzilor , 2 aparate executoare, prin care se execută comanda dată și 2 aparate, prin care se controlează atît comanda dată, cît și dacă ea a fost executată întocmai. Aceste aparate se află : 4 în biroul șefului de gară și 2 în gheretele acarilor. Ideia o fi aceeași. Olțî oameni nu se gîndesc in lumea aceasta la același lucru ! Insă esențialul este, ca ideia emisă de unul sau de altul să fie bună. Dacă d. Stănescu vrea să se convingă cum că aparatul nostru diferă de al d-sale n’are decît să facă o plimblare pînă la București și să vază planul aparatului nostru, care este expus la Expoziția Națională. Al doilea lucru, îl rugăm pe d. Stănescu, să publice prin ziare : Ce rezultat i s’a dat de către d-nii inginer! de la serviciul L. al C. F. R. și dacă e bună sau nu invenția d-sa!e, precum și dacă se poate aplica pe C. F. R. ?!... Aceasta spre știința celor interesați. Primiți, vă rugăm, d-le director, asigurarea respectului ce vă păstrăm. Emilian Popescu și Ștefan Ilie Vasilescu funcționari C. F. R. Serviciul M. Buc. II! immii Sinilii si Str. Cerescîo. 15 — La malul mărea Bă! de nomol de Techirghio! BAI TURCEȘTI — naturale — 15AI IMS PUTOR — cu apă de mare și fîntînă, calde și reci — ISA! a le ABIM, sistematice La 23 Iulie s’a inaugural secțiunea modernă a noilor băi cu nomol din lacul Techirghiol după sist. băilor Lucasbad (Ungaria) instalațiuni complecte și perfecționate pentru băi de nomol și medicinale Mesaje, Fricțiuni, Dușuri Sistem Kneipe — Prețuri convenabile. Serviciu conștiincios — Băile sunt deschise de la 8—12 dimineața și 28 seara Antreprenor _________ itorig Papaslami Ulii illllui Birecțiunea: 48--60, Calea Plevnei, 48—50 Curs liceal complet, Școală co:mbreială superioară, curs de seară, secțiune greacă, franceză, curs primar. Institutul funcționează întrun local cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit printr’un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu liniă de gimnastică, sală de desemn, băi, infirmerie etc. Curte și parc la dispoziția elevilor, îngrijire părintească, disciplină severă, atenție specială limbelor moderne. Rezultatele examenelor: ca și în trecut, strălucite. Directori speciali de studii, pentru fiece secțiune. .Profesorii dintre cei mai distinși: C. íiéantey, S. Cliuciu, G. Popa îisseanu, G. Saraga, Al. I’andole, O. Patriciu, Căpitan I*, Angeles«», Bl. Colceag, E. Elupagna, A. dumirea, I. Richiter, I. Scurtu, Șt. Sîttiniescu, O. Bozianu, E»r. «Ilinoiu, fil. Bozino, I. Chirițescu, G. üiacedonescu, 1. Tău»,sescu, I. Boneii, X. Renand, S. Stoenescu, I. dalbă, C. Roman, lonescu- Boteni, H. l.opovici, I. lonescu Bujor, A. Villsimas, A. Gondilis, I. ăubreil, A. Stambler, M. Savu, etc. Cursurile se deschid la 8 Sept., preparațiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. Nr. 1 Mayersohn Laureat al Facultăței din Paris Elev al profesorului LEMXEIEAXI Specialist pentru boli de bras,inii și Urechii Consultațiuni de la 2—6 p. m. «i. 1. C. î Crătoaim IO (fost Colie!) Impotența: Boalele lumești (secrete) și goals 02 femei vindecătorul E. Mesei! De la Facultatea din Paris Consultațiunî de la orele 2—5 p. m. Calea iMoșilor IVo.3 . O Corespondează cu provincia Egjjjgggp °^3saiia VAtíA DE SCHIMB I M. FI8ELS ■ București, Strada LIPSCANI Ho. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 iulie 1906 T ■« ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]um . - 1 » «noKK ! Cu sufăr I Renti amor. I9Ö5 eonv.(| GTjSöj SstT^11 4%| Renta Amor. 1905 ».b.|| 92j— 9-150 4% Rentă internă. Not.25 92|4% Oblig tom. Buc. I 83 50 90 50 5<76!OW. . .!—t [UNK]t/2! ia,c comun, 1041 — 104 50 5 Vj Obl ., 96 ~ 98 75 4a flJ Scris: Furie. Aur. j 101 150 102 — . . . 92:25 92 75 61».. „ Urb. I 98 60 98 90 „ »„Iași 95— 96 — Acțiuni B.Nation 132 60 — 3270 — » Agric.l. 595 — 6Q5 — Co compusul ISO— 190 — Cca. val. t austriac.l 105— 106— Mărci germane 123 25 124 50 1 Bancnote franc. 100 5. 101 25 I italiene II 100,— 101 — I „ _ubr hîrtibl 260 — 268 — Losurile expoziției g-rale. Romane j se trimit franco in provincie Și se vîndu _ 4.LA cu Lei 21 bucata. Un tînar de familie bună, izraelit, dispunînd de un capital numerar de 25.000 Lei dorește a se asocia la o afacere serioasă și rentabilă de ori ce natură. Asociatul trebue să fie de o moralitate ireproșabilă și să dispute de asemenea de un capital oarecare. Se acceptează și în provincie. Eventual depline această sumă ca garanție în vre-o întreprindere. A se adresa în scris la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Comp. sub „L. V.“ strada Karageorgevicv No. 18. Profesor i. DenMe stabilit pe sezonul băilor la CALIMANEȘTI Hotelul Statului. Dă consultațiuni pentru bólele pieței, siHHs și căile urinare M. i. mm AVOCAT STR. AJIACEA VOILV No.12 — BUCUREȘTI —_______ ]$enraKteid» și Sifilis vindecă eu Serul nevrosfenic și mercurial Doctoral No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orele 10 —12 a. m. și 4— 5 p. m. gâradina Rașca Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național All Luna 31 talia 1]08 ^ Se va juca 0^ Hagi-Tănase Comedie în 3 acte de George Ranetti . Biletele de cu zi, Jean Feder și seara le Cassă grădina Blandziet1 Post Edison —. Astăzi Luni 31 Iulia 1805 se joacă pentru a 14-a oară Florette & Farapon Comedie în 3 acte,tradusă ,le D-nu P. GUSTY "V. In curînd: Hotel la Expoziție și Zumor,țuc Vagabondus cu muzica originală și cuplete de actualitate de D-na P. Gusty. Cunoscutul cabinet al Doefornhit fantaguer S’A MUTAT 1«23L îVo> H -------- ■ == STB. CIFNEBAL FLORESCU — peste drum de vechea locuință — A nu se confunda cu așa zisul Institut medical „Fortuna1 de la No. 9. DINȚI Extragerea, Plumbilirea. Dinți artificiali artistici.— Toate operațiunile fără durere. IN FOCȘANI de vînzare o pereche de case cu două fațade, opt odăi și dependințe, în fața bisericei Săpunari ,A se adresa D-nei Sultana Cincu, La Tecuci, Be arendat FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 25 — Dragostea Enpirul — KOMÁN SENZAȚIONAL - PARTEA A DOUA DUPĂ OPTSPREZECE ANI CAP I Casa de aur ■ Lucrătorii treceau prin gang și intrau într’o mare curte pavată și înconjurată din trei părți de frumoase și aristocratice construcțiuni. Era vechiul hotel de Lorraine, locuit în timpul Ligei de d. duce Mercoeur. De la Ludovic XIII acest hotel purtase numele de hotel de Nevers. Acum se numea hotelul de Gonzaga. Filip de Mantua, prinț de Gonzaga, locuia în el. Era, fără contrazicere, după regent și vestitul bancher Law, omul cel mai bogat și cel mai important din Franța. Se folosea de bunurile lui Nevers din două puncte deosebite : mai întâi ca rudă și moștenitor prezumptiv, apoi ca bărbat al văduvei celui din urmă duce, d șoara Aurora de Caylus. Această căsătorie îi dădea, între altele, imensa avere a lui Caylus-Verron, care se dusese în lumea cealaltă să se întînească cu cele două femei ale sale. Dacă cititorul se miră de această căsătorie, îl amintim că castelul Caylus era izolat, departe de orice oraș, și că două femei tinere muriseră acolo captive. De optsprezece ani văduva lui Nevers purta numele prințului de Gonzaga. Nu părăsise rochia cernită și nici măcar o singură zi, nici chiar spre a merge la altar. In seara nunței, cînd Gonzaga veni la căpătîiul ei, dinsa sî arătă cu o mină ușa, iar cu cealaltă își alipi un pumnal de sîn. — Trăesc pentru fiica lui Nevers, îi zise ea, însă sacrificiul omenesc are margini. Fă un pas, și mă voiu duce să aștept pe fiica mea alături de tatăl ei. Gonzaga avea nevoe de femeia sa pentru a se folosi de veniturile lui Daylus. Salută adînc și se depărta. Din acea seară, nici un cuvînt nu ieșise din gura prințesei în prezența bărbatului ei. Acesta era amabil, delicat, afectuos. Ea răminea rece și mată. In fiecare zi, la ora mesei, Gonzaga trimitea pe intendentul său să chere pe prințesă. Nu s'ar fi așezat pînă a nu fi îndeplinit această formalitate. Era doară un mare senior ! In fiece zi, prima camerista a doamnei prințese răspundea ă »tăpînă-sa, suferindu, -ga pe domnul prinț cV Evadare.— In ziua de 27 c. la trenul de seară No. 177, agentul de siguranță Niță Ionescu recunoscind pe pungașii deghizați Ilia Armeanu și Iic Pușciu, cu ajutorul a 4 oameni și cu concursul dlui D. Alexandrescu,, șeful stației Băicoiu, predă pe muniții pungași pentru a fi reținuți în arestul com. Poiana-Ghimpina, secretarului comunal G. Iliescu, dispenseze de a lua masa. Aceasta se repeta de trei sute șaizeci și cinci de ori pe an în timp de optsprezece ani. De alminteri, Gonzaga vorbea foarte adesea de femeia sa, și în termeni foarte afectuoși. Avea fraze gata făcute cari începeau astfel: «Doamna prințesă îmi zicea...» sau: «Spuneam doamnei prințese».., și trintea bucuros aceste fraze. Lumea însă nu era deloc amăgită ; se prefăcea însă că e, ceea ce este destul pentru unele spirite tarî. Gonzaga era un spirit puternic, incontestabil, indemînatec, plin de sînge rece și de îndrăzneală. Avea în maniere demnitatea cam teatrală a oamenilor din țra sa ; mințea cu o nerușinare vecină m eroismul, și, deși era cel mai nerușinat desfiinat al curței, în public fiecare din cuvintele sale era însemnat de pecetea celei mai riguroase morale. Regentul îl numea cel mai bun nluia al sau. Fiecare știa sforțările e lu făcea pentru a regăsi pe fiica nefericitului Nevers, al treilea Filip, celalt amic din copilării, al regentului, nu ateatesau Lîn hiț cari îî văzusem intrînd în vechiul palat al luî Nevers erau aî luî toți dulgherii, tâmplarii, zidarii, pietrarii, lăcătușii aveau misiunea să prefacă tot palatul. O locuință superbă totuși, pe care atit cei dinaintea luî Gonzaga cît și el însuși se siliseră s’o înfrumusețeze. Trei corpuri de locuit, ornate de arcade piramidale așezate pe tot rândul de jos, cu o galerie în primul etaj. Cele trei părți mari, construite în formă de bată, lăsați sä se vadă niște peristiluri restaurate de Gonzaga în stil florentin, culoarea frumoasă de marmoră roșie. Corpul locuinței din fața porții mari avea două etaje cu ferestre pătrate ; cele două aripi, de aceeași mărime totuși, nu aveau decât un etaj cu ferestre înalte și duble. Hteriorul, restaurat cu meșteșugiri, oferea o lungă serie de splendori. Gonzaga era mândru și artist totdeodată. Fațada dădea spre grădina Istă de abia la cincisprezece ani. Era un șir de coloane italiene susținînd arcadele unui schit. Grădina, imensă, umbroasă și populată de statui, dădea la est, la sud și la moșia Marcanî 10 kilometri depărtare pe gara Sascut. Pentru orice informațiune a se adresa la proprietar Domnul D. Grünberg avocat București Calea Moșilor No 60, vest pe străzile Guincampois, Aoubry le-Boucher și Saint-Denis. Parisul n’avea palat mai princiar ca acesta. Trebuia, așadar, ca Gonzaga, prinț, artist și orgolios, să fi avut un grav motiv ca să dărâme și să refacă acest palat. Iată motivul ce avea Gonzaga: Regentul,ieșirea de la un supeu, acordase prințului de Carignan dreptul de a stabili în palatul său o mare casă de schimb. Strada Guincampois se clătină un moment pe temelia șubredă a căsuțelor sale. Se zicea că d. de Carignan avea dreptul de a înpedeca orice transport de acțiuni subsemnate aiurea decât la el. Gonzaga fu gelos. Pentru al consola, la altă eșire de la un supeu, regentul îî acordă, pentru palatul Gonzaga, monopolul schimbului de acțiuni contra mărfuri. Era un dat uimitor. Se aflau în el munți de aur. Ceea ce trebuia mai intim era de a face loc pentru toată lumea fiindcă toată lumea trebuia să plătească, și încă foarte scump. .țiv (Va urma) 1 v'N